Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 96

Cronica Vãii Jiului Luni, 2 aprilie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Peste 75 de milioane de lei alocaþi pentru închider e a minelor în 65 de ani

estructurarea sectorului minier a intrat în atenþia deputatului liberal Bogdan Þâmpãu. Deputatul hunedorean este interesat de restructurarea sistemului minier din þarã. În acest context el a adresat o întrebare ministrului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, Lucian Bode prin care doreºte sã afle mai multe informaþii legate de acest aspect. În România începând cu anul 1998 s-a trecut la închiderea ºi conservarea minelor ºi carierelor considerate a fi nerentabile.

R

PAGINILE 8-9

Statul îi vine Ministrul Nazare de hac aºteptat cu mãtura ºi pensula, pe DN 66 Termocentralei eci de muncitori s-au aflat sâmbãtã Mintia

Z

pe DN 66, pe tronsonul Baru Mare – Haþeg, acolo unde ar fi trebuit sã ajungã ministrul Transporturilor ºi Infrastructurii, Adrian Nazare.

>>> PAGINA A 3-A

Vinovaþii sã plãteascã!

despre toate neregulile din interior.

rimarul Gheorghe Ile s-a supãrat teribil, iar acum cautã sã tragã la rãspundere pe cei care au fãcut atât de prost acoperiºul de pe fabrica de confecþii, care joi dupã-masa a fost pur simplu luat de vânt ºi aruncat în stradã ca pe o coalã de hârtie.

>>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 5-A

urse de încredere din interiS orul Termocentralei Mintia au vorbit pentru ”Cronica Vãii Jiului”

P

ITM Hunedoara cheamã la barã datornicii rei firme din Valea Jiului conduc în top-ul datornicilor cãtre ITM, conform informaþiilor fãcute publice de reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara. >>> PAGINILE 8-9

T


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

Fire þesute în pânza vremurilor... espre promoD varea imaginii Vãii Jiului ºi recunoaºterea adevãratelor sale valori, s-a vorbit mult în ultima vreme. Dar, din pãcate, despre acþiuni concrete în acest sens, am auzit mai puþin. Un eveniment, care vine sã contrazicã aceastã stare de fapt s-a consumat sãptãmâna trecutã, la Lupeni. Este vorba despre concursul naþional de creaþie literarã artistico-plasticã, „Fire þesute în pânza vremurilor...” organizat în cadrul Liceului teoretic – structurã ªcoala 2 Lupeni. Acest simpozion, aflat la cea de-a doua ediþie a sa, tinde sã devinã un fenomen menit sã catalizeze energiile creatoare, atât în rândul tinerilor elevi, cât ºi a cadrelor didactice. Desfãºuratã pe secþiuni, întâlnirea s-a dovedit a fi, dincolo de aspectul cunoaºterii reciproce, o veritabilã rampã de lansare a talentelor din domeniul literar, al artelor plastice ºi

al coregrafiei. Au fost prezente, prin lucrãrile trimise, ori prin participare directã, aproape 300 de persoane. Vorbim astfel de peste 80 de cadre didactice care au semnat referate literare, tot atât de mulþi elevi, autori de lucrãri în acelaºi domeniu ºi tot peste 80 de tineri artiºti plastici. Vernisajul expoziþiei de artã a deschis agenda zilei, urmat apoi de un reuºit spectacol artistic susþinut de Ansamblul Folcloric „Mesagerii iubirii” coordonat de Mariana Peptenaru. Prezentarea lucrãrilor pe secþiuni a încheiat programul zilei, care s-a dovedit a fi una deosebit de bogatã ºi

Mieilã, prof. Simionel de un real succes, gândinBucur, prof. Maria Cazacu, du-ne cã s-a constituit ca prof. Mirela Babanaº, un pas concret în probibliotecar Mariana movarea locurilor, obiPeptenaru, având ca ceiurilor ºi tradiþiilor din parteneri Inspectoratul toate colþurile þãrii. ªcolar Judeþean Spunem asta pentru cã, Hunedoara, Casa Corpului alãturi de elevi ºi dascãli Didactic Deva, SC din ºcolile ºi liceele Vãii Comexim R SRL, ONG Jiului, au fost prezenþi la Educaþia Pro, au consemeveniment tineri ºi cadre nat în agenda evenididactice din instituþii de mentelor culturale ale învãþãmânt similare din municipiului Lupeni un nou Aiud, Alba, Sãlaj, succes. Baia-Mare, Cluj-Napoca, La revedere la ediþia Târgu Mureº, Târgu Jiu, a 3-a Novaci, Bãcia, Orãstioara Sorin OPREA de Sus, Baia de Criº, Brad, Hunedoara, Haþeg ºi Pui. Vând spaþiu comercial în zonã centralã Încã o dovadã con- str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocucretã a deschiderii Vãii lui 124, suprafaþa 25mp. Jiului cãtre þarã ºi a Telefon 0722 448 428 faptului cã ºcoala ºi Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan cultura au o impor(Valea Ungurului). tanþã majorã în reconTelefon 0722 448 428 strucþia societãþii româneºti contemporane. Nu putem încheia fãrã a-i aminti pe iniþiatorii acestui proiect Prof. Diana Meºter, prof. Angelica Pîrvu, prof. Elena Duleanþa. Aceºtia, alãturi de echipa de implementare formatã din dir. Adjunct Gheorghiþa Traicu, prof. Stela

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Detonatorul 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Detonatorul (r)

National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Joker (r) 0:30 Desire (r) 1:00 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Secrete de familie (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 Las fierbinþi (r) 1:00 România, te iubesc! (r)

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Verde-n faþã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii - Amnezicul 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 Focus (r) 1:30 Soacra la putere

TVR 1 9:10 Secretele de la palat (s) 10:25 Jocuri ºi interese (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 21:00 Henric al VIII-lea 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Bruno ºi Benny (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

Ministrul Nazare aºteptat cu mãtura ºi pensula, pe DN 66 eci de muncitori s-au aflat sâmbãtã pe DN 66, pe tronsonul Baru Mare – Haþeg, acolo unde ar fi trebuit sã ajungã ministrul Transporturilor ºi Infrastructurii, Adrian Nazare.

Z

În ciuda vremii ºi a faptului cã ba ploua, ba ningea, ba mai ieºea soarele, pe tronsonul Baru Mare – Haþeg, acolo unde Nazare era aºteptat sã ajungã, zeci de drumari lucrau cu spor, supravegheaþi îndeaproape de reprezentanþii Straco, cei care au preluat lucrarea. Unii

munceau la amenajarea viaductului peste calea feratã, alþii la lãrgirea pãrþii carosabile, iar alþii dãdeau pur ºi simplu cu mãtura, ori vopseau bordurile ºi

parapetele cãii de acces nefinalizate încã. Ghinion, însã, ministrul Transporturilor nu a mai venit în judeþul Hunedoara, iar truda muncitorilor a putut fi admiratã doar de ºoferii care au trecut prin zonã ºi au privit cu uimire toatã aceastã desfãºurare de forþe. Treburi mai importante l-au întors pe oficial din drum, înaintã sã mai poatã vedea care este stadiul lucrãrilor la pasajul CF de la kilometrul 147, acolo unde era preconizat sã ajungã.

T

ermene depãºite

Pe de altã parte, dacã þinem cont de termenul scurt de finalizare a lucrãrilor pe acest tronson primit de cei de la

Straco, respectiv 27 aprilie, toatã aceastã zdroabã a muncitorilor are sens, dar nu ar fi prima datã când termenele de execuþie sunt încãlcate ºi amânate. Lucrãrile la acest drum au demarat în 2003, iar la vremea respectivã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei anunþa cã valoarea

pentru fiecare tronson câte unul. Termenele de execuþie s-au tot prelungit, mai ales cã unul dintre constructorii iniþiali, firma Prodeftiki, a dat faliment ºi a trebuit înlocuit, iar preþurile au crescut în timp, odatã cu modificarea proiectelor. Termenul limitã de finalizare a lucrãrilor a fost, iniþial, vara anului 2006, dupã care s-a pre-

lucrãrilor este de 46 de milioane de euro. În 19 martie 2003, Administraþia Naþionalã a Drumurilor, actuala Companie Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, a contractat aceastã lucrare cu trei constructori,

lungit pânã în toamna lui 2007, ulterior fiind la 31 martie 2010, însã la amenajarea DN 66 se lucreazã ºi acum pe mai multe porþiuni ºi au fost avansate noi termene de execuþie. Car men COSMAN

urse de S încredere din interiorul Termocentralei Mintia au vorbit pentru ”Cronica Vãii Jiului” despre toate neregulile din interior. Acestea vorbesc despre pierderi enorme, de aproape 1.700 de miliarde de lei vechi ºi despre actualul management, care nu este unul dintre cel mai bun. Aceleaºi surse explicã ºi cum o termocentralã monitorizatã de Fondul Monetar Internaþional produce energie la un preþ mai mare decât cel de vânzare.

R

andament de România

”Preþul de producþie al Termocentralei Mintia este chiar mai mare de 300 lei\Mw. El þine foarte mult de management, dar ºi de performanþele grupurilor energetice, care la aceastã orã sunt foarte coborâte. Grupurile dau randamente de 28-33%, pe când în Uniunea Europeanã se lucreazã cu randamente de 42% ºi mai nou de peste 50%. Acest randament depinde de asemenea de calitatea ºi preþul cãrbunelui, grupurile fiind

Statul îi vine de hac Termocentralei Mintia proiectate pentru un cãrbune energetic de 4.200 kcal\kg, iar cel livrat acum are în jur de 3.300 kcal\kg ºi mai are 50% piatrã”, declarã sursa apropiatã directorului termocentralei, Tiberiu Borca. Mai mult, milioane de euro pe an costã întreþinerea morilor, în numãr de patru de pe fiecare grup, milioane la care se adaugã ºi transportul pietrei, care costã ºi el aproximativ douã milioane de euro pe an. ”Economia ar fi fost de douã milioane de euro dacã separam piatra ºi nu mai ajunge la Deva. Nimeni în aceastã þarã nu cumpãrã energia produsã cu asemenea costuri pe pieþele de energie care funcþioneazã astãzi. Ca

urmare, Guvernul, prin ANRE, reglementeazã niºte preþuri pentru care care produc scump ºi prost, dar nu orice preþuri. Ele au un fundament ºtiinþific, anul trecut preþul reglementat a fost de 235 lei\Mw”, spune specialistul de la Mintia.

ierderi de peste 1.700 de miliarde de lei vechi

P

Cu alte cuvinte, Mintia ar trebui sã-ºi reducã din costuri pânã la pragul de rentabilitate, adicã mãcar pânã la concurenþa cu 235 lei\Mw. ”Statul ºtie însã ºi nu ia nici o mãsurã pentru simplul motiv cã o mânã o spalã pe alta. Sunt afaceri, piese de schimb la suprapreþ, certificate de noxe vândute sub preþul

lor real ºi multe asemenea. În prezent, Mintia are pierderi de peste 1.700 de miliarde de lei vechi, dar mai supravieþuieºte fiindcã mai are certificate pe care le vinde. În plus, are o linie de credit de 1.500 de miliarde de lei vechi la BCR consumatã integral. Pe an, un prostãnac ar putea genera o pierdere de peste 500

de miliarde de lei vechi”, precizeazã sursa noastrã. Aceeaºi sursã mai confirmã ºi spusele deputatului naþional liberal Bogdan Þîmpãu, care trage semnale de alarmã cu privire la posibilitatea închiderii termocentralei de la Deva din cauzã cã nu ºi-a respectat normele de mediu impuse de UE: ”Conform angajamentelor de mediu, cap.22

Aderare, Mintia mai poate funcþiona în acest an cu grupurile 2,3,4,5,6, fiecare cu problemele lui. Grupul 2 mai are circa 2.500 ore de funcþionare. În anul 2013, Mintia trebuie sã opreascã grupurile 2,3 ºi 4 pentru lipsa desulfurãrii, deci va mai produce doar cu Grupurile 5 ºi 6. Începând cu ianuarie 2014, se opreºte complet, pentru cã nici tehnic ºi nici fizic nu se mai pot executa lucrãrile de desulfurare, care dureazã minim doi ani ºi nici nu au sursa de finanþare. Ar fi putut sã facã proiectele ºi sã le depunã pe Ministerul Economiei ºi pe cel al mediului, dar nu au fãcut-o ºi nu cred cã Guvernul le va mai da vreodatã vreun ban. Mai mult, cu excepþia Grupului nr. 3 retehnologizat de câþiva ani, toate celelalte sunt din anii 70, 72. Oricum, Borca e departe de tot ºi de toate, iar de vinã e statul care se complace ºi cãruia îi convine sistemul. Numai aºa pot fura toþi, altfel nu se poate”. Tiberiu Borca nu a dorit sã comenteze toate aceste acuzaþii, precizând de fiecare datã când am încercat sã-l contestãm cã e în delegaþii sau ºedinþe importante. Anamaria NEDELCOFF


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

Monica Iacob Ridzi: Reforma sistemului sanitar face un pas înainte rim-ministru Mihai Rãzvan Ungureanu a solicitat conducerii ministerului Sãnãtãþii ca noua formã a proiectului legii sãnãtãþii sã fie lansatã în dezbatere publicã cel mai târziu la sfârºitul lunii aprilie, astfel încât sã fie transmisã Parlamentului în actuala sesiune.

P

Solicitarea premierului Rãzvan Ungureanu vine ca reacþie la declaraþia politicã intitulatã “2012 – Reforma sistemului de sanatate din

Romania” susþinutã de deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi ºi prin care Monica Iacob Ridzi evidenþia faptul cã elaborarea unui nou cadru legislativ, care sã vinã în întâmpinarea nevoilor concrete ale românilor, nu mai poate fi amânatã. (http://www.cdep.ro/pls/sten o/steno.stenograma?ids=7116 &idm=1,026&idl=1) “Apelul fãcut cãtre cei în mãsurã a demara acest proces nu a rãmas fãrã ecou. În cursul zilei de ieri,(nr: vineri) la Ministerul Sãnãtãþii, a avut loc o întâlnire de lucru în cadrul cãreia s-a analizat ºi stadiul la care se aflã elaborarea noului proiect de lege. În urma acestei întâlniri, domnul

prim-ministru Mihai Rãzvan Ungureanu a solicitat conducerii ministerului ca noua formã a proiectului legii sãnãtãþii sã fie lansatã în dezbatere publicã cel mai târziu la sfârºitul lunii aprilie, astfel încât sã fie transmisã Parlamentului

în actuala sesiune. Mulþumesc, pe aceastã cale, domnului prim-ministru Mihai Rãzvan Ungureanu pentru atenþia acordatã soluþionãrii problemelor cu care se confruntã sistemul de sãnãtate din România”, scrie Monica Iacob

Ridzi pe blogul personal. Deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi crede cã primul pas pentru deblocarea sistemului de sãnãtate a fost fãcut, iar urmãtorii paºi necesari “însãnãtoºirii” sistemului sã se desfãºoare în mod firesc. “Primul pas a fost fãcut! Blocajul în care se aflã reformarea sistemului de sãnãtate din România a fost depãºit. Sper ca ºi conducerea Ministerului Sãnãtãþii sã dea dovadã de responsabilitate ºi sã supunã dezbaterii noul proiect de lege a sãnãtãþii la temenul solicitat, iar urmãtorii paºi necesari “însãnãtoºirii” sistemului sã se desfãºoare în mod firesc”, mai scrie Monica Iacob Ridzi. Marius MITRACHE

Acþioneazã mai bine decât primãria ãracii Petroºaniului acþioneazã mult mai eficient decât primãria în ceea ce priveºte colectarea selectivã a deºeurilor menajere.

S

Gheorghe Bobar a cotizat cu peste 14 mii de lei PSD inanþeazã campaniile electorale ºi partidele politice. În Monitorul Oficial au fost publicate numele persoanelor ºi ale societãþilor care au finanþat diferite partide politice în cursul anului trecut.

F

ocialdemocraþi de top

S

Partidul Social Democrat a fost susþinut financiar în anul 2011 cu aproape 7 milioane de lei, bani care provin din cuantumul total al veniturilor din cotizaþii. Din

donaþii confidenþiale s-au strâns 5000 de lei, iar din alte surse aproape un milion de lei. Existã însã ºi persoane fizice care au susþinut Partidul Social Democrat cu diferite sume de bani. Membrii de partid care au plãtit cotizaþii în anul 2011 a cãror valoare cumulatã depãºeºte 10 salarii minime brute pe þarã a fost publicatã în Monitorul Oficial. La nivelul judeþului Hunedoara douã persoane au susþinut financiar partidul.

heorghe Bobar, G finanþator principal Preºedintele PSD Petrila, Gheorghe Bobar, este unul dintre cei doi social-

democraþi care au cotizat cu diferite sume de bani pentru susþinerea partidului. În cursul anului trecut el a cotizat cu 14.500 de lei. Cotizaþiile au fost fãcute în trei tranºe, adicã în luna mai, iulie ºi august. Un alt social democrat hunedorean care a cotizat cu sume care depãºesc 10 salarii minime brute pe þarã este Ioan Vãlean. El a oferit partidului suma de 7.200 de lei. Acesta este directorul Colegiului Tehnic Agricol Gheorghe Borza din Geoagiu. Câmpul politic nu-i este strãin lui Vãlean, acesta fiind membrufondator al organizaþiei cu trei trandafiri, din Geoagiu. Raul IRINOVICI

Pentru o pâine ºi un salam aceºtia “lucreazã” de dimineaþa pânã seara la strângerea din gunoaie a sticlelor de plastic sau a hârtiilor ºi cartoanelor. Munþii de PET-uri colectaþi de cãtre sãrmani sunt valorificaþi contra sumei de 60 de bani kilogramul (cam 14 sticle de plastic de 2 litri) la un centru de colectare din cartierul Colonie. Dumitru Liteanu, 24 de ani, este mulþumit de banii cu care se alege dupã o zi de “muncã”, þinând cont de faptul cã sistemul de colectare selectivã a deºeurilor menajere al primãriei nu prea dã roade. Neavând concurenþã, decât din partea colegilor “particulari”, bãrbatul ajunge, zilnic,

acasã cu 30-40 de lei. “Mã ocup cu strânsul sticlelor de plastic pentru cã din altceva nu am din ce sã trãiesc. Câºtig, în zilele mai bune, cam 40 de lei. Am douã diplome de calificare, am fost la câteva interviuri de angajare, mi s-a spus sã aºtept ºi, de atunci, tot aºtept dar nimeni nu m-a mai chemat sã mã angajeze. Mãcar aºa, adunând sticle, fac un ban cinstit ºi nu sunt nevoit sã dau în cap la nimeni pentru a avea ce pune pe masã”, a spus Dumitru Liteanu. În parantezã fie spus, cei care cumpãrã apã mineralã, bere sau bãuturi rãcoritoare la sticle de plastic pierd, la fiecare sticlã, circa 50 de bani. Nu de alta dar, pentru cã firmele care le îmbuteliazã nu primesc sticlele înapoi, omul este nevoit sã le arunce. Partea bunã este cã unii au, totuºi, de câºtigat din pierderea altora... Mir cea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

Normalitate în C.L. Vulcan onsiliul Local Vulcan are un nou membru în persoana lui Cristina Izsak, din partea PNL.

C

Vinovaþii sã plãteascã! rimarul Gheorghe Ile s-a supãrat teribil, iar acum cautã sã tragã la rãspundere pe cei care au fãcut atât de prost acoperiºul de pe fabrica de confecþii, care joi dupã-masa a fost pur simplu luat de vânt ºi aruncat în stradã ca pe o coalã de hârtie.

P

Grinzile de lemn ºi tabla, în cãdere au rupt stâlpi ºi cabluri de telefonie, internet ºi electricitate, iar drumul a fost blocat circa 3 ore. De altfel, puþin a lipsit sã nu aibã loc

ºi o tragedie. Din fericire, niciun om nu a fost prin sub dãrâmãturi. Acum, responsabilii din cadrul primãriei vor lua legãtura cu patronul fabricii, un cetãþean italian, precum ºi cu cel care a fãcut lucrarea la acoperiº. “A fost o vijelie scurtã care a luat acoperiºul de pe fabrica de confecþii, a rupt un stâlp de alimentare cu energie electricã, a afectat internetul, telefoanele ºi tot ceea ce este aici. Trebuie sã remarcãm faptul cã acoperiºul nu a fost bine fãcut de l-a luat vântul. Nu se poate aºa ceva. O sã trimit comisia care

sã verifice modul cum acoperiºul a fost prins de structura de rezistenþã a clãdirii ºi, sigur, sã atragem atenþia ºi sã dãm amendã. Pe asta am întrerupt circulaþia... ”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. De altfel, aceasta a fost o situaþie unicã la Vulcan, când pentru prima datã au fost convocate atâte forþe de intervenþie. “Au mai fost probleme de acest fel, dar nu atât de dure încât sã convoc tot comandamentul de urgenþã al Municipiului Vulcan”, a mai spus Ile. Luiza ANDRONACHE

Pro Urbis, proiecte pentru tinerii din Petroºani eci de tineri din Petroºani au decis cã pot forma un grup cu care oraºul sã iasã din anonimat. Au vorbit despre liceele în care învaþã ºi au stabilit un plan cu acþiuni care încep chiar de sãptãmâna viitoare. Totul în cadrul proiectului denumit Pro Urbis.

Z

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a spus cã dialogul a fost unul “provocator ºi foarte necesar”, iar de la tinerii care au vorbit despre reuºitele lor la ºcoalã a aflat cât de multe reuºite au adunat în ultima vreme. Tinerii au fost chemaþi sã formuleze idei ºi gânduri cu care sã construiascã viitorul urbei. Pe rând, fiecare grup a vorbit de ºcoala în care îºi desfãºoarã activitatea, iar primul proiect comun pe care îl vor avea liceenii din Petroºani vizeazã un concurs pe teme de istorie localã.

„Miercuri, 4 aprilie, am decis sã organizãm în sala de marmurã a primãriei din Petroºani un concurs între licee, pe teme de istorie a municipiului Petroºani. Ideea este ineditã ºi sper cã toatã lumea va avea de învãþat câte ceva din aceastã experienþã”, a spus Carmen, Damian, profesor la Grupul ªcolar Dimitrie Leonida din Petroºani. Un alt proiect comun ºi de viitor, care s-a desprins în urma celei de a treia ediþii a Forumului Pro Urbis, este legat de o serie de dezbateri la care vor fi invitaþi sã-ºi spunã sincer pãrerea tinerii. „Ascultându-i pe aceºti tineri am senzaþia cã pot sã las viitorul lumii în mâinile lor. Tocmai de aceea,pentru cã avem cu cine sã dialogãm, am propus organizarea unor cluburi de dezbateri aici la primãrie, care sã se intituleze „ªcoala pentru inima voastrã” ºi în care copiii sã spunã ce vor de la dascãlii lor”, a

precizat Lucia Muntean, una dintre iniþiatoarele proiectului Pro Urbis. Nici voluntariatul nu a fost lãsat deoparte ºi ONG urile locale au venit sã mulþumeascã tinerilor pentru implicarea lor. „La Casa Pollicino, unde sunt copii cu nevoi speciale, de 3 ani de zile am avut ocazia sã vãd peste 100 de voluntari care ne-au dat tot sprijinul lor. Nu cred cã suntem mai prejos nici în aceastã þarã în ceea ce priveºte voluntariatul ºi cred cã tinerii liceeni au fãcut ºi pot face în continuare minuni în acest domeniu”, a spus Florentina Presecan, coordonator al Casei Pollicino. În concluzie, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a lansat invitaþia ºi în mediul virtual pe facebook la viitoarele cluburi la care se vor întâlni elevii de liceu din Petroºani, dar ºi la concursul de sãptãmâna viitoare. „Avem posibilitatea de a organiza aceste cluburi de dezbateri ºi concursuri ºi vrem sã implicãm tinerii, pentru cã ºi ei, la rândul lor vor sã se implice. Nu ne rãmâne decât sã-i sprijinim”, a conchis Ridzi. Diana MITRACHE

Liberalii au încercat validarea altui consilier pe postul eliberat de Tudorel Cãrãºel prin demisie, de aproape 5 luni, însã din cauza tensiunilor politice dintre putere ºi opoziþie, acest lucru nu s-a întâmplat decât la sfârºitul sãptãmânii trecute, în ºedinþa aferentã luni martie.

Înainte de depunerea jurãmântului, surprinzãtor, însã, dar membrii din partea puterii i-au urat bun venit în Consiliul Local liberalei Cristina Izsak. “Vreau sã vã asigur încã o data, stimatã colegã, cã noi, cei din PDL, nu avem nimic cu persoana dumneavoastrã. Dacã nu ne-am exprimat votul pânã acum, a fost pentru a da o egalitate faþã de colegii dumneavoastrã din partid, care nu au votat la unele proiecte pentru, spunem noi, binele comunitãþii. Astãzi, vã promitem cã vã vom vota ºi vã urmãm bun venit în Consiliul Local ºi considerãm cã puþine lecþii de moralitate, nu stricã”, a afirmat viceprimarul Angela Stoica. Aceasta a fost prima ºedinþã ordinarã la Vulcan din ultimele 6 luni, care s-a dus pânã la bun sfârºit, fãrã ºicanãri din partea celor douã tabere. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

6 Reportaj unt puþini cei care nu au auzit S de Parcul Dendrologic din Simeria, aflat odatã în proprietatea familiei nobiliare Ocskay. Din pãcate, mult mai puþini au avut ocazia sã-l viziteze cel puþin o datã ºi sã-ºi dea seama ce mult ar fi avut de pierdut dacã ar fi continuat sã-l excludã din programul pentru timpul liber. Pe parcursul timpului, arboretumul din Simeria a trecut prin nenumãrate dificultãþi, cauzate de inundaþii, zãpezi, furtuni, secete, geruri aspre ºi nu în ultimul rând poluarea industrialã. Pe lângã toate aceste vitregii, omul are un rol esenþial la distrugerea parcului. Mormanele de sticle de plastic ºi gunoaiele, aduse de râul Strei, nu sunt adunate, prezenþa lor pe malul heleºteelor din parc dã o notã „mirificã” peisajului. Conducerea parcului se plânge de insuficienþa fondurilor, fapt care face imposibilã angajarea de personal pentru curãþenie. Din anul 1949, dupã naþionalizare, parcul a intrat în administraþia Ocolului Silvic Simeria. În anul 1954, a fost înfiinþatã Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria, care ulterior a preluat, ca bazã materialã, Parcul Dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, Parcul Dendrologic este ocrotit de lege ºi primeºte numele de monument al naturii, în anul 1954. Colecþia dendrologicã a parcului, moºtenitã de la vechii proprietari, se ridica la peste 250 de arbori ºi arbuºti, în prezent existând peste 2.200. Ansamblul peisager, stilul arhitectural ºi valoarea datã de vechimea ºi mãreþia colecþiei de arbori demonstreazã o veche ºi constantã preocupare a foºtilor proprietari pentru arhitectura peisagerã ºi introducerea unor specii exotice rare. Înfiinþatã în 1954, în incinta parcului dendrologic, Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria a declanºat ample acþiuni de conservare, ameliorare ºi dezvoltare, ce vizeazã în principal

Reportaj 7

PARCUL DENDROLOGIC DIN SIMERIA, unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din lume, îºi aºteaptã verdictul

specii de magnoliu, unul dintre cei mai „falnici”, mãsoarã un metru , în diametru, ºi are o înãlþime de aprovimativ 26 de metri. Unul dintre arborii de „valoare” ai parcului este cedrul atlantic, care deºi nu rezistã în condiþii de frig, a reuºit sã se obiºnuiascã cu clima de aici. Dintre speciile care „au rãsirit” în parc se numãrã castanul indian, castanul indian cu floare galbenã, poncirus trifoliata (popular dragonul zburãtor, o denumire datã de forma pe care acest arbore o are, o specie care face fructe comestibile ce seamãnã izbitor de bine cu portocala). Între speciile foarte rare se numãrã, gincobiloba, arborele de lalele, care s-au aclimatizat foarte bine încât se regenereazã natural. Cei mai bãtrâni arbori din parc sunt stejarii, a cãror vârstã depãºeºte 300 de ani.

menþinerea ºi ameliorarea peisajelor, îmbogãþirea colecþiei, realizarea unei plantaþii pilot cu specii exotice de interes forestier, amplificarea lucrãrilor de aclimatizare ºi selecþie ºi, nu în ultimul rând, crearea unei puternice baze materiale de multiplicare a speciilor forestiere ºi ornamentale, valoroase atât pentru nevoile proprii ale parcului dendrologic sau a altor parcuri ºi grãdini botanice, dar ºi pentru extinderea ºi dezvoltarea spaþiilor verzi din centrele urbane.

R

aritãþi pe suprafaþã mare

Parcul se întinde pe o suprafaþã de 70 de hectare ºi are un relief variat, cu lacuri ºi izvoare, poieni ºi alei ºerpuitoare. La intrarea în parc pot fi admiraþi stejarii piramidali ºi reºedinþa fostei familii nobiliare, cu falnicele sale coloane toscane. Existã aici douã puncte de acces, simetric dispuse, tipice familiilor nobiliare. Mai pot fi întâlnite de asemenea ºi lacuri ºi exemplare de stejar piramidal, chiparos de baltã, coniferul oriental, arborele de plutã, eucaliptul. Arborii ºi arbuºtii decorativi amintesc de eleganþa grãdinilor asiatice. Parcul este strãbãtut de apele Streiului, care împart rezervaþia în douã zone distincte. Prima zonã se întinde pe terasa superioarã, pânã la canalul Streiului, cu o suprafaþã mai restrânsã de 5,4 hectare ºi numeroase specii de arbori ºi arbuºti. În cea de-a doua zonã, situatã între canalul Streiului ºi râul Mureº, vegetaþia este exoticã ºi naturalã, de

aie din bambusul de la Simeria, pentru maestrul Gheorghe Zamfir

N

luncã. Aceasta este formatã din numeroase desiºuri de nepãtruns, cu sãlcii riverane, zãvoaie de plopi albi ºi negri cu trunchiuri acoperite de iederã sau viþã urcãtoare, pâlcuri de rãºinoase ºi foioase exotice, dumbrãvi ºi poieni cu arbori solitari ºi gigantici. Toate dau acestor locuri un aspect de pãdure sãlbaticã care încet, încet se distrug ºi îºi pierd valoarea. „La începutul secolului al XVIII-lea, pe malul stâng al Mureºului, ia fiinþã cea mai veche ºi mai valoroasã colecþie de plante lemnoase exotice ºi autohtone din România, „Arboretumul Simeria”. Aceastã rezervaþie dendrologicã are valoare de unicat pentru patrimoniul

naþional. A fost creatã la începutul secolului al XVIII-lea, prin amenajarea zãvoaielor naturale din lunca Mureºului, în stil peisager, englezesc ºi romantic. Au fost aduse aici, pe la mijlocul secolului, primele specii exotice. Cel mai vechi document de atestare al parcului, din 1763, vorbeºte despre o alee plantatã cu castani, iar o lucrare din 1860 dezvãluie faptul cã a fost introdus salcâmul. Se pare cã aceasta ar fi cea mai veche experimentare a speciei în þara noastrã”, spune inginerul silvic de la Staþiunea de Cercetãri Silvice Simeria, Corina Coandã. De-a lungul timpului, parcul a aparþinut mai multor familii nobiliare de origine maghiarã (Gyulay, Kun, Fay ºi Ocskay) ºi s-a transmis pe linie femininã. În anul 1848, este menþionat ca proprietar contele Kun, când, odatã cu revoluþia au fost semnalate o serie de distrugeri ºi avarierea clãdirilor. A urmat apoi o perioadã (1870-1880) când parcul ºi clãdirile au fost refãcute dupã planuri precise. Au fost introduse numeroase specii de arbori ºi arbuºti aduºi din Extremul Orient ºi America de Nord ºi au avut loc schimburi de seminþe cu parcurile din afara graniþelor. Proprietarul care este semnalat dupã contele Kun este Fay Bela, membru al Academiei Maghiare, care îmbogãþeºte parcul cu unele specii exotice. Dupã anul 1918, Fay Bela se stabileºte în Simeria, ca ginere ºi membru al familiei Ocskay Istvan. Bela era un artist de origine nobiliarã, cu mult simþ artistic, care a ameliorat parcul sub aspect peisagistic.

L

ocul trei în Europa

Colecþia dendrologicã a parcului avea la începutul anului 1949 peste 250 de specii de arbori, iar în prezent în parc existã 2.200 de specii diferite de plante ºi arbori exotici rari pentru aceastã zonã a Europei. Aici a avut loc studiul experimental de aclimatizare a arborelui de Segovia Gigantea, care este originar din America, dar ºi a speciilor de arbori, arbuºti ºi plante exotice, pentru înfrumuseþarea parcurilor urbane din România ºi din întreaga lume, staþiunea ºi parcul dendrologic de la Simeria bucurându-se de recunoaºtere pe plan mondial în domeniul silviculturii. Conform Enciclopediei Britanice, parcul dendrologic de la

Simeria ocupã locul al treilea ca frumuseþe ºi numãr de specii de arbori în Europa ºi poziþia a 11-a pe plan mondial.

agnoliul cu flori galbene a murit odatã cu cel care l-a adus la Simeria

M

În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii parcului din Simeria au primit în dar, din partea unui olandez, câþiva puieþi de magnolii cu floare galbenã. „A fost o întâmplare foarte ciudatã. Aceastã magnolie ne-a fost adusã de un domn din Olanda care ne vizita de multe ori, ni le-a fãcut cadou ºi câþiva ani le-a mers foarte bine. Însã, în anul în care acesta a murit, toate magnoliile s-au uscat”, povesteºte Corina Coandã. În parcul dendrologic sunt 14

Bambusul este o altã specie care s-a „obiºnuit” atât de bine cu clima Simeriei, încât a ajuns sã „invadeze” parcul. „Suntem nevoiþi ca în fiecare an sã tãiem din el ºi îl vindem, pe post de araci, pentru 50 de bani metrul. În urmã cu 40 – 50 de ani, când aceastã specie a ajuns în parc, trebuia acoperit în fiecare iarnã. Astfel, dacã atunci trebuia protejat, acum trebuie sã-l tãiam”, precizeazã inginerul Coandã. Inginerul mai povesteºte cã „fãurarul” naielor lui Gheorghe Zamfir a „recoltat” bambus din parcul din Simeria pentru a-i confecþiona acestuia instrumentele muzicale. Mai mult, un astfel de instrument muzical a fost primit în dar de

la acesta, de cãtre reprezentsanþii parcului, care l-au aºezat la loc de cinste, în fosta salã de bal a familie nobiliare.

U

n proces care ar putea avea finalul în iunie

De aproape 11 ani, magistraþii nu pot decide soarta parcului dendrologic de la Simeria, cerut în instanþã de foºtii proprietari, dar revendicat cu tãrie ºi de Regia Naþionalã a Pãdurilor. În 2001, familia ultimului proprietar, desecendenþi ai familiei Ocskay, au iniþiat în instanþã o acþiune privind retrocedarea parcului. „Iniþial au câºtigat, dar noi am fãcut recurs. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis rejudecarea cauzei. Dupã rejudecare, noi am avut câºtig de cauzã, însã foºtii proprietari au fãcut recurs”, a declarat Coandã. Astfel, în aceastã lunã, în 27 martie, dupã un an de asteptãri, reprezentanþii arboretumului din Simeria sprau sã primeascã verdictul. Însã, nici de aceastã datã magistraþii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nu au oprit agonia ºi au amânat cauza pentru data de 5 iunie.

entru cã nu sunt proprietari, nu pot obþine fonduri

P

Odatã cu apariþia revendicãrii din instanþã, Institutul de Cercetãri Silvice s-a rezumat la cheltuieli minime pentru arboretum. Nici vorbã sã se poatã investi pentru amenajãri speciale, care sã atragã publicul în parc. „A existat cândva o mini-grãdinã zoologicã, dar nu mai îndeplinea condiþiile legale. A apãrut ideea unui spaþiu de joacã pentru copii ºi a unei cafenele, dar nimeni nu poate face nimic pentru cã oricând sã fie retrocedat. A mai existat ºi o tentativã de accesare a unor fonduri europene pentru refacerea gardului. Nici nu s-a ajuns la faza de evaluare a costurilor pentru împrejmuirea celor aproximativ 70 de hectare de arboretum, pentru cã întregul spaþiu este în litigiu”, a conchis Inginerul silvic Corina Coandã. Pe parcursul unui an, un numãr relativ mic de turiºti, aproximativ 15.000, viziteazã unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din România pentru a pãtrunde parcã într-o altã dimensiune, în care linistea te invadeazã ºi stresul dispare. Aceasta, în condiþiile în care Castelul Corvinilor are cam de opt ori mai mulþi vizitatori, anual. Taxa de intrare în parc este, ºi acum, de doar un leu pentru copii ºi doi lei pentru aduþi. Cãtãlina POPA POPA


Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

6 Reportaj unt puþini cei care nu au auzit S de Parcul Dendrologic din Simeria, aflat odatã în proprietatea familiei nobiliare Ocskay. Din pãcate, mult mai puþini au avut ocazia sã-l viziteze cel puþin o datã ºi sã-ºi dea seama ce mult ar fi avut de pierdut dacã ar fi continuat sã-l excludã din programul pentru timpul liber. Pe parcursul timpului, arboretumul din Simeria a trecut prin nenumãrate dificultãþi, cauzate de inundaþii, zãpezi, furtuni, secete, geruri aspre ºi nu în ultimul rând poluarea industrialã. Pe lângã toate aceste vitregii, omul are un rol esenþial la distrugerea parcului. Mormanele de sticle de plastic ºi gunoaiele, aduse de râul Strei, nu sunt adunate, prezenþa lor pe malul heleºteelor din parc dã o notã „mirificã” peisajului. Conducerea parcului se plânge de insuficienþa fondurilor, fapt care face imposibilã angajarea de personal pentru curãþenie. Din anul 1949, dupã naþionalizare, parcul a intrat în administraþia Ocolului Silvic Simeria. În anul 1954, a fost înfiinþatã Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria, care ulterior a preluat, ca bazã materialã, Parcul Dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, Parcul Dendrologic este ocrotit de lege ºi primeºte numele de monument al naturii, în anul 1954. Colecþia dendrologicã a parcului, moºtenitã de la vechii proprietari, se ridica la peste 250 de arbori ºi arbuºti, în prezent existând peste 2.200. Ansamblul peisager, stilul arhitectural ºi valoarea datã de vechimea ºi mãreþia colecþiei de arbori demonstreazã o veche ºi constantã preocupare a foºtilor proprietari pentru arhitectura peisagerã ºi introducerea unor specii exotice rare. Înfiinþatã în 1954, în incinta parcului dendrologic, Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria a declanºat ample acþiuni de conservare, ameliorare ºi dezvoltare, ce vizeazã în principal

Reportaj 7

PARCUL DENDROLOGIC DIN SIMERIA, unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din lume, îºi aºteaptã verdictul

specii de magnoliu, unul dintre cei mai „falnici”, mãsoarã un metru , în diametru, ºi are o înãlþime de aprovimativ 26 de metri. Unul dintre arborii de „valoare” ai parcului este cedrul atlantic, care deºi nu rezistã în condiþii de frig, a reuºit sã se obiºnuiascã cu clima de aici. Dintre speciile care „au rãsirit” în parc se numãrã castanul indian, castanul indian cu floare galbenã, poncirus trifoliata (popular dragonul zburãtor, o denumire datã de forma pe care acest arbore o are, o specie care face fructe comestibile ce seamãnã izbitor de bine cu portocala). Între speciile foarte rare se numãrã, gincobiloba, arborele de lalele, care s-au aclimatizat foarte bine încât se regenereazã natural. Cei mai bãtrâni arbori din parc sunt stejarii, a cãror vârstã depãºeºte 300 de ani.

menþinerea ºi ameliorarea peisajelor, îmbogãþirea colecþiei, realizarea unei plantaþii pilot cu specii exotice de interes forestier, amplificarea lucrãrilor de aclimatizare ºi selecþie ºi, nu în ultimul rând, crearea unei puternice baze materiale de multiplicare a speciilor forestiere ºi ornamentale, valoroase atât pentru nevoile proprii ale parcului dendrologic sau a altor parcuri ºi grãdini botanice, dar ºi pentru extinderea ºi dezvoltarea spaþiilor verzi din centrele urbane.

R

aritãþi pe suprafaþã mare

Parcul se întinde pe o suprafaþã de 70 de hectare ºi are un relief variat, cu lacuri ºi izvoare, poieni ºi alei ºerpuitoare. La intrarea în parc pot fi admiraþi stejarii piramidali ºi reºedinþa fostei familii nobiliare, cu falnicele sale coloane toscane. Existã aici douã puncte de acces, simetric dispuse, tipice familiilor nobiliare. Mai pot fi întâlnite de asemenea ºi lacuri ºi exemplare de stejar piramidal, chiparos de baltã, coniferul oriental, arborele de plutã, eucaliptul. Arborii ºi arbuºtii decorativi amintesc de eleganþa grãdinilor asiatice. Parcul este strãbãtut de apele Streiului, care împart rezervaþia în douã zone distincte. Prima zonã se întinde pe terasa superioarã, pânã la canalul Streiului, cu o suprafaþã mai restrânsã de 5,4 hectare ºi numeroase specii de arbori ºi arbuºti. În cea de-a doua zonã, situatã între canalul Streiului ºi râul Mureº, vegetaþia este exoticã ºi naturalã, de

aie din bambusul de la Simeria, pentru maestrul Gheorghe Zamfir

N

luncã. Aceasta este formatã din numeroase desiºuri de nepãtruns, cu sãlcii riverane, zãvoaie de plopi albi ºi negri cu trunchiuri acoperite de iederã sau viþã urcãtoare, pâlcuri de rãºinoase ºi foioase exotice, dumbrãvi ºi poieni cu arbori solitari ºi gigantici. Toate dau acestor locuri un aspect de pãdure sãlbaticã care încet, încet se distrug ºi îºi pierd valoarea. „La începutul secolului al XVIII-lea, pe malul stâng al Mureºului, ia fiinþã cea mai veche ºi mai valoroasã colecþie de plante lemnoase exotice ºi autohtone din România, „Arboretumul Simeria”. Aceastã rezervaþie dendrologicã are valoare de unicat pentru patrimoniul

naþional. A fost creatã la începutul secolului al XVIII-lea, prin amenajarea zãvoaielor naturale din lunca Mureºului, în stil peisager, englezesc ºi romantic. Au fost aduse aici, pe la mijlocul secolului, primele specii exotice. Cel mai vechi document de atestare al parcului, din 1763, vorbeºte despre o alee plantatã cu castani, iar o lucrare din 1860 dezvãluie faptul cã a fost introdus salcâmul. Se pare cã aceasta ar fi cea mai veche experimentare a speciei în þara noastrã”, spune inginerul silvic de la Staþiunea de Cercetãri Silvice Simeria, Corina Coandã. De-a lungul timpului, parcul a aparþinut mai multor familii nobiliare de origine maghiarã (Gyulay, Kun, Fay ºi Ocskay) ºi s-a transmis pe linie femininã. În anul 1848, este menþionat ca proprietar contele Kun, când, odatã cu revoluþia au fost semnalate o serie de distrugeri ºi avarierea clãdirilor. A urmat apoi o perioadã (1870-1880) când parcul ºi clãdirile au fost refãcute dupã planuri precise. Au fost introduse numeroase specii de arbori ºi arbuºti aduºi din Extremul Orient ºi America de Nord ºi au avut loc schimburi de seminþe cu parcurile din afara graniþelor. Proprietarul care este semnalat dupã contele Kun este Fay Bela, membru al Academiei Maghiare, care îmbogãþeºte parcul cu unele specii exotice. Dupã anul 1918, Fay Bela se stabileºte în Simeria, ca ginere ºi membru al familiei Ocskay Istvan. Bela era un artist de origine nobiliarã, cu mult simþ artistic, care a ameliorat parcul sub aspect peisagistic.

L

ocul trei în Europa

Colecþia dendrologicã a parcului avea la începutul anului 1949 peste 250 de specii de arbori, iar în prezent în parc existã 2.200 de specii diferite de plante ºi arbori exotici rari pentru aceastã zonã a Europei. Aici a avut loc studiul experimental de aclimatizare a arborelui de Segovia Gigantea, care este originar din America, dar ºi a speciilor de arbori, arbuºti ºi plante exotice, pentru înfrumuseþarea parcurilor urbane din România ºi din întreaga lume, staþiunea ºi parcul dendrologic de la Simeria bucurându-se de recunoaºtere pe plan mondial în domeniul silviculturii. Conform Enciclopediei Britanice, parcul dendrologic de la

Simeria ocupã locul al treilea ca frumuseþe ºi numãr de specii de arbori în Europa ºi poziþia a 11-a pe plan mondial.

agnoliul cu flori galbene a murit odatã cu cel care l-a adus la Simeria

M

În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii parcului din Simeria au primit în dar, din partea unui olandez, câþiva puieþi de magnolii cu floare galbenã. „A fost o întâmplare foarte ciudatã. Aceastã magnolie ne-a fost adusã de un domn din Olanda care ne vizita de multe ori, ni le-a fãcut cadou ºi câþiva ani le-a mers foarte bine. Însã, în anul în care acesta a murit, toate magnoliile s-au uscat”, povesteºte Corina Coandã. În parcul dendrologic sunt 14

Bambusul este o altã specie care s-a „obiºnuit” atât de bine cu clima Simeriei, încât a ajuns sã „invadeze” parcul. „Suntem nevoiþi ca în fiecare an sã tãiem din el ºi îl vindem, pe post de araci, pentru 50 de bani metrul. În urmã cu 40 – 50 de ani, când aceastã specie a ajuns în parc, trebuia acoperit în fiecare iarnã. Astfel, dacã atunci trebuia protejat, acum trebuie sã-l tãiam”, precizeazã inginerul Coandã. Inginerul mai povesteºte cã „fãurarul” naielor lui Gheorghe Zamfir a „recoltat” bambus din parcul din Simeria pentru a-i confecþiona acestuia instrumentele muzicale. Mai mult, un astfel de instrument muzical a fost primit în dar de

la acesta, de cãtre reprezentsanþii parcului, care l-au aºezat la loc de cinste, în fosta salã de bal a familie nobiliare.

U

n proces care ar putea avea finalul în iunie

De aproape 11 ani, magistraþii nu pot decide soarta parcului dendrologic de la Simeria, cerut în instanþã de foºtii proprietari, dar revendicat cu tãrie ºi de Regia Naþionalã a Pãdurilor. În 2001, familia ultimului proprietar, desecendenþi ai familiei Ocskay, au iniþiat în instanþã o acþiune privind retrocedarea parcului. „Iniþial au câºtigat, dar noi am fãcut recurs. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis rejudecarea cauzei. Dupã rejudecare, noi am avut câºtig de cauzã, însã foºtii proprietari au fãcut recurs”, a declarat Coandã. Astfel, în aceastã lunã, în 27 martie, dupã un an de asteptãri, reprezentanþii arboretumului din Simeria sprau sã primeascã verdictul. Însã, nici de aceastã datã magistraþii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nu au oprit agonia ºi au amânat cauza pentru data de 5 iunie.

entru cã nu sunt proprietari, nu pot obþine fonduri

P

Odatã cu apariþia revendicãrii din instanþã, Institutul de Cercetãri Silvice s-a rezumat la cheltuieli minime pentru arboretum. Nici vorbã sã se poatã investi pentru amenajãri speciale, care sã atragã publicul în parc. „A existat cândva o mini-grãdinã zoologicã, dar nu mai îndeplinea condiþiile legale. A apãrut ideea unui spaþiu de joacã pentru copii ºi a unei cafenele, dar nimeni nu poate face nimic pentru cã oricând sã fie retrocedat. A mai existat ºi o tentativã de accesare a unor fonduri europene pentru refacerea gardului. Nici nu s-a ajuns la faza de evaluare a costurilor pentru împrejmuirea celor aproximativ 70 de hectare de arboretum, pentru cã întregul spaþiu este în litigiu”, a conchis Inginerul silvic Corina Coandã. Pe parcursul unui an, un numãr relativ mic de turiºti, aproximativ 15.000, viziteazã unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din România pentru a pãtrunde parcã într-o altã dimensiune, în care linistea te invadeazã ºi stresul dispare. Aceasta, în condiþiile în care Castelul Corvinilor are cam de opt ori mai mulþi vizitatori, anual. Taxa de intrare în parc este, ºi acum, de doar un leu pentru copii ºi doi lei pentru aduþi. Cãtãlina POPA POPA


Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

S-au ales noii decani la Universitatea Petroºani acultãþile din cadrul Universitãþii Petroºani au, de la finele sãptãmânii trecute, noi decani, aleºi dintre cei care ºi-au depus candidaturile în acest sens.

F

Peste 75 de milioane de lei alocaþi pentru închiderea minelor în 65 de ani estructurarea sectorului minier a intrat în atenþia deputatului liberal Bogdan Þâmpãu. Deputatul hunedorean este interesat de restructurarea sitemului minier din þarã.

R

În acest context el a adresat o întrebare ministrului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, Lucian Bode prin care doreºte sã afle mai multe informaþii legate de acest aspect. În România începând cu anul 1998 s-a trecut la închiderea ºi conservarea minelor ºi carierelor considerate a fi nerentabile. Potrivit deputatului “deºi pânã în prezent s-au

alocat sume importante pentru restructurarea acestui sector, rezultatele nu se vãd aºa cum ar trebui”. Astfel, Þâmpãu vrea sã ºtie ce sume s-au cheltuit din 2004 ºi pânã în zilele noastre pentru lucrãrile de conservare ºi de închidere a minelor din þarã ,de unde au provenit aceste sume ºi care este contribuþia statului. Mai mult, în cazul în care provin ºi din fonduri europene deputatul vrea sã cunoascã exact care este instituþia europeanã care a alocat banii. Totodatã, cum închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere nu se poate face fãrã anumite firme, Þâmpãu cere lãmuriri ºi vizavi de acest aspect. Astfel, el vrea sã ºtie

“care au fost firmele care au câºtigat licitaþiile, respectiv cele care au executat efectiv lucrãrile pentru fiecare dintre aceste”, adicã pentru fiecare perimetru minier în parte.

2

0 de mine închise în Valea Jiului

Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãþi miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatã activitatea Minei Bãrbãteni din Lupeni. Conform

aceluiaºi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul român a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiþi 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.

închise pânã 3 mine în 2018

Statul român intenþioneazã sã mai închidã trei unitãþi miniere din subordinea Companiei Naþionale a Huilei pânã în anul 2018. Astfel, cele trei mine care vor fi închise pânã la data stabilitã de comun acord cu Comisia Europeanã sunt Petrila,

Paroºeni ºi Uricani. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CNH Petroºani a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele trei exploatãri miniere. Aceste documentaþii fac obiectul notificãrii transmise Comisiei Europene. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere Comisia Europeanã acordã un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei. Pentru acest an au fost alocaþi 213,085 milioane de lei. Pânã la finele acestei perioade vor mai fi disponibilizaþi 3 300 de mineri, iar pentru acest an trebuie disponibilizaþi 200 de ortaci. Raul IRINOVICI

Cursuri da, locuri de muncã, nu prea n acest an, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani au fost, deja, demarate, 7 cursuri de calificare. Având durata cuprinsã între 3 ºi 5 luni de zile, acestea sunt destinate celor care doresc sã se califice în meseria de bucãtar, lucrãtor drumuri ºi cãi ferate, manichiurist – pedichiurist, confecþioner tâmplãrie aluminiu ºi mase plastice, brutar, patiser ºi coafor.

Î

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Cursurile, gratuite, sunt destinate ºomerilor sau persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã ºi sunt urmate de 98 de cursanþi. Pe de altã parte, alte cursuri de calificare, ºi ele gratuite, sunt destinate lucrãtorilor din industria alimentarã care doresc sã

se califice în meseria pe care o practicã. Este vorba despre brutari, patiseri sau cofetari. La acestea participã 168 de persoane, repartizate în 14 clase. „Încercãm sã luãm, în fiecare lunã, oameni din toate domeniile de activitate pentru a-i califica într-o meserie solicitatã, astãzi, pe piaþa forþei de muncã. Solicitãri avem cât cuprinde, cele mai numeroase

venind din partea tinerilor”, a declarat Dorina Uifãlean, director Centrul de Formare Profesionalã Petroºani. Din luna aprilie, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani vor fi demarate ºi alte cursuri de calificare destinate zidarilor, ospãtarilor, instalatorilor de reþele de gaz sau confecþionerilor de textile. Mir cea NISTOR

Cea mai strânsã luptã a fost la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, unde în luptã au intrat trei candidaþi care au obþinut un punctaj foarte apropiat. Astfel, pentru fotoliul de decan au concurat Ion Fotãu, care a obþinut un punctaj total de 580 de puncte ( 460 de puncte la interviu ºi 120 de puncte experienþa managerialã),

Nicolae Pãtrãºcoiu – cu un total de 600 de puncte ºi Radu Sorin – cu 561 de puncte. La Facultatea de Mine au intrat în

cursã Ilie Onica - 460 de puncte ºi Ioel Veres – 540 de puncte. Pentru funcþia de decan al Facultãþii de ªtiinþe s-au con-

fruntat profesorii Mircea Barpn, care a obþinut un total de 620 de punct, respectiv Claudia Isac, cu un punctaj de 500 de puncte.

În consecinþã, comisia de concurs a Universitãþii Petroºani i-a declarat „admiºi” pe urmãtorii noi decani: Nicolae Pãtrãºcoiu Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, Ioel Vereº – facultatea de Mine ºi Mircea Baron – Facultatea de ªtiinþe. Potrivit normativelor în vigoare, decanii sunt aleºi prin concurs public, organizat de rectorul instituþiei ºi validat de senatul universitar. Candidaþii trebuie sã fie cadre didactice universitare care au titlul ºtiinþific de doctor ºi nu au împlinit vârsta de pensionare. Car men COSMAN

ITM Hunedoara cheamã la barã datornicii rei firme din T Valea Jiului conduc în top-ul datornicilor cãtre ITM, conform informaþiilor fãcute publice de reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara. Valea Jiului conduce din nou în clasamentul datornicilor. De aceastã datã vorbim despre datoriile întregistrate la ITM

Hunedoara, pe lista cãruia pe primele locuri se aflã SC Prestcom Hercules SRL din Lupeni, cu o datorie de 19.474 de lei, urmat de Clubul Sportiv Jiul Petroºani, cu 2.753 de lei ºi Asociaþia Infomedica World din Lupeni, cu o datorie de 2.707 lei. Lista datornicilor fãcutã publicã de ITM Huendoara mai cuprinde firme din Deva, Orãºtie, Vaþa de Jos, Hãrãu ºi Hunedoara. De la primii 10 datornici, ITM are de

recuperat 29.979 de lei, în condiþiile în care totalul celor 768 de debite este de 49.225 de lei. Conducerea Inspectoratului este decisã sã se adreseze instanþei de judecatã pentru recuperarea datoriilor ºi spune cã se aºteaptã doar emiterea unui ordin de ministru care sã dea startul recuperãrii datoriilor de la firme. Firmele care au ales sã pãstreze carnetele de muncã la ITM, care sã opereze datele în docu-

mente trebuie sã plãteascã lunar 0,75 la sutã din fondul de salarii. Firmele care pãstrau car-

Bursã cu 8 angajatori rima bursã din acest P an a strâns zeci de ºomeri dornici sã îºi

Cei mai mulþi angajaþi vor pleca de la SC Mondoscarpa SRL Hunedoara, respectiv 291 de persoane. Pe listã urmeazã Key Safety System din Brad, cu 115 angajaþi, Chimica SA Orãºtie, cu ºi se aºteptau sã înceapã lucrãrile pentru cã vremea s-a încãlzit. Dar noi nu am avut nici un angajator în acest domeniu”, a mai completat Iudith Babþan. „Aº fi vrut ceva în construcþii, dar cred cã sunt mulþi ca mine ºi angajãrile deja s-au fãcut la mica înþelegere cu patronii de pe ºantier”, a declarat un ºomer din Petroºani.

Sfârºitul lunii februarie a consemnat o nouã creºtere a ratei ºomajului în judeþul Hunedoara, aceasta ajungând la 6,14 la sutã, Aproximativ 11.960 de persoane îºi cautã locuri de muncã acum în Hunedoara, iar o bunã parte sunt din Valea Jiului. Asta dupã ce aici au avut loc disponibilizãri masive. Diana MITRACHE

reprezintã tocmai comisionul datorat Inspectoratului de Muncã. Car men COSMAN

Se îngroaºã numãrul ºomerilor N umãrul ºomerilor din judeþul Hunedoara va creºte în perioada urmãtoare, în condiþiile în care sunt anunþate noi disponibilizãti de personal. Cinci firme din judeþ au notificat deja AJOFM cu privire la concedierile pe care el vor face.

gãseascã un job ºi doar câþiva angajatori. Asta a fost situaþia în Petroºani, acolo unde numãrul ºomerilor a crescut simþitor din cauza disponibilizãrilor masive ce au avut loc în minerit. Angajatorii au venit la Petroºani, la prima bursã din 2012, cu o ofertã de aproape 50 de locuri de muncã în domenii ca: asigurãri, comerþ, confecþii îmbrãcãminte sau încãlþãminte, ori lucrãtori forestieri. „Un numãr de 10 oameni au reuºit sã îºi gãseascã de lucru ºi sperãm sã confirme ºi angajatorii cã aceºtia se încadreazã pe posturile pentru care au optat. La aceastã primã ediþie au fost 8 angajatori, care au oferit 48 de locuri de muncã pentru ºomeri”, a spus Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Totuºi, ºomerii cãutau în aceste zile oferte ºi în construcþii, dar nu au gãsit nimic. „Au fost oameni care ne-au întrebat de angajãri în construcþii. Mulþi au urmat cursuri

netele de muncã la sediul lor au de achitat o taxã de 0,25 la sutã din fondul de salarii. Aceste creanþe

aproximativ 70, dar li CFR Cãlãtori, care va rãmâne în aceastã primãvarã fãrã 15 salariaþi. Dea semenea, Compania Naþionalã Poºta Românã va restructura 9 dintre posturile ocupate acum. „Au avut loc mai multe discuþii în cadrul acestor firme, iar unele dintre ele aproape au renunþat a mai disponibiliza un numãr atât de mare de angajaþi. Sperãm cã pânã la expirarea perioadei anunþate pentru efectuarea disponibilizãrilor, numãrul salariaþilor care vor pleca acasã sã fie mai mic”, a declarat directorul AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

S-au ales noii decani la Universitatea Petroºani acultãþile din cadrul Universitãþii Petroºani au, de la finele sãptãmânii trecute, noi decani, aleºi dintre cei care ºi-au depus candidaturile în acest sens.

F

Peste 75 de milioane de lei alocaþi pentru închiderea minelor în 65 de ani estructurarea sectorului minier a intrat în atenþia deputatului liberal Bogdan Þâmpãu. Deputatul hunedorean este interesat de restructurarea sitemului minier din þarã.

R

În acest context el a adresat o întrebare ministrului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, Lucian Bode prin care doreºte sã afle mai multe informaþii legate de acest aspect. În România începând cu anul 1998 s-a trecut la închiderea ºi conservarea minelor ºi carierelor considerate a fi nerentabile. Potrivit deputatului “deºi pânã în prezent s-au

alocat sume importante pentru restructurarea acestui sector, rezultatele nu se vãd aºa cum ar trebui”. Astfel, Þâmpãu vrea sã ºtie ce sume s-au cheltuit din 2004 ºi pânã în zilele noastre pentru lucrãrile de conservare ºi de închidere a minelor din þarã ,de unde au provenit aceste sume ºi care este contribuþia statului. Mai mult, în cazul în care provin ºi din fonduri europene deputatul vrea sã cunoascã exact care este instituþia europeanã care a alocat banii. Totodatã, cum închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere nu se poate face fãrã anumite firme, Þâmpãu cere lãmuriri ºi vizavi de acest aspect. Astfel, el vrea sã ºtie

“care au fost firmele care au câºtigat licitaþiile, respectiv cele care au executat efectiv lucrãrile pentru fiecare dintre aceste”, adicã pentru fiecare perimetru minier în parte.

2

0 de mine închise în Valea Jiului

Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãþi miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatã activitatea Minei Bãrbãteni din Lupeni. Conform

aceluiaºi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul român a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiþi 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.

închise pânã 3 mine în 2018

Statul român intenþioneazã sã mai închidã trei unitãþi miniere din subordinea Companiei Naþionale a Huilei pânã în anul 2018. Astfel, cele trei mine care vor fi închise pânã la data stabilitã de comun acord cu Comisia Europeanã sunt Petrila,

Paroºeni ºi Uricani. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CNH Petroºani a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele trei exploatãri miniere. Aceste documentaþii fac obiectul notificãrii transmise Comisiei Europene. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere Comisia Europeanã acordã un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei. Pentru acest an au fost alocaþi 213,085 milioane de lei. Pânã la finele acestei perioade vor mai fi disponibilizaþi 3 300 de mineri, iar pentru acest an trebuie disponibilizaþi 200 de ortaci. Raul IRINOVICI

Cursuri da, locuri de muncã, nu prea n acest an, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani au fost, deja, demarate, 7 cursuri de calificare. Având durata cuprinsã între 3 ºi 5 luni de zile, acestea sunt destinate celor care doresc sã se califice în meseria de bucãtar, lucrãtor drumuri ºi cãi ferate, manichiurist – pedichiurist, confecþioner tâmplãrie aluminiu ºi mase plastice, brutar, patiser ºi coafor.

Î

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Cursurile, gratuite, sunt destinate ºomerilor sau persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã ºi sunt urmate de 98 de cursanþi. Pe de altã parte, alte cursuri de calificare, ºi ele gratuite, sunt destinate lucrãtorilor din industria alimentarã care doresc sã

se califice în meseria pe care o practicã. Este vorba despre brutari, patiseri sau cofetari. La acestea participã 168 de persoane, repartizate în 14 clase. „Încercãm sã luãm, în fiecare lunã, oameni din toate domeniile de activitate pentru a-i califica într-o meserie solicitatã, astãzi, pe piaþa forþei de muncã. Solicitãri avem cât cuprinde, cele mai numeroase

venind din partea tinerilor”, a declarat Dorina Uifãlean, director Centrul de Formare Profesionalã Petroºani. Din luna aprilie, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani vor fi demarate ºi alte cursuri de calificare destinate zidarilor, ospãtarilor, instalatorilor de reþele de gaz sau confecþionerilor de textile. Mir cea NISTOR

Cea mai strânsã luptã a fost la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, unde în luptã au intrat trei candidaþi care au obþinut un punctaj foarte apropiat. Astfel, pentru fotoliul de decan au concurat Ion Fotãu, care a obþinut un punctaj total de 580 de puncte ( 460 de puncte la interviu ºi 120 de puncte experienþa managerialã),

Nicolae Pãtrãºcoiu – cu un total de 600 de puncte ºi Radu Sorin – cu 561 de puncte. La Facultatea de Mine au intrat în

cursã Ilie Onica - 460 de puncte ºi Ioel Veres – 540 de puncte. Pentru funcþia de decan al Facultãþii de ªtiinþe s-au con-

fruntat profesorii Mircea Barpn, care a obþinut un total de 620 de punct, respectiv Claudia Isac, cu un punctaj de 500 de puncte.

În consecinþã, comisia de concurs a Universitãþii Petroºani i-a declarat „admiºi” pe urmãtorii noi decani: Nicolae Pãtrãºcoiu Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, Ioel Vereº – facultatea de Mine ºi Mircea Baron – Facultatea de ªtiinþe. Potrivit normativelor în vigoare, decanii sunt aleºi prin concurs public, organizat de rectorul instituþiei ºi validat de senatul universitar. Candidaþii trebuie sã fie cadre didactice universitare care au titlul ºtiinþific de doctor ºi nu au împlinit vârsta de pensionare. Car men COSMAN

ITM Hunedoara cheamã la barã datornicii rei firme din T Valea Jiului conduc în top-ul datornicilor cãtre ITM, conform informaþiilor fãcute publice de reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara. Valea Jiului conduce din nou în clasamentul datornicilor. De aceastã datã vorbim despre datoriile întregistrate la ITM

Hunedoara, pe lista cãruia pe primele locuri se aflã SC Prestcom Hercules SRL din Lupeni, cu o datorie de 19.474 de lei, urmat de Clubul Sportiv Jiul Petroºani, cu 2.753 de lei ºi Asociaþia Infomedica World din Lupeni, cu o datorie de 2.707 lei. Lista datornicilor fãcutã publicã de ITM Huendoara mai cuprinde firme din Deva, Orãºtie, Vaþa de Jos, Hãrãu ºi Hunedoara. De la primii 10 datornici, ITM are de

recuperat 29.979 de lei, în condiþiile în care totalul celor 768 de debite este de 49.225 de lei. Conducerea Inspectoratului este decisã sã se adreseze instanþei de judecatã pentru recuperarea datoriilor ºi spune cã se aºteaptã doar emiterea unui ordin de ministru care sã dea startul recuperãrii datoriilor de la firme. Firmele care au ales sã pãstreze carnetele de muncã la ITM, care sã opereze datele în docu-

mente trebuie sã plãteascã lunar 0,75 la sutã din fondul de salarii. Firmele care pãstrau car-

Bursã cu 8 angajatori rima bursã din acest P an a strâns zeci de ºomeri dornici sã îºi

Cei mai mulþi angajaþi vor pleca de la SC Mondoscarpa SRL Hunedoara, respectiv 291 de persoane. Pe listã urmeazã Key Safety System din Brad, cu 115 angajaþi, Chimica SA Orãºtie, cu ºi se aºteptau sã înceapã lucrãrile pentru cã vremea s-a încãlzit. Dar noi nu am avut nici un angajator în acest domeniu”, a mai completat Iudith Babþan. „Aº fi vrut ceva în construcþii, dar cred cã sunt mulþi ca mine ºi angajãrile deja s-au fãcut la mica înþelegere cu patronii de pe ºantier”, a declarat un ºomer din Petroºani.

Sfârºitul lunii februarie a consemnat o nouã creºtere a ratei ºomajului în judeþul Hunedoara, aceasta ajungând la 6,14 la sutã, Aproximativ 11.960 de persoane îºi cautã locuri de muncã acum în Hunedoara, iar o bunã parte sunt din Valea Jiului. Asta dupã ce aici au avut loc disponibilizãri masive. Diana MITRACHE

reprezintã tocmai comisionul datorat Inspectoratului de Muncã. Car men COSMAN

Se îngroaºã numãrul ºomerilor N umãrul ºomerilor din judeþul Hunedoara va creºte în perioada urmãtoare, în condiþiile în care sunt anunþate noi disponibilizãti de personal. Cinci firme din judeþ au notificat deja AJOFM cu privire la concedierile pe care el vor face.

gãseascã un job ºi doar câþiva angajatori. Asta a fost situaþia în Petroºani, acolo unde numãrul ºomerilor a crescut simþitor din cauza disponibilizãrilor masive ce au avut loc în minerit. Angajatorii au venit la Petroºani, la prima bursã din 2012, cu o ofertã de aproape 50 de locuri de muncã în domenii ca: asigurãri, comerþ, confecþii îmbrãcãminte sau încãlþãminte, ori lucrãtori forestieri. „Un numãr de 10 oameni au reuºit sã îºi gãseascã de lucru ºi sperãm sã confirme ºi angajatorii cã aceºtia se încadreazã pe posturile pentru care au optat. La aceastã primã ediþie au fost 8 angajatori, care au oferit 48 de locuri de muncã pentru ºomeri”, a spus Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Totuºi, ºomerii cãutau în aceste zile oferte ºi în construcþii, dar nu au gãsit nimic. „Au fost oameni care ne-au întrebat de angajãri în construcþii. Mulþi au urmat cursuri

netele de muncã la sediul lor au de achitat o taxã de 0,25 la sutã din fondul de salarii. Aceste creanþe

aproximativ 70, dar li CFR Cãlãtori, care va rãmâne în aceastã primãvarã fãrã 15 salariaþi. Dea semenea, Compania Naþionalã Poºta Românã va restructura 9 dintre posturile ocupate acum. „Au avut loc mai multe discuþii în cadrul acestor firme, iar unele dintre ele aproape au renunþat a mai disponibiliza un numãr atât de mare de angajaþi. Sperãm cã pânã la expirarea perioadei anunþate pentru efectuarea disponibilizãrilor, numãrul salariaþilor care vor pleca acasã sã fie mai mic”, a declarat directorul AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

Preþul gazelor îngheþat timp de un an de zile ngheþarea preþului gazelor destinate populaþie pentru un an a devenit lege, dupã ce iniþial Agenþia de Reglementare în Energie (ANRE) a emis un ordin prin care propunea acest lucru. Pânã la 31 martie 2013, gospodãriile vor plãti acelaºi preþ pe m³ de gaze pe care-l plãtesc încã din 2009.

Î

Gazele produse intern costã 160 de dolari pe mia de metri cubi în timp ce importurile costã peste 500 de dolari pe mia de metri cubi. Populaþia plãteºte un preþ mediu la gaze de circa 220 de dolari pe mia de metri cubi, acelaºi din 2009, în timp ce consumatorii industriali au plãtit gazele, în primele trei luni ale lui 2012, la un preþ de circa 360 de dolari.

Îngheþarea preþului la gaze se face prin includerea în coºul de consum pentru populaþie a gazelor produse local în proporþie de peste 90%. Fabricile vor plãti însã un preþ mult mai mare la gaze pentru cã ANRE va stabili lunar un coº în care procentul de importuri poate atinge ºi 50% cum s-a întâmplat deja în primele trei luni ale acestui an.

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

HOROSCOP

2 aprilie 2012

S-ar putea ca dimineaþa ºeful sã vã dea o veste care sã vã schimbe complet planurile pentru azi. Starea de confuzie pe care o resimþiþi este trecãtoare, aºa cã nu are rost sã vã faceþi griji. Evitaþi cãlãtoriile lungi. Dacã nu aveþi încotro, fiþi atent la bagaje ºi la acte.

Dimineaþa sunteþi agitat din cauza amânãrii unei întâlniri de afaceri în care v-aþi pus mari speranþe. Temperaþi-vã nervozitatea, altfel puteþi ajunge în situaþii neplãcute. Ar fi bine sã discutaþi calm cu persoana iubitã, ca sã nu declanºaþi o ceartã inutilã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus dupã ce aflaþi cã o rudã este foarte bolnavã. Nu vã puteþi concentra prea bine, aºa cã nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã. Este timpul sã vã puneþi ordine în gãnduri.

Dimineaþa s-ar putea sã vã simþiþi fãrã vlagã la serviciu ºi sã nu puteþi termina o lucrare începutã mai demult. Riscaþi sã primiþi reproºuri din partea colegilor ºi chiar sã aparã tensiuni. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu, dacã nu vreþi sã vã complicaþi situaþia.

S-ar putea sã aveþi divergenþe cu partenerul de viaþã, pentru cã nu sunteþi de acord cu schimbãrile pe care doreºte sã le facã în casã. Pentru a evita o ceartã, este suficient sã þineþi seama ºi de dorinþele celorlalþi. Nu vã suprasolicitaþi ºi odihniþivã mai mult.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit profund, pentru cã un coleg pe care îl consideraþi prieten încearcã sã vã discrediteze. Concentraþi-vã asupra problemelor importante pe care le aveþi de rezolvat astãzi. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune, ceea ce vã menþine moralul ridicat.

Ar fi bine sã amânaþi afacerile ºi întâlnirile cu persoane importante. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã mai tânãrã sã vã cearã un împrumut. Se pare cã are nevoie de bani pentru cursuri, cãrþi sau altceva legat de studii. S-ar putea sã aflaþi cã o rudã apropiatã urmeazã sã plece.

Problemele sentimentale vã indispun. ªi relaþiile cu prietenii pot avea de suferit, dacã îi evitaþi. În schimb, aveþi un spor deosebit în activitãþi casnice, precum reparaþii, mutat mobila, zugrãvit etc. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. Nu trebuie însã sã exageraþi.

Întâmpinaþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu rãbdare! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile prietenilor apropiaþi ºi ale rudelor. Trebuie sã aveþi mai multã rãbdare cu persoana iubitã ºi sã arãtaþi mai multã înþelegere.

Vã afecteazã mult lipsa de corectitudine a unui partener de afaceri ºi vã pierdeþi încrederea în el. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fi bine sã evitaþi investiþiile. Dupã-amiazã, un vecin vã cere sã îl ajutaþi într-o problemã de sãnãtate. Nu ezitaþi sã-i acordaþi tot sprijinul de care are nevoie.

Sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa sã-i criticaþi pe toþi. Temperaþi-vã spiritul critic, pentru cã riscaþi sã fiþi considerat arogant. Nu este exclus sã aveþi probleme ºi în relaþiile sentimentale. O rudã din altã localitate urmeazã sã vã facã o vizitã.

Se pare cã nu sunteþi mulþumit de nimic ºi vã enervaþi din orice. Nu suportaþi glumele ºi vã aprindeþi uºor, fie pentru cã partenerul de viaþã a cheltuit prea mult, fie pentru cã nu gãsiþi ceva etc. Încercaþi sã nu exageraþi ºi sã vã pãstraþi calmul!


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Lumea e nebunã. Noi suntem „ca lumea”! N-aveþi impresia cã – încet – încet – lumea e din ce în ce mai nebunã? Uitaþi-vã în ochii oamenilor de pe stradã. E o încrâncenare, o stare de agitaþie continuã, priviri pierdute, gânduri nedescifrabile. Sau ca munþii, sau urlã ca descreieraþii... Dacã încerci sã stai de vorbã cu ei, te privesc, dar parcã se uitã prin tine... Este un fenomen de alienare, a cãrui cauzã nu poate sã fie decât una – grijile. Asta ne omoarã pe noi – grija zilei de mâine, sãrãcia ºi rãutatea. Toate astea duc la suicid. Dar, întrucât trãim în alte vremuri, mai evoluate, nu mai e la modã sã-þi tai venele cu lama de bãrbierit. Nici sã iei un pumn de distonocalm. Nici sã bei verde de Paris, nici sã-þi pui de gât laþul de cordelinã... Acum, cauza celor mai multe decese ar fi congestia cerebralã. Mai pe româneºte, îþi

plesnesc venele în cap! Dacã nu dai ortu’ popii, mai ai ºansa de a rãmâne precum o „legumã”. Ca sã-i mai chinui ºi pe alþii, care, la rândul lor, chinuindu-se cu tine sã dea ºi ei în bâlbâialã... Nu, n-are rost sã mai divagãm, lumea e nebunã. ªi noi suntem „ca lumea”. Deºtepþii ãºtia cosmopoliþi îi zic „stress”. Cred cã de-aici am preluat ºi noi – românii – expresia „a dat strechea-n el”... Dacã stau sã mã gândesc (deºi, în ultima vreme mi se întâmplã mai rar, sã nu dea strechea-n mine!) mai bine sã fii un nebun fericit, decât un om normal care – gândind, uitându-se lucid la ce se întâmplã în jurul lui – cade în depresie. Este îndeobºte cunoscut cã nebunii (în nefericirea lor) sunt, de fapt, tot timpul fericiþi. În lumea lor, universul acela virtu-

al, nu se face politicã, nu se taie pensii ºi salarii, nu creºte preþul benzinei ºi nici al ouãlor, nu-þi vine factura la întreþinere. Ei nu ºtiu nici de Iliescu, Bãsescu, Frunzãverde, Ponta,

Antonescu, Vanghelie, Boldea, Elena Udrea sau Roberta Anastase, de Dan Diaconescu, de Vadim, sau de Gigi Becali. Ei înºiºi se cred Bismark, sau Napoleon, ei se cred reîncarnarea lui Iisus, sau a lui Iuda. Fereascã Dumnezeu sã-i contrazici... ... De ce am fãcut aceastã (cam lungã) dizertaþie? Iaca de ce. La „studioul de iluzii pier-

dute” de la Zam, un vizitator care stãtea pe bancã este inoportunat de un „glumeþ”. „Dã, bã, ºi tu, o þigarã!” „Nu fumez!” Se mai plimbã nebunul un pic ºi vine iar. „Dar douã þigãri nu poþi sã-mi dai?. Milos, vizitatorul (om normal, de altfel) se duce ºi cumpãrã un pachet de þigãri. Încearcã sã i-l dea fericitului, dar ãsta se uitã lung la el. „Ce e cu ãsta?”. „Pãi, n-ai cerut o þigarã?”. La care „genialul” i-o reteazã sec: „Du-te, bã, de-aci, cã eu nu fumez!” Întâmplarea e realã. Mi-a povestit-o un amic de-al meu (Om serios, tocmai s-a însurat – casã de piatrã! – ºi urmeazã sã fie ºi tatã!). Fiindcã mie-mi place sã fumez (urâtã boalã, nu faceþi aºa ceva!) v-am povestit-o ºi dumneavoastrã. Dincolo de livrescul, grotescul sau burlescul situaþiei (luaþi-o cum vreþi!) vã invit sã vã puneþi, aºa în gând, o întrebare. Oare, dacã tot ce era anormal acum a devenit normal, ce era firesc, acum e nefiresc, nu cumva a turbat lumea? Iar noi, ãºtia care facem parte din lumea asta, mai suntem „ca lumea”?

Bani pentru premieri ºi concursuri e ordinea de zi a ultimei ºedinþe a Consiliului Local Petroºani s-au aflat mai multe proiecte privind alocarea unor sume de bani.

P

Îmbulzeala, înlocuitã de acalmie upã aglomeraþia ºi cozile din primele douã zile, în ultima zi lucrãtoare a sãptãmânii trecute, cele douã centre din Petroºani unde sunt eliberate tichetele sociale erau aproape pustii.

D

Pânã acum, aproape 33% dintre beneficiari ºi-au ridicat tichetele în valoare de câte 50 de lei. Acestea sunt acordate ºomerilor ºi pensionarilor cu venituri de pânã la 700 de lei (inclusiv), persoanelor cu handicap sau beneficiarilor de alocaþii de sprijin sau venit minim garantat. În parantezã fie spus, deºi s-au înghesuit ºi cãlcat în picioare sã le ridice cât mai repede, petroºenenii ar trebui sã ºtie cã tichetele pot fi ridicate ºi sunt valabile pânã la data de 31 decembrie 2012. „Tichetele sociale sunt acordate cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori Pascale dar pot fi ridicate ºi utilizate chiar ºi dupã

Paºte. Dintre reprezentanþii categoriilor sociale care au dreptul la aceste tichete, ºomerii sunt cei mai puþin numeroºi care s-au prezentat sã le ridice”, a declarat Cristina Mraz, ºeful Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Petroºani. În Petroºani, singura localitate din Valea Jiului în care au fost acordate astfel de tichete sociale, alimentele pot fi ridicate de la 70 de magazine.

Acestea au fost alese de cãtre unitatea distr2ibuitoare a tichetelor sociale. „Pentru ca beneficiarilor sã le fie cât mai uºor, magazinele care primesc tichete sociale au fost selectate din toate zonele ºi cartierele localitãþii”, a precizat Cristina Mraz. Aproape 10% dintre locuitorii municipiului Petroºani fac parte dintre cei care au dreptul de a primi tichete sociale. Mir cea NISTOR

Toate acestea au fost aprobate, banii urmând a se îndrepta cãtre premierea unor sportivi, organizarea unor concursuri sau competiþii sportive. Pentru organizarea concursurilor „Cu viaþa mea apãr viaþa” ºi „Prietenii pompierilor” – programate în data de 6 aprilie, consilierii locali au alocat suma de 2.760 de lei. Alþi

Astãzi - ultima zi cu bonificaþii n data de 31 martie s-a împlinit termenul scadent pentru plata impozitelor ºi taxelor locale aferente primului semestru.

Î

Þinându-se cont, însã, de faptul cã ultima zi de platã a cãzut într-o zi nelucrãtoare termenul scadent a fost prelungit pânã în data de 2 aprilie.

500 de lei sunt destinaþi sprijinirii participãrii echipei de handbal – fete de la Colegiul Tehnic „Mihai Eminescu” la Olimpiada Naþionalã a Sportului ªcolar. În acelaºi timp, pentru premierea sportivei Sandu Sorina a fost repartizatã suma de 3.000 de lei. Pe de altã parte, 4.000 de lei au fost alocaþi pentru organizarea ediþiei cu numãrul 36 a unui concurs de matematicã, alþi 2.000 de lei fiind destinaþi demersului Asociaþiei de Ecologie Petro –Aqua privind reclasificarea categoriei în care este încadratã în prezent Peºtera Bolii. Mir cea NISTOR

Prin urmare, ziua de luni, 2 aprilie, este ultima zi în care contribuabilii care-ºi achitã integral obligaþiile datorate bugetului local pentru întreg anul 2012 vor mai beneficia de bonificaþia de 10% acordatã la impozitele pe clãdiri, terenuri ºi mijloace de transport. Cu începere de marþi, 3 aprilie, urmeazã a fi aplicate majorãri de întârziere, acestea fiind de 2% din cuantumul obligaþiilor fiscale principale neachitate în termen, calculate pentru fiecare lunã sau fracþiune de lunã. Mir cea NISTOR


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 aprilie 2012

“Nu avem terenuri de vânzare” erenurile din Parâng nu sunt de dat! Primãria Petroºani a stopat acþiunile de vânzare ºi concesionare a terenurilor disponibile din din cadrul staþiunii.

T

Cele mai multe parcele de pãmânt, însã, au fost

date cu mulþi ani în urmã ºi nu de puþine ori s-a vorbit de modul în care acestea s-au atribuit sau licitat. „Am suspendat aceste concesiuni în Parâng, pentru cã dorim întâi sã implementãm proiectul cu domeniul schiabil ºi dupã aceea sã vedem ce vom face în continuare pe aceastã linie a conce-

siunilor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Oricum, administraþia localã, la acest moment mai are foarte puþine terenuri disponibile în zona montanã, care, însã s-ar licita cu sume grele din partea celor care vor sã aibã o casã, hotel sau sã dezvolte vreo afacere

în viitorul domeniu schiabil. De cealaltã parte, la Vulcan, licitaþiile de-abia încep. Prima strigare se va face în vara acestui an, atunci când primãria pune la bãtaie 215 parcele de teren. Aici, din 61 de cabane construite de-a lungul timpului, doar douã sunt autorizate. Luiza ANDRONACHE

Pitici ºi zâne pe pârtiile din Parâng arnavalul Piticilor”, o ineditã competiþie desfãºuratã în staþiunea Parâng, a adus pe pârtii zâne, pitici sau alte personaje desprinse din basmele copilãriei.

„C

Competiþia organizatã de Clubul Sportiv ªcolar petroºani, dedicatã atât copiilor, cât ºi pãrinþilor, a adunat la linia de start zeci de

copii din mai multe judeþe ale þãrii, Concursul s-a desfãºurat pe douã secþiuni, schi alpin ºi snowboard, precum ºi pe mai multe categorii de vârstã, iar micuþii sportivi ºi-au arãtat mãiestria pe schiuri ori pe placã. De departe, însã, atracþia a constituit-o carnavalul organizat la finalul competiþiei sau spectacol inedit oferit de salvamontiºti ºi de câþiva pãrinþi experimentaþi în sporturile de iarnã. Aceºtia au coborât pe schiuri, în ºir indian, cu fãclii aprinse în mâini, care a fost primit cu bucurie de turiºtii aflaþi în Staþiunea Parâng. De asemenea, probele de amuzament din cadrul carnavalului au fãcut deliciul copiilor. Pãrinþii lor au trebuit sã joace o partidã de hochei în care pucul a fost înlocuit cu mingea de fotbal, iar crosele cu mãturi. În parâng, „zãpada mielilor” a adus un nou strat consistent de zãpadã ºi se poate schia în condiþii foarte bune. Car men COSMAN

Salvatorii montani, puºi la lucru de turiºti datã cu venirea primãverii, salvatorii montani din judeþul Hunedoara au de lucru.

O

ªi nu la salvat vieþi omeneºti, ci au de îngrijit ºi reparat refugiile montane, ajunse pe mâna unor turiºti inconºtienþi care-ºi bat joc de banii bãgaþi în ele. ”În toate refugiile sunt lãsate mizerii,

aºa înþeleg unii turiºti sã se comporte, nu avem ce sã le facem. Mai avem de efectuat ºi lucrãri de întreþinere, acelea intrã în responsabilitatea noastrã. Un caz concret de refugiu unde trebuie sã lucrãm noi este Baleia, unde turiºtii au lãsat uºa deschisã, a intrat zãpada ºi s-a umflat duºumeaua. Aceea trebuie înlocuitã, nu avem ce face”, a declarat Ovidiu Bodeanu, ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont (SPJS) Hunedoara. A. NEDELCOFF

CVJ, Nr. 96, Luni 2 aprilie 2012  

CVJ, Nr. 96, Luni 2 aprilie 2012