Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1611
Cronica Vãii Jiului Marti, 13 Noiembrie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Taberele din Straja, promovate la cel mai important târg de medicinã din lume
R
eprezentanþii taberelor din staþiunea montanã Straja se pregãtesc sã plece în Germania. În Dusseldorf va avea loc cel mai important târg de medicinã din lume, iar cei din Straja îºi vor prezenta oferta acolo. De câþiva ani în Straja, se organizeazã târguri pentru copiii supraponderali ºi nu numai. ”Ne pregãtim pentru promovarea Tabere Straja la cel mai important târg de medicinã din lume - Medica din Dusseldorf. Vom pune
accent pe promovarea urmãtoarelor tabere: Tabãra de Sãnãtate pentru Copiii supraponderali; Tabãra de aventurã ºi nutriþie pentru preºcolari; Tabãra de schi ºi nutriþie pentru preºcolari; Tabãra de schi, snowboard ºi nutriþie; Tabãra de sport ºi nutriþie pentru adulþi”, aratã cei de la Complex Montana ºi ªcoala de schi ºi snowboard Straja. Pe timpul verii ºi nu numai staþiunea montanã Straja este acaparatã de copii. Aici au loc mai multe tabere destinate celor mici. Monika BACIU
Trompete împotriva minerilor, pe studiul INSEMEX
„T
rompete” au fost numiþi cei care contestã acum studiul INSEMEX, cel care certificã faptul cã minele Lupeni ºi Lonea nu se pot închide. Asta susþine Darius Cîmpean, liderul minerilor din Valea Jiului, care cautã ca unitãþile din estul ºi vestul Vãii Jiului sã nu îºi închidã activitatea de producþie acum, iar cea de închidere ºi ecologizare sã fie amânatã mai mulþi ani. >>> PAGINA A 3-A
Comisia Europeanã sprijinã Valea Jiului pentru reconversie omisia Europeanã îºi aratã, încã o C datã, deschiderea pentru a sprijini Valea Jiului în ceea ce priveºte reconversia.
Oficialii europeni susþin cã se pot depune proiecte din zonã pentru a reforma sectorul energetic, dar ºi pentru a facilita tranziþia spre alte activitãþi. “Comisia este pe deplin hotãrâtã sã sprijine România în eforturile sale
de reformare a sectorului energetic, abordând în acelaºi timp consecinþele socio-economice ale tranziþiei energetice. Iniþiativa pentru regiunile carbonifere aflate în tranziþie, lansatã în decembrie 2017 în cadrul pachetului „ Energie curatã pentru toþi europenii", este conceputã pentru a facilita o tranziþie echitabilã în regiunile carbonifere ale UE”, aratã Comisia Europeanã. Ce a fãcut statul român?
S-a fãcut cã lucreazã intens. Au avut loc douã întâlniri în Valea Jiului în cadrul cãrora au fost abordate aceste subiecte ºi cam atât. Autoritãþile locale au prezentat proiecte, unele realiste, iar altele fanteziste. La nivel declarativ, oficialii Guvernului menþioneazã se acordã o atenþie sporitã Vãii Jiului. “Vã informãm cã la nivelul Comisiei Europene este promovatã o nouã iniþiativã “Platform on Coal
Regions in Transition”, scopul fiind de a sprijini regiunile care desfãºoarã activitãþi miniere, sã dezvolte ºi sã punã în aplicare proiecte care au potenþialul de a stimula o transformare socialã, economicã ºi tehnologicã. În prezent, Comisia Europeanã încearcã sã identifice statele membre pilot care ar putea beneficia de asistenþã tehnicã în procesul de tranziþie energeticã prin facilitarea unei mai bune utilizãri a fondurilor ºi instrumentelor financiare actuale. România ºi-a exprimat edja intenþia de a adera la aceastã platformã
ºi de a beneficia de asistenþã tehnicã, urmând sã aibã loc o reuniune pe aceastã temã între reprezentanþii României ºi ai Comisiei Europene, în a doua parte a lunii martie a anului curent. În prezent nu existã posibilitatea acordãrii de fonduri noi/suplimentare pentru aceastã iniþiativã”, noteazã un document semnat de reprezentanþii Secretariatului Genreal al Guvernului. Abordarea oficialilor guvernamentali în ceea ce priveºte Valea Jiului este una lacunarã ºi mult întârziatã. Monika BACIU
2 Actualitate
Cum pot fi motivaþi tinerii sã nu mai plece din þarã? V
alea Jiului s-a depopulat masiv în ultimii ani. Au plecat tinerii, dar ºi persoanele trecute de prima tinereþe. Mirajul unui trai mai bun, dar ºi câºtigurile salariale decente într-o þarã strãinã au determinat mii de locuitori ai Vãii Jiului sã plece în Occident. Acum, se cautã soluþii pentru a-i readuce acasã pe cei care au plecat. Senatorul PSD, Cristian Resmeriþã, recunoaºte cã un asemenea lucru este foarte greu de realizat, chiar ºi în condiþiile în care nivelul de trai din România a crescut. “Destul de greu (de realizat un proiect pentru a-i convinge pe tinerii plecaþi în strãinãtate sã se întoarcã acasã-n.r.) dacã e sã fim superstiþioºi. Faptul cã am dorit sã intrãm în
comunitatea europeanã, cã nu mai sunt graniþele cum au fost înainte a reprezentat o dorinþã a poporului român. Foarte mulþi dintre cei care sunt tineri au ales sã plece în altã parte. Eu cred cã nu se poate face un proiect la nivel local, ci un proiect la nivel naþional. Dacã e sã discutãm de un proiect la nivel naþional cred cã guvernarea PSD implementeazã acest program”, a declarat Cristian Resmeriþã,
Aqua – park la Câmpu lui Neag? A
proape 130.000 de mii de lei alocã autoritãþile locale de la Uricani pentru realizarea unor studii în vederea realizãrii unui aqua park.. Potrivit achiziþiei, edilii doresc întocmirea unei documentaþii tehnico-economice privind Aqua Park Câmpu lui Neag. Firma care ºi-a adjudecat contractul va trebui sã realizeze serviciile de proiectare pentru
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
senator PSD. Un alt argument al senatorului este legat ºi de creºterea salariilor din România. Acesta vine cu cel mai recent exemplu, ºi anume cu creºterea salariului minim de la data de 1 decembrie 2018. “Din 1 decembrie, salariul minim va fi de 2350 de lei pentru cei care au cel puþin 15 ani pe cartea de muncã sau lucreazã pe studii superioare, 2080 de lei pentru ceilalþi. 2350 de lei
reprezintã 500 de euro. Vã imaginaþi vreodatã ca într-un viitor apropiat salariul minim în România sã fie de 500 de euro? În momentul de faþã salariul minim a ajuns 500 de euro în România, binînþeles se opresc taxele ºi impozitele. Cred cã astfel de paºi trebuie fãcuþi. Nimeni nu vine acasã doar pentru cã îi cheamã primarul sau pãrinþii. E nevoie de un proiect prin care ei sã fie bine plãtiþi ºi respectaþi. Creºterea nivelului de trai e soluþia prin care i-am putea þine acasã”, a mai spus sursa citatã. Statisticile aratã cã România se depopuleazã într-un ritm alert. Este a doua þarã ca migraþie dupã Siria, stat care se aflã în plin rãzboi. Statisticile judeþene aratã cã la începutul anului populaþia stabilã era în numãr de 461.832 de persoane, în scãdere cu peste 2000 de persoane, faþã de 1 iunie 2017. Mii de hunedoreni au ales sã plece în strãinãtate în cãutarea unui trai decent. Monika BACIU
elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru investiþia "Parc Acvatic interior ºi exterior" Este un proiect mai vechi al edililor de la Uricani. În proiectul intitulat „Câmpu lui Neag-Uricani, Poarta de intrare în Parcul Naþional Retezat” este prevãzutã realizarea unui aqua-park cu bazine interioare ºi exterioare, mai multe terenuri de sport, un muzeu al civilizaþiei Vãii Jiului ºi un mini-muzeu al satului. Totul ar urma sã fie realizat în apropierea lacului de la Câmpu lui Neag, edilii propunându-ºi astfel sã punã în valoare zona. Edilii de la Uricani au un proiect denumit “Punerea în valoare a Parcului Naþional Retezat – Uricani - poarta de intrare în Parcul Naþional Retezat în arealul lac Câmpu lui Neag – Câmpusel – Câmpu Mielului” a cãrui obiectiuv este îmbunãtãþirea infrastructurii aferente obiectivelor turistice. Monika BACIU
Director:
z
Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Noiembrie 2018
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)
z
Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU
z
Monika BACIU
z
Genu TUÞU
z
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Ileana FIRÞULESCU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
Bogdan MITRACHE
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Noiembrie 2018
Trompete împotriva minerilor, pe studiul INSEMEX
„T
rompete” au fost numiþi cei care contestã acum studiul INSEMEX, cel care certificã faptul cã minele Lupeni ºi Lonea nu se pot închide. Asta susþine Darius Cîmpean, liderul minerilor din Valea Jiului, care cautã ca unitãþile din estul ºi vestul Vãii Jiului sã nu îºi închidã activitatea de producþie acum, iar cea de închidere ºi ecologizare sã fie amânatã mai mulþi ani. S-au creat controverse în diverse medii ºi cei mai afectaþi sunt minerii, care nu mai ºtiu ce se va întâmpla mâine, aºa încât Darius Cîmpean le dã replica celor ce nu ºtiu ce se petrece. „Din punctul meu de vedere INSEMEX are un prestigiu ce nu poate fi contestat de cãtre anumiþi trompetiºti care ies prin presã ºi fac diferite
inginer energetician foarte bun, dar pe partea minierã nu este calificat”, a mai adãugat liderul Muntele.
Resmeriþã S enatorul cere implicare
consideraþii despre acest material. Acesta poate fi analizat de persoane abilitate care au calificarea necesarã, iar studiul nu ar trebui sã rãspundã nici unei întrebãri a Comisiei Europene. Studiul aratã clar, aºa cum spune ºi legea ºi Regulamentul 787, cã o rezervã de huilã deschisã poate fi închisã dupã ce a fost epuizatã prin exploatare. Este foarte clar, fãrã echivoc ºi nu lasã loc de contestaþii”, A SPUS Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.
Liderul minerilor spune cã acum, cei care îl contestã, sunt chiar cei care au decis, incorect, ca minele sã fie închise, iar poziþia este ºi a secretarului de stat Doru Viºan, deºi el este din Valea Jiului, mai exact din Lupeni. „Acei trompetiºti care vorbesc despre acest studiu îºi aratã adevãrata faþã ºi cã de fapt ar vrea închiderea minerilor din Valea Jiului. Eu sunt surprins neplãcut cã secretarul de stat Doru Viºan a fãcut consideraþii pe marginea acestui studiu. El este un
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI
ANUNÞ
Primãria Municipiului Lupeni cu sediul în str. Revoluþiei nr.2 cod fiscal 4375076
organizeazã licitaþie publicã deschisã în vederea închirieri a 7 (ºapte) parcele de teren aparþinând domeniul public al Municipiului Lupeni , situate în zona Pieþei ”Cina” Lupeni , înscrise în CF nr.61150 nr. cadastral nr. 61150 . Pentru participare la licitaþie ofertantul trebuie sã constituie o garanþie de participare în valoare de 300lei în contul RO57TREZ368500XXX002503 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei Municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în ”Documentaþia privind organizarea ºi desfãºurarea procedurii de licitaþie” . Preþul documentaþiei este de 50 lei ºi se va achita în contul deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei Municipiului Lupeni la adresa sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru evaluarea ofertelor este nivelul preþului , respectiv preþul cel mai mare . Preþul de pornire al licitaþiei este de 2,75 euro/mp/lunã, conform H.C.L143/2018 Ofertele vor fi redactate în limba românã ºi depuse în douã exemplare la Registratura Primãriei Municipiului Lupeni pânã la data de 11.12.2018 ora 15 . Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 12.12.2018 ora 10 la sediul Primãriei Municipiului Lupeni. Instrucþiunile privind organizarea ºi desfãºurarea procedurii de licitaþie ºi caietul de sarcini pot fi procurate de la sediul Primãriei Municipiului Lupeni , iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254/560726 interior 213. PRIMAR, LUCIAN MARIUS RESMERIÞÃ
Studiul INSEMEX a fost realizat ºi plãtit de CEH pentru a arãta dacã mai sunt rezerve ºi cum pot fi închise cele douã mine în termenul scurt. El va ajunge la cei de la Guvernul României ºi chiar la Bruxelles, iar unul dintre parlamentarii Vãii Jiului vine ºi susþine aceastã idee. „În momentul de faþã sunt toate premizele ca activitatea la EM Lupeni ºi Lonea sã continue. Producþie la Lupeni ºi Lonea trebuie sã se dea ºi toate studiile care s-au fãcut în momentul de faþã, acceptate sau nu de cãtre comunitatea europeanã, aratã cã atât EM Lupeni, cât ºi EM Lonea, dacã s-ar închide ºi s-ar opri producþia de la 31 decem-
Hoþ de temut capturat de poliþiºti
ruparea de hoþi condusã de indiG vid a dat nenumãrate
spargeri. Din judeþul Hunedoara, spãrgãtorii au furat douã seifuri în care se afla o sumã importantã de bani. Adrian Bondar liderul unei grupãri care se ocupa cu furturi din locuinþe de lux sau din societãþi comerciale a fost prins la finele sãptãmânii de poliþiºtii din Timiº. Individul era urmãrit naþional pentru furt calificat ºi
brie, ar fi un mare pericol pentru comunitãþi. Toate aceste documente sunt la Ministerul Energiei, la secretarul de stat Doru Viºan, care e chiar din Lupeni, iar toatã responsabilitatea nu se mai aflã nici la directorul CEH, nici la CA, nici la politic. Este timpul ca ºi Ministerul Energiei sã îºi facã datoria”, a adãugat ºi senatorul Cristian Resmeriþã. Minele Lupeni ºi Lonea ar trebui închise la finele acestui an, însã, sindicatele ºi reprezentanþii CEH spun cã ar mai fi de lucru, ceea ce aratã ºi studiul INSEMEX. Diana MITRACHE
constituire de grup infracþional organizat. Potrivit anchetatorilor, reþeaua de spãrgãtori s-a constituit în anul 2013, iar în urma unei singure lovituri au reuºit sã fure dintr-un seif suma de 1.200.000 de euro. În 2015 au dat patru lovituri la societãþi comerciale din Timiº ºi Hunedoara. 70.000 de euro a
fost cea mai mare sumã furatã atunci de la o societate IT din Timiº. În Hunedoara au furat douã seifuri în care se afla suma de 30 de mii de lei. Adrian Bondar este condamnat la o pedeapsã cu închisoarea de 4 ani si 4 luni ºi a ajuns în penitenciarul din judeþul Timiº. M.GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Noiembrie 2018
13 noiembrie- Ziua celor peste 95.000 de nevãzãtori PETROªANI CENTENAR: INSEMEX prezent la Gala Topul Naþional al Firmelor 2018 – Ediþia a XXV-a Strada Pomilor, devine Î I strada Mr. Petrescu n România sunt peste 95.000 de nevãzãtori, iar dintre aceºtia, 2.770 sunt copii. Pe 13 noiembrie este marcatã, în mod tradiþional, Ziua internaþionalã a nevãzãtorilor.
Aceastã zi constituie un motiv în plus, pentru a ne aminti cã alãturi trãiesc oameni diferiþi de noi. Istoria acestei zile dateazã din secolul 18. Pe 13 noiembrie 1745, în Franþa s-a nãscut Valentin Hauy, un vestit pedagog, care a întemeiat, la Paris ºi Sankt Petersburg, câteva ºcoli ºi întreprinderi pentru orbi. Organizaþia Mondialã a
Sãnãtãþii a decis ca anume pe aceastã datã sã fie marcatã Ziua internaþionalã a nevãzãtorilor. Potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, la fiecare cinci secunde, în lume, o
persoanã îºi pierde vederea. Aproximativ 45 de milioane de oameni sunt complet orbi. La fiecare minut, orbeºte un copil. Potrivit Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale,
Ni s-a scumpit viaþa
C
artofii s-au scumpit, fructele exotice s-au ieftinit ºi ne costã o avere sã ne costã o avere gazele naturale ºi, implicit întreþinerea. Scumpirile s-au înregistrat luna trecutã, când, potrivit INS, cartofii, legumele ºi conservele de legume, energia termicã ºi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în decursul lunii octombrie faþã de septembrie, înregistrând, totodatã ºi printre cele mai mari creºteri de preþuri raportat la decembrie 2017, reiese din datele Institutului Naþional de Statisticã (INS), publicate luni. Astfel, preþul cartofilor a înregistrat o creºtere cu 5,48%% în octombrie faþã de septembrie ºi cu
29,11% faþã de decembrie 2017, în timp ce legumele ºi conservele de legume s-au scumpit cu 6,87%, respectiv cu 21,48%. Ouãle s-au scumpit cu 2,7% faþã de septembrie, dar sau fost mai ieftine cu 24,19% raportat la decembrie 2017. La polul opus, citricele ºi alte fructe meridionale s-au ieftinit cel mai mult în octombrie, respectiv cu 7,15% faþã de luna septembrie, în timp ce, raportat la ultima luna a anului trecut s-au scumpit cu 6,12%. Preþul fructelor proaspete a înregistrat un recul faþã de septembrie, cu 1,98% ºi cu 9,42% comparativ cu decembrie 2017. GAZELE, ENERGIA ªI CARBURANÞII, MAI SCUMPI În cazul preþurilor
nealimentare, cele mai importante majorãri de preþuri au fost consemnate în octombrie, faþã de decembrie 2017, la gazele naturale (+16,61%), combustibili (+8,58%) ºi energie termicã (+3,94%). Faþã de luna septembrie creºterile de preþuri cele mai semnificative au fost înregistrate la energie termicã (+1,77%), combustibili (+1,71%) ºi încãlþãminte din piele (+1,06%). Conform datelor centralizate de INS, pe segmentul serviciilor, în octombrie, comparativ cu decembrie 2017, cel mai mult s-au majorat serviciile poºtale, cu 21,54%, tarifele pentru transportul aerian (+16,27%) ºi cele de igienã ºi cosmeticã (4,35%), în timp ce faþã de august 2018 creºterile sunt sub 1%.
Ziua Internaþionalã a Nevãzãtorilor a fost instituitã de Organizaþia Europeanã pentru Bunãstarea Nevãzãtorilor în 1993, la Varºovia (Polonia). Marcarea acestei zile a generalizat sãrbãtorirea la nivel mondial a „Zilei bastonului alb”, instituitã de preºedintele american Lyndon Johnson, în 1964. În 1946, în SUA, a fost votatã Legea Protecþiei Educaþiei Nevãzãtorilor. În acelaºi an, a fost lansatã prima revistã dedicatã copiilor nevãzãtori ºi a fost organizatã Ziua naþionalã a educaþiei copiilor nevãzãtori. Ulterior, acest eveniment a cãpãtat un caracter
internaþional, fiind marcat în lumea întreagã. Prin manifestãrile dedicate Zilei internaþionale a educaþiei copiilor nevãzãtori se doreºte atenþionarea ºi sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor cu care se confruntã aceastã categorie socialã. Educaþia nevãzãtorilor nu diferã prea mult de cea a persoanelor cu vedere normalã, doar cadrul didactic este diferit. Existã ºcoli speciale, unde copiii nevãzãtori învaþã materii obiºnuite, precum tainele calculatorului, cu ajutorul unor echipamente speciale ºi îndrumaþi de profesori special pregãtiþi.
I
nflaþia scade
Rata anualã a inflaþiei în octombrie a scãzut la 4,3%, de la 5,03% în septembrie, în condiþiile în care mãrfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,27%, cele alimentare cu 3,73%, în timp ce serviciile au înregistrat un avans de 2,73%, conform datelor publicate luni de Institutul Naþional de Statisticã (INS). “Preþurile de consum în luna octombrie 2018 comparativ cu luna octombrie 2017 au crescut cu 4,3%. Rata anualã calculatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Rata medie a inflaþiei în ultimele 12 luni (noiembrie 2017 – octombrie 2018) faþã de preceden-
tele 12 luni (noiembrie 2016 – octombrie 2017), calculatã pe baza IPC, este 4,6%. Determinatã pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se aratã într-un comunicat al INS remis AGERPRES. Banca Naþionalã a României (BNR) a pãstrat la 3,5% prognoza de inflaþie pentru finalul acestui an
Nu se pot elibera cazierele
ei care au fost luni la ghiºeele de eliberare a C caziereleor judiciare au avut
surpiza sã nu îºi poatã primi actele. Asta pentru cã sistemul a fost rãpus, din nou, de o avarie. Potrivit unui comunicat remis presei de IPJ Hunedoara, „Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român – ROCRIS a suferit o avarie de naturã tehnicã, iar activitatea de eliberare a certificatelor de cazier
ºi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor. De asemenea, ºi Comisia Naþionalã de Strategie ºi Prognozã a menþinut la 3,5% previziunile referitoare la indicele preþurilor de consum pentru sfârºitul anului în curs, dar ºi pentru anul viitor, respectiv 2,8% în 2019.
judiciar este îngreunatã. În acest moment colegii de la structura de comunicaþii ºi informaticã lucreazã pentru remedierea situaþiei apãrute, în cel mai scurt timp. Structurile de cazier judiciar vor putea primi în continuare cereri de la cetãþeni, urmând ca documentele sã fie emise ulterior, în termenul legal de 3 zile. Imediat cum vor apãrea informaþii noi, le vom aduce la cunoºtinþa opiniei publice”, se aratã în comunicat. Nu este pentru prima datã când sistemul informatic al acestui sistem este afectat. Acum câteva sãptãmâni, mai precis în luna octombrie, situaþia s-a repetat. ªi atunci a fost nevoie de o intervenþie în softul sistemului. Diana MITRACHE
nstitutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani a fost prezent la Ediþia aniversarã cu numãrul 25 a Galei Topul Naþional al Firmelor.
stradã din Petroºani va purta numele unuia O dintre cei care s-au jertfit aici, acum 100 de ani.
Totul stã sub semnul centenarului, pe care îl sãrbãtorim în acest final de an, iar consilierii locali de la Petroºani i-au atribuit strãzii Pomilor din localitate, numele maiorului Ion Petrescu. Potrivit notei de fundamentare, la baza acestei decizii a stat faptul cã maiorul Petrescu Ion a fost comandantul Batalionului III DIN CADRUL Regimentului Infanterie „Rovine” ºi a fost primul ofiþer superior al armatei, cãzut la datorie în luptele din Valea Jiului. Decorat cu Medalia Jubiliarã Carol I în anul 1905 ºi cavaler al Ordinului „Coroana României” în anul 1909, a
fost înmormântat la 2 septembrie 1916 în cimitirul local Petroºani, situat în apropiere de Biserica Ortodoxã Sfântul Ierarh Nicolae. De altfel, dupã Marea Unire de la Alba Iulia, în amintirea fostului comandant al Batalionului III, maiorul Petrescu Ion, ºoseaua Petroºani – Bãniþa a purtat aproape 25 de ani numele „Mr. Petrescu”. Strada care va primi acum acest nume se aflã la intrarea dinspre Bãniþa în Petroºani, într-un cartier de case, iar pe acest drum locuiesc 3 familii. Acesta a fost ºi motivul pentru care s-a ales aceastã stradã, pentru cã din banii de la bugetul local li se vor deconta celor 10 localnici costurile pentru schimbarea documentelor de identitate. Diana MITRACHE
Evenimentul anual este organizat de Camera de Comerþ ºi Industrie a României ºi în acest an a avut loc în data de 7 noiembrie, la Centrul Expoziþional Romexpo Bucureºti, institutul numãrându-se din nou printre laureaþii acestei gale. Pe baza unei metodologii complexe ºi unitare la nivel naþional, prevãzutã de lege ºi implementatã de fiecare Camerã de Comerþ la nivel de judeþ, Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani i-a fost acordat Premiul II în domeniul de activitate ”Cercetare-Dezvoltare ºi
High-Tech”, grupa „Cercetare-dezvoltare în alte ºtiinþe naturale ºi inginerie”, categoria „Întreprinderi mijlocii”. Ediþia de sfert de secol a Galei Naþionale Topul Naþional al Firmelor a fost deschisã de cãtre domnul Mihai Daraban, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie din România în calitate de organizator al evenimentului, printre invitaþii care au luat cuvântul în deschiderea acestei gale aniversare regãsindu-se Preºedintele României, Excelenþa Sa domnul Klaus Werner Iohannis ºi Ambasadorul
Statelor Unite ale Americii în România, Excelenþa Sa domnul Hans Klemm. Camera de Comerþ ºi Industrie a României premiazã în cadrul acestui eveniment devenit reper pentru mediul de afaceri din România, cele mai performante companii din urmãtoarele domenii de activitate: industrie, servicii, comerþ, turism, cercetare-dezvoltare ºi high-tech, construcþii, agriculturã, silviculturã ºi pescuit. Ediþia a XXV-a a Topului Naþional al Firmelor a clasat pe primele 10 locuri (1-10) la nivel naþional 12.472 companii – operatori economici din diferite sectoare de activitate: 4.381 din industrie, 3.478 din servicii, 2.627 din comerþ, 307 din turism, 460 din cercetare-dezvoltare ºi high-tech, 633 din agriculturã, silviculturã ºi pescuit ºi 586 din construcþii. Cele 12.472 companii au o cifrã de afaceri de aproximativ 165 mld. Euro, un profit din exploatare de circa 13,9 mld. Euro ºi 1.380.304 de salariaþi.
Probe administrate în dosarul traficantului de comori dacice M
agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au admis o serie de excepþii ridicate de unul dintre cei mai ”celebri” traficanþi de obiecte de patromoniu.
Dosarul în care clujeanul Radu Horia C. este învinuit de spãlare de bani se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, dupã ce soluþia instanþei de fond a fost atacatã de procurori, dar ºi de restul pãrþilor. Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Radu Horia C. la trei ani de închisoare cu suspnedare. Pe de altã parte, la Curtea de Apel Alba Iulia continuã administrarea probelor în dosar, astfel cã se anunþã un proces de duratã. Bãrbatul este un
cunoscut traficant de bunuri de patrimoniu sustrase din siturile arheologice de la noi din judeþ, pe care le vindea pe piaþa neagrã a antichitãþilor din strãinãtate. Radu Horia C. a mai fost judecat ºi condamnat definitiv în dosarul „Comorile dacice II”. ªi în acest dosar a primit o pedeapsã de trei ani de închisoare cu suspendare. Una dintre tranzacþiile fãcute de Radu Horia C. în 2004 a fost vânzarea a douã scuturi de paradã din fier, cu decor figurativ, datate din secolul I, î. Hr., provenite din situl cetãþii dacice Piatra Roºie, unui colecþionar din New York. Piesele au fost recuperate ºi predate în custodia unui muzeu din þarã. Alte artefacte vândute în strãinãtate de Radu
Horia Camil au fost cele douã tabule din bronz, furate dintr-un sit arheologic din judeþul Tulcea. Dosarul a fost instrumentat de procurorii de la
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Faptele de care este acuzat Camil-Radu Horia au avut loc în perioada 2003-2010. Anchetatorii susþineau
Pompierii hunedoreni trimiºi sã intervinã la Cugir
M
ilitarii din cadrul ISU Hunedoara au fost chemaþi în sprijin de cãtre pompierii din Alba, dupã ce o explozie urmatã de incendiu s-a produs la fabrica de armament din Cugir. Un angajat al fabricii, o femeie de 52 de ani, a fost gãsitã carbonizatã. Potrivit ISU Alba explozia a avut loc într-un tunel de încercare din perimetrul fabricii de armanent, fiind urmatã de un incendiu cu degajare mare de fum. Mai multe echipaje au intervenit ºi au limitat extinderea flãcãrilor, iar echipa de cãutare ºi salvare persoane a ISU a gãsit o femeie carbonizatã. Uzina Mecanicã Cugir este companie de stat producãtoare de armanent, fiind sub tutela Ministerului Economiei. (M. GÂNJU)
cã bãrbatul ºtia cã artefactele aparþin Patrimoniului cultural al României ºi cã au fost sustrase din situri arheologice. Bunurile de patrimoniu depistate de
autoritãþi au fost recuperate ºi repatriate. De asemenea, de la inculpat au fost recuperate tezaure monetare, dar ºi alte piese. M. GÂNJU
RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Noiembrie 2018
13 noiembrie- Ziua celor peste 95.000 de nevãzãtori PETROªANI CENTENAR: INSEMEX prezent la Gala Topul Naþional al Firmelor 2018 – Ediþia a XXV-a Strada Pomilor, devine Î I strada Mr. Petrescu n România sunt peste 95.000 de nevãzãtori, iar dintre aceºtia, 2.770 sunt copii. Pe 13 noiembrie este marcatã, în mod tradiþional, Ziua internaþionalã a nevãzãtorilor.
Aceastã zi constituie un motiv în plus, pentru a ne aminti cã alãturi trãiesc oameni diferiþi de noi. Istoria acestei zile dateazã din secolul 18. Pe 13 noiembrie 1745, în Franþa s-a nãscut Valentin Hauy, un vestit pedagog, care a întemeiat, la Paris ºi Sankt Petersburg, câteva ºcoli ºi întreprinderi pentru orbi. Organizaþia Mondialã a
Sãnãtãþii a decis ca anume pe aceastã datã sã fie marcatã Ziua internaþionalã a nevãzãtorilor. Potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, la fiecare cinci secunde, în lume, o
persoanã îºi pierde vederea. Aproximativ 45 de milioane de oameni sunt complet orbi. La fiecare minut, orbeºte un copil. Potrivit Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale,
Ni s-a scumpit viaþa
C
artofii s-au scumpit, fructele exotice s-au ieftinit ºi ne costã o avere sã ne costã o avere gazele naturale ºi, implicit întreþinerea. Scumpirile s-au înregistrat luna trecutã, când, potrivit INS, cartofii, legumele ºi conservele de legume, energia termicã ºi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în decursul lunii octombrie faþã de septembrie, înregistrând, totodatã ºi printre cele mai mari creºteri de preþuri raportat la decembrie 2017, reiese din datele Institutului Naþional de Statisticã (INS), publicate luni. Astfel, preþul cartofilor a înregistrat o creºtere cu 5,48%% în octombrie faþã de septembrie ºi cu
29,11% faþã de decembrie 2017, în timp ce legumele ºi conservele de legume s-au scumpit cu 6,87%, respectiv cu 21,48%. Ouãle s-au scumpit cu 2,7% faþã de septembrie, dar sau fost mai ieftine cu 24,19% raportat la decembrie 2017. La polul opus, citricele ºi alte fructe meridionale s-au ieftinit cel mai mult în octombrie, respectiv cu 7,15% faþã de luna septembrie, în timp ce, raportat la ultima luna a anului trecut s-au scumpit cu 6,12%. Preþul fructelor proaspete a înregistrat un recul faþã de septembrie, cu 1,98% ºi cu 9,42% comparativ cu decembrie 2017. GAZELE, ENERGIA ªI CARBURANÞII, MAI SCUMPI În cazul preþurilor
nealimentare, cele mai importante majorãri de preþuri au fost consemnate în octombrie, faþã de decembrie 2017, la gazele naturale (+16,61%), combustibili (+8,58%) ºi energie termicã (+3,94%). Faþã de luna septembrie creºterile de preþuri cele mai semnificative au fost înregistrate la energie termicã (+1,77%), combustibili (+1,71%) ºi încãlþãminte din piele (+1,06%). Conform datelor centralizate de INS, pe segmentul serviciilor, în octombrie, comparativ cu decembrie 2017, cel mai mult s-au majorat serviciile poºtale, cu 21,54%, tarifele pentru transportul aerian (+16,27%) ºi cele de igienã ºi cosmeticã (4,35%), în timp ce faþã de august 2018 creºterile sunt sub 1%.
Ziua Internaþionalã a Nevãzãtorilor a fost instituitã de Organizaþia Europeanã pentru Bunãstarea Nevãzãtorilor în 1993, la Varºovia (Polonia). Marcarea acestei zile a generalizat sãrbãtorirea la nivel mondial a „Zilei bastonului alb”, instituitã de preºedintele american Lyndon Johnson, în 1964. În 1946, în SUA, a fost votatã Legea Protecþiei Educaþiei Nevãzãtorilor. În acelaºi an, a fost lansatã prima revistã dedicatã copiilor nevãzãtori ºi a fost organizatã Ziua naþionalã a educaþiei copiilor nevãzãtori. Ulterior, acest eveniment a cãpãtat un caracter
internaþional, fiind marcat în lumea întreagã. Prin manifestãrile dedicate Zilei internaþionale a educaþiei copiilor nevãzãtori se doreºte atenþionarea ºi sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor cu care se confruntã aceastã categorie socialã. Educaþia nevãzãtorilor nu diferã prea mult de cea a persoanelor cu vedere normalã, doar cadrul didactic este diferit. Existã ºcoli speciale, unde copiii nevãzãtori învaþã materii obiºnuite, precum tainele calculatorului, cu ajutorul unor echipamente speciale ºi îndrumaþi de profesori special pregãtiþi.
I
nflaþia scade
Rata anualã a inflaþiei în octombrie a scãzut la 4,3%, de la 5,03% în septembrie, în condiþiile în care mãrfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,27%, cele alimentare cu 3,73%, în timp ce serviciile au înregistrat un avans de 2,73%, conform datelor publicate luni de Institutul Naþional de Statisticã (INS). “Preþurile de consum în luna octombrie 2018 comparativ cu luna octombrie 2017 au crescut cu 4,3%. Rata anualã calculatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Rata medie a inflaþiei în ultimele 12 luni (noiembrie 2017 – octombrie 2018) faþã de preceden-
tele 12 luni (noiembrie 2016 – octombrie 2017), calculatã pe baza IPC, este 4,6%. Determinatã pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se aratã într-un comunicat al INS remis AGERPRES. Banca Naþionalã a României (BNR) a pãstrat la 3,5% prognoza de inflaþie pentru finalul acestui an
Nu se pot elibera cazierele
ei care au fost luni la ghiºeele de eliberare a C caziereleor judiciare au avut
surpiza sã nu îºi poatã primi actele. Asta pentru cã sistemul a fost rãpus, din nou, de o avarie. Potrivit unui comunicat remis presei de IPJ Hunedoara, „Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român – ROCRIS a suferit o avarie de naturã tehnicã, iar activitatea de eliberare a certificatelor de cazier
ºi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor. De asemenea, ºi Comisia Naþionalã de Strategie ºi Prognozã a menþinut la 3,5% previziunile referitoare la indicele preþurilor de consum pentru sfârºitul anului în curs, dar ºi pentru anul viitor, respectiv 2,8% în 2019.
judiciar este îngreunatã. În acest moment colegii de la structura de comunicaþii ºi informaticã lucreazã pentru remedierea situaþiei apãrute, în cel mai scurt timp. Structurile de cazier judiciar vor putea primi în continuare cereri de la cetãþeni, urmând ca documentele sã fie emise ulterior, în termenul legal de 3 zile. Imediat cum vor apãrea informaþii noi, le vom aduce la cunoºtinþa opiniei publice”, se aratã în comunicat. Nu este pentru prima datã când sistemul informatic al acestui sistem este afectat. Acum câteva sãptãmâni, mai precis în luna octombrie, situaþia s-a repetat. ªi atunci a fost nevoie de o intervenþie în softul sistemului. Diana MITRACHE
nstitutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani a fost prezent la Ediþia aniversarã cu numãrul 25 a Galei Topul Naþional al Firmelor.
stradã din Petroºani va purta numele unuia O dintre cei care s-au jertfit aici, acum 100 de ani.
Totul stã sub semnul centenarului, pe care îl sãrbãtorim în acest final de an, iar consilierii locali de la Petroºani i-au atribuit strãzii Pomilor din localitate, numele maiorului Ion Petrescu. Potrivit notei de fundamentare, la baza acestei decizii a stat faptul cã maiorul Petrescu Ion a fost comandantul Batalionului III DIN CADRUL Regimentului Infanterie „Rovine” ºi a fost primul ofiþer superior al armatei, cãzut la datorie în luptele din Valea Jiului. Decorat cu Medalia Jubiliarã Carol I în anul 1905 ºi cavaler al Ordinului „Coroana României” în anul 1909, a
fost înmormântat la 2 septembrie 1916 în cimitirul local Petroºani, situat în apropiere de Biserica Ortodoxã Sfântul Ierarh Nicolae. De altfel, dupã Marea Unire de la Alba Iulia, în amintirea fostului comandant al Batalionului III, maiorul Petrescu Ion, ºoseaua Petroºani – Bãniþa a purtat aproape 25 de ani numele „Mr. Petrescu”. Strada care va primi acum acest nume se aflã la intrarea dinspre Bãniþa în Petroºani, într-un cartier de case, iar pe acest drum locuiesc 3 familii. Acesta a fost ºi motivul pentru care s-a ales aceastã stradã, pentru cã din banii de la bugetul local li se vor deconta celor 10 localnici costurile pentru schimbarea documentelor de identitate. Diana MITRACHE
Evenimentul anual este organizat de Camera de Comerþ ºi Industrie a României ºi în acest an a avut loc în data de 7 noiembrie, la Centrul Expoziþional Romexpo Bucureºti, institutul numãrându-se din nou printre laureaþii acestei gale. Pe baza unei metodologii complexe ºi unitare la nivel naþional, prevãzutã de lege ºi implementatã de fiecare Camerã de Comerþ la nivel de judeþ, Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani i-a fost acordat Premiul II în domeniul de activitate ”Cercetare-Dezvoltare ºi
High-Tech”, grupa „Cercetare-dezvoltare în alte ºtiinþe naturale ºi inginerie”, categoria „Întreprinderi mijlocii”. Ediþia de sfert de secol a Galei Naþionale Topul Naþional al Firmelor a fost deschisã de cãtre domnul Mihai Daraban, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie din România în calitate de organizator al evenimentului, printre invitaþii care au luat cuvântul în deschiderea acestei gale aniversare regãsindu-se Preºedintele României, Excelenþa Sa domnul Klaus Werner Iohannis ºi Ambasadorul
Statelor Unite ale Americii în România, Excelenþa Sa domnul Hans Klemm. Camera de Comerþ ºi Industrie a României premiazã în cadrul acestui eveniment devenit reper pentru mediul de afaceri din România, cele mai performante companii din urmãtoarele domenii de activitate: industrie, servicii, comerþ, turism, cercetare-dezvoltare ºi high-tech, construcþii, agriculturã, silviculturã ºi pescuit. Ediþia a XXV-a a Topului Naþional al Firmelor a clasat pe primele 10 locuri (1-10) la nivel naþional 12.472 companii – operatori economici din diferite sectoare de activitate: 4.381 din industrie, 3.478 din servicii, 2.627 din comerþ, 307 din turism, 460 din cercetare-dezvoltare ºi high-tech, 633 din agriculturã, silviculturã ºi pescuit ºi 586 din construcþii. Cele 12.472 companii au o cifrã de afaceri de aproximativ 165 mld. Euro, un profit din exploatare de circa 13,9 mld. Euro ºi 1.380.304 de salariaþi.
Probe administrate în dosarul traficantului de comori dacice M
agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au admis o serie de excepþii ridicate de unul dintre cei mai ”celebri” traficanþi de obiecte de patromoniu.
Dosarul în care clujeanul Radu Horia C. este învinuit de spãlare de bani se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, dupã ce soluþia instanþei de fond a fost atacatã de procurori, dar ºi de restul pãrþilor. Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Radu Horia C. la trei ani de închisoare cu suspnedare. Pe de altã parte, la Curtea de Apel Alba Iulia continuã administrarea probelor în dosar, astfel cã se anunþã un proces de duratã. Bãrbatul este un
cunoscut traficant de bunuri de patrimoniu sustrase din siturile arheologice de la noi din judeþ, pe care le vindea pe piaþa neagrã a antichitãþilor din strãinãtate. Radu Horia C. a mai fost judecat ºi condamnat definitiv în dosarul „Comorile dacice II”. ªi în acest dosar a primit o pedeapsã de trei ani de închisoare cu suspendare. Una dintre tranzacþiile fãcute de Radu Horia C. în 2004 a fost vânzarea a douã scuturi de paradã din fier, cu decor figurativ, datate din secolul I, î. Hr., provenite din situl cetãþii dacice Piatra Roºie, unui colecþionar din New York. Piesele au fost recuperate ºi predate în custodia unui muzeu din þarã. Alte artefacte vândute în strãinãtate de Radu
Horia Camil au fost cele douã tabule din bronz, furate dintr-un sit arheologic din judeþul Tulcea. Dosarul a fost instrumentat de procurorii de la
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Faptele de care este acuzat Camil-Radu Horia au avut loc în perioada 2003-2010. Anchetatorii susþineau
Pompierii hunedoreni trimiºi sã intervinã la Cugir
M
ilitarii din cadrul ISU Hunedoara au fost chemaþi în sprijin de cãtre pompierii din Alba, dupã ce o explozie urmatã de incendiu s-a produs la fabrica de armament din Cugir. Un angajat al fabricii, o femeie de 52 de ani, a fost gãsitã carbonizatã. Potrivit ISU Alba explozia a avut loc într-un tunel de încercare din perimetrul fabricii de armanent, fiind urmatã de un incendiu cu degajare mare de fum. Mai multe echipaje au intervenit ºi au limitat extinderea flãcãrilor, iar echipa de cãutare ºi salvare persoane a ISU a gãsit o femeie carbonizatã. Uzina Mecanicã Cugir este companie de stat producãtoare de armanent, fiind sub tutela Ministerului Economiei. (M. GÂNJU)
cã bãrbatul ºtia cã artefactele aparþin Patrimoniului cultural al României ºi cã au fost sustrase din situri arheologice. Bunurile de patrimoniu depistate de
autoritãþi au fost recuperate ºi repatriate. De asemenea, de la inculpat au fost recuperate tezaure monetare, dar ºi alte piese. M. GÂNJU
RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Noiembrie 2018
Carnavalul Toamnei, organizat de Liceul Tehnologic “Retezat” Uricani a ajuns la cea de-a III–a ediþie upã experienþele de D neuitat trãite la cele
douã ediþii anterioare ale Carnavalului de Halloween, Consiliul ªcolar al Elevilor de la Tehnologic “Retezat” din Uricani, a hotãrât sã continue tradiþia ºi a organizat, în data de 09.11.2018, pe scena Casei de Culturã, un spectacol de excepþie În cadrul evenimentului au participat elevi din ciclul gimnazial si liceal, fiind înscriºi în concurs nu mai puþin de 20 de participanþi, iar alte 250 de persoane fiind prezente în public la acest spectacol dedicat toamnei. Toþi participanþii au dat dovadã de multã creativitate în realizarea costumelor si de îndrãznealã în realizare probelor de concurs care, pentru ei, au fost probesurpriza. Cursa dovlecilor, mimeazã personajul, dovleacul muzical, dar ºi proba
de dans tematic realizatã pe melodia “Thriller” a lui Michael Jackson au fost doar câteva dintre probele la care au fost supuºi participanþii. Misiunea cea mai grea a revenit juriului format de aceastã datã din reprezentanþi ai Consiliului Elevilor care au avut sarcina de a hotãrî care au fost cele mai frumoase ºi creative costume din concurs. Locul I a fost acordat elevei Rusu Beatrice, din clasa a XI-a B care a întruchipat-o pe ,, Zâna Toamnei,, . Locul al II-lea a fost câºtigat de elevul
Ciulean Rares, din clasa a VIII-a care a fost cel mai amuzant ºi popular personaj explicând juriului cã a ales sã se costumeze în “Elodia”. Locul al III-lea a fost ocupat de elevul Nicoi Raul, din clasa a VIII-a B acesta înfãþiºând un cowboi din filmele western. Membrii juriului au fost: Malairos Alexandru, Stan Adela, Crãciun Bianca, Danciu Vanessa, Gheþãu Alin, Cãciulã Ciprian ºi Jerca Bogdan. “Mã simt onorat cã am participat la acest minunat eveniment în calitate de preºedinte
al juriului ºi de organizator. A fost o plãcere deosebitã mai ales cã am fost din nou înconjurat de colegi, prieteni ºi profesori dragi, pe care mereu m-am putut baza ºi împreunã cu care am realizat o mulþime de activitãþi extraºcolare de neuitat. Doresc sã felicit în mod deosebit membrii Consiliului ªcolar al Elevilor, o echipã în adevãratul sens al cuvântului care au dat în tot acest timp dovadã de multã implicare, dãruire ºi pasiune, aceºtia fiind coordonaþi de doamnele profesoare Bãrzãune Marinela
Atenþie la cumpãrãturile de pe Internet! P oliþiºtii sunt pe urmele unui individ care a înºelat o hunedoreancã prin intermediul unui site de vânzãri on-line
În fapt, o femeie în vârstã de 43 de ani, din municipiul Hunedoara, s-a prezentat la poliþie pentru a reclamat faptul cã a fost victimã a unei infracþiuni de înºelãciune. Femeia le-a declarat poliþiºtilor cã, la data de 26.10.2018, întrucât avea intenþia de a achiziþiona un autoturism din Germania despre a cãrui vânzare a aflat dintr-un anunþ publicat pe un site de vânzãri on-line, a contactat prin e-mail proprietarul maºinii, care i-a solicitat 1.000 de euro, drept „garanþie” pentru achiziþionarea maºinii. Femeia a trimis suma respectivã printr-un serviciu de transfer monetar, însã, dupã retragerea
banilor, proprietarul maºinii nu a mai rãspuns solicitãrilor acesteia de a preda autoturismul. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii autorului ºi a recuperãrii prejudiciului.
Recomandãri preventive: Cumpãrãturile on-line au devenit din ce în ce mai populare în ultima perioadã. Preþurile competitive ºi ofertele speciale sunt foarte atrãgãtoare dar, din pãcate, nu sunt lipsite de riscuri. Cum puteþi face cumpãrãturi on-line în siguranþã? Folosiþi, pe cât posibil, site-uri româneºti de cumpãrãturi – pot fi mai uºor de identificat în caz de probleme. Verificaþi, înainte sã cumpãraþi, recenziile site-ului sau a produsului. Folosiþi cardul de credit, când e posibil, ºi plãtiþi folosind servicii
de plãþi sigure – feriþi-vã de plãþile prin transfer bancar. Plãtiþi doar când aveþi o conexiune sigurã la internet – evitaþi folosirea hot-spot-urilor publice de wi-fi. Dacã produsul comandat de dumneavoastrã nu soseºte la timp, contactaþi imediat vânzãtorul. Dacã acesta nu rãspunde, contactaþi banca. Atenþie la reclame, oferte ºi afaceri bombã! Sesizaþi Poliþia la orice încercare de fraudã, chiar dacã nu aþi devenit victimã a acesteia.
(profesor de limba ºi literatura românã ) ºi Picior Daniela (profesor de limba englezã ), diriginta clasei a IX-a A, cãrora le mulþumim pentru tot ajutorul, sfaturile ºi susþinerea oferitã necondiþionat în tot acest timp. Mulþumim Primãriei Oraºului Uricani ºi Consiliului Local precum ºi sponsorilor pentru sprijinul financiar oferit” a declarat Alexandru Malairos , fostul preºedinte al Consiliului Elevilor . În cadrul spectacolului, publicul a putut urmãri pe lângã probele de concurs, scenete umoris-
tice realizate de elevii claselor a IX-a A ºi B sub îndrumarea doamnei profesor de limba românã, Bãrzãune Marinela. Este vorba despre elevii Hegedes Eliza, Pop Alexandru, Dãnesc Ionuþ, Crudu David ºi Amarandei Naomi. Momentele muzicale din spectacol au fost sutinute de elevii Ilieº Alecsia, Hegedes Eliza, Amarandei Naomi ºi Gheþãu Alin, în salã creeându-se o atmosferã electrizantã. Meritã evidenþiaþi ºi alþi elevi care s-au implicat în buna desfãºurare a evenimentului: Roman Damaris, Magyari Maria,Tâmpu Adrian, Lenghel Roberta, Stoi Vlad, Ocuþã Alexandru ºi Szas Lorand precum ºi foºtii membri ai Consiliului Elevilor: Eremia Marius, Erdoº Daniel ºi Ciubotaru Andreia. Sperãm ca aceste spectacole la care copiii participã cu mare entuziasm sã poatã fi organizate în continuare la ºcolile din Uricani , spre bucuria elevilor ºi a pãrinþilor . Consiliul ªcolar al Elevilor
Baghete luminoase, ghirlande cu efect de ninsoare ºi multe altele
A
utoritãþile locale din Valea Jiului au intrat în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã. Au mai rãmas trei sãptãmâni din noiembrie, iar autoritãþile locale fac pregãtiri intense pentru a întâmpina aºa cum se cuvine luna cadourilor.
La Uricani autoritãþile locale au achiziþionat tot felul de ornamente, care mai de care mai spectaculoase. Astfel, edilii promit cã anul acesta, iluminatul ornamental va fi unul cu adevãrat festiv. Doar pânã acum, din bugetul oraºului Uricani s-a alocat suma de peste 95.000 de lei pentru iluminatul festiv. Pe strãzile din localitate vor putea if zãrite baghete luminoase, ghirlande cu efect de ninsoare, stele luminoase, dar ºi multe alte figurile specifice sãrbãtorilor de iarnã. Abia dupã finalul sezonului de iarnã, se va putea cunoaºte suma exactã alocatã de fiecare primãrie din Valea Jiului pentru iluminatul festiv de Crãciun. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Noiembrie 2018
Când vom avea un spital nou?
pitalul de Urgenþã din S Petroºani va avea o aripã nou-nouþã ºi aceasta va fi cea mai mare realizare de pânã acum.
S-a remediat bucãtãria, urmeazã sã fie gata ºi spãlãtoria, însã, aºa cum ar cere normele în vigoare, o construcþie nouã ar eradica posibilitatea infestãrii cu bacterii. Asta, pentru cã vechiul
spital are deja o viaþã suficient de mare cât sã poatã fi considerat depãºit. La ce nivel s-a ajuns pânã acum cu finanþarea, ne spune chiar managerul unitãþii medicale, care
recunoaºte cã a primit bani, dar nu suficient de mulþi ºi cã acum noua clãdire este la roºu. „Este în prima treime. S-au realizat construcþiile ºi acum urmeazã sã se reali-
Protejaþi apometrele împotriva îngheþului! A
vând în vedere temperaturile scãzute APA SERV VALEA JIULUI S.A revine cu câteva recomandãri privind protecþia contoarelor ºi branºamentelor de alimentare cu apã împotriva îngheþului: Dacã apometrul este montat într-un cãmin, este recomandabil sã existe un capac care închide cãminul etanº. Capacele ºi ramele cãminelor de apometru sau de canalizare trebuie curãþate de praf sau pãmânt, ºi, eventual, unse cu vaselinã sau produse similare. Astfel, în caz de îngheþ, acestea vor putea fi manevrate cu uºurinþã. În cazul în care capacele sunt confecþionate din tablã, este indicat, din acelaºi motiv, sã se punã o folie de plastic sub capac. Este bine sã se facã verificarea robineþilor din cãminele de apometru care închid traseul
dinspre reþeaua interioarã, pentru a se observa dacã acestea pot fi manevrate cu uºurinþã. De asemenea, în perioada rece utilizatorii au obligaþia de a lua mãsuri pentru izolarea apometrului cu materiale termoizolante (polistiren, vatã mineralã) ºi asigurarea microclimatului pentru apometrele montate în scãrile de bloc ( închidere uºi, geamuri sau la nevoie înlocuirea acestora). În cazul apometrelor cu citire la distanþã nu este necesar sã se lase liber vizorul aparatelor pentru citirea consumului ºi pot fi acoperite integral cu materiale termoizolante. Pentru apometrele amplasate în subsoluri, recomandãm reducerea suprafeþelor gurilor de ventilaþie pentru a menþine temperatura peste limita de îngheþ a contoarelor. Îngheþarea contorului determinã blocarea ºi deteriorarea sa iar acest lucru poate duce la
zeze partea de finisaje, care este mai costisitoare ºi mai stufoasã. Pentru anul în curs s-a primit, pânã la urmã, o sumã de 1,5 milioane de lei, din care se vor achita o serie de
a aprobat, în 2017, suma de 3.500.000 lei, pentru Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru proiectul de investiþii Reparaþii Capitale RK Spital – Spitalul de Urgenþã Petroºani. Lucrãrile la noul corp al Spitalului de Urgentã din Petroºani au început de acum trei ani, dar banii au venit cu întârzieri mari ºi sumele sunt insuficiente. Investiþia are o valoare de 130 de milioane de lei. Diana MITRACHE
DECESE < DECESE
Cu durere în suflet familia Butan anunþãm plecarea, mult prea devreme spre cele veºnice a celui care a fost
SORIN BUTAN (58 ANI)
inundarea cãminului sau lipsa apei. Protejarea contorului, precum ºi protejarea ºi verificarea instalaþiei interioare, pe traseul de la contor pânã la consumator, este obligaþia utilizatorului. În cazul în care contorul sau instalaþiile de apã se defecteazã din cauza îngheþului, nefiind protejate corespunzãtor, beneficiarul va suporta costurile înlocuirii acestora. Eventualele probleme legate de funcþionarea contoarelor sau a serviciului de alimentare cu apã ºi canalizare, pot fi semnalate Dispeceratului APA SERV VALEA JIULUI S.A la numerele de telefon: 0254.541.861; 0354.108.203, 0725.681.329, 0766.068.152. Birou presã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
restanþe, privind plata pentru constructor ºi sperãm sã reuºim sã finalizãm ºi spãlãtoria”, a spus dr. Alin Vasilescu, manager al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Spitalul de Urgenþã din Petroºani are o suprafaþã de 27.098 mp, iar pe acest amplasament a fost realizatã ºi noua construcþie. Accesul se va face prin intermediul unei pasarele ce va lega câteva secþii de noua clãdire. Ministerul Sãnãtãþii
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Amintirea lui va rãmâne veºnic în sufletele noastre. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace ºi liniºte! Corpul neînsufleþit este depus la Capela Bobocul. Slujba de înmormântare va avea loc marþi, 13 noiembrie 2018, ora 12.
* * * * *
Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celui care a fost
SORIN BUTAN Dumnezeu sã îl aºeze în loc luminat ºi sã îl aibã în pace! Colectivul Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
* * * * *
Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere Colectivul Serviciului Exploatare este alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celui care a fost
SORIN BUTAN
Dumnezeu sã îl aºeze în loc luminat ºi sã îl aibã în pace!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Noiembrie 2018
Henþ cu mâna
La mulþi ani, Gigi! ”Fotbalistul – nepereche”este titlul cãrþii biografice apãrutã în 2001 sub semnãtura lui Ilie Dobre. Acum 55 de ani, în 1963 intra pe poarta Stelei
la juniori. Opt ani mai târziu, când nu împlinise 20 de ani, debuta în divizia ”A” la Jiul Petroºani, unde a rãmas alþi opt ani pânã în 1979. De la Jiul a început
ascensiunea: campion european universitar, selecþii în echipa Naþionalã, Cupa României cu Jiul (1974), trei campionate ºi douã cupe ale României cu Dinamo. Apoi o carierã lungã de antrenor în Turcia (Samsunspor, Adanaspor, Kayserispor,
Gaziantepspor) ºi la multe echipe de club a României (din nou la Jiul în 1985 – 1987 ºi 2005) ºi Naþionala B a României. A marcat 102 goluri în divizia ”A”. Dincolo de toate aceste cifre, Gigi Mulþescu (Cetãþean de Onoare al Petroºaniului din 2009)
este socotit ca unul dintre cei mai titraþi fotbaliºti care au jucat la Jiul, fãcând parte din deceniul (70 – 80) cel mai prolific al echipei petroºenene. Azi, la ceas aniversar, încã mulþi ani de viaþã, dincolo de borna 66 împlinitã pe 13 noiembrie!
Fotbal, liga a II-a
ACS Energeticianul Tg. Jiu – CS Baloteºti 3 – 0 (1 – 0)
Liderul, cu emoþii
ACS Energeticianul (antr. Bogdan Andone): Bg. Miron – Drugã, Lung, Ioniþã (min. 75 Vl. Tudorache), Dragu – C. Cristea, Enache, Stoenac (min. 81 G. Ionicã), Neacºa – Gârbiþã (min. 61 Cioiu), Vl. Rusu. CS Baloteºti (antr. Florin Nofitovic): Iordan – Dedu (min. 89 eliminat), Flãmânzeanu, Marciuc, N. Filip – V. Mihai, Ghiþã, Gojnea, G. Mihai (min. 85 Ciobanu) – Fl. Niculae (min. 66 Paraschiv), Clãtinici (min. 56 Ov. Marin). Arbitru: Mircea Ardelean – Arad / Spectatori: 150 GOLURILE 1 – 0 Ioniþã (min. 45) ºut din careu în dreapta portarului Iordan. 2 – 0 Cioiu (min. 63) dintr-o frumoasã acþiune personalã 3 – 0 Enache (min. 70) ºut puternic de la 25m.
Ocupanta primului loc Chindia Târgoviºte a câºtigat cu emoþii, dupã ce a fost egalatã, 1 – 1 de Pandurii Tg. Jiu, reuºind cu 2 – 1 dintr-un penalty. FC Argeº - ACS Poli Timiºoara 5 – 0, scorul etapei, Enceanu ºi C. Barbu reuºind fiecare câte o dublã. Florin Bratu a pus Aerostar-ul pe roate la Bacãu, o nouã istorie 1 – 0 cu UTA. Scoruri de forfait în partidele Daco Getica Bucureºti – Farul ºi Luceafãrul Oradea – Metaloglobus Bucureºti, fãrã drept de apel. Petrolul Ploieºti s-a chinuit cu Ripensia Timiºoara deºi a deschis scorul repede 1-0 în min. 4. Dacia Unirea Brãila 4 – 0, oaspeþii rãmânând ”de cãruþã” în liga a II-a.
*
*
*
Dupã ce în ultimele trei etape echipa ACS Energeticianul nu mai cunoscuse victoria, iatã cã echipa lui Bogdan Andone sa dezlãnþuit în meciul cu ilfovenii, câºtigând fãrã drept de apel. Meci în care practic oaspeþii nici nu au contat! În min. 15 portarul Iordan, are o intervenþie la ºutul lui C. Cristea dintr-o loviturã liberã de la 22m, apoi în min. 29
Stoenac, de la 27m, dintr-o altã loviturã liberã, trage pe lângã poartã. Ioniþã putea deschide ºi el scorul în min. 43 cap din 4m peste poartã, dar va fi 1 – 0 în min. 45. Dupã pauzã va fi 2 – 0 prin golurile din min. 63 ºi 70, Vlad Tudorache putea majora în min. 82, oaspeþii vor termina cu un om în minus, Dedu fiind eliminat în min. 89 pentru al doilea cartonaº galben. O victorie clarã a Energeticianului care aduce echipa mai aproape de parametrii pe care ºi-i propusese la început de campionat.
Paginã realizatã de GENUTUÞU