Cronica Vaii Jiului Nr.1663, Joi 4 octombrie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1663

Cronica Vãii Jiului Joi, 4 Octombrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Crimã la Vulcan A

utorul omorului a lovit cu cuþitul ºi a fugit. Poliþiºtii din Vulcan l-au identificat ºi reþinut dupã câteva ore de la incident. Potrivit unor surse de încredere, suspectul de crimã se cunoºtea cu victima ºi ºi-a recunoscut fapta. Crima a avut loc într-un cartier aflat la periferia municipiului Vulcan, luni seara, iar victima este un bãrbat de 44 de ani. Omul locuieºte în zonã ºi s-a întâlnit cu atacatorul accidental, a avut un schimb de replici ºi individul a scos un cuþit cu care l-a înjunghiat iar apoi a fugit. Victima s-a prãbuºit într-o baltã de sânge ºi a apucat sã doar sã strige dupã ajutor. Un vecin l-a gãsit ºi a sunat dupã ajutor. ”Totul a fost absolut spontan, fãrã un conflict anterior. Au schimbat câteva vorbe ºi unul dintre cei doi a scos cuþitul ºi l-a lovit pe celãlalt. (...) Am fost alertaþi prin 112 de cãtre o persoanã care a vãzut partea vãtãmatã cãzutã în stradã. Persoana care a gãsit victima nu l-a vãzut ºi pe autor, dar am reuºit sã-l identificãm ºi

sã-l reþinem ”, a declarat comisarul Toma Mihu, ºeful Poliþiei Municipiului Vulcan. Poliþiºtii n-au avut deloc o misiune uºoarã în a-l identifica pe autor, în condiþiile în care nu existau martori. Probele adunate de ei i-au condus spre suspect ºi au reuºit sã dea de urma lui la mai puþin de 24 de ore de la comiterea faptei. Potrivit sursei citate, individul cercetat pentru omor a fost gãsit la domiciliu ºi nu a mai avut probleme cu legea. Bãrbatul înjunghiat a ajuns la spital iar dupã câteva ore a decedat, deºi medicii petroºãneni au încercat din rãsputeri sã-l salveze. Suspectul de omor are 47 de ani ºi locuieºte tot în zona Sohodol din Vulcan. Nicolae Maier se cunoºtea cu victima ºi ºi-a recunoscut fapta când a fost ridicat de poliþiºtii criminaliºti. Bãrbatul ucis obiºnuia sã lucreze cu ziua prin cartier ºi i-ar fi cerut de bãut agresorului, lucru care l-a înfuriat pe individ. ªeful Poliþiei Vulcan mai spune cã ancheta a fost preluatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, fiind vorba de infracþiunea de omor. Suspectul, Nicolae Maier, a fost reþinut de poliþiºtii vulcãneni pentru 24 de ore, iar procurorii îl ancheteazã pentru omor. M.GÂNJU

Drumul spre Parâng, împiedicat de probleme false

N

u este nimic grav ºi nici legal în plângerea cabanierilor care au cerut stoparea construirii drumului spre Parâng. Asta spune acum administratorul public al judeþului Hunedoara, Costel Avram, care miercuri a fost în teren cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dar ºi cu cei de la Cadastru. >>> PAGINA A 3-A

CEH ºi Primãria Petroºani, acord pentru termoficare

P

rimãria din Petroºani scoate la licitaþie serviciul de distribuþie al energiei termice în sistem centralizat, iar reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara spun cã se vor prezenta. Decizia ar urma sã le vinã în sprijin celor 2.000 de abonaþi ai sis-

temului, care mai beneficiazã de cãldurã la Petroºani. Primarul din localitate a afirmat cã serviciul va fi scos la licitaþie, dupã ce societatea de termoficare a fost lichidatã. „Sãptãmâna aceasta vom fi în situaþia în care vom putea sã scoatem pe SEAP aceastã atribuire”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

Petroºani. La ea ar urma sã participe Complexul Energetic Hunedoara ºi, pentru prima datã, producãtorul de energie termicã sã fie ºi cel care

sã livreze agent termic populaþiei. „Noi suntem dispuºi sã furnizãm agent termic în Valea Jiului ºi în Deva, cãrbunele va exista la momentul respectiv,

doar cã sunt procedurile legale. Firma de termoficare este în lichidare, urmeazã licitaþia organizatã de primãrie, noi o sã participãm la ea ºi, dacã vom fi câºtigãtori, clar vom furniza noi. Dacã va fi altã firmã, vom încheia un contract pentru furnizarea energiei termice în Valea Jiului”, a spus Samuel Dioane, directorul general al CEH într-un interviu de

la Universitate. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara spune cã va avea ºi stocurile necesare ºi cã la Deva deja se furnizeazã agent termic de la Mintia. Asta, însã, în condiþiile în care abonaþii, aproximativ 6.000 de apartamente, au plãtit facturile în proporþie de 90 %. La Petroºani, gradul de încasare nu depãºeºte 50%. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Autoritãþile de la Lupeni cautã medici pentru spital S

pitalele din Valea Jiului se confruntã cu o lipsã acutã de medici. Cele trei unitãþi medicale din zonã, respectiv Spitalul de Urgenþã Petroºani, Spitalul municipal Vulcan ºi Spitalul municipal Lupeni, cautã sã angajeze medici specialiºti, însã puþini sunt cei care aleg sã practice meseria aici. Spre exemplu, la Lupeni, 10 posturi de medici au fost scoase la concurs ºi nimeni nu ºi-a manifestat dorinþa de veni sã practice meseria de medic aici. Asta chiar ºi în condiþiile în care salariul unui medic poate ajunge la 15.000 de lei lunar, iar pe lângã asta autoritãþile locale le oferã cazare. În plus, sunt medici

care apeleazã la o serie de tertipuri pentru a ajunge sã îºi practice meseria în marile centre universitare. Aleg postul din spitalele Vãii Jiului, iar apoi îºi cer transferul la alte spitale mari. “Am la spital, 10 cazuri în care cãutãm sã angajãm doctori, plãtiþi cu cel puþin 10.000-15.000 de lei/lunã ºi nu vin. Avem nevoie de cardiolog, neurolog, radiolog...

Avem la interne o doamnã doctor care este la pensie de ani de zile ºi nu vine altcineva în locul ei. Nu avem doctori la Pediatrie. Sunt posturi plãtite foarte bine ºi nu vin. O asistentã în municipiul Lupeni câºtigã undeva la 1000 de euro, în mânã”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Primarul din Lupeni susþine cã sunt cazuri în care medicii care obþin un

Cronica Vãii Jiului | Joi 4 Octombrie 2018 post la spitalul din localitate încearcã sã plece cu transfer la marile spitale din þarã, apelând la anumite practici nu tocmai cinstite. “Sunt medici care vor sã îºi ia transferul într-un alt centru universitar. Nu pot sã obþinã postul de rezident în Bucureºti, Craiova, Cluj, Timiºoara ºi vin aici, dar eu nu vreau sã le dau transferul. Vine un medic aici la mine, stã jumãtate de an, un an ºi apoi spune cã nu îi mai place aici cã nu are condiþii ºi pleacã la Timiºoara ºi îmi cere transferul. Aºa ajunge la Timiºoara, unde altfel (pe bazã de examen-n.r.) nu ar fi intrat niciodatã”, a mai spus sursa citatã. Pentru a-i atrage pe medici sã profeseze la spitalul din Lupeni, administraþia localã le-a oferit acestora ºi spaþii de cazare. Chiar ºi aºa sunt puþini cei care aleg sã practice meseria de medic la spitalul din localitate. Monika BACIU

Fonduri europene pentru iluminatul public din Lupeni ºi Straja I

luminatul public din municipiul Lupeni ºi cel din staþiunea montanã Straja ar putea fi modernizat, respectiv extins cu ajutorul fondurilor europene.

Pentru asta sunt necesare de dus la îndeplinire o serie de proceduri “Ca sã obþinem fonduri europene trebuie ca serviciile pe care le avem în administrare sã fie scoase la licitaþie pentru a fi date celui care va câºtiga licitaþia. Este o chestiune de procedurã pentru ca noi sã putem sã obþinem fonduri europene. Asta este procedura pe care trebuie sã o urmãm. Am inclus ºi Straja, care este prinsã pe

Autoritãþile locale din municipiul Lupeni încearcã sã obþinã bani europeni pentru a moderniza întreaga reþea de iluminat public.

extindere. Pentru a avea punctaj mai mare trebuie sã avem ºi o anumitã extindere ºi pentru asta am introdus ºi staþiunea Straja”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În plus, edilii din Lupeni au achiziþionat ºi un studiu topografic ºi documentaþie topograficã în vederea intabulãrii reþelei de iluminat din staþiunea turisticã Strajã pentru obþinerea finanþãrii prin POR 2014-2020. Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 4 Octombrie 2018

Darius Câmpean: “Deocamdatã nu existã certitudinea cã minele Lupeni ºi Lonea pe 1 ianuarie 2019 îºi vor înceta producþia” N u existã nicio certitudine în ceea ce priveºte viitorul minelor Lonea ºi Lupeni, susþine Darius Câmpean, preºedintele Sindicatul Muntele.

Potrivit celor de la sindicatul reprezentativ de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, nu existã nicio certitudine nici în ceea ce priveºte închiderea celor douã unitãþi miniere la finalul acestui an ºi nici în ceea ce priveºte continuarea activitãþii cu producþie. În tot acest timp, la nivel de minister se poartã discuþii cu oficialii de la Comisia Europeanã pe marginea acestui subiect. “Ministerul se aflã în corespondenþã cu Comisia Europeanã ºi mai aºteptãm niºte materiale. Pe baza acelor

materiale noi vom arãta cã minele Lupeni ºi Lonea nu se pot închide aºa cum au dorit unii. Pentru Lupeni ºi aºa sunt niºte termene mult extinse, pentru cã se ºtie cã în 2020 Lupeniul trebuia sã fie gazon, iar lucrul acesta era imposibil. Ministerul este în corespondenþã cu Comisia Europeanã pe aceastã problemã, noi am organizat acea întâlnire la Petroºani unde am avut ºi promisiunea doamnei Corina Creþu. Aºteptãm niºte materiale. Deocamdatã nu existã certitudine cã minele Lupeni ºi Lonea pe 1 ianuarie 2019 îºi vor înceta producþia. Nu existã certitudinea asta. Existã demersurile noastre pentru ca acest lucru sã nu se întâmple”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. În plus, sindicaliºtii susþin cã

Drumul spre Parâng, împiedicat de probleme false N

u este nimic grav ºi nici legal în plângerea cabanierilor care au cerut stoparea construirii drumului spre Parâng. Asta spune acum administratorul public al judeþului Hunedoara, Costel Avram, care miercuri a fost în teren cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dar ºi cu cei de la Cadastru. „Din discuþiile pe care le-am avut cu primarul municipiului Petroºani, în urma vizitei celor de la urbanism la faþa locului, s-a constatat cã existã o problemã falsã. Investiþia la drum va continua ºi nu existã nicio problemã realã care sã ducã la oprirea lucrãrilor”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara, care a cãutat sã afle dacã plângerea unui cabanier ce nu dorea continuarea lucrãrii într-o anumitã zonã, sunt justificate. În fapt, omul cerea ca lucrarea sã nu treacã peste þeava sa de apã, aflatã într-un loc care s-a dovedit cã aparþine domeniului public al municipiului Petroºani. Mai sunt ºi zone în care, cei din Parâng spun cã drumul ar intersecta pârtia de schi, dar se pare cã nici acestea nu vor fi de nerezolvat. „Existã unele probleme, dar eu cred cã se vor gãsi soluþii ca, în 2019, drumul spre Parâng sã fie gata”, a conchis administratorul public al judeþului Hunedoara. Nu mai puþin de 27 de luni va dura reconstrucþia drumului, forestier acum, ce duce spre staþiunea de munte Parâng. Contractul a fost semnat la finele lunii august, în munte ºi sunt 3.725 de metri de reabilitat, iar lãþimea pãrþii carosabile va fi de 4 metri. Artera va traversa chiar ºi pãrþi ce vor intersecta pârtia de schi, va avea 4 km ºi jumãtate de rigole betonate, care vor drena apele, 23 de podeþe ºi pe 2 km ºi 200 de metri va fi construit un zid de sprijin, totul la suma de aproximativ 17.300 de lei. Diana MITRACHE

dar asta înseamnã cã cineva sã îºi asume. E greu sã îºi asume cineva închiderea unor zãcãminte deschise cu oprirea în mijlocul zãcãmântului deschis a exploatãrii unor abataje. Este greu sã îºi asume cineva ºi lucrul acesta. Noi facem toate eforturile ca acest lucru sã nu se întâmple. Nu existã certitudine în momentul de faþã!”, a mai explicat sursa citatã.

este nevoie de prelungirea activitãþii cu producþie a celor douã unitãþi miniere în contextul în care cantitatea de cãrbune extrasã din subteran este la limita inferioarã. “Din punct de vedere al cantitãþii de cãrbune, s-ar impune funcþionarea cu producþie a celor douã mine ºi dupã data de 1 ianuarie 2019,

T

ermene prelungite

Chiar ºi în contextul actual, termenul pentru funcþionarea minei Lupeni a fost prelungit. Iniþial, se stabilise închiderea totalã pentru anul 2020, iar apoi acesta a fost extins pânã în anul 2024. “Chiar dacã nu se va prelungi, termenele privind finalizarea activitãþii au fost anul trecut mult extinse, mai ales

pentru Lupeni. vorbim de anul 2024, când înainte vorbeam de anul 2020 cu oprire totalã. Sunt încã 4 ani în plus. Noi prelungirea cu producþie am cerut-o în interiorul aceleiaºi perioade, pentru a termina de exploatat. În trei ani de zile s-ar termina de exploatat, iar lucrãrile de închidere ar merge în paralel. Dacã se prelungeºte, ne vom confrunta cu o problemã legatã de resursa umanã, dar probabil se vor face echilibrãri între sucursale”, a mai spus Darius Câmpean. Chiar ºi secretarul de stat în ministerul Energiei, Doru Viºan, declarase în urmã cu aproape o lunã de zile la Petroºani cã România este singurul stat din UE care a solicitat prelungirea activitãþii unitãþilor miniere. Comisia Europeanã nu a oferit deocamdatã un rãspuns. Monika BACIU

Funcþionari cercetaþi, dar încã nesuspendaþi din funcþii oi angajaþi ai D Primãriei Petroºani Adrian Negoe, secretarul instituþiei ºi Daniel Viºan, directorul DPADPP, dar ºi un fost angajat, fost director al SPADPP Lucian Dragomir au fost trimiºi în judecatã pentru fapte de corupþie. Dosarul lor s-a aflat în camera preliminarã pânã în 2 octombrie 2018, când s-a decis trimiterea lor în instanþã. Hotãrârea însã nu este încã definitivã. Potrivit Tribunalului Hunedoara, Negoe Adrian, Viºan Daniel ºi Dragomir Lucian au fost „trimiºi în judecatã pentru tentativã la infracþiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinþã de documente ori declaraþii false, inexacte sau incomplete”. În fapt este vorba despre un proces deschis de o asociaþie composesoralã, care acum e parte în dosar. Pentru cã legea o cere, cei doi, care mai sunt acum angajaþi la

Petroºani, în aparatul administrativ, ar putea fi suspendaþi din funcþiile pe care le deþin. Deocamdatã, însã, angajatorul, respectiv Primãria Petroºani, nu îi va suspenda, cel puþin deocamdatã, din funcþii. „Deocamdatã, nu suntem la fazã la care sã se impunã suspendarea. Încã sunt la faza de urmãrire penalã, camera preliminarã. Mai au o cale de atac ºi, dupã ce va fi decizia Curþii de Apel, care devine definitivã ºi, dacã se menþine, atunci se va lua decizia suspendãrii. Dar, pânã atunci, încã nu sunt la faza sã se ia aceastã decizie”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Potrivit documentelor, cei trei sunt cercetaþi pentru infracþiuni de corupþie, suma totalã care existã ca prejudiciu câteva mai multe milioane de lei. APIA ºi Asociaþia Composesoralã Poienile Tãii Bãniþa Dâlja Mare s-au constituit pãrþi civile. Se pare cã asociaþia respectivã a revendicat o pãºune situatã între municipiul Petroºani ºi

Alba ºi a avut loc un litigiu pe civil, timp de 10 ani. În cele din urmã, primãria a pierdut proprietatea acestui teren, iar cu aceastã proprietate a fost împroprietãritã prin titlu emis de Comisia judeþeanã, aceastã asociaþie. Ulterior, membrii asociaþiei au solicitat, printr-o

plângere penalã, sã le fie restituitã subvenþia neîncasatã. Subvenþia, în tot acest timp, a fost încasatã de chiriaºul, care a închiriat de la primãria Petroºani aceste pãºuni. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Straja este în top 3 staþiuni din România

C

u pârtii excepþionale, instalaþii de formare a zãpezii, gondolã ºi telescaune performante, staþiunea Straja este una dintre cele mai cãutate din România. Ar putea chiar sã fie catalogatã în primele 3 din þara noastrã, mai ales pe timpul iernii, iar investiþiile aici se fac ºi de la bugetul local ºi de la cel al statului, dar ºi al privaþilor, care au înþeles cã e important sã îºi aducã aportul. „Anul acesta, vreau sã felicit un investitor, care a reuºit sã mai construiascã, din banii proprii, încã un telescaun. Anul viitor deja avem un proiect în care, un alt investitor ne-a depus documentaþia pentru a face un alt telescaun la Straja de 1,8 km. Staþiunea se dezvoltã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 4 Octombrie 2018

în fiecare an ºi anul viitor este posibil sã avem ºi o pârtie de sanie, pe care nu o avem acum”, a spus Lucian

2,2 milioane de lei pentru modernizarea unei ºcoli din Petrila

este douã milioane de lei este finanþarea de care va beneficia P administraþia localã de la Petrila pentru modernizarea unei unitãþi de învãþãmânt. Sunt bani europeni cu ajutorul cãrora ªcoala Gimnazialã Nr.6, structurã a ªcolii Gimnaziale ID Sîrbu de pe raza localitãþii îºi va schimba aspectul. “În prezenþa domnului director de la ADR VEST, Sorin Maxim, am semnat astãzi la Timiºoara contractul de finanþare pentru reabilitarea ªcolii Gimnaziale nr. 6, structurã I.D. Sîrbu”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Suma obþinutã este de

Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. ªi, dacã zãpada nu e mereu darnicã, dar vremea e rece, primãria are 10 tunuri, mai trebuie sã primeascã alte 10, iar investitorii particulari þin pasul ºi aici. „Un investitor a cumpãrat, în acest an, 10 tunuri de zãpadã noi. Noi avem alte 10, suntem în procedurã de achiziþie cu alte 10 ºi atunci a cumpãrat el alte 10. Noi, în ultimii 4 ani,

2.215.643 lei din care 2.118.181,59 lei provenind din fonduri europene nerambursabile. Potrivit proiectului, investiþiile care urmeazã sã fie realizate la unitatea ºcolarã din oraºul Petrila sunt: izolare termicã faþadã: parte opacã ºi parte vitratã; izolare planºeu peste ultimul nivel; lucrãri instalaþii electrice, inclusiv montare sistem fotovoltaic; lucrãri instalaþii termice, inclusiv montare pompã de cãldurã; lucrãri instalaþii sanitare ºi PSI; lucrãri de reparaþii la faþadã, trotuar ºi acoperiº. Proiectul urmeazã sã fie realizat într-un termen de cel mult 22 de luni. Monika BACIU

pe timp de iarnã, nu aveam zãpadã de Crãciun ºi Revelion, deºi era frig, dar nu a nins. Nu se putea practica schiul ºi turiºtii vin acum pentru schi, iar noi toþi am înþeles utilitatea acestor tunuri de zãpadã”, a mai adãugat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Administraþia din Lupeni se pregãteºte sã realizeze un proiect de urbanism zonal (PUZ), care sã redea staþiunii

turistice toate oportunitãþile ce le sunt necesare turiºtilor. „Anul acesta va fi funcþional ºi telescaunul din vârful staþiunii Straja, iar de acolo va urma legãtura cu Vâlcanul, pentru a reuºi sã avem acest domeniu schiabil, care va fi unic la nivel de România. ªi, la acest moment, dupã investiþiile care s-au fãcut staþiunea Straja este în primele 3 din România, din punct de vedere al pârtiilor de schi”, a precizat primarul. Proiectul Schi în Carpaþi este blocat acum, iar în acest an nu a ajuns niciun leu pentru domeniile schiabile ºi investiþiile necesare în turism. Lupeniul, însã, a reuºit sã finalizeze investiþia din acest proiect în proporþie de 60%. Finalizarea lui ar putea lega cele douã staþiuni din zona de Vest, Pasul Vâlcan ºi Straja în cel mai mare domeniu schiabil de la noi din þarã. Diana MITRACHE

Câini vagabonzi, descãrcaþi din maºini necunoscute A par prea mulþi câini ºi situaþia se repetã periodic pe strãzile din Petroºani. Municipiul, aflat la intrarea din Defileul Jiului, este primul în care, maºini necunoscute, aduc patrupede, pe care le lasã apoi libere.

Deocamdatã, sunt doar poveºti ale unor oameni care zic cã au vãzut aºa ceva. „Am discutat cu oameni din Cartierul Aeroport ºi unul dintre ei chiar mi-a zis cã a vãzut o dubiþã din care, dimineaþã, la ora 6,00, au dat drumul la niºte câini. Omul, însã, nu vãzuse numãrul maºinii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarul, însã, spune cã nu are dovezi concrete ºi invitã populaþia sã reþinã numerele

acestor maºini, ori chiar sã fotografieze, dacã este posibil, astfel de acþiuni care nu aduc decât prejudicii. Asta, în condiþiile în care sistemul de supraveghere video nu este extins ºi în acea zonã a oraºului. „În Aeroport nu avem camere ºi nu poþi pe orice strãduþã sã pui camere. Nu lasã câinii pe strãzile principale, cei care îi aduc. Se pare cã din zona Gorjului ne vin foarte mulþi”, a mai precizat primarul din Petroºani. Cele mai multe

reclamaþii pe care populaþia din Petroºani le-a fãcut prin noua aplicaþie City Health, funcþionalã de puþin timp, a vizat câinii vagabonzi. S-au adunat foarte mulþi maidanezi, dupã aceste reclamaþii ale oamenilor, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã aplicaþia l-a ajutat foarte mult, aproximativ 40 de câini fiind strânºi în numai câteva zile de pe strãzile municipiului Petroºani, ceea ce este foarte mult. Diana MITRACHE

CJ Hunedoara vrea continuarea proiectului hidro din Defileul Jiului E

cologiºtii spun cã autoritãþile judeþene din Hunedoara au comis un abuz ºi au emis autorizaþii pentru investiþia hidrotehnicã din Defileul Vãii Jiului.

S-au cheltuit, însã, sume uriaºe, iar proiectul e gata, iar autoritãþile din cele douã judeþe ar agrea ideea continuãrii investiþiei ºi chiar a funcþionãrii acesteia. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara considerã importantã realizarea Micro Hidrocentralei din Defileul Jiului ºi sperã cã ea va intra în conservare pânã la momentul când va putea fi viabilã. „E o investitei foarte mare, s-au folosit bani ai statului ºi ea trebuie sã

intre în conservare pânã la momentul reînceperii lucrãrilor. La acest moment, Hidroelectrica este în discuþii cu Ministerul Mediului pentru obþinerea avizului de mediu. În momentul în care avizul va fi obþinut, eu cred cã lucrãrile vor continua. Eu cred cã e important, pentru cã orice sursã de energie obþinutã pe aceastã cale sau pe cale neconvenþionalã, vorbesc de eoliene, sau fotovoltaice, sunt deosebit de importante la nivel naþional”, a spus Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Lucrãrile hidrotehnice din Defileul Jiului trebuie oprite. Este o decizie a instanþei, însã, ecologiºtii au cerut ajutor instituþiilor statului. Prefectul de Hunedoara, Fabius Kiszely spune cã

Avem campioni la furat apã unt prinºi cã furã apã, S debranºaþi, dar se branºeazã singuri. Este un cerc vicios pe

care o serie de oameni din zona Vãii Jiului îl practicã, atunci când nu vor sã plãteascã apa, iar cei care sunt depistaþi în acest fel sunt daþi pe mâna poliþiei. Existã, însã, ºi cazuri atât de cunoscute de cei de la Apa Serv, încât, atunci când fac verificãrile, angajaþii firmei care distribuie apa potabilã ºtiu exact unde locuiesc.

ar trebui delimitate corect graniþele ariilor protejate. Autorizaþia de construcþie a Microhidrocentralelor din Defileul Jiului a fost anulatã în instanþã, în 14 decembrie 2017, prin decizia Curþii de Apel Bucureºti. Ecologiºtii de la Agent Green, care au luptat pentru asta, au crezut cã au obþinut definitiv încetarea lucrãrilor ºi sperã sã nu porneascã niciodatã aceste hidrocentrale, însã, existã deja petiþii care cer sprijin autoritãþilor din cele douã judeþe, pentru ca Hidroelectrica sã nu porneascã lucrul. „Consiliul Judeþean Hunedoara are deja un lung istoric al abuzurilor, în ce priveºte emiterea de autorizaþii de construire ilegale (ºi prelungirea lor) pentru proiectul sinistru de secare a Jiului în Parcul Naþional Defileul Jiului. Acest proiect ilegal este de largã notorietate internaþionalã, atât în mediul ºtiinþific (pentru cã ameninþã un element emblematic al patrimoniului natural), cât ºi în cadrul societãþii civile de mediu europene. Anul

Pânã la urmã, însã, singuri îºi fac contracte legale. „Avem în continuare campioni, care au 4 sau 5 rebranºãri ilegale. De fiecare datã îi dãm la poliþie, dar le dã neînceperea urmãrii penale. Li se dã o amendã de 150 -200 de lei, luna urmãtoare ne ducem iar, iar îl prindem. Sunt foarte mulþi ºi un exemplu este elocvent. O persoanã din Lupeni a fost de 20 de ori prinsã, iar, în cele din urmã, ºi-a fãcut branºament separat, respectã acum sã ne plãteascã lunã de lunã”, a declarat Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului. Cei care sunt prinºi, nu plãtesc, în afara amenzii de la poliþie, decât ce consumã, iar angajaþii de la ape încearcã mereu sã le explice ce ar trebui sã facã. „Noi le calculãm prejudiciul. Acesta este consumul de apã pe care trebuia sã îl plãteascã el, dacã era legat legal,

trecut, ultima autorizaþie de construire emisã de Consiliul Judeþean Hunedoara pentru distrugerea Defileului Jiului, nr. 7/2016, a fost anulatã, în procesul deschis de Bankwatch România. Dar lucrãrile ilegale au continuat, fiind nevoie ca aproximativ 600 de cetãþeni sã trimitã o sesizare cãtre 11 instituþii pentru ca, abia la peste o lunã de la decizia definitivã, lucrãrile ilegale sã înceteze. Curtea de Conturi încã nu a calculat câte milioane de euro au fost cheltuite ilegal în acest interval. Nimeni nu a fost tras la rãspundere. De fapt, lucrãrile trebuiau stopate încã din 23.10.2017, când Hidroelectrica a pierdut definitiv procesul cu Garda Naþionalã de Mediu. Decizia definitivã în dosarul 10058/3/2017 nu lasã nicio portiþã pentru continuarea proiectul ilegal, motivarea incluzând faptul cã

executarea proiectului nu poate continua ”decât cu condiþia excluderii probabilitãþii sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbãri care afecteazã speciile ºi care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive”, se aratã într-un comunicat remis presei de Cãlin Dejeu, un reprezentat al celor ce luptã ca investiþia, indiferent cât a costat ea, sã nu poatã fi pornitã. Autoritãþile statului român cautã acum soluþii pentru punerea în conservare a lucrãrilor, în condiþiile respectãrii legii ºi obþinerii autorizaþiilor necesare, aceasta fiind singura soluþie pânã la stabilirea urmãtorilor paºi pentru deblocarea proiectului de la Bumbeºti-Livezeni, dacã va mai fi posibilã. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judeþului

Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31. 12. 2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. În afara celor douã tunele din defileu, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

plus diferenþele date de reglãrile cu care trebuia sã participe ºi abonatul ilegal la scara blocului”, a adãugat Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv. Gradul de încasare al facturilor a crescut simþitor la Apa Serv, dar nu existã lunã fãrã ca o serie de oameni sã fie gãsiþi branºaþi ilegal. Diana MITRACHE