Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 664

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 30 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Viiturã pe Jiul de Est

Urmãrit general, prins dupã ce a vrut sã violeze o tânãrã >>> PAGINA A 3-A

Ziua imnului, simbol naþional, necunoscut de cetãþeni >>> PAGINA A 4-A Migraþia cerºetorilor

Localitatea Petroºani, strada “pretutindeni”, meseria cerºetor >>> PAGINA A 5-A

”Programul prezentat de conducerea CEH în AGA – o glumã proastã” >>> PAGINILE 8-9

Angajaþii, sacul de box al CEH >>> PAGINA A 10-A

Deschid abatajul de la mina Petrila >>> PAGINA A 11-A

Troc ministerial: Plan de reorganizare al CEH contra Contract Colectiv de Muncã >>> PAGINA A 11-A

plouat torenþial în estul Vãii Jiului, iar apele învolburate ale Jiului de Est ºi A ale afluenþilor sãi au muºcat din DN 7A, la intrarea pe Cheile Jieþului ºi au rupt mai multe podeþe. Autoritãþile sunt pregãtite sã evacueze oamenii din zonele cu pericol crescut de inundaþii. Oamenii s-au temut de ce e mai rãu când au vãzut norii ameninþãtori, iar avertizarea hidrologicã de cod portocaliu ºi-a fãcut simþitã din plin prezenþa în zona Jieþ, de pe raza oraºului Petrila. >>> PAGINA A 13-A

Bazinul ANEFS rãmâne sursa principalã de apã în Staþiunea Parâng >>> PAGINA A 16-A

ANT nu recunoaºte Pasul Vâlcan ca staþiune turisticã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Urmãrit general, prins dupã ce a vrut sã violeze o tânãrã

n bãrbat de 41 de ani din municipiul Lupeni, aflat în urmãrire naþionalã, a fost prins de poliþiºtii din localitate ºi trimis direct dupã gratii. Individul a încercat sã violeze o adolescentã de 17 ani. Bãrbatul aflat acum în arest a sechestrat o tânãrã de 17 ani din Lupeni ºi dupã ce a dus-o într-un loc izolat de la marginea localitãþii, pe un deal, a vrut sã abuzeze de ea. Norocul fetei a fost cã individul s-a speriat dupã ce a auzit vocile unor trecãtori ºi adolescenta a reuºit sã fugã din mâinile agresorului. Recidivistul, Stoica Francisc Carol, a încercat sã scape de rãspundere ºi a fugit de acasã înainte ca poliþiºtii sã ajungã la el pentru a-l audia. A reuºit sã stea ascuns o sãptãmânã, însã luni, în urma informaþilor adunate de anchetatori a fost descoperit ºi arestat preventiv. ”În cursul zilei de ieri, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Lupeni au efectuat o acþiune în zona

cartierului Bãrbãteni din Lupeni, acþiune în urma cãreia a fost identificat un bãrbat în vârstã de 41 de ani, din municipiul Lupeni, care în data de 21.07.2014 a sãvârºit infracþiunile de tentativã de viol ºi lipsire de libertate în mod ilegal împotriva unei minore în vârstã de 17 ani, din municipiul Lupeni.

În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã, în jurul orei 12:30, minora a fost acostatã de cãtre suspect în zona Parcului Tineretului din Lupeni ºi dusã pe un deal în zona strãzii Mierlaºu, din Lupeni, unde acesta a încercat sã întreþinã relaþii sexuale cu tânãra, fãrã acordul acesteia. Minora a reuºit sã fugã în momentul în care de zona menþionatã s-au apropiat alte persoane”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Potrivit ºefului Poliþiei Lupeni, Dan Mocanu, individul este în evidenþele colegilor lui cu antecedente penale ºi acum este cercetat în stare de arest preventiv pentru tentativã de viol ºi lipsire de libertate. Maximilian GÂNJU

Femeie de 200 de kg, transportatã la spital

femeie supraponderalã din Vulcan a fost transportatã marþi dimineaþã de pompieri la spital. Rudele au sunat la 112 ºi au cerut ajutor, pentru cã aceasta locuia la etaj ºi nu o puteau duce la spital, pentru cã se simþea rãu.

Diana MITRACHE Cei care au rãspuns apelului la 112 spun cã pacienta se simþea rãu ºi cã au dus-o în siguranþã la spitalul de la Petroºani. „Marþi dimineaþã, în jurul orei 7,30, am fost solicitaþi prin 112 sã acordãm sprijin ambulanþei pentru a transporta o pacientã. Femeia are aproximativ 200 de kg ºi avea ºi un picior ampu-

Cum sunt folosite ILEGAL legitimaþiile de cãlãtorie de la CFR

oliþiºtii de la transporturi au constatat aproape 60 de infracþiuni de folosire, fãrã drept, a legitimaþiilor de cãlãtorie gratuite acordate, în baza legii, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi, precum ºi persoanelor cu dizabilitãþi. ”În prima jumãtate a anului, poliþiºtii Direcþiei de Poliþie

Transporturi din cadrul I.G.P.R. au desfãºurat, pe lângã activitãþile de asigurare a ordinii ºi liniºtii publice ºi activitãþi pentru combaterea cãlãtoriilor frauduloase

ºi depistarea persoanelor care folosesc fãrã drept legitimaþii de cãlãtorie cu gratuitãþi pentru veterani ºi vãduve de rãzboi, precum ºi pentru persoane cu dizabilitãþi. Pentru combaterea cãlãtoriilor frauduloase, poliþiºtii au patrulat, împreunã cu perso-

nalul CFR specializat, în 12.585 de trenuri de persoane, fiind depistaþi astfel 41.226 de cãlãtori frauduloºi”, informeazã Poliþia Românã într-un comunicat de presã. În urma activitãþilor desfãºurate, au fost constatate 57 de infracþiuni de folosire a legitimaþiilor de cãlãtorie tip CFR gratuite, procurate

conform Legii nr. 44 din 1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. De asemenea, poliþiºtii au constatat alte 2.864 de infracþiuni conexe, prevãzute de Codul Penal ºi alte acte normative. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale cerceteazã

tat. Avea nevoie de îngrijiri medicale, iar noi am transportat-o din bloc în ambulanþã ºi ne-am oferit sprijinul ºi la unitatea de primire a urgenþelor de la Petroºani”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Femeia a rãmas în grija medicilor de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a ºi fost internatã. douã femei, bãnuite cã în perioada 2012 – 2013 ar fi completat ºi folosit, fãrã drept, 874 de cupoane pentru bilete de cãlãtorii gratuite, acordate în conformitate cu Legea 44/1994, pentru a transporta mai multe persoane cu trenul, contra unor sume de bani. Prejudiciul cauzat este de aproximativ 75.268 de lei.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Ziua imnului, simbol naþional, necunoscut de cetãþeni

eºteaptã-te române! Deºteaptã-te române, din somnul cel de moarte sunt doar câteva din versurile imnului naþional al României. Acest simbol naþional a fost celebrat astãzi, 29 iulie. Ce spun petroºãnenii despre aceastã zi... Monika BACIU

“Nu ºtiu prea multe lucruri. Imnul României este Deºteaptã-te Romane. Imnul de acum este mai potrivit, celãlalt a fost pe timpuri iar acum trãim vremuri noi”, ne spune un petroºãnean. “Nu ºtiu mare lucru, imnul este Deºteaptãte Romane altceva nu ºtiu mai mult”, ne spune un alt petroºãnean. “Nu ºtiu prea multe despre acest lucru.

Nici de sãrbãtorit nu îl sãrbãtoresc, am ieºit puþin în oraº la cumpãrãturi ºi dupã aceea acasã. Doresc multã sãnãtate ºi tot ce îºi doresc oamenii sã se împlineascã. Nu îmi aduc aminte cã mai demult sã se fi sãrbãtorit aceastã zi”, ne spune o femeie. La nivelul administraþiei locale, Ziua Imnului s-a marcat doar prin arborarea drapelului naþional, un alt simbol al statului român. “În conformitate cu

Legea 99/1998 aceastã zi este declaratã Ziua Imnului Naþional, imnul Deºteaptã-te Romane va fi intonat tot în conformitate cu legea în municipiul Bucureºti ºi în municipile reºedinþa de judeþ. Aici existã obligativitatea de intonare a imnului naþional precum ºi organizarea de programe cultural artistice. În municipiul Petroºani nu vom face acest lucru ci doar am arborat drapelul naþional care alãturi

de imn este simbolul statului român”, a declarat Dorina Niþã,

Data de 29 iulie a fost proclamatã, în conformitate cu Legea

viceprimarul municipiului Petroºani.

nr. 99/1998, Ziua Imnului Naþional al României - 'Deºteaptã-te române!', simbol al unitãþii Revoluþiei Române de la 1848. La 29 iulie 1848, 'Deºteaptã-te române!' a fost cântat pentru prima datã în Parcul Zãvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naþional al României se aflã poemul patriotic 'Un rãsunet' de Andrei Mureºanu, publicat în numãrul iunie-iulie 1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inimã ºi literaturã', pe o melodie culeasã de Anton Pann. Conþinutul profund patriotic ºi naþional al

Inventatorul ochelarilor Star Treak, în rândul Premianþilor fãrã premii

ând un tânãr creºte frumos, iese parcã din strâmbãtate o întreagã lume. Aºa spunea odinioarã Constantin Noica, dorind sã sublinieze importanþa asigurãrii viitorului cu oameni de nãdejde. De aceastã datã avem bucuria de a constata cã avem copii minunaþi, copii inteligenþi, copii cu scopuri frumoase. Unul dintre aceºtia este Cristian Paul Dragomir, elev al Colegiului Naþional DECEBAL din Deva. Acest tânãr a reuºit sã realizeze, sã inventeze, sã construiascã o pereche de ochelari care îi ajutã pe nevãzãtori sã se orienteze. Pentru cei

care au nevoie de ajutor sã vadã în jurul lor, invenþia tânãrului devean reprezintã de departe un pas uriaº pentru uºurarea vieþii lor. Cristi Dragomir, aºa cum îi spun prietenii, a reuºit performanþa de a-I uimi pe cei de la Microsoft cu realizarea lui. Considerãm cã este un om cãruia trebuie sã-I mulþumim pentru ceea ce face pentru noi, pentru societate

ºi pentru exemplul pe care îl transmite mai departe. Sâmbãtã, 02 august 2014, ora 1100, vine sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce a reuºit. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora

1100, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului Premianþii fãrã premii

poeziei a fost de naturã sã însufleþeascã numeroasele adunãri ale militanþilor paºoptiºti pentru drep-

turi naþionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bãlcescu numind acest imn 'o adevãratã Marsiliezã româneascã'. Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumãtate de secol, 'Deºteaptã-te române!' a fost ales imediat dupã decembrie 1989 Imnul Naþional al României, fiind consacrat prin Constituþia din 1991. Conform Constituþiei României, Imnul Naþional este considerat simbol naþional, alãturi de drapelul tricolor, stema þãrii ºi sigiliul statului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Migraþia cerºetorilor

Localitatea Petroºani, strada “pretutindeni”, meseria cerºetor igraþia cerºetorilor. M Persoane din Gorj,

Mehedinþi, Sibiu sau Alba ºi-au mutat domiciliile la Petroºani. “Adresa” este oraºul Petroºani, strada “pretutindeni”, iar meseria “cerºetor”.

Cerºetoria, fenomen greu de stopat. Sãrãcia îi îndeamnã pe oameni sã apeleze la cerºetorie. Municipiul Petroºani a devenit raiul celor care se întreþin din a întinde mâna pe stradã. Zeci de persoane au fost identificate cerºind pe raza localitãþii, însã

n proiect care a suscitat un foarte mare interes ºi a fost primit cu bucurie de locuitorii Petroºaniului a fost abandonat pe parcurs de administraþia publicã, cea care l-a ºi propus de altfel. Este vorba despre constituirea „sfatului bãtrânilor” sau „consiliul înþelepþilor” cum a fost numit la Petroºani. Media de vârstã de al vârful administraþiei publice a crescut faþã de momentul în care Tiberiu Iacob – Ridzi a fost ales pentru prima datã primar al municipiului Petroºani. La fel, pe parcursul anilor, a venit ºi „rodajul” pe funcþie sau, alfel spus, experienþa în domeniul administrativ. Poate din acest motiv ºi proiectul de constituire a „consiliului înþelepþilor” de la Petroºani a fost abandonat pe drum ºi poate fi declarat mort încã din faºã. Un proiect primit cu bucurie la vremea respectivã, dar de care foarte puþini – chiar ºi din administraþia publicã

multe dintre acestea sunt din alte judeþe ale þãrii. Dintr-un total de 19 persoane care au fost identificate cerºind pe strãzile din localitate, doar douã au domiciliul în Petroºani. “O serie de cetãþeni au sesizat faptul cã sau înmulþit actele de cerºetorie în special în preajma centrelor comerciale din Petroºani. Cei de la poliþia localã au o situaþie vis - a - vis de persoanele care practicã o astfel de îndeletnicire. La nivelul anului 2014 au fost aplicate deja un numãr de 11 avertismente ºi 18 contravenþii unui numãr de 19 per-

soane. Foarte multe dintre aceste persoane nu domiciliazã în Petroºani, ci majoritatea sunt de pe raza Vãii Jiului, din Lupeni, Vulcan iar alþii au domiciliul chiar ºi în alte judeþe. Partea mai neplãcutã a lucrurilor constã în faptul cã, chiar dacã aceºtia sunt amendaþi contravenþional cu amenzi cuprinse între 100 ºi 500 de lei, nu îi sperie în niciun fel pentru cã aceste persoane nu deþin nimic astfel cã aceste amenzi nu fac altceva decît sã se adune la taxe ºi impozite locale de unde sunt aceºtia ºi rãmîn neexecutaþi pentru cã nu existã ce sã execuþi pentru cã

aceste persoane nu au niciun bun în posesia lor”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Îngrijorãtor este faptul cã mulþi dintre cerºetori sunt minori. Aceºtia urmeazã exemplul negativ al pãrinþilor pentru a obþine foloase materiale. “Sunt ºi copii care

Înþelepciunea bãtrânilor nu mai este utilã pentru administraþia de la Petroºani?! localã - îºi mai aduc aminte acum. În aprilie 2007, Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a decis sã înfiinþeze un "consiliu al înþeleptilor", format din persoane de vârsta a treia, care, odatã la douã luni, sã se întruneascã ºi sã dezbatã anumite proiecte cu caracter administrativ de larg interes civic. "Vreau sã-i pun în valoare pe aceºti oameni deoarece ei privesc altfel anumite lucruri ºi multe dintre ideile pe care le au sunt bune", spunea în urmã cu mai bine de 7 ani

Iacob – Ridzi. El a explicat cã experienþa persoanelor vârstnice va prinde bine echipei de conducere a Primãriei Petroºani, þinând cont de faptul cã, la vreme respectivã Tiberiu IacobRidzi avea numai 35 de ani, iar viceprimarul Claudiu Cornea, 31 de ani.

rima ºi ultima întrunire

Consiliul ar fi funcþionat pe bazã de voluntariat, la discuþii fiind permisã prezenþa oricãrei persoane în vârstã care dorea sã-ºi

expunã punctul de vedere. ªi, dupã douã luni, a avut loc ºi prima ºedinþã a acestui „sfat al bãtrânilor” de la Petroºani, la întâlnire fiind dezbãtut proiectul de amenajare a centrului civic al municipiului. Iar mai apoi…peste „consiliul înþelepþilor” s-a aºternut uitarea. „Sfatul bãrânilor a fost doar o idee care nu s-a concretizat”, spune acum purãtorul de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani, Nicu Taºcã. Nu puþini sunt cei care cred, însã, cã este nevoie de consultarea opiniei publice,

sunt veniþi cu pãrinþii însã tot pãrinþilor li se aplicã evident sancþiunile”, a mai spus sursa citatã. Mulþi dintre cerºetori invocã diferite motive pentru care practicã aceastã meserie. Chiar dacã sunt amendaþi aceºtia se reîntorc pe stradã acolo unde îºi practicã în continuare activitatea. Monika BACIU

mãcar a celor care au cãpãtat înþelepciunea vârstei. În acelaºi timp, unii oameni de afaceri din municipiul Petroºani sunt dezamãgiþi de faptul cã nici mãcar în problemele care vizeazã mediul de afaceri pãrerea lor nu este luatã în calcul de administraþia publicã de la Petroºani. Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Elevii defavorizaþi, primesc rechizite gratuite Ultimatum pentru absolvenþi

echizite gratuite pentru elevi. Elevii care provin din familii cu venituri modeste vor beneficia ºi în anul ºcolar care va debuta în luna septembrie de rechizite gratuite. Monika BACIU La nivelul judeþului aproape 7000 de copii vor primi cele necesare pentru actul educaþional. Suma totalã alocatã de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, judeþului pentru aceastã investiþie este de 175.300 de lei. Pentru ca elevii sã beneficieze de rechizite gratuite, pãrinþii cu posibilitãþi materiale reduse trebuie sã completeze dosarele cu toatã documentaþia necesarã ºi sã le depunã la secretariatele unitãþilor de învãþãmânt unde copiii lor învaþã.

Condiþia obligatorie pentru acest program este ca venitul lunar pe membru

vor cobnþine douã caiete de desen A4, un caiet dictando

de familie sã fie de maximum 50 la sutã din salariul de bazã minim brut pe þarã. Pachetele pentru clasa pregãtitoare

cu 48 de file, douã caiete tip, un caiet matematicã cu 48 de file, creioane, un set de creioane colorate, radierã, penar,

acuarele, douã pensule, planºetã, plastilinã, lipici ºi hârtie glasatã. Cele destinate copiilor din clasa I sunt alcãtuite din caiete tip I ºi II, caiete speciale pentru abecedar, caiete de desen, creioane, stilouri, creioane colorate, gume de ºters, acuarele, ascuþitori, beþiºoare din plastic, penare, coperþi, rigle ºi ghiozdane. Elevii claselor II -VIII vor avea caiete de dictando ºi de matematicã, caiete de desen, vocabulare, creioane, pixuri, coperþi, creioane colorate, gume de ºters, acuarele, ascuþitori, penare ºi ºabloane cu harta României. Un pachet de rechizite, costã în medie 25-30 de lei.

bsolvenþii de liceu mai o zi ºi apoi nu mai pot primi indemnizaþia de ºomaj. Vor fi simpli ºomeri fãrã indemnizaþie, pentru cã termenul limitã expirã în 31 iulie. Asta dacã nu sunt deja studenþi, ori urmeazã vreo ºcoalã post-licealã. Diana MITRACHE Absolvenþii de liceu au primit un ultimatum ºi asta dacã vor sã ia indemnizaþia de ºomeri. Au avut un termen de 3 luni sã se înscrie pentru a beneficia de suma acordatã ca sprijin pentru persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã. „Absolvenþii de liceu, cu sau fãrã bacalaureat, deoarece toþi au dreptul sã se înscrie la ºomaj, pot sã îºi mai depunã dosarele pânã la sfârºitul acestei luni. Legea prevede cã 60 de zile, de la data absolvirii, pot sã îºi depunã un dosar. Acesta este, în primã fazã, un dosar de ºomer neindemnizat,

adicã, persoanã aflatã în cãutarea unui loc de muncã. Este luat în evidenþe. Dupã 60 de zile, cei care nu ºi-au gãsit un loc de muncã ºi cei care nu sau înscris la o facultate, trebuie sã depunã un alt dosar, de ºomer indemnizat”, a declarat Rodica Peter, director AJOFM Hunedoara. Fiecare tânãr va primi, dacã se înscrie la timp, lunar, o indemnizaþie de 250 de lei, timp de 6 luni. În total, în judeþul Hunedoara, sunt luaþi în evidenþe aproximativ 970 de liceeni, 111 absolvenþi de studii superioare ºi 5 absolvenþi de profesionalã, care au 16 ani împliniþi.

Tabere pentru studenþii defavorizaþi, în Vama Veche

tudenþii care provin din familii defavorizate se pot înscrie pentru un loc într-o tabãrã de cinci zile, la Vama Veche, organizatã prin intermediul Alianþei Naþionale a Organizaþiilor Studenþeºti (ANOSR).

Studenþii doritori trebuie sã completeze un formular ºi sã trimitã online o serie de documente justificative prin care sã facã dovada încadrãrii în cel puþin una din cate-

goriile vizate (orfani, tineri care provin din centre de plasament sau din familii cu venituri mici, tineri cu dizabilitãþi ºi tineri de etnie romã), pânã în 5 august. Lista studenþilor selectaþi pentru a merge în tabãrã va fi afiºatã

în 6 august, pe siteul ANOSR. În cadrul taberei, tinerii vor putea participa la dezbateri, în care se vor discuta problemele cu care se confruntã categoriile defavorizate de studenþi. Conform unor cifre publicate de ANOSR la începutul anului, 40% din studenþii înmatriculaþi în primul an de studiu nu ajung sã finalizeze studiile, cei mai mulþi ajungând în situaþia aceasta fie din cauza problemelor financiare, fie din lipsã de consiliere ºi orientare, fie din probleme de integrare în mediul academic.

Restricþii apã Miercuri 30.07.2014: - Vulcan 08:00 - 14:00. Zona afectatã: Str. M. Viteazu, bl. 23, Str. Traian, bl. 7A, 8A, 9A. Motivul restricþiei: Executare branºamente separate bl. 7A, Str.Traian.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Profesioniºti vs politicieni

rãiascã partidul. Schimbãrile politice din ultima perioadã au efecte ºi în teritoriu. Când USL-ul era la guvernare, reprezentanþii celor douã formaþiuni politice se iubeau. Cum USL s-a destrãmat au apãrut ºi replicile de la nivel naþional. Monika BACIU La nivelul judeþului Hunedoara trandafirul roºu face legea, iar

acest lucru este vizibil la nivelul Complexului Energetic Hunedoara care este pãstorit de social-democraþi.

Potrivit sindicaliºtilor, politicul ar trebui sã ajute entitatea energeticã nu sã o încurce. “Politicul demonstreazã prin astfel de demersuri cã ei numesc ºi ei destituie ceea ce reprezintã un lucru extrem de grav ºi dacã tot fac aºa ceva este bine sã îºi asume vitoriile sau înfrângerile din punct

de vedere economic a unor entitãþi economice pe care aceºtia le coordoneazã. În urmã cu douã luni ºi ceva, directorul general al Complexului Energetic a avut din partea ministrului mânã liberã pentru înlocuirea conducãtorilor care sunt pe funcþii doar pe criterii politice, din pãcate pânã în momentul de faþã a avut loc o singurã schimbare, respectiv cea de la Mintia unde a fost eliminat un PNL-ist ºi a fost numit

un PSD-ist. Nu aceasta ar fi cea mai mare problemã, problema este ci politicul ar trebui sã sprijine activitatea energeticã ºi aici ar trebui sã se limiteze implicarea acestora, nu sã venim sã facem descinderi în sediile Complexului Energetic Hunedoara, sã ameninþãm directorii generali. Eu cred cã este un lucru care nu va rãmâne nesancþionat de cãtre partidul politic din care face parte cel care a ºi

Merg pe mâna PSD

Cristian Vladu- primvicepreºedinte al PDL Hunedoara?

umele fostului prefect de Hunedoara, Cristian Vladu, este vehiculat pentru un post de prim-vicepreºedinte al PDL dupã fuziunea cu Forþa Civicã. Maximilian GÂNJU Noua structurã politicã rezultatã în urma fuziunii dintre

finele lui 2012, în urma unor dispute cu colegii sãi de partid, se reîntoarce în formaþiunea în care a activat timp de 14 ani

PDL ºi Forþa Civicã în judeþul Hunedoara, va avea în conducere încã doi primvicepreºedinþi, iar unul dintre aceºtia ar urma sã fie secretarul FC, Cristian Marius Vladu. Potrivit unor surse, fostul prefect de Hunedoara, care a demisionat din PDL la

direct pe un post de conducere. Vladu spune cã nu a fost anunþat ºi nu ºtie nimic de o nominalizare a sa. „Nu ºtiu sã vã spun nimic, eu am fost o sãptãmânã plecat ºi nici semnal la telefon nu am avut. Mie nu mi s-a spun nimic.

Dacã a spus-o preºedintele organizaþiei judeþene, domnul Grigoraº, pot sã o cred. Dacã a spus-o altcineva este complicat, dar dacã o fi, o fi ”, a declarat secretarul FC, Cristian Marius Vladu. Prezenþa acestuia în conducerea PDL Hunedoara n-ar fi pe placul tuturor membrilor de partid, însã Vladu spune cã de dragul proiectului trebuie sã se ajungã la o ”convieþuire”. „Din punctul meu de vedere pentru proiectul comun trebuie lãsate toate orgoliile ºi toate prostiile deoparte, ca sã nu zic mai mult. Trebuie mers înainte, de dragul proiectului de dreapta. Învãþãm sã convieþuim într-un fel sau altul, asta este politica în România”, a declarat pentru Mesagerul Hunedorean, Cristian Marius Vladu. Al doilea primvicepreºedinte de la FC ar fi Cristian Grigoras, liderul organizaþiei.

rebuie doar ca social democraþii hunedoreni sã iniþieze un proiect în CL Dev,a prin care sã supunã la vot înlocuirea edilului liberal, iar consilierii UNPR vor vota ”pentru”. Maximilian GÂNJU Dupã excluderea din UNPR a consilierului Carol Panduru, aleºii locali ai formaþiunii conduse de Gabriel Oprea nu mai ies din linia trasatã de partid. Astfel, dacã PSD va iniþia un proiect prin care sã supunã la vot schimbarea viceprimarului Marius Surgent, cei

patru consilieri UNPR ar valida propunerea. „Mergem doar cu PSD-ul, noi jucãm doar alãturi de PSD”, a declarat preºedintele UNPR

fãcut acets lucru”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele în contextul în care deputatul Cristian Resmeriþã a cerut demisia directorului general al CEH, Aurel Niculescu. Deputatul PSD Cristian Resmeriþã a solicitat demisia directorului general al CEH, Aurel Niculescu (PSD). Directorul general al CEH este acuzat de luarea unor mãsuri care defavorizeazã angajaþii. Hunedoara referitor la susþinerea unui proiect pentru înlocuirea viceprimarului liberal al Devei. Mai este însã o condiþie de îndeplinit, iar acum pare extrem de dificil de realizat. Întrunirea CL Deva pentru a se lua act de încetarea mandatului de consilier al lui Carol Panduru ºi validarea urmãtorului ales de pe lista UNPR.

8 Minerit

eprofesionalizarea prin politizare excesivã a unitãþilor din cadrul Complexului Energetic Hundoara ºi spargerea sindicatelor din mineritul Vãii Jiului au dat cale liberã închiderii mineritului înainte de termen, cu victimele colaterale inevitabile. Cã PSD-ul nu poate sau nu vrea sã formeze o echipã de specialiºti care sã dinamizeze activitatea, este evident. În plus, þine sindicatele într-o continuã învrãjbire pentru a nu putea interveni meþinând destructurarea începutã de prin 2006. O dezbatere/analizã a scos la ivealã cum pot sindicatele contribui la eficientizarea unui obiectiv economic, administraþielideri fãcând front comun în faþa guvenanþilor, care la rândul lor aºteaptã soluþii. O condiþie esenþialã este ca în ambele pãrþi sã existe profesioniºti, nu doar rãsplãtiþi politic. Haosul din mineritul Vãii Jiului, mai precis de la Complexul Energetic Hunedoara, a dus economia de pe acest palier ”în cap”. Politizarea excesivã a posturilor pânã la nivelul primar al expotãrilor miniere, cum ar fi cel de CFL-ist, a deprofesionalizat complet întreg sistemul încât s-a ajuns la schimbarea conducerii în ritm alert pentru cã nimic nu mai merge, în majoritatea întreprinderilor de stat.

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

u asemenea program, la C sfârºitul anului va

scrie INSOLVENÞÃ pe CEH O dezbatere/analizã între câþiva oameni care au condus destinele mineritului din huilã, a scos la luminã perioada în care sindicatele erau o forþã, la rândul lor cu lideri care ºtiau fiecare colþiºor de minã, care puteau realiza un buget de venituri ºi cheltuieli, dar mai ales aveau simþul rãspunderii ºi al sacrificiului caracteristic unui lider care se ia de piept,

”Programul prezentat de conducerea CEH în AGA – o glumã proastã” dacã este nevoie, cu administraþia, dar care vine ºi cu soluþii ºi sprijin. Programul CEH prezentat în AGA - care este un program doar de reduceri cheltuilei ºi nu prin eficientizare demostreazã cã echipa de conducere are probleme ºi angajaþii implicit. Programul are un titlu îngrijorãtor: ”Program de reorganizare, restructurare pentru reducerea costurilor în scopul încadrãrii în BVC aprobat pentru anul 2014”. Ca urmare, s-a propus,

buget era, totul era. Erau o forþã, de care se þinea cont...

din nou, schimbarea directorului general al CEH. Unde au fost sindicatele în toatã aceastã perioadã ºi care a fost rolul lor? Nu cumva poartã vina în mod egal cu conducerea? Pe reþelele de socializare, mai precis facebook, s-au încins discuþiile la una dintre postãrile fãcute de Ovidiu Drãgoi, salariat al CEH ºi care atrage atenþia: ”Dacã aveþi rãbdarea ºi starea psihicã sã citiþi ''Programul de Restructurare al CEH '' ce va intra mâine (29 iulie, dar s-a amânat prezentarea – n.n.) în Consiliul de Administraþie http://www. expres-vj.ro/ programCEH.pdf Personal aº crede cã este o glumã dar aºa aratã un program care la sfârºitul anului pe CEH va scrie INSOLVENTÃ!!!!” Programul a fost cerut de minister, dupã care va fi prezentat AGA.

orþa care conta ºi prin documentaþia cãreia ”nu trecea nici glonþul” Redãm o parte a dezbaterii/ analizei sindicale, din care reiese importanþa ºi rolul major pe care ar trebui sã le aibã liderii în asemenea împrejurãri. Dupã înfiinþarea LSMVJ, în cadrul Regiei

Autonome a Huilei nu se lua nici o hotãrâre majorã, de orice naturã, fãrã consultarea sindicatelor de atunci, iar directorii, începând de la cel general, erau strict monitorizaþi în activitate. Astfel se creau dezbateri, cu argumente, pentru gãsirea celei mai bune soluþii. Sindicatele din Valea Jiului construiserã o structurã absolut necesarã ºi eficientã, folosi-

toare ºi conducerii RAH, care era vârful de lance cãtre decidenþi – Confederaþia Minierã, cu sediul în Bucureºti ºi care avea menirea de a negocia direct cu ministerele ”implicate” în activitatea de extracþie. Demesurile fãcute de sindicate la ministere erau bine pregãtite, cu documentaþii, rapoarte ºi propuneri prin care ”nu trecea nici glonþul”. Se discuta la nivel macro, despre bugete ºi programe, despre producþie ºi calitatea ei, în nici un caz nu se mergea în faþa unui ministru cu cereri de lopeþi ºi sape. Dacã

Pânã în 1997, a fost perioada de ”glorie” a sindicatelor. Miron Cozma, cu toate derapajele sale, adunase în jurul sãu oameni bine pregãtiþi în domeniul minier, dintre care mulþi au activat ºi activeazã cu succes ca ingineri ºefi ºi directori de exploatãri. Cozma, cu o parte din lideri, fãcea turul exploatãrilor miniere, la schimbul I, inspectând locuri de muncã, condiþii, cantinele minerilor ºi tot ce implica acestã activitate, stãtea de vorbã cu oamenii, dar ºi cu directorii, iar neregulile - ºi de-o parte ºi de alta – erau reglate dim mers.

a sã facã disponibilizarea, au arestat liderul ªi cum guvernele

aveau de gând sã limiteze activitatea minierã au reuºit sã facã marea disponibilizare din

minerit dupã ce l-au arestat preventiv pe Miron Cozma pentru o faptã de drept comun, din timpul mineriadei precedente momentului. A fost eliberat în vara anului 1998, când ºi-a reluat îndatoririle de lider. La venirea în Petroºani a trei miniºtri, în frunte cu ministrul Economiei de atunci, Radu Berceanu, liderii de sindicat, respectiv LSMVJ, pregãtise un material tehnico-sindical pentru a fi prezentat în faþa guvernanþilor. Doar cã Radu Berceanu l-a abordat pe Miron Cozma ca pe maidan, deºi încã era reprezentantul minerilor din Valea Jiului, spunând cã nu stã de vorbã cu un infractor, drept pentru care delegaþia sindicalã a pãrãsit sala, alãturi de lider. În decembrie 1998, Berceanu anunþa pe posturi tv cã Mina Bãrbãteni se va închide... A urmat mineriada, care l-a încarcerat pe lider îndepãrtând ast-

fel principalul obstacolul din calea închiderii mineritului. ”Liderii de la acea vreme erau bine pregãtiþi, ºtiau sã citeascã ºi sã întocmeascã un buget de venituri ºi cheltuieli. Un mare avantaj, chiar o forþã, o reprezenta Confederaþia Minierã de la Bucureºti, cu legãturi directe cu ministerele. La timpul respectiv, mineritul, prin sindicate, a avut cele mai bune rezultate. Eu la Bucureºti am învãþat ce înseamnã cu adevãrat sã fii lider, la cel mai înalt nivel de abordare ºi negociere. ªi pentru a negocia direct cu miniºtrii trebuia sã fim foarte bine pregãtiþi. ªi eram. A fost o mare greºealã închiderea Confederaþiei. Confederaþia era vârful sindicalismului din Valea Jiului. Acum, nimeni nu mai are intrare la ministere, pentru cã nu mai reprezintã o forþã, un partener cu greutate la masa negocierilor” – a declarat fostul preºedintele executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Costel Postolache.

urmat lui Miron Cozma. Doar cã acesta fãcuse un târg, îºi vânduse ortacii, aºa cum s-a constatat mai târziu. Îºi pusese semnãtura, în semn de acord, pe un program de închidere a mineritului din Valea Jiului, program semnat de mai multe ministere ºi reprezentanþi ai FMI. Drepãt rãsplatã, Vasile Savu a devenit deputat din partea macedonenilor slavi din România, iar cererile sale pe perioada mandatului i-au fost respectate – salarii mari pentru mineri, vizite ale premierului Adrian Nãstase în Valea Jiului, chiar a stat cu minerii la masã la cantinã mâncâd chiftele ºi ascultându-i, s-a construit ºi inaugurat Euromedic Petroºani, dar au existat ºi cele

ani de salarii bune ºi investiþii

douã accidente cumplite de la mina Vulcan, vãduvele ºi orfanii fiind susþinuþi financiar, s-a trecut la schimbarea metodei de exploatare la o parte din minele din Vale... Apoi, în 2005-2006, perioadã în care sindicatul s-a fãrâmiþat, a început restrângerea activitãþii din minerit în ritm alert. Au existat ºi alternative la minerit, presa Vãii Jiului acordând spaþii ample acestora, mai ales cea înaintatã de Radu Berceanu, cu raiul fiscal, perioadã în care alþii, inclusiv fiscul judeþean, s-au îmbogãþit, dar Valea nu s-a dezvoltat. Cãruþe de bani au intrat în aceastã zonã, dar prea mulþi au fost rechinii politici...

Lucrurile au mers, o perioadã, relativ bine ºi sub preºedintele LSMVJ, Vasile Savu, care i-a

În tot acest timp, se lucra la Complexul Energetic Hunedoara. Doi dintre oamenii Vãii

iderul deputat ºi-a vândut L ortacii pentru cinci

Jiului, Florin Mârza ºi Puiu Horea, au lucrat ani de zile la variante ale acestuia, dar noua construcþie economicã a fost schimbatã iar ºi iar ajungând ceea ce este astãzi. Cã nu merge, este evident, pentru cã existã multe interese pentru a nu merge, dar ºi multe pretenþii politice care-l fac sã nu funcþioneze.

rebuie sã ai ce sã oferi ca ”T sindicat, ca sã poþi sã ceri pentru oameni”

”Ca sã mergã lucrurile, în calitate de sindicate trebuie sã ai ce sã oferi, ca sã poþi sã ceri pentru oameni. ªi o datã ce s-a cãzut de acord asupra unei strategii, a unei soluþii care sã mulþumeascã ambele

pãrþi, trebuie acþionat ca un front comun sindicate-administraþie pentru ca toatã lumea sã aibã de câºtigat. Sã ºtiþi cã ºi guvernanþii îºi doresc soluþii, pentru cã nu ei

sunt specialiºtii, ºi aceste soluþii pot veni doar din teritoriu, din locul unde specialiºtii - care trebuie sã existe ºi în rândul sindicatelor - dar mai ales la conducere ºtiu exact ce au de fãcut ºi mai ºtiu ºi cum trebuie prezentate guvernanþilor pentru a fi acceptate. Acum totul s-a rupt, s-a divizat ºi lucrurile nu merg pentru cã scopurile sunt mãrunte. Lupta se duce pentru câte o funcþie, iar membrilor de sindicat li se oferã câte o bere sau un fotbal. Se poate reconstrui un sistem viabil, cum a fost Confederaþia, dar acest lucru depinde de oameni, de cei care-ºi aleg liderii ºi ce pretenþii au de la ei” – a mai precizat Costel Postolache, fostul preºedinte executiv al LSMVJ. Doar cã minerilor li s-au tãiat aripile cu care au scris istorie încã de dinainte de 1900. Repercusiunile mineriadelor le-au atenuat tãria recunoscutã ºi pusã în vers ºi câtec chiar de tânãra generaþie, BUG Mafia: Am combinaþia devastatoare De forþã, minte ºi cuvinte… sunt tare. Am inima neagrã, ca un miner din Vale, Dar râd în întuneric sã se facã soare. Ileana FIRÞULESCU

8 Minerit

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

u asemenea program, la C sfârºitul anului va

buget era, totul era. Erau o forþã, de care se þinea cont...

a sã facã disponibilizarea, au arestat liderul ªi cum guvernele

aveau de gând sã limiteze activitatea minierã au reuºit sã facã marea disponibilizare din

ani de salarii bune ºi investiþii

Lucrurile au mers, o perioadã, relativ bine ºi sub preºedintele LSMVJ, Vasile Savu, care i-a

În tot acest timp, se lucra la Complexul Energetic Hunedoara. Doi dintre oamenii Vãii

iderul deputat ºi-a vândut L ortacii pentru cinci

rebuie sã ai ce sã oferi ca ”T sindicat, ca sã poþi sã ceri pentru oameni”

pãrþi, trebuie acþionat ca un front comun sindicate-administraþie pentru ca toatã lumea sã aibã de câºtigat. Sã ºtiþi cã ºi guvernanþii îºi doresc soluþii, pentru cã nu ei

10 Minerit

Angajaþii, sacul de box al CEH

educerea zilelor de lucru a angajaþilor de la CEH, neacceptatã de sindicate. De câteva luni la nivelul Complexului Energetic Hunedoara se lucreazã la un plan de reorganizare ºi eficientizare. Planul, unul confidenþial, afecteazã în mod direct salariaþii. “La nivelul Complexului Energetic s-a constituit o comisie a cãrei preºedinte a fost Nicolae Drãgoi, este exact omul desemnat în funcþia de conducere de Cristian Resmeriþã, lângã care este o întreagã armatã de profesioniºti care au întocmit un proiect de program de eficientizare a activitãþii Complexului Energetic Hunedoara cu scopul încadrãrii în bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat pentru 2014. printre mãsurile pe care acest proiect le propune este ºi reducerea sãptãmânii de lucru de la 5 la 4 zile pentru peste 3000 de salariaþi ºi anume cei care nu sunt implicaþi în activitatea directã de

producþie, fie cã vorbim de energie, fie cã vorbim de minerit. Este un program pe care ºi-l asumã administraþia, dar pentru a fi aplicat trebuie sã urmeze niºte paºi pe care legea îi obligã ºi anume orice acþiune trebuie sã aibã loc cu consultarea organizaþiei sindicale reprezentative, este un proiect care va fi prezentat astãzi, sãptãmâna viitoare consiliului de administraþie, iar acest program trebuie sã devinã partener al contractului colectiv de muncã pentru cã dacã bugetul pe care l-a propus tot administraþia, cu pierderi, nu poate sã suporte nici mãcar drepturile pe care le-am avut, evi-

n douã zile, Consiliul de ÎAdministraþie al

dent cã trebuie sã se întreprindã ºi mãsuri de reducere a costurilor”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicaliºtii nu sunt de acord cu aceste mãsuri în privinþa cãrora nu au fost consultaþi. Ba mai mult, aceºtia sunt de pãrere cã reducerile de cheltuieli s-ar fi putut face prin alte mãsuri. “Noi suntem apãrãtorii locurilor de

muncã ºi am solicitat directorului general sã gãseascã ºi sã aplice toate mãsurile care se pot întrevedea pânã la aceastã mãsurã care se îndreaptã împotriva salariaþilor, împotriva veniturilor acestora. Pânã la aceastã mãsurã putem sã discutãm cu totul alte lucruri despre care ar fi trebuit sã vorbeascã aceastã comisie pe programul de eficientizare pentru cã se cunosc foarte bine

firmele care trãiesc pe lângã Complexul Energetic Hunedoara, tot felul de lucrãri care se fac fãrã ca acestea sã fie necesare, ori în condiþiile în care pe piaþa de energie ne regãsim tot mai puþin automat veniturile noastre sunt unele scãzute”, a mai spus sursa citatã. Nici contractul colectiv de muncã nu este unul care îi mulþumeºte pe angajaþii entitãþii energetice. Atât minerii cât ºi energeticienii au acuzat sindicatul Muntele de faptul cã nu a informat persoanele direct afectate de noile prevederi. “O parte dintre salariaþi sunt nemulþumiþi, o parte dintre ei pentru cã nu cunosc prevederile contractului colectiv de muncã, iar alþii pentru faptul cã au spicuit din acest contract colectiv de muncã negociat doar lucruri care le sunt nefavorabile fãrã a se uita cã pe lângã aceste

lucruri nefavorabile sunt alte lucruri care favorizeazã faþã de ce au avut înainte. Contractul este unul benefic ºi pentru energeticieni ºi pentru mineri, iar demersurile pentru înregistrarea contractului colectiv de muncã la ITM Hunedoara se vor face imediat dupã ce ºedinþa Adunãrii Generale a Acþionarilor va aproba acest contract colectiv de muncã, iar procedura este extrem de simplã. Noi am respectat toate prevederile legii dialogului social, urmeazã sã depunem documentele la Deva spre înregistrarea contractului colectiv de muncã”, a mai subliniat Nica. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara au fost de câteva ori “sacul de box”. Aceºtia au avut diminuat programul de lucru, decizie asupra cãreia ulterior s-a revenit. Monika BACIU

CEH, vs. SNIM faza pe datorii, la 31 iulie

Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului ia decizia în ce priveºte datoriile uriaºe pe care Complexul Energetic Hunedoara le are cãtre minele aflate pe închidere. Conducerea acestei societãþi crede, însã, cã lucrurile vor fi rezolvate, în timp ce chiar luni, deputatul Cristian Resmeriþã incrimina acest lucru. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are de încasat de la CEH,

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie2014

pentru cãrbunele furnizat, o sumã de 27 de milioane de lei. Suma nu a fost achitatã, iar cei care au de primit spun cã vor tranºa

totul în cadrul întâlnirii pe care o au la finele acestei luni. „În data de 31 avem CA. CA m-a mandatat sã discut cu conducerea CEH.

Acest punct îl vom dezbate în cadrul CA ºi dupã care vã voi da detaliile necesare”, a spus Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Deputatul Cristian Resmeriþã, care a rãbufnit cu privire la modul în care este gestionat Complexul Energetic Hunedoara, a criticat ºi el aceastã situaþie ºi a cerut ºi rezolvarea ei. Asta, în contextul în care datoriile celor de la CEH afecteazã sute de oameni ce lucreazã la diverse firme ce au contracte cu complexul. „Sute de oameni, în momentul de faþã, sunt neplãtiþi, din

cauzã cã domnul Niculescu, director general al CEH, nu reuºeºte sã îºi achite datoriile pe care le are faþã de cei cu care dânsul lucreazã ºi care au câºtigat niºte licitaþii”, a spus ºi Cristian Resmeriþã, care i-a cerut demisia lui Aurel Niculescu. CEH a trimis o schemã de reeºalonare, care urmeazã a fi discutatã de consiliul de administraþie ºi care apoi va fi pusã în aplicare. Din fericire, datoria C.E.H. nu pune în pericol plata salariilor sau stopajul la sursã ori ale obligaþiilor cãtre stat. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

pecialiºtii spun cã abatajul care a tot creat probleme la mina Petrila va putea fi în curând deschis. De altfel, cei din conducerea minei au primit avizele necesare ºi acum vor strãpunge din nou stratul de huilã, dar printr-un alt orizont. Acesta este foarte aproape de locul în care în 2008 au avut loc douã explozii, soldate cu morþi ºi rãniþi, iar în aprilie, a creat din nou probleme. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine spune cã producþia de huilã de la Mina Petrila va creºte, dupã ce vor redeschide un loc de muncã, ce în primãvarã a fost închis din cauza unui foc endogen. Acum se fac ultimele verificãri, dar, atât inspectorii de muncã,

Deschid abatajul de la mina Petrila

dar ºi specialiºtii în explozii de la INSEMEX, au dat undã verde. „Am obþinut avizele de la INSEMEX, am anunþat ITM, am demarat deja procedura de evacuare a apei din abatajul 433. Noi preconizãm ca în douã sãptãmâni, aceastã apã sã fie evacuatã. Dacã

normele de securitate sunt îndeplinite, vom trece la partea tehnicã, respectiv, mutarea abatajului pe un nou aliniament ºi exploatarea rezervei de cãrbune rãmasã neexploatatã, care este unde va 35.000 de tone. O producþie care ar asigura continuitatea minei Petrila cu cel de al doilea

Numãrãtoarea inversã pentru disponibilizaþi

ai au douã zile pânã la preaviz. Cei 256 de mineri de la minele neviavile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului intrã pe ultima sutã de metri în ceea ce priveºte activitatea. Începând cu data de 1 august aceºtia vor intra în preaviz, urmând ca la 1 septembrie aceºtia sã înceteze lucrul. “Disponibilizãrile au intrat în linie dreaptã, a fost aprobat planul de disponibilizare de Adunarea Generalã a Acþionarilor, am fãcut demersurile cãtre AJOFM ºi ITM Deva, urmând ca data de 1 august sã fie prima zi de preaviz a celor 256 de oameni care pãrãsesc sistemul. Data de 1 septembrie coincide cu încetarea contractelor individuale de muncã, urmând ca undeva în data de 15 a lunii septembrie sã putem sã dãm banii oamenilor, respectiv plãþile compensatorii, în sumã de 37.200 de lei brut”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea

Jiului. Potrivit conducerii societãþii, activitatea niciuneia dintre cele trei unitãþi miniere nu va fi afectatã în urma acestor plecãri. “Încã de acum douã zile de când am demarat discuþiile cu sindicatele noi ne-am gândit la un plan de reoganizare, aceste posturi care sunt posturi desfiinþate au fost înlocuite ºi activitatea restrânsã, drept dovadã activitatea de închidere a anului trecut a condus la o închidere a perimetrelor miniere cu 20%, ceea ce coincide cu numãrul de personal disponibilizat în acest an”, a mai spus sursa citatã. Ortacii care pãrãsesc sistemul vor fi

consiliaþi de cãtre cei de la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã în vedere reorientãrii profesionale. “Noi avem un program de reconversie profesionalã în care vor fi angrenaþi atât persoanele care pãrãsesc sistemul în acest an, cele 256 de persoane, prin diferite competenþe profesionale, cursuri de la 3-5 zile pentru fiecare competenþã profesionalã în parte, unii dintre ei s-au înscris la aceste cursuri, suntem în procedura de achiziþie a acestor cursuri de reformare profesionalã urmând ca pânã la finele anului ºi ceilalþi doritori din 3 sucursale, în funcþie de meserii ºi aptitudinile fiecãruia sã

abataj, 434, pânã la finele trimestrului I din 2015, exact cum este prevãzut în planul de închidere al minei Petrila”, a spus Aurel Anghel, director al SNÎMVJ. Minerii de la Petrila au mai încercat în douã rânduri sã scoatã cãrbunele din acel loc, dar de fiecare datã au fost probleme. În 2008, 15

Troc ministerial:

Plan de reorganizare al CEH contra Contract Colectiv de Muncã

ontractul Colectiv de Muncã al angajaþilor Complexului Eneregtic Hunedoara, deopotrivã mineri ºi energeticieni, a primit, marþi, undã verde, iar zilele umãtoare va fi înregistrat la ITM ºi va intra în vigoare. Directorul general al CEH, Aurel Niculescu, a declarat cã planul de reorganizare – criticat fie orientaþi ºi reformaþi profesional pânã la finele anului 2014”, a mai subliniat Anghel. Disponibilizaþii din acest an vor primi sumele compensatorii într-o singurã tranºã, însã nu vor beneficia de venit de completare. Monika BACIU

mineri ºi salvatori au murit spulberaþi de douã explozii, iar alþi 13 au fost grav rãniþi, iar în primãvara acestui an, a fost din nou foc în abataj, dupã ce au încercat sã-l deschidã. Acum, însã, se sperã la mai bine, pentru cã stratul de cãrbune va fi exploatat pe o nouã direcþie. „Vorbim despre un abataj aflat sub cel care a avut loc tragicul eveniment din 2008, dar totuºi, unde a avut loc evenimentul din aprilie, unde s-au constatat gazele de minã ºi apariþia unui foc endogen”, a mai precizat directorul Aurel Anghel. Mina Petrila urmeazã sã fie închisã pânã în anul 2018, dar conducerea unitãþii ar dori sã exploateze resursele minerale utile aflate în pãmânt. Tocmai de aceea, minerii au încercat sã redeschidã acel loc ºi în primãvara acestui an. Diana MITRACHE

dur, luni, de deputatul PSD Cristian Resmeriþã – a fost, practic, o condiþie cerutã de oficialii Ministerului Energiei pentru aprobarea noului CCM negociat de administraþie ºi sindicate. „Planul a fost prezentat ºi analizat împreunã cu dl. secretar de stat Karoly Borbely ºi a fost o condiþie pentru emiterea mandatului cãtre AGA pentru aprobarea Contractului Colectiv de Muncã. Acest proiect de plan de reorganizare intrã spre aprobare în ºedinþa Consiliului de Administraþie din data de 6 august”, a declarat Aurel Niculescu. Din acest moment, minerii ºi energeticienii din cadrul CEH au un nou contract colectiv de muncã, ce mai are neoie doar de înregistrarea la ITM pentru a deveni operaþional. Car men COSMAN-PREDA

12 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie2014

Noi modificãri la impozite

mpozitul pe clãdiri, o problemã arzãtoare. Proiectul noului Cod fiscal care se afla acum în dezbatere publicã instituie un nou sistem de calcul al impozitului pe clãdiri, în funcþie de destinaþia clãdirii, rezidenþialã sau nerezidenþialã, ºi de personalitatea juridicã a proprietarului. Monika BACIU În noua formã a proiectului sînt incluse o serie de propuneri privind calculul impozitului pe clãdire. În cazul clãdirilor proprietate a persoanelor fizice, pentru suprafeþele clãdirilor folosite în scop rezidenþial, precum ºi pentru suprafeþele clãdirilor-anexã, se menþine sistemul actual de stabilire a impozitul pe clãdiri, prin aplicarea unui procent

denþial, impozitul pe clãdiri se calculeazã prin aplicarea unei cote asupra valorii impozabile a clãdirii, dupã cum urmeazã: între 0,25% — 1,50%, inclusiv, dacã valoarea impozabilã reiese dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, 2% asupra valorii impozabile determinatã pe baza suprafeþei, similar clãdirilor rezidenþiale, dacã valoarea impozabilã nu rezultã dintr-

de 0,1% la valoarea impozabilã, determinatã pe baza suprafeþei construite desfãºurate, de tipul clãdirii, rangul ºi zona în cadrul localitãþii unde este amplasat imobilul. Astfel pentru suprafeþele clãdirilor folosite în scop nerezi-

un raport de evaluare. Pentru clãdirile proprietate a persoanelor juridice noul proiect de Cod fiscal eliminã obligativitatea de înregistrare în contabilitate a valorii rezultate din rapoartele de evaluare ale clãdirilor. Valoarea impoz-

abilã va fi ultima valoare impozabilã înregistratã în evidenþele organului fiscal, valoarea rezultatã dintrun raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluãrii, valoarea finalã a lucrãrilor de construcþii, în cazul clãdirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior, valoarea clãdirilor care rezultã din actul prin care se transferã dreptul de proprietate, în cazul clãdirilor dobîndite în cursul anului fiscal anterior. Clãdirile rezidenþiale vor avea o cotã de 0,1%, între 0,25-1,50% pentru clãdirile nerezidenþiale; între 5%-10% pentru clãdirile a cãror valoare nu a fost actualizatã în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinþã. La Petroºani, mai bine de jumãtate din proprietarii de imobile ºi-au achitat deja impozitele.

Vaccinul împotriva hepatitei B lipseºte din maternitãþi

accinul împotriva hepatitei B lipseºte din maternitãþile judeþului Hunedoara de la jumãtatea lunii iulie, astfel cã peste 100 de bebeluºi nu au putut fi imunizaþi împotriva bolii la 24 de ore de la naºtere, aºa cum prevãd normele în vigoare. "Toþi copiii care au rãmas neimunizaþi împotriva hepatitei B vor fi vaccinaþi de medicul de familie, în momentul în care vom

primi dozele necesare. Sperãm ca situaþia sã se rezolve în prima parte a lunii august", a declarat marþi, pentru AGERPRES, purtã-

torul de cuvânt al Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, dr. Cecilia Birãu. În ceea ce priveºte vaccinul BCG, care asigurã imunizarea bebeluºilor împotriva TBC, acesta existã în cantitãþi suficiente în toate maternitãþile din judeþ, pânã la sfârºitul anului, a arãtat dr. Birãu. AGERPRES

Mai ieftin cu 15% cu trenul

FR Cãlãtori informeazã pasagerii care doresc sã cãlãtoreascã toamna aceasta cu trenul în Europa cã pot utiliza oferta promoþionalã InterRail Global Pass cu reducere de 15%. Aceastã ofertã promoþionalã poate fi achiziþionatã în perioada 1 august 30 septembrie 2014 ºi permite cãlãtorii nelimitate în întreaga Europã începând cu data de 15 septembrie, ultima zi posibilã de cãlãtorie fiind 28 ianuarie 2015.

Legitimaþia InterRail Global Pass oferã posibilitatea efectuãrii de cãlãtorii nelimitate în 30 de þãri europene, din Scandinavia pânã în Turcia, ºi în plus traversarea maritimã cu vaporul între Italia ºi Grecia. Perioada de valabilitate a legitimaþi-

ilor este de la cinci zile pânã la o lunã ºi permite pasagerilor libertatea de a alege ºi chiar a schimba ruta în timpul cãlãtoriei. InterRail Global Pass se adreseazã tuturor categoriilor de cãlãtori: tineri, adulþi, copii, seniori ºi reprezintã o variantã avantajoasã ºi relaxantã de a explora continentul european, la preþuri atractive. Copiii beneficiazã de o reducere de 50% din preþul deja redus, iar tinerii (cu vârsta pânã în 26 de ani) ºi seniorii (cu vârsta peste 60 de ani) dispun de asemenea, de tarife reduse. (Gds.ro)

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie2014

Viiturã pe Jiul de Est

plouat torenþial în estul Vãii Jiului, iar apele învolburate ale Jiului de Est ºi ale afluenþilor sãi au muºcat din DN 7A, la intrarea pe Cheile Jieþului ºi au rupt mai multe podeþe. Autoritãþile sunt pregãtite sã evacueze oamenii din zonele cu pericol crescut de inundaþii.

mai vãzut apele Jiului aºa de umflate, cam de vreo 20 de ani”, spune un bãtrân din localitatea Dobreºti - Jieþ, probabil cea mai afectatã de ploile de marþi. Autoritãþile spun cã s-au înregistrat cantitãþi de precipitaþii de 150 de litri/ mp, iar apele Jiului au mãcinat malurile ºi s-au revãrsat în grãdinile oamenilor. ªi podeþele construite de localnici peste ape

s-au sfãrâmat, iar apele învolburate erodeazã ºi pilonii podurilor din piatrã care fac legãtura de pe un mal pe altul. „În partea de sus, în zona Groapa Seacã ºi aici (n.r. Dobreºti) dupã cum vedeþi, Jiul are o pantã foare mare, vine cu vitezã ºi riscã sã smulgã malul, sã ajungã la drum. Din fericire, poduri mari nu sunt rupte. Sunt podeþe ale oamenilor pe Jieþ, în

Oamenii s-au temut de ce e mai rãu când au vãzut norii ameninþãtori, iar avertizarea hidrologicã de cod portocaliu ºi-a fãcut simþitã din plin prezenþa în zona Jieþ, de pe raza oraºului Petrila. „A plouat foarte tare. Cam o orã. De mult nu am

cu piatrã ºi mai multe betoane pentru consolidarea drumului, aºa încât calea de acces sã nu fie afectatã ºi mai mult.

sus, care traversau apa, care au fost rupte”, a precizat iceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca. Oamenii sunt în alertã, iar factorii responsabili sunt pregãtiþi sã intervinã ºi sã evacueze populaþia dacã apele vor continua sã creascã. „Nu am evacuat pe nimeni deocamdatã dar, dacã nu se vor opri ploile, va trebui sã evacuãm zona aceasta din Dobreºti, care este cea mai afectatã”, a mai spus viceprimarul. Edilii au cerut douã basculante

N7A, rupt de torenþi

despre erodarea malurilor Jieþului ºi cele douã puncte în care este afectat drumul nasþional, care este practicabil în momentul actual. În funcþie de situaþie, împreunã cu autoritãþile locale vom

acþiona cu efective pentru consolidarea malurilor, respectiv dacã populaþia va avea nevoie”, a declarat general de brigadã Viorel Sãlan, comandantul IJJ Hunedoara. DN7A este rupt pe

Localnici, pompieri ºi jandarmi au conlucrat pentru a înlãtura efectele ploilor abundente. „Am discutat cu domnul subprefect, l-am informat punctual care sunt problemele, atât în Petrila, cât ºi de la Jieþ cãtre Voineasa. Din fericire, nu sunt persoane afectate ºi este vorba numai douã porþiuni ºi se circulã pe o singurã bandã, chiar la intrarea în Cheile Jieþului, spre Voineasa. Poliþiºtii sunt la datorie, îi atenþioneazã pe ºoferi ºi încearcã sã limiteze traficul în zonã pe cât posibil. Probleme au fost ºi pe Defileul Jiului unde, la un gater din zona Polatiºte cinci muncitori au rãmas izolaþi. O viiturã puternicã le-a rupt drumul de acces, iar oamenii au sunat dupã ajutor. Între timp, Institutul Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor a emis o nouã avertizare de cod portocaliu de inundaþii pe râurile din bazinele hidrografice Jiul de Est ºi afluenþii de stânga ai Jiului din judeþul Hunedoara, valabilã pânã miercuri la ora 14:00. Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Europa mea 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Copilul care nu voia sã moarã 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Neam legat 21:00 Cronica netului 21:30 Epic Show 22:30 Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Te pui cu blondele? Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 10:45 Strada Hanovra 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Capcana mercenarilor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Mai e mult pânã ajungem?

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ºanse maxime sã obþineþi mici câºtiguri care vã redreseazã bugetul. Puteþi sã vã gândiþi la viitor ºi chiar sã faceþi investiþii pe termen lung. Menajaþi-vã sãnãtatea! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Trenul condamnaþilor

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 O iubire de-o varã

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special Arena Digi Sport Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Începeþi o lucrare importantã, de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine. Ca sã aveþi mai multe ºanse, temperaþi-vã spiritul critic. Este posibil sã aveþi un conflict cu un prieten sau cu partenerul de viaþã. Fiþi mai diplomat!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Comunicaþi excelent cu cei din jur. Dacã vi se propune o afacere sau o colaborare, ar fi bine sã acceptaþi. Puteþi câºtiga bine. Dupã-amiazã ar fi bine sã rãmâneþi acasã. Nu neglijaþi problemele de familie, mai ales ale celor mici.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 17:00

*** 21 mai

Dimineaþa s-ar putea sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interes personal. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã cu care vã veþi asocia într-o afacere. Partenerul de viaþã se bucurã cã îi daþi veºti bune. Nu neglijaþi odihna!. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

aprile

O problemã de familie vã obligã sã faceþi mai multe drumuri. Deºi întâmpinaþi o serie de dificultãþi, vã descurcaþi foarte bine. Aveþi o zi bunã la capitolul comunicare ºi puteþi merge liniºtit la diferite tratative, la întâlniri cu persoane importante sau în cãlãtorii. 10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi optimist ºi aveþi ºanse de reuºitã pe toate planurile. Relaþiile cu colaboratorii decurg foarte bine. Reuºiþi sã faceþi rost de bani pentru a rezolva o problemã a partenerului de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Deºi nu prea vã mai rãmâne timp liber, ambiþia de a termina ce aþi început nu poate sã vã aducã decât câºtiguri. Totuºi, ar fi bine sã vã organizaþi în aºa fel încât sã nu neglijaþi nici familia ºi nici relaþiile cu cei apropiaþi.

Problemele financiare nu vã dau pace, dar reuºiþi sã vã pãstraþi optimismul ºi sunteþi departe de a vã da bãtut. Dimineaþa vã merge excelent, dar nu lãsaþi garda jos ºi fiþi atent la hotãrârile importante. Pe plan social, aveþi satisfacþii neaºteptate.

23 august *** 22 septembrie Sunteþi bine dispus ºi atrageþi cu uºurinþã simpatia celor din jur. Sar putea chiar sã fiþi iniþiatorul unei excursii sau a unei petreceri. Fiþi atent la bani ºi nu cheltuiþi mai mult decât vã puteþi permite.

23 octombrie *** 22 noiembrie Aveþi succes în afaceri ºi reuºiþi sã câºtigaþi o sumã frumoasã. Mai mult, dupã-amiazã vi se propune o colaborare. Dacã trebuie sã cãlãtoriþi, puteþi fi optimist. Nu se întrevãd nici un fel de probleme.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa, sunteþi stresat de o problemã de afaceri. Va trebui sã alergaþi în stânga ºi-n dreapta ca sã o rezolvaþi, dar eforturile vã vor fi rãsplãtite. Nu neglijaþi relaþiile sentimentale!

21 februarie *** 20 martie Dupã o perioadã nefavorabilã pe plan social ºi sentimental, situaþia se schimbã complet. Bucuraþi-vã ºi nu vã mai puneþi atâtea întrebãri! Spre searã, aflaþi cã s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Managerii companiilor estimeazã creºtere pentru toate sectoarele în perioada iulie-septembrie

anagerii companiilor estimeazã pentru perioada iulie - septembrie creºtere în comerþul cu amãnuntul ºi un avans moderat în industria prelucrãtoare, construcþii ºi servicii, în raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural al INS. În cadrul anchetei de conjuncturã din luna iulie, managerii din industria prelucrãtoare preconizeazã pentru urmãtoarele trei luni o creºtere moderatã a volumului producþiei (sold conjunctural +7%) ºi o relativã stabilitate a preþurilor (sold conjunctural +3%) ºi a numãrului de angajaþi (sold conjunctural -1% pe total), se aratã într-un comunicat al Institutului Naþional de Statisticã

(INS). În ceea ce priveºte estimarea producþiei, pentru unele dintre activitãþi se va înregistra tendinþã de creºtere mai mare decât pe total industrie prelucrãtoare ºi anume: fabricarea bãuturilor (sold conjunctural +36%), fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural +25%) ºi pentru activitatea din industria metalurgicã (sold conjunctural +24%). Pentru activitatea de construcþii se

prognozeazã un avans moderat al volumului producþiei (sold conjunctural +10%) în perioada iulieseptembrie ºi o relativã stabilitate a numãrului de salariaþi (sold conjunctural +1%) ºi a stocului de contracte ºi comenzi (sold conjunctural +5%) . În ceea ce priveºte preþurile lucrãrilor de construcþii, managerii preconizeazã o creºtere moderatã a acestora (sold conjunctural +6%). În sectorul comerþ cu amãnuntul, managerii au estimat pentru urmãtoarele trei luni o tendinþã de majorare a activitãþii economice (sold conjunctural +27%) ºi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mãrfuri de cãtre unitãþile

comerciale (sold conjunctural +26%). De asemenea, angajatorii prognozeazã creºterea moderatã a numãrului de salariaþi (sold conjunctural +6%), precum ºi a preþurile de vânzare cu amãnuntul (sold conjunctural +9%). Cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaºte creºtere moderatã în urmãtoarele trei luni (sold conjunctural +8%), iar preþurile de vânzare sau de facturare ale prestaþiilor vor avea tendinþã de relativã stabilitate (sold conjunctural +1%). Managerii din acest sector estimeazã însã o scãdere moderatã a numãrului de salariaþi (sold conjunctural -6%).

Cereri pentru motorinã, pânã în 31 iulie

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) a anunþat cã, pânã la data de 31 iulie a acestui an (inclusiv), se depun cererile de platã a ajutorului pentru cantitãþile de motorinã achiziþionate ºi utilizate aferente trimestrului II al anului 2014, la Centrul APIA judeþean sau al municipiului Bucureºti. Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanþare pentru 2014 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat însoþite de o situaþie centralizatoare privind cantitãþile de motorinã achiziþionate ºi utilizate în trimestrul respectiv, precum ºi documentele prevãzute de Ordinul MADR nr. 1229/2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Ajutorul de stat se acordã producãtorilor agricoli în funcþie de sectorul (vegetal, zootehnic ºi/sau îmbunãtãþiri funciare) în care îºi desfãºoarã activitatea. Pentru sectorul vegetal, odatã cu cer-

erea trimestrialã de platã se va depune ºi copia cererii unice pe suprafaþã sau documentul care atestã înscrierea în Registrul plantaþiilor viticole. Plata ajutorului de stat sub forma de rambursare se efectueazã trimestrial în anul 2014, în limita cantitãþilor maxime anuale aprobate prin Ordin MADR. În situaþia în care cantitãþile de motorinã pentru care se solicitã plãþi în cadrul schemei de ajutor de stat depãºeºte cantitãþile maxime anuale, cuantumul plãþilor se reduce proporþional pentru toate sectoarele.Ajutorul de stat se acordã sub forma de rambursare

a diferenþei dintre acciza standard ºi acciza redusã (stabilitã la 21,00 euro/1000 de litri) pentru motorina utilizatã la efectuarea lucrãrilor mecanizate în agriculturã.

Valoarea se calculeazã în lei pe baza cursului de schimb valutar euro-leu utilizat anual la calculul accizelor, potrivit legii, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru calculul

Colectivul cadrelor didactice de la Colegiul Naþional "Mihai Eminescu" Petroºani sunt alãturi de colega lor, Marilena Dojcsar, la marea durere pricinuitã de trecerea fulgerãtoare la cele veºnice a mult iubitului sãu soþ,

DAN DOJCSAR Îl rugãm pe Bunul Dumnezeu sã-i ierte pãcatele ºi sã-l odihneascã, iar pe cei îndureraþi sã-i întãreascã ºi sã-i ajute sã treacã peste acest moment pentru a-i pãstra o vie amintire. Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Colectivul de elevi absolvenþi ai clasei a XII-a B de la Colegiul Naþional "Mihai Eminescu" Petroºani ºi pãrinþii lor sunt alãturi de profesoara ºi diriginta lor dragã, Marilena Dojcsar, la marea durere pricinuitã de trecerea fulgerãtoare la cele veºnice a mult iubitului sau soþ,

DAN DOJCSAR Sincere condoleanþe familiei îndoliate.

valorii în lei a accizelor în anul 2014 este 1 euro = 4,7380 lei. Astfel este 379,395 euro/1000 litri, respectiv 1,7975/litrul de motorinã.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Bazinul ANEFS rãmâne sursa principalã de apã în Staþiunea Parâng

pa cabanierilor din Parâng va fi asiguratã tot din bazinul Cabanei ANEFS, dar nu direct ºi doar în urma unei investiþii pe care ar trebui sã o suporte cei care deþin construcþii în staþiune. Carmen COSMAN - PREDA Directorul Sistemului Hidrotehnic Petroºani, Sorin Corici, spune cã, dacã vor sã beneficieze de apã, cabanierii trebuie sã îºi amenajeze, pe banii lor, douã – trei bazine alimentate tot din bazinul mare de la ANEFS. „Ca sã beneficieze de apã din supraplinul celor de la ANEFS, trebuie sã investeascã în douã – trei bazine ºi, în plus, sã întocmeascã docu-

mentaþia pentru a fi vizatã la Craiova (n.r. de Apele Române)”, a declarat Sorin Corici. Acesta spune cã modelul este deja implementat de ai de zile în Straja, acolo unde au fost construite 4 bazine de apã ºi nu mai este nicio problemã. „Nu este o investiþie sufocantã. În Straja s-a putut, deºi la început ºi aici au mai fost discuþii. Sã sperãm cã se rezolvã problema ºi în Parâng”, a precizat directorul Sistemului

Hidrotehnic Petroºani. Este vorba despre aproximativ 20 de cabane din Parâng care trebuie sã-ºi rezlve problema apei curente, iar proprietarii acesteia s-au întâlnit cu reprezentanþii SH Petroºani ºi cei ai Apelor Române Craiova.

candalul apei din Parâng Scandalul apei din Staþiunea Parâng a izbucnit la începutul anului trecut, când mai muþi cabanierii sau trezit ecuplaþi de la reþeaua pe are o foloseau de ani de zile fãrã probleme. Cabanierii au susþinut cã întregul scandal a

pornit de la cei care administreazã cabana ANEFS din Parâng ºi care ar vrea sã punã monopol pe bazinul de unde se alimenteazã toatã lumea. Un bazin din care

porneau douã conducte. Una care trece prin cabana ANEFS ºi pleacã mai departe spre ªcoala Sportivã, iar cea de a doua conductã care nu are nicio legãturã cu

ANT nu recunoaºte Pasul Vâlcan ca staþiune turisticã

asul Vâlcan, staþiune turisticã, inexistentã pentru Autoritatea Naþionalã pentru Turism. La nivelul Autoritãþii Naþionale pentru Turism sunt clasificate staþiunile turistice din þarã. Monika BACIU La nivelul Vãii Jiului existã trei astfel de staþiuni montane unde turiºtii îºi pot petrece vacanþele, însã doar douã sunt recunoscute de aceastã instituþie.

asul Vâlcan, invizibil Staþiunea montanã Pasul Vâlcan este în proces de dezvoltare. Aici a fost realizatã ºi o telegondolã, inaguratã cu mare fast de

fostul ministru al Turismului, Elena Udrea. La momentul inagurãrii telegondolei din Pasul Vâlcan, fostul ministru a precizat cã la finalizarea lucrãrilor de unire a staþiunii din Vulcan cu cea din Straja, aici va funcþiona cel mai mare domeniu schiabil din România ºi Europa de Est. “Este un proiect foarte mare, ce se deruleaza in patru etape, dar la

finalizarea lui va fi cel mai mare domeniul schiabi, iar daca adaugam toata Valea Jiului, pentru iubtorii sporturilor de iarna va fi o alternativa la Valea Prahovei”, a declarat Elena Udrea la momentul inaugurãrii telegondolei. Chiar ºi aºa, aceastã staþiune nu este recunoscutã de Autoritatea Naþionalã pentru Turism. În timp ce autoritãþile nu recunosc Pasul Vâlcan ca fiind staþiune montanã, aceºtia au omologat o pârtie de schi din acel loc.

Staþiunea montanã este în plin process de expansiune. Autoritãþile vulcãnene au demarat licitaþia pentru construirea unor case de vacanþã. Conform planului urbaniostic, acestea vor trebui sã aibã aceeaºi structurã ºi dimensiune pentru a evita haosul din celelalte douã staþiuni montane din Valea Jiului. Pasul Vâlcan este cea de treia staþiune montanã ca mãrime din Valea Jiului din Straja ºi Parâng.

ANEFS ºi la care erau racordate celelalte cabane, tot prin ªcoala Sportivã, instituþie care are contract cu Apele Române Craiova. Cabanierii spun cã s-a mers pe aceastã variantã pentru cã, an de an, de sãrbãtori, cei de la ANEFS opreau robinetul la apã, fie cã era sau nu presiune, aºa încât toatã lume rãmânea pe sec. ªi tocmai aceastã conductã independentã a fost sigilatã anul trecut de echipele de control de la Apele Române pe motiv cã ar fi pierderi de apã, iar cabanierii au rãmas pe sec. Pânã la un adevãrat scandal, cu acuze de ambele pãrþi, nu a mai fost decât un pas, iar problema nu este rezolvatã nici acum, dupã mai bine de un an.