CVJ NR. 622, VINERI 30 MAI 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 622

Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

ªantaj ºi cãmãtãrie

Percheziþii în cinci locaþii din Petroºani

Directorul executiv al AJOFM Hunedoara, trimis în judecatã pentru conflict de interese >>> PAGINA A 3-A

O carte cu filele viitorului se deschide pentru absolvenþii de liceu >>> PAGINA A 4-A

Cod galben de ploi, vijelii ºi grindinã >>> PAGINA A 4-A

Poºtaºi concediaþi, oficiu desfiinþat >>> PAGINA A 5-A

Proiect european pentru izolarea termicã >>> PAGINA A 6-A

Primari de meserie >>> PAGINA A 7-A Pe „roºu”

Încasãrile Finanþelor Publice s-au prãbuºit cu peste 9 procente >>> PAGINA A 10-A

Flacãra de veghe a minei Dâlja >>> PAGINA A 12-A

M

ai multe persoane din Petroºani, suspectate de ºantaj, tâlhãrii, ori infracþiuni cu bunuri de patrimoniu, au fost ridicate de mascaþi ºi duse la audieri. ªeful grupãrii ar fi patronul unui club de manele din Valea Jiului. Ofiþerii de poliþie din Petroºani împreunã cu cei ai Serviciului Acþiuni Speciale din cadrul IPJ Hunedoara au descins, ieri dimineaþã, la mai multe adrese din zona centralã a localitãþii ºi cartierul Colonie... >>> PAGINA A 3-A

1 iunie - ziua bucuriei >>> PAGINA A 15-A

Ziua eroilor la Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

ªantaj ºi cãmãtãrie. Percheziþii în cinci locaþii din Petroºani

M

ai multe persoane din Petroºani, suspectate de ºantaj, tâlhãrii, ori infracþiuni cu bunuri de patrimoniu, au fost ridicate de mascaþi ºi duse la audieri. ªeful grupãrii ar fi patronul unui club de manele din Valea Jiului.

Carmen COSMAN – PREDA Maximilian GÂNJU Ofiþerii de poliþie din Petroºani împreunã cu cei ai Serviciului Acþiuni Speciale din cadrul IPJ Hunedoara au descins, ieri dimineaþã, la mai multe adrese din zona

centralã a localitãþii ºi cartierul Colonie, dar ºi la un local de manele, unde se aflã locuinþele unor suspecþi pentru infracþiuni judiciare. Anchetatorii au efectuat cinci percheziþii domiciliare ºi au ridicat mai multe bunuri ºi bãnuiesc cã provin din activitãþile

infracþionale ale grupãrii. Patronul unui bar de manele din Petroºani este suspectat cã ar fi condus gruparea care, spun anchetatorii, ar fi comis pe lângã ºantaj ºi tâlhãrii. Patru persoane au fost duse de mascaþi la sediul Poliþiei Municipiului Petroºani pentru audieri, iar anchetatorii au ridicat din locuinþele lor mai multe înscrisuri ºi bunuri care au legãturã cu activitatea infracþionalã desfãºuratã de suspecþi.

Directorul executiv al AJOFM Hunedoara, trimis în judecatã pentru conflict de interese

D

irectorul executiv al AJOFM Hunedoara, Iorgovan Velichi Vasile Constantin a fost trimis în judecatã de procurorii Secþiei de urmãrire penalã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia pentru comiterea infracþiunii de conflict de interese.

Marius MITRACHE

În rechizitoriul întocmit, procurorii i-au reþinut directorului executiv al AJOFM Hunedoara faptul cã, în cursul anului 2012, în calitate de director executiv al AJOFM Hunedoara a încheiat, prin atribuire directã, un contract de executare lucrãri de reparaþii curente

cu o societate administratã de ginerele sãu, afin de gradul I,

ceea ce a dus la obþinerea unui folos material pentru acesta în suma de 82.772,48 lei.

Banii reprezintã, spun anchetatorii, valoarea contractului încasat efectiv de societate de la AJOFM Hunedoara.

Dosarul a fost trimis spre soluþionare Judecãtoriei Deva.

„La Poliþia Petroºani este înregistrat un dosar penal în care cercetãrile se fac sub supravegherea

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani în care sunt vizate mai multe persoane din Petroºani care sunt cercetate pentru infracþiuni de naturã judiciarã, iar în data de 29 mai au fost desfãºurate un numãr de cinci percheziþii în Petroºani. Scopul acestor percheziþii este de administrarea de probe în cauzã ºi, în funcþie de probele care se administreazã se dispun ºi mãsuri legale. S-au ridicat mai

multe bunuri, înscrisuri, dar pentru mersul bun al anchetei nu vã putem spune mai multe”, comisar ºef Liviu Stoica, ºef Biroul Investigaþii Criminale.

Surse de încredere spun însã cã se desfãºoarã cercetãri în mai multe dosare penale înregistrate la Poliþia Petroºani ºi în care suspecþii sunt componenþii grupãrii care îºi desfãºurau cu precãdere în zona Vãii Jiului.

I-a furat maºina ca sã meargã la restaurant

U

n bãrbat în vârstã de 33 de ani din Orãºtie riscã sã ajungã dupã gratii dupã ce a furat un autoturism ºi a plecat la un local de pe DN7. În fapt, Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã de cãtre un bãrbat în vârstã de 44 ani, din Orãºtie, cu privire la faptul cã persoane neidentificate i-au sustras o borsetã din camera în care locuieºte ºi în care se aflau cheile ºi documentele unui autoturism înmatriculat în Anglia, ulterior sustrãgând ºi autoturismul care era parcat pe strada Muzicanþilor din Orãºtie. În urma

cercetãrilor efectuate, autoturismul a fost gãsit în parcarea unui restaurant situat pe D.N.7, la ieºire din Municipiul Orãºtie spre Sebeº, iar la

volan se afla un bãrbat în vârstã de 33 de ani, din Orãºtie, aflat într-o vãditã stare de ebrietate, care încerca sã porneascã autoturismul.

Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale vor continua cercetãrile în vederea stabilirii întregi activitãþii infracþionale a suspectului.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

O carte cu filele viitorului se deschide pentru absolvenþii de liceu

V

or porni pe un drum nou, cu urcuºuri, dar ºi coborâºuri. Este vremea amintirilor, dar ºi a speranþelor.

Pentru elevii de clasa a XII-a începe o nouã etapã a vieþii lor, una presãratã cu speranþe.

Pentru majoritatea dintre aceºti elevi astãzi a sunat pentru ultima datã clopoþelul din curtea liceului, pentru cã acum aceºti tineri ambiþioºi pornesc pe un nou drum în viaþã.

Toþi au ambiþii mari.

Toþi vor sã termine o facultate, sã îºi fãureascã o carierã ºi

timpul celor patru ani de liceu, care au fost cu bune ºi cu rele. Vor rãmâne cu amintirile legate de prima dragoste, primul sãrut, prima corijenþã.

sã îºi întemeieze o familie.

Acum însã aceºtia deapãnã amintirile din

Cod galben de ploi, vijelii ºi grindinã

M

eteorologii au emis o avertizare COD GALBEN de vreme rea, pentru aproape toatã þara, valabilã în perioada 30 mai, ora 09 – 31 mai, ora 23.

Din dimineaþa zilei de vineri, 30 mai pânã în noaptea de sâmbãtã spre duminicã (31 mai / 1 iunie), vor fi intervale de timp cu

împlinesc pe plan familial. Vreau sã mã duc la postlicealã la Carol Davila, iar apoi

la Cluj la Facultatea de Farmacie. Anii de liceu au trecut foarte repede. Nu îmi vine sã cred cã am terminat, parcã ieri am început cei patru ani, a fost uºor pentru cã dacã înveþi este uºor ºi sunt emoþionatã cã am terminat ºi nu îmi vine sã cred. Am avut un diriginte de nota 10 ºi colegii care mi-au fost alãturi ºi nu-i voi uita niciodatã”, spune Raluca Postolache elevã de clasa a XII-a.

“Vreau sã termin o facultate, sã mã angajez. Vreau sã merg pe profilul acestui liceu.

“Îmi doresc ca în primul rând sã iau bacul, iar apoi sã îmi urmez cariera la facultate, sã am un loc de muncã ºi sã mã

instabilitate atmosfericã accentuatã în sudul, estul ºi centrul þãrii ºi în toatã zona montanã.

Vor fi averse ce vor avea ºi caracter torenþial, descãrcãri electrice, intensificãri ale vântului ce pot lua ºi aspect de vijelie ºi cãderi de grindinã. Cantitãþile de apã vor depãºi 25...30 l/mp ºi izolat 50...60 l/mp.

Din anii de liceu voi rãmâne cu amintirea colegilor, a profesorilor. Anii de liceu au trecut foarte repede”, spune Manuel Cercel.

“Aºtept cei mai bine de la ce mi-a oferit ºcoala, încep sã învãþ pentru bacalaureat ºi dacã dã Domnul îl iau ajung la facultate ºi poate ajung ºi la o facultate bunã. Vreau ceva pe parte de minerit. Îmi place ºi toatã familia mea a lucrat în acest domeniu. Anii de liceu au trecut foarte repede, a fost foarte mare distracþia, foarte multe consecinþe. Rãmân foarte multe amintiri printre care prima iubire, primul sãrut, alte lucruri specifice liceului”, Iulian, un alt elev de clasa a XII-a.

Pentru aceºti adolescenþi, o etapã s-a încheiat ºi altele noi stau sã înceapã.

Cartea vieþii li se deschide în faþã pentru ca aceºtia sã întoarcã fiecare filã a unui nou început.

Monika BACIU

Jandarmii ºi copiii

C

opiii sunt aºteptaþi la Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara. Cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului, Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara va organiza luni, începând cu ora 11.00, „Ziua Porþilor Deschise pentru Copii”, la sediul unitãþii din municipiul Deva.

Cei mici vor avea posibilitatea de a vedea care sunt materialele cu care intervin jandarmii în timpul misiunilor, dar ºi autovehiculele. ”O surprizã plãcutã pentru cei mici, o va reprezenta ºi organizarea standurilor unde jan-

darmi pasionaþi de creºterea animalelor - câini, porumbei ºi iepuri - îºi vor prezenta cupele ºi medaliile câºtigate la concursuri naþionale ºi internaþionale. Copiii vor avea ocazia sã vadã jandarmii la ei „acasã”, sã le adreseze întrebãri ºi chiar sã probeze o partea din echipamentul aflat în dotarea structurilor de jandarmi”, a declarat purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara, Lucian Stoichiþoiu.

Micuþii sunt aºteptaþi la sediul Inspectoratului împreunã cu pãrinþii lor. Nu este pentru prima datã când cei mici sunt invitaþi sã ia parte la astfel de evenimente.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Poºtaºi concediaþi, oficiu desfiinþat

C

el puþin un oficiu poºtal din Valea Jiului ar putea sã fie restructurat, iar mai mulþi angajaþi ar putea chiar sã îºi piardã serviciul. Acesta este un scenariu despre care deocamdatã se vorbeºte la Petroºani, iar oamenii aºteaptã decizia oficialã.

Diana MITRACHE Un comunicat care deocamdatã nu a ajuns oficial la Petroºani aratã cã un oficiu poºtal din cele 3 câte sunt acum la Petroºani ar putea sã fie desfiinþate. Asta susþine cea care a condus instituþia judeþeanã pânã anul trecut ºi scenariul îi vizeazã pe angajaþii de la noi. „Ca urmare a unei hotãrâri a

Oficiului Judeþean de Poºtã, ei au trimis la Bucureºti o propunere ºi a venit o decizie, prin care în Petroºani vor fi desfiinþate cele 3 oficii. Existã acum oficiul central de la Petroºani, unul de tranzit care asigurã transportul atât în Valea Jiului, cât ºi între Petroºani ºi Timiºoara, deci se vor desfiinþa ºi va fi înfiinþat un sin-

gur oficiu nu se ºtie unde ºi un ghiºeu.

Acest ghiºeu iarºi nu se ºtie unde, la garã, în Cartierul Aeroport?”, a spus Dana Damian, fost Director Oficiul Judeþean de Poºtã Deva. În plus, o astfel de decizie ar duce ºi la concedierea personalului. ªi asta în

Invitaþi din Varpalota la Zilele municipiului Petroºani

V

iceprimarul ºi secretarul oraºului înfrãþit Varpalota participã la Zilele municipiului Petroºani. Aceºtia au fost întâmpinaþi de cãtre primarul din localitate Tiberiu Iacob Ridzi care considerã cã astfel de momente sunt un prilej bun pentru ca reprezentanþii celor douã localitãþi înfrãþite sã se viziteze.

Monika BACIU “Ca de obicei, la Zilele municipiului Petroºani invitãm reprezentanþi ai oraºelor înfrãþite sã participe alãturi de noi. Astãzi este prezentã aici delegaþia de la Varpalota prin domnul viceprimar ºi domnul secretar.

Suntem într+o legãturã de prietenie de 15 ani ºi între prieteni este frumos sã ne invitãm la momentele festive”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cei din Varpalota sunt bucuroºi sã fie

aici cu acest prilej.

Singura diferenþã între zilele celor douã oraºe este aceea cã în Ungaria aceste evenimente se întind pe o perioadã de timp mai scurtã. “Cu bucurie am primit invitaþia domnului primar pentru Zilele Oraºului, cum a zis ºi domnul

primar sunt 15 ani de când colaborãm pe diferite domenii, tineret, sport ºi culturã. Noi am venit cu bucurie aici ºi vrem sã participãm mereu la momente festive ale acestui oraº înfrãþit. În mare, se aseamãnã cele douã zile ale

condiþiile în care oricum erau prea puþini poºtaºi, mai ales pentru zonele marginale ale municipiului Petroºani, dar ºi la ghiºee. „Aceaxstã reorganizare va duce implicit ºi la scãderea numãrului de personal, care ºi aºa este foarte puþin ºi nu poate sã asigure ºi sã mulþumeascã toþi cetãþenii din municipiul Petroºani. Asta cã

aici intrã ºi Dâlja Mare ºi Dâlja Micã ºi Maleia ºi Saºa ºi teritoriul este foarte vast. Ei nu pot sã asigure atât câþi au rãmas acum”, a mai spus Dana Damian, fost Director Oficiul Judeþean de Poºtã Deva. Este cunoscut faptul cã o parte dintre poºtaºii care anul trecut erau nevoiþi sã meargã pe jos prin zona Bolii, ori prin cãtunele de la periferia oraºului au renunþat, iar o nouã reorganizare ar putea crea o ºi maui

oraºelor înfrãþite, la noi e mai scurt decât ca la Petroºani, dar este fãcut pentru tineret, pentru societatea civilã sã se prezinte acolo ºi sã socializeze între ei. ªi cel mai import este faptul cã aceste zile sunt pentru a apropia semenii ºi sã construiascã o relaþie bunã între ei”, a declarat Csaba Katana, viceprimarul oraºului Varpalota. Administraþia localã de la Petroºani organizeazã pentru al 13+lea an consecutiv Zilele Municipiului ºi ca de fiecare datã la eveniment iau parte ºi reprezentanþii oraºului Varpalota, oraº din Ungaria înfrãþit cu municipiul Petroºani.

Cine sunt europarlamentarii români care au obþinut mandate în Parlamentul European

mare aglomerare cu sarcini a poºtaºilor.

Responsabilii de la Poºta Românã Bucureºti spun, însã, cã o astfel de informaþie este eronatã.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al Poºtei Române , Dan Dumitrescu, niciun oficiu poºtal din Petroºani nu ar urma sã fie restructurat.

Acesta a precizat telefonic cã deocamdatã nu s-a discutat aºa ceva.

A

lianþa PSD-UNPR-PC a obþinut, în urma alegerilor de duminicã, 16 mandate în PE, PNL - 6 mandate, PDL - 5 mandate, UDMR - 2 mandate, PMP - 2 mandate, iar Mircea Diaconu un mandat, potrivit rezultatelor finale, a anunþat, joi, purtãtorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleþ.

Astfel, au obþinut mandate în PE: Corina Creþu, Ecaterina Andronescu, Cãtãlin Ivan, Dan Nica, Maria Grapini, Damian Drãghici, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Paºcu, Viorica Dãncilã, Ionel Sorin Moisã, Victor Boºtinaru, Claudiu Ciprian Tãnãsescu, Doru Frunzulicã, Constantin Rebega, Ana Claudia Þapardel, Andi Lucian Cristea din

partea Alianþei PSDUNPR-PC, Norica Nicolai, Adina Vãlean, Ramona Mãnescu, Cristian Buºoi, Renate Weber, Eduard Hellvig de la PNL, Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu, Daniel Buda de la PDL, Iuliu Winkler, Csaba Sogor de la UDMR, Cristian Preda, Siegfried Mureºan de la PMP ºi Mircea Diaconu.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Proiect european pentru izolarea termicã

M

ateriale competitive, de ultimã generaþie ar putea sã fie folosite în izolarea termicã a locuinþelor. La Petroºani a avut loc un seminar de informare realizat printr-un proiect al Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare, iar la întâlnire le-au fost prezentate primarilor ºi constructorilor idei noi de parteneriate public-privat.

Diana MITRACHE Monika BACIU

Petrache Teleman este un român plecat în Belgia de ani, dar ºi un inventator care a creat o serie de materiale construcþii noi ºi foarte utile în construcþii. Ideile lansate oficial în decembrie 2013 au fost prezentate în cadrul unui seminar la Petroºani, iar parteneri de discuþii au fost atât primarii din zona noas-

trã, cât ºi mai mulþi reprezentanþi ai firmelor care lucreazã în domeniu. “Noi fabricãm produse ecologice, beton, numai cu lianþi ecologici ºi agregate ecologice ºi, în special, utilizãm lemnul ca agregat, rumeguºul ºi talajul, lâna de oaie ºi varul pastã ºi ciment. Cu ele putem sã facem o casã întreagã, însã, pentru astãzi vorbim de izolarea termicã a faþadelor din judeþul Hunedoara În primul rând, pentru cã sunt foarte sãnãtoase, ele permit transferul de vapori de apã din interiorul clãdirii în exterior ºi atunci, unde sunt utilizate, nu mai existã

igrasie. Sunt mult mai uºoare, decât betoanele clasice, sunt bune izolante termice, fonice, utilizeazã resursele locale ºi dureazã mult”, a declarat ing. Petrache Teleman.

Ideea de a folosi rumeguº, talaj ºi lâna pe care oierii nu prea au cui sã o vândã a prins, iar edilii invitaþi la discuþii s-au arãta deschiºi unor astfel de tehnologii noi. „Pânã la urmã

materialele pe care trebuie sã le folosim sunt cele care merg în pas cu timpul. Nu putem noi sã dãm înapoi. Acestea sunt cele mai bune materiale în acest moment ºi trebuie sã þinem cont de ele. Trebuie sã facem în aºa fel încât cetãþenii sã aibã un confort mai bun”, a spus ºi Cornel Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni, iar la fel de oportunã a considerat aceastã variantã ºi primarul Ilie Pãducel de la Petrila. „Nu pot spune cã suntem foarte pregãtiþi. Suntem la începutul acestei metode de îmbunãtãþire a perfor-

manþei energetice a clãdirilor. Noi suntem mai pregãtiþi cu metida clasuicã, dar ceea ce se vrea a se face azi ca început, eu zic cã este foarte bine venit ºi este o mãsurã care, alãtyri de celelalte mãsuri luate de Guvern, pentru îmbunãtãþirea performanþelor

energetice în blocuri, vine sã ajute administraþiile locale”, a mai spus ºi Ilie Pãducel..

“Suntem în Valea Jiului, una dintre zonele pilot ale proiectului nostru, poriectl este o iniþiativã complexã a programului Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare finanþat de Fondul Global de Mediu în valoare de 3 milioane de dolari.

Este un proiect care îºi doreºte sã atingã atât aspectele schimbãrilor climatice cât ºi ameliroare a sãrãciei energetice. În acest scop noi ne+am canalizat eforturile pe patru componente ale proiectlui. În primul rând dorim sã ajutãm

partenerii în acest proiect, respectiv Ministerul Mediului ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale în a formula politici adecvate de îmbunãtãþire a cadrului legislativ existent pentru amelioarea sãrãciei faþã de combustibili sau a sãrãciei energetice prin oficializarea acestui concept ºi apoi prin mãsuri de evalu-

are a sãrãciei pentru combustibili ºi mãsuri de reducere a acestuia. Politicile pe care încercãm sã le formulãm sunt atât la nivel naþional cât ºi la nivel local, apoi o a doua componentã importantã a proiectului este o componentã de training, de dezvoltare a capacitãþii autoritãþilor locale de a îºi integra ºi implementa aceste mãsuri de eficienþã energeticã ºi reducere a sãrãciei faþã de combustibili, dar ºi a capacitãþii

profesioniºtilor din domeniul construcþilor, ingineri, arhitecþi care sã conºtienzizeze faptul cã existã materiale de construcþie ºi de izolate a clãdirilor alternative faþã de ceea ce existã acum pe piaþã ºi cã acestea se pot folosi cu succes în acest scop”, a declarat Monica Moldovan, director de programe UNDP România.

Proiectul ”Îmbunãtãþirea Eficienþei Energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România” este finanþat de Fondul Global de Mediu ºi implementat de Ministerul Dezvoltãrii

Regionale ºi Administraþiei Publice, în parteneriat cu Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice ºi cu ºase administraþii locale din judeþele Dolj ºi Hunedoara: Calafat, Cãlan, Craiova, Petrila, Petroºani ºi Vulcan. Proiectul acþioneazã la nivel naþional ºi local pentru reducerea consumurilor de energie ºi a emisiilor de gaze cu efect de serã, prin mãsuri de creºtere a performanþei energetice a clãdirilor, precum ºi pentru identificarea unor mãsuri de sprijinire a gospodãriilor ºi comunitãþilor cu venituri reduse, în scopul diminuãrii sãrãciei faþã de combustibil.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Primari de meserie

E

dilii ºefi ai localitãþilor din Valea Jiului cu o singurã excepþie, sunt la un pas de a deveni primari pe viaþã. Aceasta dupã ce au reuºit sã obþinã cel puþin trei mandate consecutive de primar.

Maximilian GÂNJU În funcþie de mandatele obþinute, trei dintre primarii Vãii Jiului au reuºit sã-ºi convingã alegãtorii cã au nevoie de încã patru ani pentru a-ºi continua programele începute în legislaturile anterioare, dar mai ales sã-ºi onoreze promisiunile electorale. A contat mai puþin faptul cã unii nu au reuºit sã facã mare lucru din ceea ce au promis în trecut, ori la doi ani de la ultimele alegeri locale, sau cã oamenii au bãtut de sute de ori drumul la instituþiile pe care le conduc ca sã gãseascã rezolvare la problemele lor. Cert este cã au ocupat un scaun de pe care unii edili nu au mai

coborât de cel puþin un deceniu.

C

alificat în meseria de primar Cel mai cunoscut caz de primar din Valea Jiului, ales ºi reales, este cel al edilului-ºef din Petrila, Ilie Pãducel. Acesta a câºtigat lejer în localitatea sa la mai toate alegerile post decembriste fotoliul de pri-

mar, ºi asta încã din primul tur de scrutin.

Pãducel a reuºit sã-ºi menþinã scaunul timp de cinci mandate ºi datoritã traseismului politic, el oscilând între PD , PDL ºi PSD, în funcþie de formaþiunea aflatã la putere. În plus, Ilie Pãducel s-a bucurat de încrederea locuitorilor micuþului oraº minier, nu neapãrat pentru dezvoltarea oraºului cât mai ales datoritã faptului cã nu a avut contracandidaþi îndeajuns de cunoscuþi care sã capteze atenþia votanþilor. Pãducel este unul din cei mai vechi primari din þarã care a reuºit sã rãmânã în funcþie ºi se mai gândeºte la încã un mandat. Pânã la

alegeri are însã de dat explicaþii procurorilor pentru mai multe proiecte de investiþii la care inspectorii Corpului de Control al primului ministru au descoperit abateri.

A

pierdut când nu se aºtepta Un alt primar cu state vechi în administraþie a fost Ilie Botgros din Aninoasa.

Ca ºi Pãducel s-a plimbat de la o formaþiune politicã la alta pentru a obþine fotoliul de primar, dar la ultimele alegeri a suferit un eºec usturãtor. Chiar dacã la micã distanþã de actualul primar, Ilie Botgros a

pierdut fotoliul ºi spune cã pânã ºi rude de-ale sale l-au trãdat votând contracandidatul, adicã pe fostul secretar al primãriei, Nicolae Dunca, cel care astãzi conduce localitatea. Aninoasa este singura excepþie, în restul localitãþilor primarii fiind aleºi de electorat fãrã probleme. Cu patru mandate consecutive, Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni este situat pe locul trei în lista edililor cu vechime la primãrie. Resmeriþã a obþinut al patrulea mandat ºi pentru cã nu a avut un contracandidat puternic la alegerile din 2004.

Edilul nu doar cã a convins electoratul sã-l

voteze de 14 ani încoace ci a obþinut voturi ºi pentru unul din fii sãi care a ajuns deputat. Este foarte adevãrat cã Resmeriþã a rãmas fidel partidului iar în localitatea din vestul Vãii Jiului, PSDul s-a bucurat de susþinere la fiecare scrutin. Tot Resmeriþã la ajutat ºi pe senatorul Cosmin Nicula sã-ºi asigure mandatul în colegiul LupeniUricani. Un alt primar care a oscilat de la un partid la altul, în funcþie de cine era la putere este ºi Gheorghe Ile. De fapt, edilul a recunoscut cã nu-l intereseazã atât de mult în ce partid este pentru cã „eu fac politica oamenilor care m-au ales”. Chiar dacã a fost candidatul unui partid care nu se bucurã de foarte mare sprijin în regiunea minierã a judeþului ºi Tiberiu Iacob Ridzi a obþinut pânã acum trei mandate la fel ca ºi edilul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu, deosebirea fiind cã ultimul a mai fost membru ºi la alte formaþiuni politice.

Consecinþe extrem de grave prin restricþionarea traficului pe Defileu

D

eputatul Monica Iacob Ridzi încearcã din rãsputeri sã afle care este situaþia Drumului Naþional 66, mai exact pe Defileul Jiului.

Deputatul Monica Iacob Ridzi a adresat o întrebare secretarului de stat în Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine cu privire la restricþiile de circulaþie pe Defileul Jiului.

Monika BACIU “Mã adresez dumneavoastrã, domnule secretar de stat pentru a vã aducel la cunoºtinþã o problemã cu consecinþe extrem de grave nu doar pentru circulaþia pe drumurile publice, ci ºi o problemã cu implicaþii economice ºi sociale deosebit de grave pentru cetãþenii din Valea Jiului, dar ºi pentru cetãþenii din nordul judeþului Gorj. La solicitarea antreprenorului general al lucrãrilor de reabilitare a DN 66 Petroºani+Târgu Jiu,

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi drumuri Naþionale din România a aprobat impunerea unor restricþii de circulaþie pe DN 66, pe sectorul curpins între km 93+500-km 126+000 Bumbeºti Jiu+Petroºani, care este închis în fiecare zi de luni pânã sâmbãtã în intervalele orare 06:00+12:0014.30:20.30. restricþiile sunt impuse pe o perioadã de 3 luni, respectiv între 17.03.2014 ºi 15.06.2014”, se aratã în interpelare. Deputatul îi explicã secretarului de stat

care sunt consecinþele acestor restricþii asupra economiei Vãii Jiului. “Impunerea unor astfel de restricþii este în mãsurã sã afecteze, în mod grav, activitatea agenþilor economici din Valea Jiului ºi a celor din nordul judeþului Gorj, dar ceea ce este ºi mai grav este cã prin blocarea timp de 6 zile pe sãptãmânã a Defileului Vãii Jiului, peste 135.000 de cetãþeni ai acestei regiuni rãmân practic izolaþi,

având în vedere cã rutele ocolitoare propuse de CNADNR implicã un traseu de peste 200 de kilometri,

iar traseele alpine alternative, pe DN 7A Petrosani + Voineasa sau DN 66A Petroºani+Uricani+Bãile

Herculane, sunt blocate din cauza lipsei investiþiilor pentru reabilitare, sau dupã caz modernizare”, se mai aratã în interpelare.

Deputatul a mai trimis o interpelare în urmã cu câteva sãptãmâni o interpelare lui Dan ªova, ministrul transporturilor, pe aceeaºi temã.

Rãspunul venit a fost unul evaziv ºi anume în urma reorganizãrilor din ministere rãspunsurile pe aceastã temã trebuie cãutate în altã parte.

8 Fotoreportaj

Casa de 150 de ani ºi colþul de rai al unei familii de orãºeni

Î

ntr-o micã localitate din Hunedoara, între munþi, doi orãºeni ºi-au creat propriul lor colþ de rai. Cu resurse puþine, dar "cu multã dorinþa ºi dragoste de naturã", ne-a spus Sorin Ion. Casa de vacanþã a soþilor Ion, care locuiesc în Deva, este veche de cel puþin 150 de ani.

Fotoreportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Aproape neatinsã de trecerea vremii, locuinþa se afla în satul Trestia din comunã Bãiþa, judeþul Hunedoara, între Munþii Metaliferi ºi Munþii Zarandului.

Este o zonã defavorizatã, din acest motiv fiind ºi mai accesibilã financiar, situatã la 27 de kilometri de Deva.

Casã, ridicatã de cei din neamul Hanci, are sigur peste 150 de ani, în timp ce unii zic cã are chiar 200 de ani, a povestit Sorin Ion pentru Ziare.com. Bãtrînii satului o ºtiu de peste 80 de ani cu þiglã, dar ea a fost acoperitã la origine cu paie de grîu.

Are douã camere, o bucãtãrie ºi o cãmarã.

Este fãcutã din lemn rotund de gorun ºi salcâm, acoperitã cu pãmînt, temelia este din piatrã lipitã cu pãmînt, în foarte bunã stare de conservare.

Î

nãuntru sunt grinzi, iar podeaua este de lemn.

"Ici-colo i-am fãcut eu ceva îmbunãtãþiri: douãtrei grilaje, lateralele la pod au fost vechi, le-am înlocuit... am încercat sã nu fie kitsch. A trebuit, din pãcate, sã schimbãm bucãtãria, am pus beton, pentru cã erau ºoareci", a adãugat hunedoreanul.

este animat de cîteva broscuþe care cînta seara. A avut ºi cîþiva peºti. Fântîna se afla lîngã casã.

Nãscut în Piteºti, dar "ardelenizat" de la zece ani, Sorin Ion lucreazã la CFR, la garã din Deva. Soþia, din Moldova, este laborantã. Concediile, sfîrºiturile de sãptãmînã ºi le petrec la Trestia.

Soþii Ion au doi copii, amîndoi plecaþi în Germania. Fata este la liceu ºi ia cursuri de vioarã, urmînd sã facã facultatea de muzicã aici, iar bãiatul este manager la o pensiune

Împrejurul gospodãriei au ridicat un gard. În continuare, la exterior va fi fãcutã o faþadã, tot cu pãmînt, iar cãmara va fi transformatã în baie.

G

meritat, este convins Sorin Ion: "Vecinii au oi, vaci vin în fiecare zi cu ouã proaspete, cu lapte cald, cu tot ce îþi doreºti". Carul cu vaci al vecinilor îl vor folosi pentru a aduce pãmîntul pentru faþadã.

Singura sa nemulþumire este legatã de drumul prost.

maºini este o provocare pentru familia din Deva.

Acum însã bãiatul este pe picioarele lui, iar faþa, ale cãrei lecþii de vioarã costa cîte 50 de euro, este ajutatã de mãtuºa, care lucreazã la Filarmonica din Stuttgart.

rãdina cu de toate

Bogãþia naturii inunda peisajul din jurul trainicei locuinþe. Livada a fost cumpãratã cu 50-60 de pruni, au mai pus cîþiva meri, viþa-devie. Brazii pe care îi cumpãrã de Crãciun la ghiveci îi planteazã aici primãvara. Soþia, Geta Ion, se ocupã de flori. În grãdina cultiva ce le trebuie pentru consumul propriu.

"Am aclimatizat bam-

lumea, au decis sã se stabileascã în Trestia, mai sus de familia Ion. "Au vorbit la primãrie ºi au mai reparat cît de cît drumul, l-au fãcut mai accesibil", a precizat Sorin Ion. Cu venituri lunare de aproximativ 700 de euro, întreþinerea a doua case, a douã

Cei doi soþi plãtesc la Trestia doar curentul, 40-50 de lei pe lunã, ºi impozitul pe casã, care

bus, îl folosim pentru grilaje, am fãcut un umbrar lîngã casã din bambus, din trestie ºi din cîteva traverse", a continuat Sorin Valeriu Ion. Puieþii de bambus au ajuns deja la vreo patru metri. Înainte de 2007, casa nu mai fusese locuitã de 20 de ani.

La dorinþa soþiei a fost construit ºi un iaz.

Acesta, cu rol mai mult ornamental ºi alimentat cu apã din fîntînã, este împodobit cu nuferi ºi

situatã la aproximativ 50 de kilometri de Berlin.

D

espre investiþie ºi cîºtiguri Casã, care a costat 150 de milioane de lei vechi, a fost luatã cu credit de la bancã, plãtit în cinci ani. Au încercat fãrã succes sã convingã o rudã mai bogatã sã îi ajute în schimbul a jumãtate din dobînda.

Oricum, investiþia a

"Aproape ºapte ani am cãrat cu spatele pentru tot ce a fost aici de fãcut - ciment, lemne, mobila", a lãmurit hunedoreanul.

Totuºi, situaþia s-a îmbunãtãþit uºor la intervenþia unei familii de nemþi.

Germanii, ingineri textiliºti, pe care munca i-a dus prin toatã

a fost 50 de lei.

"Mã bucur sã împãrtãºesc ºi altora, nu am posibilitatea sã fac pensiuni, dar uºa e deschisã pentru orice vrea sã vinã sã vadã", a încheiat Sorin Ion. Foto: Facebook/ Sorin Valeriu Ion Sursa: ziare.com

8 Fotoreportaj

Casa de 150 de ani ºi colþul de rai al unei familii de orãºeni

Î

ntr-o micã localitate din Hunedoara, între munþi, doi orãºeni ºi-au creat propriul lor colþ de rai. Cu resurse puþine, dar "cu multã dorinþa ºi dragoste de naturã", ne-a spus Sorin Ion. Casa de vacanþã a soþilor Ion, care locuiesc în Deva, este veche de cel puþin 150 de ani.

Fotoreportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Aproape neatinsã de trecerea vremii, locuinþa se afla în satul Trestia din comunã Bãiþa, judeþul Hunedoara, între Munþii Metaliferi ºi Munþii Zarandului.

Este o zonã defavorizatã, din acest motiv fiind ºi mai accesibilã financiar, situatã la 27 de kilometri de Deva.

Casã, ridicatã de cei din neamul Hanci, are sigur peste 150 de ani, în timp ce unii zic cã are chiar 200 de ani, a povestit Sorin Ion pentru Ziare.com. Bãtrînii satului o ºtiu de peste 80 de ani cu þiglã, dar ea a fost acoperitã la origine cu paie de grîu.

Are douã camere, o bucãtãrie ºi o cãmarã.

Este fãcutã din lemn rotund de gorun ºi salcâm, acoperitã cu pãmînt, temelia este din piatrã lipitã cu pãmînt, în foarte bunã stare de conservare.

Î

nãuntru sunt grinzi, iar podeaua este de lemn.

"Ici-colo i-am fãcut eu ceva îmbunãtãþiri: douãtrei grilaje, lateralele la pod au fost vechi, le-am înlocuit... am încercat sã nu fie kitsch. A trebuit, din pãcate, sã schimbãm bucãtãria, am pus beton, pentru cã erau ºoareci", a adãugat hunedoreanul.

este animat de cîteva broscuþe care cînta seara. A avut ºi cîþiva peºti. Fântîna se afla lîngã casã.

Nãscut în Piteºti, dar "ardelenizat" de la zece ani, Sorin Ion lucreazã la CFR, la garã din Deva. Soþia, din Moldova, este laborantã. Concediile, sfîrºiturile de sãptãmînã ºi le petrec la Trestia.

Soþii Ion au doi copii, amîndoi plecaþi în Germania. Fata este la liceu ºi ia cursuri de vioarã, urmînd sã facã facultatea de muzicã aici, iar bãiatul este manager la o pensiune

Împrejurul gospodãriei au ridicat un gard. În continuare, la exterior va fi fãcutã o faþadã, tot cu pãmînt, iar cãmara va fi transformatã în baie.

G

meritat, este convins Sorin Ion: "Vecinii au oi, vaci vin în fiecare zi cu ouã proaspete, cu lapte cald, cu tot ce îþi doreºti". Carul cu vaci al vecinilor îl vor folosi pentru a aduce pãmîntul pentru faþadã.

Singura sa nemulþumire este legatã de drumul prost.

maºini este o provocare pentru familia din Deva.

Acum însã bãiatul este pe picioarele lui, iar faþa, ale cãrei lecþii de vioarã costa cîte 50 de euro, este ajutatã de mãtuºa, care lucreazã la Filarmonica din Stuttgart.

rãdina cu de toate

Bogãþia naturii inunda peisajul din jurul trainicei locuinþe. Livada a fost cumpãratã cu 50-60 de pruni, au mai pus cîþiva meri, viþa-devie. Brazii pe care îi cumpãrã de Crãciun la ghiveci îi planteazã aici primãvara. Soþia, Geta Ion, se ocupã de flori. În grãdina cultiva ce le trebuie pentru consumul propriu.

"Am aclimatizat bam-

lumea, au decis sã se stabileascã în Trestia, mai sus de familia Ion. "Au vorbit la primãrie ºi au mai reparat cît de cît drumul, l-au fãcut mai accesibil", a precizat Sorin Ion. Cu venituri lunare de aproximativ 700 de euro, întreþinerea a doua case, a douã

Cei doi soþi plãtesc la Trestia doar curentul, 40-50 de lei pe lunã, ºi impozitul pe casã, care

bus, îl folosim pentru grilaje, am fãcut un umbrar lîngã casã din bambus, din trestie ºi din cîteva traverse", a continuat Sorin Valeriu Ion. Puieþii de bambus au ajuns deja la vreo patru metri. Înainte de 2007, casa nu mai fusese locuitã de 20 de ani.

La dorinþa soþiei a fost construit ºi un iaz.

Acesta, cu rol mai mult ornamental ºi alimentat cu apã din fîntînã, este împodobit cu nuferi ºi

situatã la aproximativ 50 de kilometri de Berlin.

D

espre investiþie ºi cîºtiguri Casã, care a costat 150 de milioane de lei vechi, a fost luatã cu credit de la bancã, plãtit în cinci ani. Au încercat fãrã succes sã convingã o rudã mai bogatã sã îi ajute în schimbul a jumãtate din dobînda.

Oricum, investiþia a

"Aproape ºapte ani am cãrat cu spatele pentru tot ce a fost aici de fãcut - ciment, lemne, mobila", a lãmurit hunedoreanul.

Totuºi, situaþia s-a îmbunãtãþit uºor la intervenþia unei familii de nemþi.

Germanii, ingineri textiliºti, pe care munca i-a dus prin toatã

a fost 50 de lei.

"Mã bucur sã împãrtãºesc ºi altora, nu am posibilitatea sã fac pensiuni, dar uºa e deschisã pentru orice vrea sã vinã sã vadã", a încheiat Sorin Ion. Foto: Facebook/ Sorin Valeriu Ion Sursa: ziare.com

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Pe „roºu” Încasãrile Finanþelor Publice s-au prãbuºit cu peste 9 procente

D

eºi economia naþionalã a înregistrat o creºtere în primul trimestru al acestui an, încasãrile la nivelul Agenþiei Judeþene a Finanþelor Publice sunt mult mai mici decât anul trecut. Judeþul Hunedoara se aflã printre cele zece de unde anul acesta s-au livrat sume mai mici la bugetul naþional decât în aceeaºi perioadã a anului 2013.

Carmen COSMAN O statisticã realizatã de economica.net relevã faptul cã, întrun trimestru în care economia a crescut cu 3,8%, nu mai puþin de zece ANAF-uri judeþene au livrat la bugetul naþional mai puþin decât în aceeaºi perioadã a anului trecut. Iar reprezentanþii acestor instituþii lor se plâng cã rezultatele negative ar fi apãrut pentru cã firmele mari din judeþele lor "au fost luate la Bucureºti". Printre

cele 10 judeþe se aflã ºi Hunedoara, care totuºi se aflã pe locul 17 ca nivel alº încasãrilor, dintr-un total de 43, cu 332 de milioane de lei. Totuºi, faþã de anul trecut, Hunedoara se aflã „pe roºu”, cu o scãdere de 9,29% a încasãrilor la buget. Iar administraþiile care au înregistrat cifre negative aratã în masã cãtre Bucureºti, subliniind cã o parte a marilor contribuabili ai judeþelor au fost preluaþi de cãtre Direcþia Generalã de Administrare a Marilor

Contribuabili (DGAMC) de la Bucureºti. Astfel, a dispãrut o parte importantã din veniturile la nivel de judeþ.

Astfel, oficialii AJFP Hunedoara, citatþi de economica.net. spun cã veniturile încasate în primul trimestru al acestui an au fost de 331,7 miliaone de lei, faþã de 365, 62 milioane lei în perioada similarã a anului 2013, dar ºi sumele declarate de contribuabili, comparând cele douã

perioade, au fost mai mici cu peste 40 de milioane de lei. „Acest fapt s-a datorat migrãrii, la sfârºitul anului trecut, a unei

societãþi comerciale din judeþul nostru la Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili, suma declaratã de

Ministrul Finanþelor anunþã menþinerea cotei unice în 2015, din cauza "aspectelor tehnice"

C

ota unicã va fi menþinutã în 2015, întrucât trecerea la impozitarea progresivã a venitului presupune aspecte tehnice, de declarare ºi platã, care nu pot fi implementate pânã atunci, a declarat ministrul Finanþelor, Ioana Petrescu, evitând sã rãspundã cãtre ce formulã de taxare opteazã.

"Sigur menþinem cota unicã de impozitare pentru companii.

Sincer nu cred cã se poate realiza din 2015. Existã mai multe aspecte tehnice (...) În viitorul foarte apropiat nu vãd sã se poatã face. Presupune schimbãri majore, cum se declarã ºi se plãteºte", a arãtat Petrescu. Ministrul

Finanþelor a recunoscut cã trecerea la impozitarea progresivã este trecutã atât în programul de guvernare, cât ºi în strategia fiscal-bugetarã, ca o formã de relaxarea a fiscalitãþii pentru persoanele cu venituri reduse, dar a refuzat sã rãspundã la întrebarea directã dacã este de pãrere cã ar

trebui sã se renunþe la cota unicã.

"Cred cã în momentul în care se va lua decizia, dacã se va lua, trebuie sã se facã o analizã în ce mod aceastã impozitare este vãzutã ca o relaxare fiscalã pentru cei cu venituri mici. Primul pas este sã decizi dacã doreºti", a spus Petrescu. Ea a precizat cã în niciun caz nu se va renunþa la cota unicã de impozitare a profitului, de 16%. În Strategia fiscal-bugetarã 2014-2016, postatã pe site-ul Ministerului Finanþelor în primãvara anului trecut ºi aprobatã tot

în 2013 de Guvern ºi Parlament, se afirmã, la capitolul privind "Tendinþe ale principalelor taxe ºi impozite pe orizontul 20142017", cã se intenþioneazã "introducerea impozitului diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitãti fiscale: cote 8%, 12% si 16 % ce vor putea fi stabilite pe grile de venit, precum ºi reducerea semnificativã a CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, care prin mãsurile ce vor fi întreprinse va avea un impact bugetar neutru".

aceastã societate în primul trimestru al anului trecut fiind de 36,2 milioane de lei”.

De asemenea, susþin reprezen-

tanþii AJFP Hunedoara, anual se actualizeazã, prin ordin al preºedintelui ANAF, listele contribuabililor mari ºi mijlocii conform criteriilor de selecþie. Iar în baza ordinelor ANAF din noiembrie 2013, 10 societãþi

comerciale au trecut spre administrare la DGAMC, iar cinci s-au întors de la Bucureºti la Hunedoara. „Ca urmare a acestui fapt, cuantumul sumelor declarate de contribuabili a scãzut cu 6 milioane de lei”, au mai spus sursele menþionate anterior.

Totuºi, indiferent care ar fi motivul invocat de sucursalele ANAF pentru rezultatele slabe, per total, veniturile bugetului general consolidat au crescut în primul trimestru al anului cu doar 3,8%, adicã doar cu inflaþia, în condiþii de creºtere economicã de aproape 4%. ªi ministrul Finanþelor, Ioana Petrescu, s-a declarat nemulþumit de acest aspect ºi chiar a ameninþat cã va destitui conducerea ANAF din cauza rezultatelor slabe.

Programele cu finanþare europeanã 2014-2020 vor fi accesibile pentru mediul privat din toamnã Guvernul se aflã în faza finalã de întocmire a noului Acord de Parteneriat cu Uniunea Europeanã pentru exerciþiul financiar 2014-2020, iar programele cu finanþare europeanã pentru acest interval vor fi accesibile mediului privat din toamnã, a

afirmat premierul Victor Ponta.

"Suntem într-o fazã aproape finalã de întocmire a noului Acord de Parteneriat ºi, practic, programele cu finanþare europeanã 20142020 vor fi accesibile din aceastã toamnã pentru mediul privat", a spus Ponta.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

În lighean, prin Europa...

A

dio apã caldã, ne vom aminti întotdeauna cu drag de tine! România, implicit ºi Valea Jiului, au intrat în Europa care ne aºtepta „cu braþele larg deschise” ºi, bineînþeles, cu numeroase alte „avantaje” destinate regãsitului popor român.

Mircea NISTOR Odatã cu intrarea Europei în România, pe lângã faptul cã românii au purces în structura europeanã cu salariile lor tot mai jenante, iar europenii au venit cu preþurile ºi cerinþele lor, naþiunea românã a contribuit ºi ea la dezvoltarea patrimoniului cultural, economic, sportiv ºi social european. Astfel, o datã cu „românii” au fost duse spre vestul european ºi câteva trãsãturi specifice Balcanilor, printre acestea, la loc de cinste, aflându-se lipsa de civilizaþie necesarã vieþuirii în condiþii umane în secolul XXI. La acest punct, Valea Jiului se aflã printre zonele fruntaºe ale

þãrii, cel puþin în ceea ce priveºte lipsa crasã a igienei personale. Astfel, în prezent, municipiul Petroºani este singura localitate din Vale în apartamentele cãreia mai curge (încã) la robinete apã caldã provenitã din sistemul centralizat de furnizare a apei calde menajere. În rest, în Bãniþa, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi Uricani fiecare cetãþean european încãlzeºte apa „lavabilã” în funcþie de posibilitãþile materiale, prin utilizarea de boilere, centrale pe gaz, sobe, aragazuri sau în tot mai numeroase cazuri... deloc. În acelaºi timp, pentru tot mai mulþi dintre locuitorii Vãii, cel mai utilizat obiect de toaletã per-

sonalã a rãmas arhaicul lighean. Am vrut UE, am vrut libertate ºi civilizaþie ºi facem bãiþã tot în lighean, ca pe vremea „împuºcatului”. Mulþi se plâng cã odraslele lor aduc de la ºcoalã pãduchi ºi râie dar nu se gândesc cã tocmai acasã nu au ce le trebuie pentru întreþinerea igienei personale. În parte, este ºi vina lor dar ºi a celor care se ocupã de „bunul mers înainte” al societãþii româneºti. Adicã al guvernanþilor, cei care stabilesc preþul gigacaloriei, unul descurajant pentru tot mai mulþi oameni. Astfel, datoritã preþurilor, douã localitãþi din Valea Jiului care puteau beneficia de apã caldã furnizatã de termocentrala din Paroºeni pe timp de varã, de ani buni, au cerut sistarea acesteia.

Singura localitate branºatã la reþea ºi în care se mai furnizeazã (încã) apã caldã menajerã este municipiul Petroºani. Ce-i drept ºi aici

Performanþa ºcolarã, rãsplãtitã cu un laptop

ª

eful de promoþie, Sorin Ifrim, de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani a primit drept premiu un laptop de ultimã generaþie. Dupã cum a precizat tânãrul absolvent al clasei a XII-a cadoul este unul mai mult decât binevenit.

Mircea NISTOR

„Mã bucur cã am terminat liceul ca ºef de promoþie ºi cã am primit drept premiu acest laptop. Pot sã spun cã mã simt bine în pielea mea pentru performanþele ºcolare obþinute dar ºi pentru acest cadou – surprizã.

Pe mai departe îmi doresc sã termin o facultate ºi sã obþin un post bun”, a spus Sorin Ifrim, absolvent clasa a XII-a de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani.

Premiul a fost oferit de cãtre Asociaþia Informare – Calitate – Educaþie „Margareta Dima”. „ªi pe viitor ne dorim sã-i recompensãm pe elevii fruntaºi iar premiul oferit reprezintã un îndemn pentru tineri de a realiza ce a reprezentat Margareta Dima pentru aceastã unitate ºcolarã.

Prin calitatea ei de dascãl s-a dedi-

cat, trup ºi suflet, activitãþii didactice ºi liceului.

Sora mea a rãmas cu sufletul aici ºi de aceea ne dorim ca ºi elevii sã ºtie cã aici a profesat ºi Margareta Dima”, a declarat Magdalena ªandor, sora profesoarei

care ne-au promis cã ne vor ajuta ºi susþine ºi pe viitor”, a precizat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. În acest an, asociaþia care poartã numele uneia dintre profesoarele de renume care a predat la liceul din Petroºani va mai oferi ºi alte premii.

Astfel, urmeazã a fi rec-

Dima, în acelaºi timp ºi preºedintele Asociaþiei care a oferit laptopul. „Mã bucur pentru elevul nostru care a obþinut acest premiu ºi le mulþumesc celor de la aceastã asociaþie

ompensaþi cu premii în bani, pentru întreaga activitate, profesorii ce se vor pensiona în acest an precum ºi un elev participant la faza naþionalã a olimpiadei inter-disciplinare.

circa 75% dintre apartamente au fost debranºate dar aproape 15.000 de oameni încã mai utilizeazã apa caldã venitã de la Paroºeni. ÎNCÃ o mai utilizeazã pentru cã, în luna iunie, probabil cu începere din data de 2, Sucursala Electrocentrale Paroºeni va sista furnizarea acesteia.

Adicã, timp de o lunã întreagã (sau poate douã), în perioada numitã în popor „Cuptor” nici mãcar puþinii racordaþi la reþea, cu toþii bun-platnici, nu vor mai beneficia de serviciile plãtite, de cãtre unii, chiar ºi în avans. Aici este vorba despre minerii care beneficiazã de bonuri acordate de CNH ºi care plãtesc în avans „deserviciile” oferite de temocentrala din Paroºeni. Deci, vor fi

nevoiþi sã se întoarcã ºi ei la strãmoºescul lighean...

Asta se întâmplã (ºi) în anul de graþie 2014, într-o zonã membrã a UE, zonã consideratã drept una civilizatã.

Apropo, tot este bine cã apa caldã va lipsi doar vreo câteva zeci de zile, þinând cont de faptul cã în 2008, timp de o varã întreagã, la toate robinetele din Valea Jiului nu a curs deloc apã încãlzitã în sistem centralizat... Oare ce se întâmpla dacã aºa ceva se întâmpla prin alte oraºe? Singura soluþie ar fi încã o... plecare în concediu (undeva unde existã un hotel cu apã caldã) sau o vizitã la rudele din alte zone. Adicã în Italia, Spania, Portugalia sau oriunde altundeva decât România. Altfel, vã (ne) paºte ligheanul...

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Flacãra de veghe a minei Dâlja

D

e trei ani, pe 29 mai, foºti angajaþi ai minei Dâlja se întâlnesc pentru a întreþine vie flacãra de veghe a minei, a spiritului acesteia ºi al legãturilor sufleteºti nãscute în galeriile fostei exploatãri. Ieri, a avut loc întâlnirea anualã, iar marele absent este cel care a fost mulþi ani directorul minei Dâlja - Carol Schreter.

Ileana FIRÞULESCU

Au participat directori generali, foºti ºefi de sectoare, ingineri ºefi ºi colegi din celelate structure ale fostei exploatãri miniere care a declanºat mineriade. În urmã cu trei ani, un grup de foºti angajaþi ai a minei care a declanºat mineriade, fosta minã Dâlja, au avut ideea de a pãstra viu spiritul vremurilor bune ºi au iniþiat

prima întâlnire în data de 29 mai 2011, datã rãmasã ”bãtutã în cuie” pentru anii ce

vor urma.

Prima întâlnire a fost organizatã de ing.

Martin Borºa, care a activat la Dâlja timp de ºapte ani ca ºef de sector ºi inginer ºef adjunct. ”Am hotãrât atunci ca în fiecare an în ziua de 29 mai sã ne întâlnim cei care am lucrat la mina Dâlja, cu ani în urmã, pentru a pãstra viu spiritual acelor vremuri. La prima întâlnire au participat vreo 30 de foºti colegi, la a doua - vreo 40.

Am invitat ºi pe fostul director Vasilescu ºi pe Bocan. Iosif Bocan a fost ºef de sector la mina Dâlja, apoi a fost director pe la mai multe mine din Vale ºi a ajuns director general. A fost o perioadã frumoasã din tinereþea noastrã. Sã nu uitãm cã ºi fostul primar Carol Schreter a fost mulþi ani direc-

atunci când pierzi ceva, îi simþi cu adevãrat valoarea” – a declarat nostalgic inginerul minier Martin Borºa, actual preºedinte al CARP Petrila.

De precizat cã în 1999, când fostul ministru al Economiei, Radu

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri.

Comenzi la telefon: 0726669060

torul minei Dîlja, a fost mina lui de suflet. ªi astãzi (ieri – 29 mai 2014), ne întâlnim la Casa Bobârcã. Sunt curios câþi vor veni de data aceasta.

Anul trecut a fost ºi Hummel, tatãl lui Robert Hummel. El este plecat în Germania, dar s-a nimerit sã fie în zonã.

Pânã acum au fost cu adevãrat binefãcãtoare aceste întâlniri. Mina Dîlja a fost locul unde ne-am legat sufleteºte. ªi cum se spune,

Berceanu a anunþat pe posturile nationale de televiziune cã va închide minele Dâlja ºi Bãrbãteni, luând prin surprindere întreaga Vale a Jiului - pentru cã nu discutase nici mãcar cu administraþia Companiei Naþionale a Huilei – minerii de la Dâlja au fost primii care au aprins scânteia altei mineriade, urmaþi fiind de cei de la Bãrbãteni.

Mina Dâlja nu a mai funcþionat, iar din 2004 a intrat pe pro-

gram de închidere. În 2005, turnul puþului cu schip de la fosta exploatare

minierã a fost demolat prin implozie, fiind astfel curãþat locul care devenise ”perimetru afectat”. Afectaþi au fost ºi minerii ºi familiile lor ºi chiar viitorul Vãii Jiului.

Turnul putului cu schip demolat era un adevãrat simbol al mineritului din Vale, aºa cã ºi demolarea sa a fost privitã ca un moment simbolic, ce ar putea marca "începutul sfârºitului" pentru industria minierã. Dovada cã mineritului i se cântã prohodul.

Mai existã acum ”flacãra de veghe” întreþinutã de foºtii angajaþi din toate paliere de activitate din minerit…

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Alimentele picante, secretul longevitãþii

A

limentele picante, cum ar fi ardeiul iute, contribuie la creºterea longevitãþii, datoritã capacitãþii acestora de a inhiba senzaþia de durere, potrivit unui studiu american.

Oamenii de ºtiinþã americani de la Universitatea din California au constatat cã inhibarea capacitãþii organismului de a simþi durere, prin consumul de alimente picante, precum ardeiul iute, favorizeazã longevitatea, informeazã dailymail.co.uk.

Cercetãtorii au ajuns la aceastã concluzie dupã o serie de experimente pe ºoareci, în cadrul cãrora semnalele de durere au fost împiedicate sã ajungã la creier, fapt care le-a prelungit acestora viaþa.

Astfel, animalele care nu au mai produs proteina responsabilã cu simþirea durerii, denumitã TRPV1, au avut nu doar "o viaþã excepþional de lungã", cu aproximativ 14%, ci ºi mai sãnãtoasã. De asemenea,

aceºti cobai se îmbolnãveau mai rar de cancer, iar memoria nu le-a fost afec-

tatã atât de mult odatã cu înaintarea în vârstã.

Totodatã, aceºti cobai ardeau mai uºor caloriile, fãrã sã facã mai multã miºcare ca de obicei, iar metabolismul lor, inclusiv capacitatea de a procesa zaharurile din sânge, s-a

pãstrat la parametri optimi odatã cu înaintarea în vârstã - fenomen ce ar putea reduce riscul de diabet, potrivit studiului publicat în revista Cell.

"Suntem convinºi cã blocarea acestui receptor al durerii s-ar putea dovedi extrem de utilã, nu numai pentru alinarea durerii, ci ºi

pentru promovarea longevitãþii ºi a sãnãtãþii metabolice, mai ales pentru prevenirea diabetului ºi obezitãþii. Pe mãsurã ce îmbãtrânesc, oamenii se confruntã cu o mai mare incidenþã a durerii, indicând faptul cã aceasta ar putea

Consumul de vin roºu poate preveni cariile

V

inul roºu, cu sau fãrã alcool, ºi extractul din seminþe de struguri ar putea preveni dezvoltarea cariilor, au constatat cercetãtorii spanioli, care au afirmat cã descoperirea ar putea duce la dezvoltarea unor noi produse naturiste.

Maria Victoria MorenoArribas, de la Consiliului naþional de cercetare din Spania, a spus cã afecþiunile stomatologice sunt printre cele mai rãspândite maladii la nivel global ºi cã bolile gingivale ºi cariile care duc în cele mai multe cazuri la pierderea dinþilor afecteazã între 60% ºi 90% din populaþia globalã, conform dailymail.co.uk.

Problemele încep când anumite bacterii din gurã încep sã se acumuleze ºi formeazã biofilme care sunt dificil de distrus. Acestea duc la apariþia plãcii dentare ºi produc substanþe acide care încep sã atace smalþul dinþilor.

Perierea regulatã a dinþilor cu pastã ce conþine fluor contribuie la combaterea plãcii bacteriene ºi a cariilor, însã efectele sunt limitate în timp Cercetãri anterioare au indicat faptul cã extractul din seminþe de struguri ºi vinul pot încetini dezvoltarea bacteriilor, iar echipa de

cercetãtori spanioli a încercat sã stabileascã dacã nu cumva acestea pot preveni ºi cariile. În acest sens, oamenii de ºtiinþã au cultivat în laborator bacterii sub formã de biofilm care provoacã afecþiuni dentare.

Ulterior, au scufundat biofilmele timp de câteva minute în diferite lichide, inclusiv vin roºu, vin roºu fãrã alcool, vin roºu amestecat cu extract din seminþe de struguri, apã ºi etanol în concentraþie de 12%.

Vinul roºu, cu sau fãrã alcool, precum ºi vinul amestecat cu extract din seminþe de struguri sau dovedit cele mai eficiente în distrugerea plãcii bacteriene, potrivit studiului publicat în Journal of Agricultural and Food Chemistry.

declanºa procesul de îmbãtrânire", a declarat cercetãtorul Andrew Dillin, de la Universitatea din California.

Animalele supuse experimentului au fost modificate genetic astfel încât sã nu mai producã proteina TRPV1.

Potrivit profesorului Andrew Dillin, ardeiul iute conþine capsaicinã, un compus care inhibã funcþionarea TRPV1.

"Consumul regulat de substanþe care afecteazã proteina TRPV1, cum ar fi

capsaicina, ar putea preveni declinul metabolic asociat cu vârsta ºi ar putea favoriza longevitatea", a explicat cercetãtorul american. În mod alternativ, numeroase medicamente deja existente pe piaþã, inclusiv analgezicele folosite împotriva migrenelor, afecteazã funcþionarea proteinei, iar oamenii de ºtiinþã încearcã sã dezvolte un medicament care sã previnã majoritatea bolilor asociate cu vârsta.

Mediafax

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Oameni ca noi 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 O datã-n viaþã

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 lumii

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

T3ch in 3 (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Armageddon - Sfârºitul

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România X-Press Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Transformers 23:30 Justiþie urbanã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Rivala (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rambo IV 22:00 Pericol absolut

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã astãzi aveþi multe probleme de rezolvat. Reuºiþi sã faceþi în casã schimbãri ce contribuie la îmbunãtãþirea atmosferei. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Fiþi cumpãtat, pentru cã nu este o zi favorabilã investiþiilor.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV Mica mireasã

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Deschide Camera

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Interviu Laurenþiu Reghecampf 22:30 UCL Magazin Season

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã.

Dupã-amiazã aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. S-ar putea sã luaþi iniþiative pentru care veþi fi admirat. Aveþi grijã sã nu neglijaþi problemele de familie!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa aveþi o stare de spirit excelentã, astfel încât relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme.

Aveþi ºanse de reuºitã în activitãþile casnice ºi în societate.

Singurul lucru care vã nemulþumeºte este situaþia financiarã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30 19:15

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa este posibil ca relaþiile sentimentale sã fie mai tensionate. Nu vã faceþi griji! O rudã mai în vârstã vã ajutã sã înþelegeþi cã aºa-zisele probleme sunt create de o persoanã invidioasã. Culegeþi roadele unei investiþii inspirate.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi apreciat pentru eforturile depuse la serviciu. Puteþi sã finalizaþi tot ce aþi început. Pe plan financiar, s-ar putea sã nu staþi tocmai bine, dar sunteþi hotãrât sã întoarceþi lucrurile în favoarea dumneavoastrã. Profitaþi de toate ocaziile care vã ies în cale.

Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi tot ce v-aþi propus.

Dimineaþa intraþi în posesia unui câºtig financiar consistent ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente ºi vã înþelegeþi bine cu prietenii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental ºi social. Colaboraþi foarte bine cu cei din jur ºi puteþi avea succes în societate. Feriþi-vã de exagerãri.

Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã puteþi pierde o afacere.

Deºi aveþi o zi încãrcatã, reuºiþi sã faceþi faþã cu succes tuturor problemelor. Lipsa banilor vã deranjeazã, dar nu reprezintã un obstacol de netrecut. Pentru hotãrârile importante, consultaþivã cu partenerul de viaþã!

23 noiembrie *** 20 decembrie Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care nu vã dã pace de la o vreme. Dimineaþa, un prieten vã propune sã intraþi întro afacere pe care a demarat-o de curând.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pot produce schimbãri importante, mai ales pe plan social ºi sentimental. Colaboraþi foarte bine cu partenerii de afaceri ºi vã întâlniþi cu persoane importante.

Dupã-amiazã faceþi o investiþie pentru cãmin.

21 decembrie *** 20 ianuarie Puteþi avea succes într-o scurtã cãlãtorie de afaceri. Dupã-amiazã reuºiþi sã clarificaþi o problemã sentimentalã mai veche.

Din punct de vedere financiar, nu aveþi motive de îngrijorare.

21 februarie *** 20 martie Survin mai multe schimbãri de program. Nu vã faceþi griji, pentru cã totul va ieºi bine! Aveþi ocazia sã cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã ajutã sã rezolvaþi o problemã profesionalã. Consultaþi-vã cu partenerul.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

1 iunie - ziua bucuriei

Z

iua de 1 Iunie este o sãrbãtoare a copilãriei, o zi fericitã pentru copii nu doar datoritã cadourilor ºi dulciurilor primite, ci datoritã ocaziei oferite celor mici ºi celor mari de a petrece împreunã momente deosebite, atractive pentru copii ºi aducãtoare de nostalgii pentru adulþi.

La fel ca în fiecare an aceastã zi va fi sãrbãtoritã ºi de copiii aflaþi cu mãsurã de protecþie la asistenþi maternali profesioniºti ºi în centrele subordonate Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. Cu toþii vor avea parte de surprize si jocuri prin care sã se simtã fericiþi ºi iubiþi. “Întreaga sãptãmânã este una in care copiii vor participa la concursuri tematice, desene pe asfalt, competiþii sportive, vor fi organizate carnavaluri, excursii ºi drumeþii.

Copiii vor fi recompensaþi cu diplome, dulciuri ºi rãcoritoare ºi se vor organiza mese festive care sa marcheze ziua de 1 Iunie”, declarã Monica Georgescu, director general DGASPC Hunedoara.

Activitãþile de anul acesta se vor organiza prin implicarea activã a tuturor specialiºtilor din cadrul Direcþiei ºi cu sprijinul Colegiului Naþional „Aurel Vlaicu” Orãºtie, Fundaþiei „Noi orizonturi” Lupeni, Penitenciarului Bârcea Mare, Fundaþiei „Speranþa” din Criºcior, McDonald’s Deva, Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.

Sub genericul „Desenul familiei mele”, mai mulþi copii aflaþi cu mãsurã de protecþie la asistenþi maternali profesioniºti vor participa, vineri 30 mai, la sediul Serviciului management de caz pentru serviciile de tip

familial, plasamente, AMP la un concurs de desene pe asfalt, diverse jocuri educative ºi sportive, iar la final vor fi recompensaþi cu diplome de participare, dulciuri ºi un meniu din partea McDonald’s.

Alãturi de copiii Centrului de Plasament Lupeni, se vor afla reprezentanþii Fundaþiei „Noi Orizonturi” Lupeni precum ºi studenþi de la Colegiul Harrisburg. Vor avea loc întreceri sportive, jocuri, concursuri de dans, desene pe asfalt, mese festive. Copiii vor participa la Festivalul cãrþii ºi la un Concert de muzicã folk, vor pleca în excursie pe munte ºi se vor costuma pentru carnavalul din parcul Bãrbãteni.

De 1 Iunie copiii Centrului de Plasament pentru Copilul cu Handicap ºi a Apartamentelor Familiale Vulcan vor participa la un spectacol organizat de Primãria Municipiului Vulcan. pentru copiii din Orãºtie se vor derula, în ziua de 1 Iunie, acþiuni comune cu elevii Colegiului Naþional ,,Aurel

Vlaicu’’, în baza unui vechi protocol de colaborare .

Penitenciarul Bârcea Mare invitã copiii Casei Familiale ºi cei ai Centrului de Recuperare pentru Copii cu Dizabilitãþi Hunedoara sã participe la o ieºire în Parcul Tineretului din Hunedoara pentru un concurs de desene pe asfalt. În Ziua de 1 Iunie pentru copiii din Apartamentul Familial ºi cei din Centrul de Primire în Regim de Urgenþã din Deva se va organiza concursul culinar „Clãtita cu surprize” la finalul cãruia copiii vor putea savura gustoasele preparate ºi poznaºele rãvaºe. Împreunã cu instructorii de educaþie, copiii din Apartamentul Familial Petrila ºi din Centrul „Cuore” Petroºani vor

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

pleca într-o excursie în care vor vizita mãnãstirile Prislop, Densuº, Colþ ºi Castelul de la Hunedoara ºi vor lua masa la iarbã verde.

Copiii Centrului de Plasament Brad vor sãrbãtori Ziua Copilului participând în curtea centrului la diverse concursuri si vor avea parte de multe surprize din partea Fundaþiei „Speranþa” din Criºcior.

De asemenea Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu” Hunedoara – Deva va oferi jucãrii unui mare numãr de copii din

serviciile noastre de tip rezidenþial.

Prin toate acþiunile organizate reprezentanþii DGASPC Hunedoara susþin cã încearcã sã aducã bucurie în sufletele copiilor, sã simtã ca aici ºi-au gãsit o familie, prieteni ºi cã sunt iubiþi.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 Mai 2014

Ziua eroilor la Petroºani

Z

eci de oameni au venit la Petroºani de Ziua Eroilor pentru a-i comemora pe cei cãzuþi în acest oraº în rãzboi. Ceremonia din Cimitirul Eroilor a debutat la ora amiezii, când clopotele bisericilor bãteau de Înãlþare.

Diana MITRACHE Ceremonialul din cimitirul Eroilor de la Petroºani a început cu intonarea Imnului Eroilor, iar pentru cã acest eveniment are loc într-o zi de sãrbãtoare, preotul Nicolae Munteanu a fost cel care s-a rugat pentru eroii noºtri. În cimitirul eroilor sunt morminte ale celor cãzuþi pe front cu arma în mânã, iar

monumentul ridicat în cinstea lor, i-a dus pe cei prezenþi cu gândul la idealul de þarã.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care a þinut sã menþioneze cã acum, datã fiind situaþia politicã de la graniþa cu România, noþiunea de patrie este mai mult decât un cuvânt oarecare. „Este Ziua Eroilor neamului, dar, în primul rând, este sfânta sãrbãtoare de Înãlþare ºi mã uitam adineauri pe ce

scrie pe acest monument: 1914 – 1918, Pentru Patrie! Douã cuvinte simple cu o încãrcãturã atât de

puternicã, cu o identitate atât de puternicã, încât noi, cei care suntem astãzi aici suntem datori ca de fiecare datã în aceastã zi sã venim aici ºi sã îi cinstim pe eroii neamului, pe cei care nu mai sunt ºi ºi-au pierdut viaþa pentru þarã ºi popor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cimitir au ajuns ºi militarii în rezervã, iar colonelul Ioan Leviþchi

a dat citire Testamentului Eroilor, document ce se aflã depus în Panteonul de la Mãrãºeºti. „Eroi ai neamului, Sufletele voastre plutesc acum în cer

privind la noi ºi strigând: Români, sã spuneþi generaþiilor ce vor veni, cã atunci când þara ne-a chemat la datorie, noi am plecat pe câmpurile de luptã, fãrã altã pãrere de rãu, decât aceea cã nu avem decât o singurã viaþã de dat pentru patrie ºi cât timp osemintele noastre stau la temelia þãrii, patria nu se va clinti.

Iar dacã noi nu am fi avut fericirea sã vedem cu ochii noºtri

De Ziua Rezervistului Militar se vrea apreciere

A

stãzi, la Petroºani, are loc Gala Rezervistului Militar, la care au fost invitaþi 34 de cadre militare în rezervã ºi retragere din Valea Jiului. Manifestarea a fost organizatã în semn de apreciere ºi consideraþie…

Ileana FIRÞULESCU De ceva vreme, a intrat în scena evenimentelor organizate în Valea Jiului, ca gesturi de consideraþie ºi apreciere la adresa scriitorilor, actorilor etc., Dacian Ciodaru, care a devenit de anul trecut liderul tinerilor social democraþi din judeþul Hunedoara. În acþiunile sale de acest gen a fost susþinut de cei care au vãzut în tânãrul Ciodaru un reînceput de normalitate, de implicare în

viaþa comunitãþii.

Dupã Gala Scriitorilor, Gala Actorilor, ieri se pregãtea Gala Rezerviºtilor Militari, de ziua lor – 31 mai, zi care va fi marcatã astãzi. Cu aceastã ocazie au fost invitaþi 34 de cadre militare, membri ai Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere din Valea Jiului. ”Noi ne pregãtim pentru a le aduce mulþumirile ºi aprecirea noastrã. Mai sunt multe de fãcut, pentru cã vrem ca

totul sã fie ca la carte” – a declarat, printre indicaþiile date colectivului cu care lucra, Dacian Ciodaru, liderul tinerilor social democraþi din judeþ. ”Am lansat cele 34 de invitaþii rezerviºtilor din cadrul Asociaþiei, iar mâine trebuie sã fim la înãlþime” – a precizat Costel Postolache, consilier local.

Omagierea rezerviºtilor ºi cadrelor militare în retragere va avea loc astãzi, 30 mai, începând cu ora 15,00, la Casa de Oaspeþi – Hotel Onix Petroºani.

De precizat cã Ziua Rezervistului Militar a fost instituitã prin Hotãrârea Guvernului României nr. 467 din 12 mai 2010.

împlinit visul pentru care am luptat, voi sã nu uitaþi niciodatã cã aveþi, la rândul vostru, datoria sfântã sã apãraþi cu preþul vieþii moºtenirea ce prin sacrificiul nostru v-a rãmas”, a citit asistenþei col. (r) Ioan Leviþchi, preºedintele Asociaþiei Cultul Eroilor Regina Maria ªi pentru cã noua

generaþie este viitorul, cei mai mici localnici care au ajuns în cimitir, au spus poezii ºi au încântat audienþa.

Ceremonialul de Ziua Eroilor s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori la monumentul din cimitirul în care sunt înhumaþi eroii cãzuþi pe câmpul de luptã.

26 de militari români au cãzut în teatre, libertatea se câºtigã greu inistrul Apãrãrii, Mircea Duºa, aminteºte, într-un mesaj de M Ziua Eroilor, cã în teatrele de operaþii au cãzut la datorie 26 de militari români, iar gestul lor "ne-a învãþat încã o datã cã libertatea se câºtigã greu, iar viitorul copiilor noºtri se apãrã cu sacrificii dureroase".

"Ziua Înãlþãrii Domnului este, prin tradiþie, o zi de rugãciune în memoria eroilor naþiunii române. Astãzi, în toatã þara, militarii, alãturi de cetãþeni, aduc omagiul tuturor celor care ºi-au dat viaþa în marile rãzboaie din istoria þãrii noastre.

Monumentele închinate eroilor sunt pentru noi locuri sacre.

Sunt locuri în faþa cãrora ne reculegem ºi le vorbim copiilor noºtri despre curaj ºi despre patriotismul adevãrat, dovedit prin fapte", se aratã în mesajul ministrului. El transmite "un gând bun militarilor români care îºi desfãºoarã activitatea cu determinare în teatrele de operaþii, împlinind angajamentele þãrii noastre asumate în cadrul comunitãþii

nord-atlantice". "Prin misiunile pe care le executã la standarde impecabile, zi de zi, în condiþii de maxim pericol, ei dovedesc cã România a înþeles faptul cã statutul de membru al NATO nu înseamnã doar beneficii, ci ºi responsabilitãþi. În teatrele de operaþii au cãzut la datorie 26 de militari români. Gestul lor nea învãþat încã o datã cã libertatea se câºtigã greu, iar viitorul copiilor noºtri se apãrã cu sacrificii dureroase. Gândurile mele se îndreaptã acum cãtre familiile acestor eroi cãrora le transmit un mesaj de alinare ºi pe care îi asigur de tot sprijinul nostru. Slavã eroilor Armatei României!

Dumnezeu sã-i odihneascã în pace!", se mai aratã în mesaj.