CVJ Nr 581, joi 27 martie 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 581

Cronica Vãii Jiului Joi, 27 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Manual de ineficienþã administrativã

Cum au reuºit oficialii Primãriei Petrila sã-ºi batã joc de fondurile alocate pentru investiþii

Next generation în pericol

40% dintre studenþi abandoneazã studiile >>> PAGINA A 3-A

Exerciþiu pentru intervenþie la cutremur >>> PAGINA A 4-A

Trafic bulversat la intrarea în Defileul Jiului >>> PAGINA A 5-A

Mentalistul Gog luat prin surprindere în Valea Jiului >>> PAGINA A 5-A

Apa Serv nu face angajãri pe linie de partid >>> PAGINA A 7-A

D.D. candideazã pentru douã posturi de parlamentar, într-o singurã zi >>> PAGINILE 8-9

Pensionarii schimbã titulatura ºi conducerea >>> PAGINA A 10-A

R

eprezentanþii Primãriei Petrila sunt buni de platã. Cel puþin acestea sunt concluziile raportului oficial încheiat de membrii Corpului de Control al Primului Ministru, care au verificat activitatea administraþiei publice. Ceea ce s-a descoperit la Petrila este atât de grav încât echipele de control au sesizat direct Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. >>> PAGINILE 8-9

Alimentele foarte ieftine, adevãrate capcane pentru sãnãtate >>> PAGINA A 11-A

Câºtigãm puþin ºi cheltuim mult >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm -Simeria DJ 687 Cristur Hunedoara DJ 687 Hunedoara Hãºdat DJ 66 Cãlan - Bãcia DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7

Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam

Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Next generation în pericol

40% dintre studenþi abandoneazã studiile P

otrivit ANOSR, din analizarea datelor de la 20 de universitãþi de stat, s-a constatat cã rata abandonului în rândul celor aflaþi în 2013 în ultimul an de studii a fost de aproape 40%, iar mãsurile luate de stat ºi de universitãþi pentru a diminua fenomenul sunt, uneori, „la limita penibilului sau chiar sub aceastã limitã“. La Universitatea din Petroºani, anul trecut, au abandonat studiile 595 de studenþi. Principala cauzã este lipsa de perspectivã ºi sãrãcia.

O situaþie întocmitã de organizaþiile studenþeºti aratã un fenomen îngrijorãtor – abandonul studiilor universitare a cescut anul la 40%. Au fost monitorizate 20 de universitãþi de stat,

Bacãu, Universitatea „Babeº-Bolyai“ ClujNapoca, Universitatea „Eftimie Murgu“ Reºiþa, Universitatea „Dunãrea de Jos“ Galaþi, Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi,

ºi Universitatea de Arte „George Enescu“ Iaºi.

Universitatea Petroºani stã relativ

avut ºi are efecte nebãnuite” - a declarat Cristian Ciodaru, preºedinte al Ligii Studenþilor UP ºi preºedintele tinerilor social democraþi din judeþul Hunedoara, Dacian Ciodaru.

Pentru a nu lua amploare acest fenomen al abandonului, Alianþa Studenþilor a cerut ministrului delegat pentru învãþãmânt superior ºi celorlalþi reprezentanþi ai Guvernului sã ia mãsuri pentru ca studenþii sã nu mai fie nevoiþi sã abandoneze studiile universitare.

susþine Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti din România - ANOSR, care cere Ministerului Educaþiei ºi Guvernului sã ia mãsuri de reducere a acestui fenomen.

Reprezentanþii ANOSR au precizat cã universitãþile unde s-a înregistrat aceastã ratã a abandonului sunt Academia de Studii Economice Bucureºti, ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaºi, Universitatea de Arte „George Enescu“ Iaºi, Universitatea „Vasile Alecsandri“

Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã „Ion Ionescu de la Brad“ Iaºi, Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Târgu Mureº, Universitatea de Muzicã „Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea, Universitatea „Petru Maior“ Târgu Mureº, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului Timiºoara, Universitatea „ªtefan cel Mare“ Suceava, Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania Braºov, Universitatea Bucureºti

bine comparativ cu celelalte universitãþi, adicã abandonul se ridicã la circa 15% pe parcursul anului trecut. ”În perioada ianuarie 2013 – ianuarie 2014, au abandonat studiile 595 de studenþi din totalul de 3.409.

Cauzele sunt multiple, dar cele social-economice predominã. O cauzã este ºi lipsa locurilor de muncã, cererea ºi oferta pe segmente profesionale este ca ºi inexistentã în anumite perioade.

De-a lunful anilor au existat studenþi care au renunþat la studii din diverse motive. Sã ºtiþi cã ºi în þãrile europene existã aceastã tendinþã.

Criza economicã a

„Bursa socialã are o valoare medie de aproape trei ori mai micã decât necesarul ºi universitãþile respondente au, în medie, un angajat specializat în consiliere în carierã sau consiliere psiho-

logicã la peste 8.000 de studenþi. Pe mãsurã ce investigãm tot mai mult mãsurile pe care statul le ia pentru reducerea abandonului ºcolar, inclusiv pentru accesibilitatea acestuia pentru cei sãraci, nãscuþi în mediul rural sau având dizabilitãþi, dar ºi pentru creºterea relevanþei studiilor ºi asigurarea unei treceri optime de la liceu la

facultate ºi de acolo la locul de muncã, ne îngrozim. Ceva trebuie sã se schimbe ºi trebuie sã se schimbe repede“ a declarat, Cristian Popescu, vicepreºedinte educaþional ANOSR. Cea mai mare ratã a abandonului universitar se înregistreazã la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaºi – 57%.

Unii profesori ºi chiar reprezentanþi ai organizaþiilor studenþeºti nu considerã acest lucru ca fiind alarmant pentru cã filtrarea viitorilor studenþi este permisivã, în sensul cã intrã în facultate cine vrea ºi terminã studiile cine trebuie.

Stoparea acestui fenomen se poate face printr-un examen de admitere serios, pe lângã o bursã socialã de 566 lei, care ar acoperi cazarea ºi masa studenþilor care nu au resurse financiare.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Exerciþiu pentru intervenþie la cutremur

S

erviciile de salvare formate din voluntari sau profesioniºti vor fi angrenate într-un exerciþiu complex de intervenþie ºi salvare la dezastre, iar scenariul presupune cã municipiul Petroºani a fost lovit de un cutremur de mare magnitudine. Aplicaþia organizatã de pompierii militari va avea loc peste aproximativ o lunã de zile, mai ales cã în ultima perioadã cutremurele de pãmânt au fost tot mai dese.

Maximilian GÂNJU

Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara prin Detaºamentul de Pompieri Petroºani are în plan organizarea unei simulãri, în luna mai a acestui an, iar scenariul prevede cã municipiul Petroºani a fost lovit de un cutremur devastator. Chiar dacã zona Vãii Jiului are o protecþie naturalã împotriva cutremurelor, dat fiind faptul cã este îngrãditã de munþi, un

asemenea dezastru natural nu poate fi exclus. „Noi facem pregãtiri pentru toatã gama de intervenþii la care participãm, inclusiv la cutremure.

Astfel, în luna mai, vom desfãºura în municipiul Petroºani un asemenea exerciþiu pe aceastã temã ºi în care vrem sã implicãm toþi factorii de rãspundere, sã vedem o coordonare unitarã.

Sã vedem fiecare dintre structurile care vor interveni dacã ºtiu ce au de fãcut. Poate la noi nu se întâmplã,

însã este foarte important sã fim pregãtiþi pentru cã s-ar putea sã trebuiascã sã sãrim în sprijinul celor care se confruntã cu un asemenea eveniment.

Cã nu suntem într-o zonã seismicã este foarte bine, dar ni se

Prins în vagonul cu huilã

L

a 50 de ani, un bãrbat din Aninoasa s-a ales cu dosar penal dupã ce a fost prins furând huilã in vagoanele ce mergeau la Termocentrala Mintia.

Carmen COSMAN - PREDA Bãrbatul a fost depistat de poliþiºtii TF, care efectuau o patrulare în staþia C.F.R. Iscroni.

numele suspectului, identificat în persoana unui bãrbat în vârstã de 50 de ani, din oraºul Aninoasa, a

Oamenii legii s-au sesizat din oficiu dupã ce l-au vãzut pe un vagon de marfã din compunerea unui tren garat, de unde încerca sã sustragã minereu de cãrbune.„Pe

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã : · În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi ( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 28.04.2014 – 31.05.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

poate cere ajutorul, sã intervenim într-o regiune în care s-a produs un cutremur ºi nu poþi merge ºi sã te aºtepþi sã-þi spunã cineva ce sã faci pentru cã nu eºti pregãtit”, a declarat Cp. Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pomperi Petroºani.

P

aza bunã trece primejdia rea În principiu, dar ºi potrivit estimãrilor

fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de tentativã de furt”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

specialiºtilor, în municipiul Petroºani este exclusã posibilitatea manifestãrii unor miºcãri telurice de magnitudine foarte mare care s-ar solda cu un dezastru de proporþii. Valorile maxime la care ar putea ajunge un cutremur de pãmânt în Capitala Vãii Jiului ar fi de 3,5 - 4 grade pe scara Richter, cred experþii însã nimic nu este sigur. S/a luat în considerare cutremu-

rul din martie 1977 când la Petroºani a avut o magnitudine de 4 grade faþã de 7 cât a fost înregistratã în Capitalã. ªi totuºi, în cazul apariþiei unui cutremur de peste 5 grade pagube ar fi foarte multe, cele mai afectate ar urma sã fie clãdirile vechi. Este vorba despre casele din Cartierul Colonie sau blocurile construite înainte de anul 1977 în Petroºani, imobile care nu sunt puþine.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Trafic bulversat la intrarea în Defileul Jiului A

ºa cum era de aºteptat, prima zi cu restricþii de circulaþie din Defileul Jiului a fost ºi prima zi în care cozile la intrarea pe DN66, în zona în care se fac lucrãri la terasament, au bulversat traficul. Maºini ºi ºoferi au stat ore bune, iar unii chiar au dat vina pe faptul cã nu au fost avertizaþi în trafic.

Mai multe TIR-uri ºi zeci de maºini cu cãlãtori s-au înghesuit la

intrarea în Defileul Jiului, din cauza restricþiilor de pe drumul naþional. Cei mai mulþi au ºtiut cã vor avea de aºteptat din cauza lucrãrilor de pe drum, dar s-au aºezat la rând, cu speranþa cã vor prinde loc mai în faþã, în momentul pauzei de la ora 12,00 la 14,00, când au putut circula spre Târgu Jiu. Alþii, însã, au reclamat faptul cã nu au vãzut nici un indicator de avertizare

Mentalistul Gog luat prin surpindere în Valea Jiului

M

entalistul Cristian Gog nu a intuit ºi nici nu s-a informat despre restricþiile de pe DN66. Magicianul Gog s-a declarat profund nemulþumit de faptul cã la ieºirea din Petroºani, niºte angajaþi de la drumuri l-au oprit preþ de ore bune.

Nici calitãþile sale cu care a cucerit publicul la Românii au talent, nici intuiþia nu l-au ajutat pe mentalist, care s-a lãsat amãgit de drumul ce trece prin Petroºani.

Gog a stat ore bune într-un bar de la intrarea în Defileul Jiului, aflat la intersecþia DN 66 cu DN 66A, iar nemulþumirea sa era legatã de faptul cã nu a fost avertizat din timp de pe traseu, despre fap-

tul cã ruta din Defileul Jiului este închisã traficului rutier. „ Nu este nici un indicator de la Haþeg încoace ºi cel de la Haþeg este cu restricþiile ce erau

valabile anul trecut.

Cel puþin dacã erau actualizate, cã pe plãcuþele alea scrie cã de la 9,00 este închis traficul”, a menþionat colegul de drum al mentalistului Gog. Se pare cã mentalistul nu a intrat ºi în mintea constructorilor din defileu ºi a fost nevoit sã piardã timp preþios în drumul sãu spre sud, din acest motiv.

Diana MITRACHE

pe drum. „Nu am vãzut pânã aici, nici o avertizare pe drum. Nu este nimic, pânã aici nu am vãzut, abia aici am constatat cã de la 6,00 este închis. Vin de la Arad ºi vreau sã ajung la Târgu Jiu. Aveam termen limitã, la 8,00 trebuia sã fiu la Târgu Jiu, dar am avut ghinion ºi aici stau de la 6 fãrã 2 minute, cã am avut ºi

ghinion”, a spus unul dintre ºoferi.

Asta în timp ce alþii, pentru cã s-au informat din timp, au venit mai devreme sã prindã un loc mai în faþa cozii ce s-a format pânã la ora deschiderii traficului. „Am ºtiut de ieri.

Ce sã fac? Stau…

E nasol, dar dacã nu avem ce sã facem… sã ocolesc sute de

kilometri? Sunt din Vâlcea ºi mã întorc la Vâlcea. Stau pânã la 12,00 cã atunci îi dã drumul ºi mã gândesc cã va fi aglomerat”, a menþionat un alt ºofer blocat la intrarea în Defileul Jiului dinspre Petroºani.

Miercuri, 26 martie, a fost prima zi din 2014 în care au intrat în vigoare restricþiile de circulaþie pe artera din Defileul Jiului, iar ºoferii s-au trezit în faþa unui fapt împlinit.

Restricþiile au loc în intervalul orar de la 6,00 la 20,30, cu o pauzã de circulaþie între 12,00 ºi 14,00 când se redeschide traficul, iar pânã la pauza de prânz traficul este pur ºi simplu sugrumat de ºoferii care stau la rând.

Diana MITRACHE

Nicolae Gui, executat silit

Motelul, staþia de carburanþi ºi terenurile de la Iscroni, scoase la licitaþie

mul de afaceri O Nicolae Gui

pierde bunuri în valoare de 1,5 milioane de lei.

Criza financiarã a lovit oamenii de afaceri din Valea Jiului.

Printre cei loviþi de recesiune se numãrã ºi omul de afaceri Nicolae Gui care este executat silit. Un lichidator judiciar scoate la vânzare motelul de la Aninoasa, staþia de carburanþi ºi mai multe terenuri.

Lichidatorul judiciar Heral Consult IPURL Orastie lichidator judiciar al SC Jiet Comimpex SRL, a scos la licitaþie bunurile acestuia. Mai exact este vorba de hotelul deþinut de omul de afaceri în zona Iscroni. Preþul la care a fost evaluat motelul, anexa ºi parcarea este de 1.219.600 lei.

“Motel Gui situat pe DN 66, motelul dispune de 12 camere duble, 3 camere triple ºi douã apartamente dotate cu grup sanitar propriu, tv, frigider, telefon, room service.

Orchestra ºi restaurantul cu o capacitate de 120 locuri oferã clienþilor un ambient plãcut ºi inedit”, se aratã

într-o prezentare a motelului.

Lichidatorul judiciar a mai scos la licitaþie ºi statia distributie carburanti situat in Aninoasa, str. Danutioni, nr.

328A. Pretul de pornire al licitatiei este de 86.510 lei. Gui va mai pierde ºi trei terenuri în suprafaþã de peste 9000 de metri pãtraþi. Cele trei terenuri au fost evaluate la suma de de 331.210 lei. Preturile mai sus mentionate nu includ TVA. Omul de afaceri mai deþine ºi schitul Jieþ, un loc de rugãciune pentru cei care trec prin zona Voineasa.

Schitul Jieþ a fost înfiinþat în anul 2008 ºi a funcþionat ca ºi metoc al protopopiatului Petrosani, devenind unul dintre cele mai noi lãcaºuri sfinte ortodoxe din Eparhia Devei ºi a Hunedoarei, lucrãrile de construcþie fiind iniþiate de cãtre domnul Gui Ioan-Nicolae, ctitorul acestei sfinte mãnãstiri.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Pentru OUG privind alegerile parþiale,

PDL cere Avocatului Poporului sã sesizeze Curtea Constituþionalã

G

rupurile parlamentare ale PDL din Camera Deputaþilor ºi din Senat trimit o scrisoare Avocatului Poporului prin care solicitã acestei instituþii sã sesizeze Curtea Constituþionalã privind neconstituþionalitatea ordonanþei de urgenþã 12/2014 privind alegerile parþiale. Liderul deputaþilor PDL, Tinel Gheorghe, a arãtat cã prin Hotãrârea Guvernului 199/2014 a fost stabilitã data alegerilor parþiale pe 25 mai 2014.

În scrisoarea adresatã Avocatului Poporului, PDL aratã cã prin ordonanþa de urgenþã 12/2014 este modificatã Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, "fiind afectate drepturile politice fundamentale prevãzute de art.36 - 38 din Constituþie, care sunt parte din categoria drepturilor electorale".

"Astfel, prin pct.1 (referitor la art.29 alin.(10) din Legea nr.35/2008) ºi pct.2 (referitor la art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008) sunt modificate reguli referitoare la conþinutul ºi

exercitarea drepturilor politice fundamentale de a alege ºi de a fi ales. Prin pct.1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului criticatã de neconstituþionalitate sunt modificate regulile de conþinut al drepturilor politice fundamentale mai sus citate referitoare la ceea ce trebuie sã cuprindã propunerile de candidaturi, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul ºi data naºterii, ocupaþia, profesia, iar în cazul alianþelor politice sau

electorale, partidul care i-a propus.

Partidele politice, alianþele politice sau electorale nu pot propune candidaþi independenþi", aratã democrat-liberalii în scrisoare. În opinia PDL, acest text modificã conþinutul ºi modul de exercitare a dreptului politic fundamental de

Leul continuã sã se aprecieze

M

oneda naþionalã a continuat sã se aprecieze în faþa principalelor valute, pe fondul menþinerii la cote mai scãzute pe pieþele internaþionale a aversiunii faþã de risc.

Cursul euro a scãzut ieri de la 4,4693 la 4,4657 lei, în a ºaptea ºedinþã consecutivã de apreciere a leului.

Media de ieri reprezintã un nou minim al ultimelor ºapte sãptãmâni.

Piaþa valutarã s-a deschis ieri la 4,4680 – 4,4710 lei, în

uºoarã creºtere faþã de închiderea de marþi.

Treptat cotaþiile au început sã coboare spre 4,46 lei. Dupã ora 14:00, moneda europeanã continua sã piardã teren, tranzacþiile realizându-se la 4,6560 – 4,6580 lei.

Cursul dolarului american a coborât de la 3,2351 la 3,2348

lei, iar cel al francului elveþian de la 3,6653 la 3,6507 lei.

Monedele din regiune aveau mixte în raport cu euro. Cea polonezã se aprecia la 4,179 – 4,193 zloþi iar cea maghiarã stagna la 311,3 – 312,2 forinþi.

Perechea euro/dolar cobora la 1,3781 – 1,3822 dolari, dupã ce acum douã zile a vut o tendinþã de creºtere.

Scãderea euro s-a datorat declaraþiilor de marþi dupã amiazã ale preºedintelui BCE, Mario Draghi, care a afirmat cã în cazul în care inflaþia nu va creºte, instituþia pe care o conduce ar putea scãdea dobânda-cheie, care se aflã deja la minimul istoric de 0,25%, pentru a evita un risc deflaþion-

a fi ales, prevãzut de art.37 din Constituþie, care este un drept electoral.

Guvernul a adoptat pe 19 martie o ordonanþã de urgenþã care modificã Legea 35/2008 privind alegerile parlamentare, actul normativ fiind publicat luni în Monitorul Oficial.

"Alegerile parþiale se desfãºoarã într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câºtigãtor. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la douã sãptãmâni de la primul tur, la care pot participa doar candidaþii care se aflã în aceastã situaþie", se aratã în alineatul 17 al articolului 48, modificat prin OUG. Adoptarea ordonanþei de urgenþã este motivatã inclusiv prin

ist. Scãderea dobânzilor are, deobicei, drept efect o depreciere a monedei. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe iunie la 1,3787 – 1,3825 dolari iar uncia de aur pe aprilie la 1.313 – 1.317 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00.

faptul cã decizia Curþii Constituþionale 503 din 2010 a declarat neconstituþional alineatul 17 în forma sa iniþialã.

Guvernul a publicat, vineri, în Monitorul Oficial actul normativ prin care sunt convocate alegeri parþiale în

ºase colegii uninominale în 25 mai, pentru o parte din mandatele vacante, în Galaþi, Hunedoara, Ilfov, Satu Mate, Gorj ºi Bucureºti, termenul limitã pentru depunerea candidaturilor fiind 5 mai.

(Mediafax)

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Apa Serv nu face angajãri pe linie de partid

U

n liberal din Valea Jiului, care conduce o regie a statului, a recunoscut cã un coleg de partid i-a trimis douã persoane sã le angajeze la societatea pe care o conduce. N-a dat curs solicitãrii ºi susþine cã nici nu va face angajãri pe criterii politice.

Maximilian GÂNJU Coordonatorul PNL din Valea Jiului, Costel Avram, cel care conduce societatea de apã ºi canal din regiune s-a trezit cu douã persoane care-i cereau sã le angajeze la regia de apã. Cei doi ºomeri i-au spus liberalului cã au fost la Ministerul Muncii ºi de acolo au fost trimiºi cãtre regia de apã. „Au venit la mine în audienþã doi cetãþeni care au spus cã au fost la Bucureºti, la Pãun Jura, la Ministerul Muncii ºi i-a trimis la mine sã-i angajez.

Microhidrocentrala de la Brazi - Vulcan intrã în probe

Î

Nici o problemã, domnul Pãun Jura putea sã-i angajeze unde lucreazã el. La Apa Serv Valea Jiului directorul angajeazã. Apoi nu am locuri pentru ei, pentru cã locurile libere se scot la concurs ºi se vede exact de

ce avem nevoie. În timpul mandatului meu au plecat de la Apa Serv 41 de salariaþi ºi am angajat 40 de oameni, iar în limita în care existã nevoie de personal voi angaja. Însã, indiferent cã îmi trimite

ISU Hunedoara / cel mai rapid serviciu de urgenþã din România

I

nspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã al judeþului Hunedoara s-a clasat pe primul loc pe þarã în ceea ce proveºte timpul mediu de rãspuns la intervenþiile de prim ajutor medical ºi descarcerare.

Maximilian GÂNJU Un raport al IGSU privind activitatea, pe anul 2013, a structurilor subordonate aratã cã echipajele de intervenþie ale I.S.U. Hunedoara sunt printre cele mai performante ºi prompte din þarã.

La evaluarea I.G.S.U. au partici-

domnul Jura, care e liberal, ori altcineva, pe recomandãri nu angajez. Pe linie de partid nici atât, chiar îmi displace acest lucru. Dacã este cineva la Apa Serv Valea Jiului care poate sã punã cã a dat vreun leu sau a fost angajat pe linie de partid minte.

Sunt oameni pe care nu iam vãzut în viaþa mea ºi care au venit în audienþã, am gãsit locuri de muncã atunci ºi i-am luat pentru cã era nevoie de calificarea lor. Aici pot merge cu capul sus ºi nu are nimeni ce sã-mi reproºeze”, a declarat directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

pat lt.col. Viorel Demean, inspector ºef al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara ºi dr.

Tãnase Popa, medic ºef U.P.U. Spitalul Judeþean Deva. „În anul

2013, I.S.U. Hunedoara s-a clasat pe primul loc, la nivel naþional, în ceea ce priveºte timpul mediu de rãspuns la intervenþiile care implicã participarea echipajelor de prim ajutor medical ºi descarcerare.

Echipele hunedorene s-au încadrat într-un timp mediu de rãspuns de 7 minute, în timp ce, la nivel naþional timpul mediu de rãspuns este de 11 minute„, aratã repreyentanþii ISU Hunedoara.

Inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara,

lt.col. Viorel Demean considerã cã obþinerea acestei performanþe, în ceea ce priveºte timpul mediu de rãspuns la intervenþie, este determinatã de amplasarea strategicã a subunitãþilor de pompieri în judeþul Hunedoara, de preocuparea permanentã pentru înfiinþarea unor noi subunitãþi de intervenþie, de îmbunãtãþirea dotãrii cu autospeciale de ultimã generaþie care se deplaseazã mai rapid ºi nu în ultimul rând de pregãtirea ºi profesionalismul membrilor echipajelor hunedorene de prim ajutor ºi descarcerare. În anul 2013, echipele hunedorene de prim ajutor ºi descarcerare au intervenit la peste 7.000 de cazuri.

n scurt timp, operatorul de apã din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA, va pune în funcþiune microhidrocentrala de la Brazi - Vulcan. Este cea de a treia care va fi datã în funcþiune în Valea Jiului.

Carmen COSMAN Punerea în funcþiune a MHC-ului de la Brazi – Vulcan este pe ultima sutã de metri. Aparatura necesarã a sosit deja, iar de duminicã seara aceasta poate intra oricând în probe, spune directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. „La noul MHC se lucreazã. Sunt 7 oameni care lucreazã acum acolo ºi, din datele pe care le am, pânã duminicã seara vor fi instalate toate utilajele. Eu sper cã de sãptãmâna viitoare poate intra în probe. Mã bucur cã este o investiþie cu bani proprii”, a declarat Costel Avram.

MHC-ul de la Brazi – Vulcan este cel deal treilea

din Valea Jiului, dupã Valea de Peºti ºi Polatiºte, iar directorul ApaServ spune cã prin aceste microhidrocentrale s-a reuºit acoperirea costurilor cu energia electricã. Ca atare, ApaServ se poate lãuda cã, din punct de vedere energetic, este independentã.

Investiþia în realizarea MHC-ului de la Brazi, cu tot cu construcþie ºi montaj, se cifreazã la suma de 150.000 lei.

Pânã acum, prin cele douã microhidrocentrale funcþionale, ApaServ a livrat în sistemul energetic naþional aproximativ circa 1.815 MW/h anual.

8 Actualitate

R

eprezentanþii Primãriei Petrila sunt buni de platã. Cel puþin acestea sunt concluziile raportului oficial încheiat de membrii Corpului de Control al Primului Ministru, care au verificat activitatea administraþiei publice. Ceea ce s-a descoperit la Petrila este atât de grav încât echipele de control au sesizat direct Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Membrii Corpului de Control al Primului Ministru au fost la Petrila, vizatã fiind primãria din localitate.

Cinci capitole mari ºi late au fost luate la puricat, perioada supusã controlului fiind 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2012. Astfel, obiectivele controlului au constat în verificarea modului de realizare a urmãtoarelor proiecte: „Parc de recreere pentru tineri ºi vârstnici – Petrila” – proiect finanþat în cadrul Programului Naþional de îmbunãtãþire a calitãþii mediului prin realizarea de spaþii verzi; „Canalizarea apelor menajere în Cimpa” – finanþat în cadrul Programului de Dezvoltare a infrastructuriiºi a unor baze sportive din mediul rural; „Modernizare ºi extindere cãmin cultural sat Jieþ, oraºul Petrila” – finanþat din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului; verificarea sumelor alocate în cadrul programului naþional „Dezvoltarea reþelei naþionale de cãmine pentru persoane vârst-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Manual de ineficienþã administrativã

Cum au reuºit oficialii Primãriei Petrila sã-ºi batã joc de fondurile alocate pentru investiþii

nice” ºi verificarea utilizãrii sumelor alocate din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului în perioada 2009 – 2012.

Toate aceste investiþii s-au derulat în perioada în care Ilie Pãducel era primar al urbei.

P

arcul cu belele

ªi, ca un fãcut, niciuna dintre lucrãrile enumerate nu au fost lipsite de nereguli, constatate chiar de cãtre echipele de control guvernamental. Astfel, în ceea ce priveºte amenajarea parcului de recreere din Petrila, pentru care finanþarea nerambursabilã a fost de

1,5 milioane de lei, din totalul de 2,066 milioane de lei, s-a stabilit cã responsabilii primãriei au efectuat

plãþi neprevãzute în proiectul depus pentru finanþare. Mai mult, oficialii Primãriei Petrila sunt acuzaþi de

„exercitare defectuoasã a atribuþiilor de serviciu”. Practic, spun reprezentanþii echipelor de verificare, amenajarea parcului urma sã fie efectuatã dupã decopertarea aleilor existente, nivelarea terenului, desfacerea tribunei ºi a gardului de beton de la fostul stadion. Iar desfacerea tribunei ºi a gardului s-a fãcut fãrã existenþa unei autorizaþii de demolare. În schimb, edilii din Petrila au decis sã cumpere niºte aparate de fitness de exterior, dar care nu erau cuprinse în contractul de finanþare nerambursabilã semnat de Administraþia Fondului de Mediu. Iar bugetul Fondului de Mediu a fost prejudiciat cu suma de 40.903 lei. ªi, tot la acest capitol, în timp ce responsabilii din Primãrie vor da rãspunsuri la Parchet, executantul – SC Calidum Construct SRL – s-a ales cu o sesizare penalã din partea Gãrzii Financiare pentru refuzul nejustificat de a prezenta documentele financiare solicitate de Corpul de Control. Iar parcul nu este nici acum întabulat pentru cã primãria a rãmas fãrã resursele necesare!

L

ege facultativã pentru canalizarea de la Cimpa

vrea sã candideze atât la alegerile europarlamentare, cât ºi pentru un post în Parlamentul României.

DD este în fruntea listei pentru Europarlamentare, iar la alegerile pentru un post

de senator, lãsat liber de Toni Greblã, este sigur cã-ºi va învinge adversarii pe care îi numeºte ”ciocoi”.

Dan Diaconescu pune la cale o adevãratã loviturã pe scena politicã: vrea sã candideze atât

an – între aprilie 2008 ºi februarie 2009 – s-a lucrat fãrã a fi prelungitã autorizaþia de construire ce expirase deja.

Membrii Corpului de

Nici proiectul privind realizarea canalizãrii apelor menajere de la Cimpa nu a fost ocolit de probleme. Astfel, echipele de control au descoperit cã legea a fost aplicatã facultativ.

Practic, în certificatul de urbanism nu s-a specificat procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare al acestuia ºi nici dimensiunile minime ºi maxime ale parcelelor. Mai grav, pentru amplasamentul final al staþiei de epurare nici mãcar nu a mai fost emis certificat de urbanism, iar la data emiterii autorizaþiei de construire, beneficiarul

D.D. candideazã pentru douã posturi de parlamentar, într-o singurã zi

oviturã pe scena politicã: Dan L Diaconescu, PPDD,

nu avea acordul de mediu! Mai mult, lucrãrile au fost iniþiate fãrã emiterea avizului de gospodãrire a apelor, iar timp de aproape un

la alegerile europarlamentare, cât ºi pentru un post în Parlamentul României. Diaconescu profitã astfel de faptul cã pe data de 25 mai vor avea loc atât alegerile europarlamentare, cât ºi alegeri parþiale pentru completarea locurilor rãmase vacante în Parlamentul României.

Surse din PPDD au explicat cã Diaconescu ar putea merge sã candideze chiar în fieful lui Victor Ponta, la Gorj, la fel ca ºi la alegerile parlamentare din 2012.

Diaconescu ar avea o variantã aici sã candideze pentru un post de senator, în colegiul nr. 2, din Gorj. Acesta a rãmas vacant, dupã ce senatorul PSD, Toni Greblã, a fost numit judecãtor la Curtea Constituþionalã.

Cei de la PPDD susþin cã Diaconescu are voie sã candideze pentru douã mandate în aceeaºi zi. ”Avem parte de un vid legislativ. Nu se prevede nicãieri cã nu se poate, aºadar, ceea ce nu e interzis înseamnã cã e posibil”, au explicat

Control al Primului Ministru mai aratã cã în documentele transmise „nu au fost identificate înscrisuri depuse de cãtre reprezentanþii Primãriei Petrila privind finanþarea cu suma suplimentarã de 1.499.698,60 lei, reprezentând diferenþa dintre suma totalã alocatã de la bugetul de stat ºi suma aprobatã prin cererea de finanþare”. Iar oficialii guvernamentali spun cã sunt indicii privind acordarea finanþãrii cu 1.499.698,60 lei mai mult decât s-a solicitat prin cererea de finanþare. ªi la derularea propriu-zisã a lucrãrilor s-au descoperit nereguli, iar echipele de verificare spun cã, deºi investiþia a înghiþit peste 5 milioane de lei nu este funcþionalã!

Iar controlul privind banii alocaþi din fondul

de rezervã al Guvernului a adus la luminã alte belele financiare. În 2011, Primãria Petrila a primit 100.000 de lei pentru finanþarea investiþiei privind modernizarea ºi extinderea Cãminului Cultural din Jieþ, ºi asta fãrã a avea la bazã criterii clar definite cu privire la stabilirea cuantumului sumei. În plus, între 2009 ºi 2012, administraþia publicã din Petrila a primit din acelaºi fond de rezervã 1,550 milioane de lei, pe care i-a cheltuit în totalitate.

Pe ce, asta urmeazã sã afle procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie unde a fost înaintat raportul Corpului de Control ºi asta pentru cã sunt indicii de sãvârºire a unor posibile fapte penale.

Car men COSMAN-PREDA

apropiaþii lui Diaconescu.

sigur cã voi câºtiga lupta pentru euro. Ar rãmâne aceastã problemã de a pierde locul din Parlamentul României dacã voi câºtiga pe ambele fronturi. Dacã eu intram în Parlamentul României, probabil foarte puþini mai plecau din grupul PPDD. Ar fi interesant, evident, ca eu sã fiu în Parlament sã mã lupt în direct cu toþi aceºti ciocoi", a declarat Dan Diaconescu la România TV. Ileana FIRÞULESCU

La alegerile parlamentare din 2012, Dan Diaconescu a candidat împotriva liderului PSD, Victor Ponta, ºi a ratat ºansa de a intra în Parlament. „Important va fi pentru noi sã vedem numele adversarului ºi, evident, dacã în unul din cele 12 colegii vom întâlni o cãpetenie a ciocoilor, evident cã mã voi duce acolo sã mã lupt frontal cu respectiva persoanã.

Pentru mine e foarte

8 Actualitate

R

eprezentanþii Primãriei Petrila sunt buni de platã. Cel puþin acestea sunt concluziile raportului oficial încheiat de membrii Corpului de Control al Primului Ministru, care au verificat activitatea administraþiei publice. Ceea ce s-a descoperit la Petrila este atât de grav încât echipele de control au sesizat direct Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Membrii Corpului de Control al Primului Ministru au fost la Petrila, vizatã fiind primãria din localitate.

Cinci capitole mari ºi late au fost luate la puricat, perioada supusã controlului fiind 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2012. Astfel, obiectivele controlului au constat în verificarea modului de realizare a urmãtoarelor proiecte: „Parc de recreere pentru tineri ºi vârstnici – Petrila” – proiect finanþat în cadrul Programului Naþional de îmbunãtãþire a calitãþii mediului prin realizarea de spaþii verzi; „Canalizarea apelor menajere în Cimpa” – finanþat în cadrul Programului de Dezvoltare a infrastructuriiºi a unor baze sportive din mediul rural; „Modernizare ºi extindere cãmin cultural sat Jieþ, oraºul Petrila” – finanþat din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului; verificarea sumelor alocate în cadrul programului naþional „Dezvoltarea reþelei naþionale de cãmine pentru persoane vârst-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Manual de ineficienþã administrativã

Cum au reuºit oficialii Primãriei Petrila sã-ºi batã joc de fondurile alocate pentru investiþii

nice” ºi verificarea utilizãrii sumelor alocate din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului în perioada 2009 – 2012.

Toate aceste investiþii s-au derulat în perioada în care Ilie Pãducel era primar al urbei.

P

arcul cu belele

ªi, ca un fãcut, niciuna dintre lucrãrile enumerate nu au fost lipsite de nereguli, constatate chiar de cãtre echipele de control guvernamental. Astfel, în ceea ce priveºte amenajarea parcului de recreere din Petrila, pentru care finanþarea nerambursabilã a fost de

1,5 milioane de lei, din totalul de 2,066 milioane de lei, s-a stabilit cã responsabilii primãriei au efectuat

plãþi neprevãzute în proiectul depus pentru finanþare. Mai mult, oficialii Primãriei Petrila sunt acuzaþi de

„exercitare defectuoasã a atribuþiilor de serviciu”. Practic, spun reprezentanþii echipelor de verificare, amenajarea parcului urma sã fie efectuatã dupã decopertarea aleilor existente, nivelarea terenului, desfacerea tribunei ºi a gardului de beton de la fostul stadion. Iar desfacerea tribunei ºi a gardului s-a fãcut fãrã existenþa unei autorizaþii de demolare. În schimb, edilii din Petrila au decis sã cumpere niºte aparate de fitness de exterior, dar care nu erau cuprinse în contractul de finanþare nerambursabilã semnat de Administraþia Fondului de Mediu. Iar bugetul Fondului de Mediu a fost prejudiciat cu suma de 40.903 lei. ªi, tot la acest capitol, în timp ce responsabilii din Primãrie vor da rãspunsuri la Parchet, executantul – SC Calidum Construct SRL – s-a ales cu o sesizare penalã din partea Gãrzii Financiare pentru refuzul nejustificat de a prezenta documentele financiare solicitate de Corpul de Control. Iar parcul nu este nici acum întabulat pentru cã primãria a rãmas fãrã resursele necesare!

L

ege facultativã pentru canalizarea de la Cimpa

vrea sã candideze atât la alegerile europarlamentare, cât ºi pentru un post în Parlamentul României.

DD este în fruntea listei pentru Europarlamentare, iar la alegerile pentru un post

de senator, lãsat liber de Toni Greblã, este sigur cã-ºi va învinge adversarii pe care îi numeºte ”ciocoi”.

Dan Diaconescu pune la cale o adevãratã loviturã pe scena politicã: vrea sã candideze atât

an – între aprilie 2008 ºi februarie 2009 – s-a lucrat fãrã a fi prelungitã autorizaþia de construire ce expirase deja.

Membrii Corpului de

Nici proiectul privind realizarea canalizãrii apelor menajere de la Cimpa nu a fost ocolit de probleme. Astfel, echipele de control au descoperit cã legea a fost aplicatã facultativ.

Practic, în certificatul de urbanism nu s-a specificat procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare al acestuia ºi nici dimensiunile minime ºi maxime ale parcelelor. Mai grav, pentru amplasamentul final al staþiei de epurare nici mãcar nu a mai fost emis certificat de urbanism, iar la data emiterii autorizaþiei de construire, beneficiarul

D.D. candideazã pentru douã posturi de parlamentar, într-o singurã zi

oviturã pe scena politicã: Dan L Diaconescu, PPDD,

nu avea acordul de mediu! Mai mult, lucrãrile au fost iniþiate fãrã emiterea avizului de gospodãrire a apelor, iar timp de aproape un

la alegerile europarlamentare, cât ºi pentru un post în Parlamentul României. Diaconescu profitã astfel de faptul cã pe data de 25 mai vor avea loc atât alegerile europarlamentare, cât ºi alegeri parþiale pentru completarea locurilor rãmase vacante în Parlamentul României.

Surse din PPDD au explicat cã Diaconescu ar putea merge sã candideze chiar în fieful lui Victor Ponta, la Gorj, la fel ca ºi la alegerile parlamentare din 2012.

Diaconescu ar avea o variantã aici sã candideze pentru un post de senator, în colegiul nr. 2, din Gorj. Acesta a rãmas vacant, dupã ce senatorul PSD, Toni Greblã, a fost numit judecãtor la Curtea Constituþionalã.

Cei de la PPDD susþin cã Diaconescu are voie sã candideze pentru douã mandate în aceeaºi zi. ”Avem parte de un vid legislativ. Nu se prevede nicãieri cã nu se poate, aºadar, ceea ce nu e interzis înseamnã cã e posibil”, au explicat

Control al Primului Ministru mai aratã cã în documentele transmise „nu au fost identificate înscrisuri depuse de cãtre reprezentanþii Primãriei Petrila privind finanþarea cu suma suplimentarã de 1.499.698,60 lei, reprezentând diferenþa dintre suma totalã alocatã de la bugetul de stat ºi suma aprobatã prin cererea de finanþare”. Iar oficialii guvernamentali spun cã sunt indicii privind acordarea finanþãrii cu 1.499.698,60 lei mai mult decât s-a solicitat prin cererea de finanþare. ªi la derularea propriu-zisã a lucrãrilor s-au descoperit nereguli, iar echipele de verificare spun cã, deºi investiþia a înghiþit peste 5 milioane de lei nu este funcþionalã!

Iar controlul privind banii alocaþi din fondul

de rezervã al Guvernului a adus la luminã alte belele financiare. În 2011, Primãria Petrila a primit 100.000 de lei pentru finanþarea investiþiei privind modernizarea ºi extinderea Cãminului Cultural din Jieþ, ºi asta fãrã a avea la bazã criterii clar definite cu privire la stabilirea cuantumului sumei. În plus, între 2009 ºi 2012, administraþia publicã din Petrila a primit din acelaºi fond de rezervã 1,550 milioane de lei, pe care i-a cheltuit în totalitate.

Pe ce, asta urmeazã sã afle procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie unde a fost înaintat raportul Corpului de Control ºi asta pentru cã sunt indicii de sãvârºire a unor posibile fapte penale.

Car men COSMAN-PREDA

apropiaþii lui Diaconescu.

sigur cã voi câºtiga lupta pentru euro. Ar rãmâne aceastã problemã de a pierde locul din Parlamentul României dacã voi câºtiga pe ambele fronturi. Dacã eu intram în Parlamentul României, probabil foarte puþini mai plecau din grupul PPDD. Ar fi interesant, evident, ca eu sã fiu în Parlament sã mã lupt în direct cu toþi aceºti ciocoi", a declarat Dan Diaconescu la România TV. Ileana FIRÞULESCU

La alegerile parlamentare din 2012, Dan Diaconescu a candidat împotriva liderului PSD, Victor Ponta, ºi a ratat ºansa de a intra în Parlament. „Important va fi pentru noi sã vedem numele adversarului ºi, evident, dacã în unul din cele 12 colegii vom întâlni o cãpetenie a ciocoilor, evident cã mã voi duce acolo sã mã lupt frontal cu respectiva persoanã.

Pentru mine e foarte

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Altfel de cursuri

S

ã ºtii mai multe, sã fii mai bun.

Sãptãmâna 7 - 11 aprilie 2014 din semestrul al doilea este sãptãmânã dedicatã activitãþilor extracurriculare ºi extraºcolare, în cadrul programului numit „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”, având un orar specific.

Monika BACIU

Astfel, unitãþile ºcolare din judeþul Hunedoara ºi din Valea Jiului se pregãtesc pentru a aduce lucruri noi în faþa elevilor.

Activitãþile desfãºurate vor fi diversificate. În aceastã sãptãmânã nu se organizeazã cursuri conform orarului obiºnuit al unitãþii de învãþãmânt, iar

programul „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!” se va desfãºura în conformitate cu un orar special. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preºcolari/elevilor ºi a cadrelor didactice în activitãþi care sã rãspundã intereselor ºi preocupãrilor diverse ale copiilor preºcolari/elevilor, sã punã

în valoare talentele ºi capacitãþile acestora în diferite domenii, nu neapãrat în cele prezente în curriculumul naþional, ºi sã stimuleze participarea lor la acþiuni variate, în contexte nonformale. În perioada 7–11 aprilie

2014, Ministerul Educaþiei Naþionale organizeazã, de regulã, etapele naþionale ale olimpiadelor ºcolare pe discipline de învãþãmânt ºi, dupã caz, ale concursurilor ºcolare. În programul „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”,

elaborat ºi organizat de fiecare unitate de învãþãmânt, vor fi incluºi toþi copiii preºcolari/elevii ºi toate cadrele didactice care nu participã la etapele naþionale ale olimpiadelor ºi concursurilor ºcolare.

Pensionarii schimbã titulatura ºi conducerea

P

ensionarii din mineritul Vãii Jiului schimbã denumirea structurii care îi reprezintã, pentru a fi mai puternici. În plus, la finele acestei sãptãmâni, foºtii mineri au alegeri, iar lupta pentru ºefia acestui for se dã între doi membri ai Ligii Pensionarilor Mineri.

Diana MITRACHE Vineri au loc alegeri la Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului (LSPMVJ). Foºtii mineri care formaeazã aceastã structurã se pregãtesc de mari schimbãri.

Schimbã titulatura organizaþiei, ca sã fie

mai puternici, dar ar putea schimba ºi conducerea. „La aceastã conferinþã, va fi o dare de seamã privind activitatea desfãºuratã de la alegerile precedente ºi pânã acum ºi se va schimba denumirea organizaþiei din Liga Sindicatelor

Pensionarilor Mineri Valea Jiului, în Liga Pensionarilor Mineri Valea Jiului, conform indicaþiilor primite de la Federaþia Naþionalã de la Bucureºti. În cursa pentru preºedinþie sunt înscriºi doi membri. Este vorba despre actualul preºedinte, Ioan Hortopan ºi Ioan Cãrãimãneanu”, a declarat Paul David, secretar al LSPM VJ. Pensionarii au invitat pentru vineri, 29 martie, la ora 12,00, la Casa de Culturã a Sindicatelor, toþi pensionarii care vor sã fie reprezentaþi de acest for, dar ºi oameni din minerit, ori din structurile judeþene ale Casei de Pensii, sau Casei de Sãnãtate, dar ºi ai Complexului Energetic Hunedoara.

Liga Pensionarilor Mineri este o structurã care cuprinde foºtii angajaþi la minele din Valea Jiului ºi care se implicã în rezolvarea problemelor acestora.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Alimentele foarte ieftine, adevãrate capcane pentru sãnãtate

A

limentele pe care le gãsim la tot pasul, în comerþ, conþin substanþe extrem de dãunãtoare organismului. Dar, tentaþi de preturile mici afiºate, mulþi oameni aleg alimente pe cat de ieftine, pe atât de periculoase, fãrã a tine cont de efectele pe care acestea le au asupra sãnãtãþii.

Adriana PAVEL Potrivit celor mai recente date emise de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii princi-

cauzate anual, la nivel global, de o alimentaþie incorectã ºi dezechilibratã.

“Se pare cã frecvenþa este destul de mare în ulti-

urmãtoare sã mai creascã.

Cercetãtorii pun asta pe seama acelor substanþe ºi E-uri care se introduc în alimente ºi bãuturi. Existã o listã întreagã din care foarte puþine sunt acceptate ca fiind substanþe neutre, care nu influenþeazã mutaþiile genetice. În schimb, sunt foarte multe E-uri care stau la baza dezvoltãrii neoplaziilor, a cancerelor atât la nivelul organelor cât ºi la nivelul

sângelui. Este un semnal de alarmã pe care toþi cercetãtorii îl trag ºi spun ºi eu cã ar fi bine evitarea acestor E-uri sau a produselor care le conþin ”, a declarat un medic hematolog de la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. Însã, chiar daca leucemia este o boala care afecteazã tot mai multe persoane, partea bunã este cã rata de supravieþuire în ultimi ani este tot mai mare.

Numãrul cazurilor de cancer este intr-o continua creºtere, iar studiile medicale arata ca unul din trei oameni s-ar putea îmbolnãvi de aceasta boala in decursul vieþii lor.

S-a dovedit ca regimul nostru alimentar poate cauza cancer sau ne poate proteja împotriva lui. De aceea, trebuie sa avem mare grija la alimentele pe care le consumam.

Alimente scumpe, salarii mici

D

esi nu ne putem lauda cu venituri foarte mari, iar rata ºomajului in judetul nostru este una în creºtere, ne situãm încã in fruntea clasamentelor in privinþa celor mai ridicate preturi la alimentele de baza.

Adriana PAVEL palele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentaþia nesãnãtoasã: 14 milioane de decese sunt

ma perioadã, adicã frecvenþa realã, nu doar prezentarea la medic ºi nu este exclus ca în perioada

Dacã o ceapã sau un ou sunt necesare în prepararea mâncãruilor, iar banii plãtiþi pe aceste produse nu se simt foarte mult în buget, în ceea ce priveºte carnea, mulþi oameni din judeþ au început sã renunþe la ea din cauza preþului ridicat, sau aleg alternative mai ieftine. “Preþurile sunt foarte mari pentru cât avem noi pensie. Mai

luãm carne de pui, cã altceva nu ne prea permitem”, a spus un pensionar din Petroºani. ªi dacã judeþul nostru se

aflã în fruntea clasamentelor în ceea ce priveºte cele mai mari preþuri la aceste produse, nu acelaºi lucru îl putem spune ºi despre venituri.

Potrivit datelor furnizate de Direcþia Judeþeanã de Statisticã, cu un venit mediu net de 1350 de lei pe lunã, judeþul Hunedoara se claseazã pe locul 15 la nivel naþional. În acelaºi timp, peste 13 mii de ºomeri se aflã în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara.

Datele privind preþul produselor ºi clasamentul pe judeþe au fost publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Concurs pentru elevi ºi profesori

I

maginea satului românesc în viziunea lui Ion Creangã. Elevii Liceului Tehnologic din Lupeni vor participa în perioada 21-25 aprilie la concursul de creaþie literarã ºi plasticã ,,Tradiþie ºi spiritualitate românescã". Atât elevii cât ºi dascãlii pot participa la acest concurs.

Monika BACIU

Elevii vor avea de elaborat creaþii literare (tradiþii ºi obiceiuri de primãvarã), lucrãri plastice (acuarelã, creion, cariocã, alte modalitãþi)/postere sau prezentãri PPT. Pentru dascãli este dedicatã secþiunea simpozionului judeþean cu tema ,,Imaginea satului românesc în viziunea lui

Ion Creangã”.

Satul si taranul au constituit o permanenta sursa de inspiratie pentru scriitorii nostri care au creat in operele lor tipuri

umane de o deosebita autenticitate si vigoare pornind de la realitati apartinand unor epoci si zone geografice diferite.

Marele povestitor Ion Creanga realizeaza in “Amintiri din copilarie” fresca satului moldovean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Lumea satului apare in toata complexitatea ei cu aspecte si figuri tipice, munca, petreceri si obiceiuri.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Echipa DISCOVERING TRANSYLVANIA, pe lista premianþilor fãrã premii

C

ampania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII ºi-a propus încã de la început sã aducã în prim plan oameni care oferã societãþii, oamenii care reprezintã România prin faptele lor, oameni care meritã preþuiþi pentru modul în care aratã lumii cã þara noastrã are valori, umane, culturale, istorice, turistice, ºtiinþifice etc.

De fiecare datã oamenii care recunosc valorile au ieºit în stradã pentru a sacrifica timp din timpul lor pentru a-l oferi în semn de recompensã moralã celor pe care îi apreciazã. O strângere de mânã, o îmbrãþiºare ºi un mulþumesc spus din suflet, toate acestea la un loc, au generat emoþii în spatial public care nu ar putea fi redate complet prin intermediul slovelor.

Pentru sâmbãtã, 29 martie 2014, o sã ne întâlnim cu o echipã care a transformat pasiunea în meserie, iar aceasta a fost vehiculul de promovare a imaginii României peste hotare. Echipa DISCOVERING TRANSYLVANIA vine sã ne întâlnim cu ea. O

mânã de oameni pasionaþi ºi dedicaþi au realizat, printre altele, un film despre frumuseþile României.

Acesta a fost preluat ºi difuzat de televiziunea germanã RTL. Aveþi ocazia sã-i cunoaºteþi pe aceºti oameni, sã le spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care le vor mulþumi oficial printro diplomã ºi un buchet de flori venind sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Filmul DRUMURI CU POVESTE a fost realizat din fondurile proprii ale echipei ºi a fost atât de bine realizat încât o televiziune strãinã a selectat producþia pentru a o include în grila sa de programe.

Astfel, România a fost promovatã prin

munca unor oameni care nu aveau aceastã obligaþie profesionalã.

Totl s-a nãscut din pasiune, iar ceea ce a ieºit puteþi viziona la linkul acesta: http://www.youtube.c om/watch?v=LSWt6o yLM34 Oamenii de la DISCOVERING TRANSYLVANIA se descriu astfel: Suntem o trupã foarte fainã ºi entuziasmaþi ai cãlãtoriilor, "motorizate" ºi/sau "la pas". Pe cât de mult ne plac excursiile în naturã, pe atât ne plac ºi meseriile pe care le practicãm deja de ani buni (jurnaliºti, operatori, foto-reporteri, producãtori TV, editori, etc...). Am decis cã, de data asta, profesiile noastre pot fi îmbinate cu pasiunile noastre pentru offroad, outdoor ºi

culegerea celor mai frumoase legende ºi istorii transilvãnene.

Despre proiectul „Premianþii fãrã premii” E vremea sã facem ceva. A trecut sau ar fi trebuit sã apunã perioada lui „sã se facã”. Dintr-un singur ºi banal motiv pentru cã se face. Societatea a mers înainte pânã acum, poate uneori destul de încet faþã de cum ne-am fi dorit, ºi merge în continuare.

Proiectul social

„Premianþii fãrã premii” se vrea o modestã rãsplatã din partea societãþii pentru valorile noastre, cele autentice.

Probabil vã întrebaþi cine sunt aceºti premianþi ºi de ce nu au premii. Ei sunt oamenii de lângã noi pe care toþi îi vãd ºi nimeni nu-i "ascultã".

Tãcuþi duc România mai departe. Ei sunt oamenii a cãror muncã este de folos tuturor fãrã ca ei sã fie cunoscuþi. Ei sunt cei

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

care ne fac viaþa mai frumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care ne aratã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Nu vor premii, nu au primit, nu ºtiu cã munca lor e preþuitã de ceilalþi ºi de aceea trebuie sã le spunem asta. Astfel, proiectul vã invitã sã ieºim în stradã, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumi necunoscuþilor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupãrile lor, ne dau motive de mândrie.

Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal.

Vom invita de fiecare datã un om valoros, care prin munca lui, strãdaniile lui, face ca România sã existe.

Vom merge acolo sã-l cunoaºtem, sã-i mulþumim cã existã ºi sã-i strângem mâna în semn de preþuire ºi respect.

(Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Actualitate 13

Un copil nãscut, doi oameni decedaþi PNL n judeþul Hunedoara în scãdere, copil Înãscutla fiecare mor doi oameni.

Cam aºa arata statistica PMP pe val celor de la Direcþia de rin Antonescu ºi PNL scad în sonC daje dupã ruperea

Sãnãtate Publica Hunedoara. Numãrul naºterilor, la jumãtate fata de cel al deceselor.

Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au în vedere îmbunatãþirea sãnãtãþii materne. Statistica pe anul trecut aratã cã numãrul deceselor la nivelul judeþului este dublu faþã de cel al naºterilor. Peste 5000 de decese au fost înregistrate în cursul anului 2013, în timp ce doar puþin peste 3000 de copii au venit pe lume. “În aria strategicã 1 “Sãnãtatea publica “activi-

Uniunii Social Liberale, arata cel mai recent sondaj CSCI, realizat în perioada 20-24 martie.

tatea DSP urmãreºte: prin Programul Naþional VI îmbunatãþirea sãnãtãþii materne, neonatale ºi a copilului (indicatori demografici pe 2012 natalitate: 3257 naºteri /judeþ; Mortalitate: 5389 decese/judeþ; 2013 natalitate: 3077 naºteri/judeþ; Mortalitate: 5376

Încã 3 zile cu bonificaþie

P

ersoanele fizice ºi juridice mai au la dispoziþie doar 3 zile pentru a-ºi achita, cu reducere, taxele ºi impozitele locale.

Astfel, cu începere de marþi, 1 aprilie, bonificaþia de 10% pentru achitarea dãrilor locale sau cea de 5% pentru ridicarea gunoiului menajer vor dispãrea. În plus, întârziaþii vor fi nevoiþi nevoiþi sã scoatã mai mulþi bani din buzunar, urmând a achita ºi majorãrile de întârziere aferente

decese/judeþ”, se aratã în statistica DSP. Populaþia judeþului Hunedoara este preponderent îmbãtrînitã. Acest lucru este confirmat ºi de rezultatele ultimului recensãmînt.

Anual, numãrul deceselor este mult mai mare faþã de cel al naºterilor.

Monika BACIU

primelor luni ale anului. Dupã data de 31 martie vom trece la aplicarea unor majorãri de întârziere pentru impozitul neachitat pânã în prezent.

Acestea sunt în valoare de 2% pe lunã sau fracþiune de lunã. Îmbucurãtor este, însã, faptul cã pânã acum foarte mulþi sunt cei care ºi-au achitat deja impozitele pe tot anul”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºeful Biroului de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani. În capitala Vãii Jiului, pânã în prezent, peste 85% dintre contribuabilii persoane fizice ºi-au achitat deja dãrile locale.

Conform obiceiului cei mai bun platnici au rãmas tot pensionarii.

Mir cea NISTOR

Programul spectacolelor din 29-30 martie 2014:

În ceea ce priveºte alegerile europarlamentare, cu douã luni înainte de ziua votului conduce Alianþa PSD - PC - UNPR, cu 42%, urmatã de PNL (15%), PDL ºi PMP cîte 10% din voturi, iar UDMR 7%, informeazã România TV. În aceste condiþii, Alianþa PSD-PC-UNPR ar obþine 16 mandate de eurodeputat, în timp ce PNL ar cîºtiga doar 6, PDL ºi PMP cîte 4 mandate fiecare, iar UDMR 2 mandate.

Realizatorii sondajului precizeazã faptul cã doar 41% dintre respondenþi au exprimat o opþiune de vot ºi

Rata absorbþiei curente a fondurilor europene se ridica la 34,25%, la 21 martie ata absorbþiei curente a R fondurilor europene se

ridica la 34,25%, la 21 martie 2014, se aratã într-o informare postatã pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

z Sâmbãtã 29 martie 2014, ora 18:00 – Spectacolul „Despre sexul femeii – un câmp de luptã în rãzboiul din Bosnia” (preþ bilet - 20 lei) z Duminicã 30 martie 2014, ora 12:00 – Spectacolul „Prâslea cel voinic ºi merele de aur” (preþuri bilete: 10 lei adulþi, 8 lei copii)

ºi-au manifestat intenþia de a se prezenta la urne.

Cît priveºte alegerile prezidenþiale din noiembrie, sondajul CSCI îl dã ca favorit pentru intrarea în turul doi pe Victor Ponta, care ar urma sã se confrunte electoral cu Cãtãlin Predoiu sau Mihai Rãzvan Ungureanu, dacã electoratele celor doi s-ar uni.

Predoiu este cotat cu 16% ºanse de a intra în turul doi, iar MRU cu 20%, în timp ce Crin Antonescu a scãzut la 12 %. În turul doi, sondajul CSCI îi dã ca favoriþi la mare distanþã pe Mugur Isãrescu, Victor Ponta, Calin Popescu Tariceanu ºi Sorin Oprescu.

Sondajul CSCI a fost realizat pe 1.120 de subiecþi ºi are o eroare toleratã de +-3%.

"Valoarea declaraþiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeanã este de 6,580 miliarde euro, ceea ce înseamnã o absorbþie curentã de 34,25% din alocarea UE", se aratã în document.

Acesta mai spune cã s-a primit de la Comisia Europeanã suma totalã de 8,55 miliarde euro, care reprezintã 44,51% din alocarea UE 2007-2013.

"Din aceste fonduri, plãþile intermediare rambursate însumeazã 6,446 miliarde euro, ceea ce reprezintã 33,55% din alocarea UE 2007-2013", arata informarea MFE.

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Patinaj artistic 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 România, te iubesc! (r) 11:00 Garda de corp (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Doctor Dolittle 3 (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Sunt spion 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã renunþaþi la o cãlãtorie, din cauza sãnãtãþii. Sunteþi predispus la mici probleme digestive, care se pot rezolva rapid, cu un regim adecvat. Se pare cã relaþiile cu partenerul de viaþã sunt tensionate din cauza unei rude.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii Cuceritorul (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 0:00 O nouã viaþã (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Box “Friday Night Fights” 21:15 Digi Sport Special 21:30 Box “Friday Night

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã vã loviþi de o serie întreagã de dificultãþi ºi sã aveþi impresia cã munciþi degeaba. Cei din jur sunt dispuºi sã vã ajute. Partenerul de viaþã vã susþine. Dupã-amiazã, sunt ºanse sã rezolvaþi împreunã o problemã arzãtoare.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme financiare. Fiþi mai optimist. Dacã sunteþi prea încordat, riscaþi sã vã compromiteþi relaþiile sociale. Nu este o zi bunã pentru examene ºi cãlãtorii

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Cafeneaua Dilema Veche (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Secrete de Stil (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Spionul Dandana 22:30 Click!

23:30 Cireaºa de pe tort (r) 0:30 Râzi ºi câºtigi (r)

21

23 iulie *** 22 august Fiþi atent la serviciu ºi cu partenerii de afaceri, pentru cã sar putea sã aveþi probleme de comunicare. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi din cauza dificultãþilor financiare de moment. Vã ajutã o persoanã mai în vârstã din familie.

V-aþi propus sã începeþi o activitate nouã, dar sunteþi prea nerãbdãtor. Din cauza agitaþiei, riscaþi sã pierdeþi timp preþios.

Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Concentraþi-vã asupra problemelor urgente!

23 august *** 22 septembrie Treceþi printr-o perioadã dificilã, din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi apelaþi la ajutorul unui prieten. Ca sã depãºiþi toate obstacolele, este indicat sã aveþi rãbdare ºi sã nu fiþi impulsiv.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este posibil sã aveþi un eºec în afaceri ºi sã fiþi dezamãgit. Nu vã întristaþi, pentru cã vor apãrea ºi alte oportunitãþi. S-ar putea sã vã loviþi de mai multe obstacole, din cauza unor probleme de comunicare.

S-ar putea ca un prieten de familie sã vã propunã o colaborare.

Acceptaþi-o, chiar dacã nu sunteþi prea încântat de câºtig.

Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa resimþiþi o stare de confuzie care vã poate face sã întârziaþi lucrãrile de serviciu. Nu provocaþi discuþii aprinse cu ºefii!

Totul va reveni la normal ºi veþi recupera terenul pierdut.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se anunþã o zi încãrcatã, aºa cã stabiliþi-vã clar lista de prioritãþi.

Dupã-amiazã este posibil sã vã schimbaþi programul ºi sã vã ocupaþi de problemele partenerului de viaþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie în care puteþi avea mari satisfacþii profesionale. Aveþi grijã de bagaje, ca sã nu pierdeþi ceva important. Relaþiile cu colegii sunt excelente.

21 februarie *** 20 martie La serviciu, sunteþi predispus sã faceþi greºeli din cauza cãrora acumulaþi întârzieri. Nu vã agitaþi ºi acceptaþi ajutorul colegilor.

Ieºiþi în lume! Aveþi ºanse sã întâlniþi persoane care v-ar putea ajuta mult în viitor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Bugetul statului a pierdut 155 de milioane de lei, în urma creºterii accizei la bere

C

reºterea accizei la bere în 2013 se estimeazã cã a condus la o diminuare cu 155 de milioane de lei a încasãrilor bugetare din accizã ºi TVA pentru bere, comparativ cu varianta în care acciza s-ar fi menþinut la nivelul anului 2012. "Statul - Guvernul României avea opþiunea la începutul anului trecut sã pãstreze nivelul de accizã sau "over the night" s-a gândit cã ar fi bine sã-l modifice cu 10%. Într-o analizã fãcutã de A.T. Kearney, reiese cã statul, alegând aceastã a doua opþiune, a pierdut 155 de milioane de lei la bugetul statului doar din douã componente: componenta de accizã ºi componenta de TVA. Din pãcate, nici în valoare absolutã la accize nu s-au încasat mai mulþi bani calculaþi la cursul de schimb, iar din TVA, din cauza contracþiei pieþei, scãderea este ºi mai mare. 155 de milioane de lei sunt bani pe care statul român putea sã îi aibã la nivelul anului trecut dacã decidea ca aceastã piaþã sã rãmânã cu nivelul de accizã aºa cum era el stabilit", a declarat Constantin Bratu, directorul general al Asociaþiei Berarii României.

Potrivit acestuia, din cauza diminuãrii puterii de cumpãrare a românilor, a creºterii accizei la bere, în condiþiile în care jumãtate din preþul unei beri îl reprezintã taxele, ºi a scãderii încrederii populaþiei în economia naþionalã, la care s-a adãugat o vreme mai puþin favorabilã consumului de bere, piaþa berii a scãzut în 2013 cu 10,3%, de la 18,2 milioane de hectolitri în 2012, la 16,3 milioane de hectolitri.

Un român a consumat, în

Azi se ia apa!

- Uricani - între orele 9.00 19.00. Zona afectatã: E.M. Uricani ºi utilizatorii branºaþi în aducþiunea Valea de Peºti Petroºani FII, tronson Uricani Lupeni. Motivul restricþiei: Montare debitmetru.

medie, anul trecut, 81 de litri de bere, faþã de 90 de litri în 2012. "În ciuda eforturilor producãtorilor locali de a menþine trendul pozitiv din 2012, piaþa berii a înregistrat o contracþie semnificativã anul trecut.

Nivelul scãzut al veniturilor consumatorilor ºi neîncrederea lor în starea economiei, presiunea fiscalã ºi vremea nefavorabilã din varã au reprezentat factorii cheie care au condus la declinul pieþei berii în 2013", a declarat Onno Rombouts, Preºedintele Asociaþiei Berarii României.

Contracþia pieþei de bere din 2013 a condus la o scãdere cu 10 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând la 62 milioane de euro.

Aproximativ 53,2% ( în creºtere cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul precedent) dintre români au preferat berea la PET, consumul de bere la sticlã a scãzut cu

aproape 2 puncte, la 26,3%, iar consumatorii de bere la dozã au reprezentat 17,1% din piaþã, cu 1,3 puncte mai mult faþã de anul precedent. Berea la butoi a acoperit 3,4% din piaþã, cu 0,1 puncte mai puþin faþã de anul precedent. În 2013, exporturile de bere au continuat sã creascã într-o mãsurã mai mare decât importurile. Cu 50% mai mare faþã de 2012, volumul exporturilor a atins 0,35 milioane de hectolitri. Importurile au crescut cu 25%, situându-se la 0,54 milioane de hectolitri anul trecut.

România a ocupat anul trecut locul ºase în Europa la consumul de bere, plasându-se peste media europeanã, de 70 de litri.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Martie 2014

Câºtigãm puþin ºi cheltuim mult

D

in datele furnizate de reprezentanþii Direcþiei Judeþeane de Statisticã Hunedoara, rezultã cã veniturile medii lunare ale românilor sunt destul de mici, comparativ cu banii pe care îi cheltuiesc.

Adriana PAVEL

Principalele surse de venituri ale oamenilor sunt salariile, veniturile în naturã, adicã produsele pe care le au românii în

gospodãrie, din prestaþii sociale, din agriculturã sau din vânzarea de active din patrimoniul gospodãriei.

“O gospodãrie cheltuie 43 % pentru a

cumpãra produse agroalimentare ºi bãuturi non-alcoolice, 8 % cheltuie lunar pentru bãuturi ºi þigãri, 5,3 % pentru îmbrãcãminte ºi încãlþãminte, iar o pondere mare din aceste cheltuieli o constitie ºi întreþinerea”, se aratã în datele oficiale ale Direcþiei de Statisticã Hunedoara.

De asemenea, întrun procent mai mic,

Trufandale gustoase, dar încã scumpe

P

ieþele din Valea Jiului s-au umplut de trufandale în ultimele douã sãptãmâni, mai ales cã suntem ºi în perioada de post.

Urzicile, leurda, ceapã verde, usturoi verde sau ridichiile se dau foarte bine în ultimele zile, pentru cã oamenii cumpãrã fie de poftã, fie pentru cã postesc. Însã, în privinþa preþului, cei mai mulþi cumpãrãtori au obiecþii ºi spun cã sunt prea scumpe.

Adriana PAVEL “Am luat o grãmadã de urzici cu 5 lei, care atunci când le-am pus în oalã ºi le-am fiert, au scãzut de abia am avut de douã porþii. Imi plac foarte mult, dar parcã sunt prea scumpe acum”, a spus o bãtrânicã. Însã, dacã pentru ridichi sau ceapã verde, þãranii au muncit din timp în solarii pentru a le scoate acum pe tarabã, urzicile sunt cãutate ºi culese cu greu de oamenii care nu am venituri, iar pentru a face un ban de-o pâine, merg pe dealuri pentru a le

cãuta. “În fiecare primãvarã mã duc la urzici. Am fost sãptãmâna trecutã ºi am adunat mai multe. Acum vând în fiecare zi câte 7 – 8 grãmãjoare din ce am strâns”, ne-a declarat un vânzãtor din Piaþa Agroalimentarã Vulcan.

Discuþii despre preþurile afiºate sunt ºi vizavi de trufandalele aºezate frumos pe tarabe de þãrani. Parcã sunt totuºi prea scumpe.

O legãturã de ridichi costã între 2, 5 ºi 1 leu, în funcþie de mãrime, o legãturã de ceapã verde costã 1,5 lei, iar una de usturoi verde cam la fel.

banii sunt redirecþionaþi cãtre dotarea ºi întreþinerea locuinþei, pentru transport, dar cel mai puþin se alocã pentru sãnãtate ºi edu-

caþie. În Valea Jiului sunt oameni care câºtigã mai puþini bani decât au nevoie sã-ºi acopere cheltuielile lunare, din pãcate.

“Pe mâncare, þigãri ºi transport dau cei mai mulþi bani.

Nu prea îmi mai rãmâne de haine sau sã mai merg în vacanþã”, a declarat o femeie din Petroºani.

Concluzia acestor statistici fãcute în tot judeþul Hunedoara, este aceea ca se consumã mult ºi se investeºte puþin.

Ne tratãm acasã, dar tot la medic ajungem

N

u trebuie sã ne tratãm dupã ureche, pentru cã aºa doar ne facem rãu.

Medicii atrag atenþia asupra acestui lucru.

Adriana PAVEL Numãrul pacienþilor care ajung la cabinetele medicilor cu afecþiuni respiratorii în ultima perioada stârneºte îngrijorare. Tratamentele, câteodatã nu rãspund foarte bine în cazul unor bolnavi, tocmai pentru cã înainte de a ajunge la Spital, oamenii încearcã sã se lecuiascã singuri.

Doctorii ne spun cã în niciun caz nu trebuie sã cumpãrãm antibiotic pentru orice afecþiune.

“Când omul este rãcit ºtie cã trebuie sã meargã la farmacie ºi sã ia un antibiotic.

Nu este chiar aºa, pentru cã sunt boli care merg poate cu un paracetamol sau un algocalmin dacã este vorba de o virozã uºoarã”, ne-a declarat un medic de familie din Vulcan.

Foarte mulþi oameni se trateazã mai întâi acasã ºi merg la medic abia când sunt în stare mai gravã. Din pãcate, acesta nu este un

comportament corect, ci mai degrabã poate dãuna sãnãtãþii. Reamintim faptul cã de la 1 aprilie, medicii de familie nu vor mai putea consulta decât cel mult 20 de pacienþi pe zi, pentru cã acesta este numãrul de reþete ºi consultaþii decontat de Casa de Asigurãri. În prezent, unii medici au la uºã zilnic ºi câte 50, 60 de bolnavi.

Încrederea românilor în revenirea pieþei muncii, în scãdere faþã de perioada de început a crizei

Î

ncrederea românilor în revenirea pieþei muncii este în uºoarã scãdere comparativ cu perioada de început a crizei, reiese dintr-un studiu realizat în perioada 20 februarie - 17 martie a.c. de site-ul de recrutare Netjobs.ro.

'Doar 39,5% dintre români sunt optimiºti în ceea ce priveºte creºterea numãrului de locuri de muncã, a condiþiilor de muncã ºi a salariilor în domeniile în care activeazã', reiese din sondajul realizat pe un eºantion de 1.280 de persoane.

Faþã de sondajul întocmit la începutul crizei în România (septembrie 2009), numãrul optimiºtilor

este acum cu 6 puncte procentuale mai mic. 'În 2009, un procent de 45,5% dintre români erau încrezãtori în ºansele de redresare a pieþei forþei de muncã ºi a economiei în general. Încrederea în ameliorarea evoluþiei pieþei muncii scade odatã cu vârsta: 55% dintre tinerii cu vârste între 18 — 25 ani se aratã optimiºti, în timp ce doar 44,7% din cei între

26 — 35 ani, 36% dintre persoanele între 36 — 50 ani ºi 39% dintre cele între 51 — 65 ani mai nutresc acest sentiment', se mai aratã în sondaj.

Pe domenii de activitate, candidaþii din agriculturã ºi cei din domeniul administrativ sunt mai optimiºti (60% dintre ei cred cã piaþa muncii îºi va reveni în curând). Ceva mai pesimiºti sunt lucrãtorii din construcþii (doar 48% aºteaptã o revenire în urmãtoarea perioadã), vânzãri (40%), transport (35,5%) ºi IT (33%).

AGERPRES