2093

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2093

Cronica Vãii Jiului Marti, 4 August 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

COVID-19 – situaþie alarmantã în judeþ.

Consiliul Judeþean Hunedoara, achiziþie urgentã pentru dezinfecþia instituþiei

L

a finele sãptãmânii trecute, un angajat al Consiliului Judeþean Hunedoara a fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus.

Conducerea instituþiei judeþene a anunþat cã se va face o dezinfecþie la sediul instituþiei judeþene.

CJ Hunedoara a achiziþionat, în regim de urgenþã, servicii de dezinfecþie, pentru a preveni rãspândirea bolii. Aproape 3000 de lei costã procedura.

Vor fi dezinfectate toate

spaþiile de lucru, inclusiv cele folosite de Instituþia Prefectului – Judeþul Hunedoara.

De asemenea, conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara a dispus de îndatã sesizarea Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, întocmirea listei cu persoanele cu care angajatul a intrat în contact direct ºi izolarea acestora la domiciliu pânã la finalizarea anchetei epidemiologice.

Nicio persoanã nu mai are acces în sediul instituþiei judeþene.

Cosmin BACIU

MASCA OBLIGATORIE!

Î

n judeþul nostru sunt aproape 300 de cazuri de îmbolnãviri cu noul coronavirus ºi, deºi DSP a mai fãcut un spital COVID, la Geoagiu, sunt mari neajunsuri. Pacienþii vin în stare gravã ºi nu sunt nici suficienþi medici. În tot acest timp, în judeþul nostru, purtarea mãºtii este obligatorie. >>> PAGINA A 3-A

Turist mort, singur, în vârful Parângului rupul fãrã viaþã al unui bãrbat T a fost coborât de salvamontiºti ºi legiºti, luni dimineaþã, din Parâmg. Omul a murit, cel mai probabil, în urma unui infarct. Era singur ºi salvamontiºtii ne atrag atenþia tuturor sã nu plecãm pe munþi neechipaþi ºi singuri.

Trupul omului a fost zãrit de mai mulþi turiºti ºi ei sunt cei care au

anunþat echipele de salvare. Din pãcate, acestea, nu au putut decât sã constate decesul omului. „În jurul orei 16,00 am fost anunþaþi de cãtre niºte turiºti, cã în poteca de la Mija este o persoanã care, cred ei, era decedatã. Am organizat repede o acþiune de salvare, dar nu se mai putea face nimic, aºa cã a fost doar o acþiune de recuperare”, a spus Remus Popescu, ºeful Salvamont Petroºani.

Salvamontiºtii spun

cã bãrbatul decedat a fost dus la morgã ºi legiºtii sunt cei care vor stabili cauza exactã a decesului. Totuºi, se pare cã omul era un obiºnuit al drumeþiilor, însã, urcase singur, pe un traseu greoi. „Avea 68 de ani, un montaniard foarte bine echipat, dar probabil a avut probleme cardiace.

Mergea foarte mult pe munte. La ora 4 dimineaþã, din pãcate, am încheiat misiunea de coborâre a trupului fãrã viaþã”, a mai spus

Remus Popescu.

Duminicã, salvatorii montani au mai mers sã salveze ºi câþiva tineri ce intraserã într-o zonã, iar vremea le-a jucat feste. „Pe canionul Crivadiei, un adolescent ce fãcea parte dintr-un grup, a fãcut un ºoc termic. ªi-a revenit destul de repede ºi au ieºit toþi cei din grup din canion ºi s-au îndreptat spre maºini.

Apoi au plecat acasã”, au mai spus salvatorii montani.

Salvamontiþtii le recomandã celor ce

urcã pe munte sã îºi dozeze efortul ºi sã þinã cont de starea vremii, care se schimbã foarte brusc. Echipamentul e important ºi sã nu pleca

singuri, aºa cum a fãcut bãrbatul ce a fost gãsit mort în zona cãldãrii de la Mija.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2020

Pieþele din Lupeni, controlate de inspectorii Direcþiei Agricole. Nu au fost abateri

P

ieþele agroalimentare din municipiul Lupeni au fost verificate de inspectorii din cadrul Direcþiei Agricole.

Potrivit autoritãþilor locale, nu s-au constatat abateri de la normele în vigoare.

Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã susþine cã inspectorii au vrut sã vadã dacã se

respectã normele legii care prevede stabilirea unor mãsuri de reglementare a pieþei produselor din sectorul agricol.

Mai exact, s-a avut în vedere activitatea economicã în sectorul agricol - activitatea desfãºuratã în propria fermã/gospodãrie de un producãtor agricol persoanã fizicã, pentru obþinerea unor produse agricole care depãºesc necesarul de consum propriu ºi sunt destinate vânzãrii pe piaþã; comerþul cu produse agricole obþinute în ferma/gospodãria proprie - comerþul cu ridicata sau comerþul cu amãnuntul, care se desfãºoarã în structuri de vânzare cu locaþie permanentã sau temporarã în teritorii delimitate special amenajate ºi dotate corespunzãtor, precum pieþe agroalimentare, târguri, pieþe ambulante, de cãtre producãtorii agricoli persoane fizice. În plus, s-au verificat atestatele de producãtor - documentul eliberat persoanei fizice care desfãºoarã activitate economicã în sectorul agricol, valabil pentru titularul

acestuia, ºi care atestã calitatea de producãtor agricol persoanã fizicã; carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol documentul utilizat de persoana fizicã care deþine atestat de producãtor, precum ºi de soþul/soþia, rudele/afinii de gradul I, dupã caz, pentru exercitarea actului de comerþ cu ridicata sau comerþ cu amãnuntul a produselor agricole obþinute în ferma/gospodãria proprie.

Cosmin BACIU

Petrila are cele mai multe blocuri izolate termic O

raºul Petrila pare, de departe, cel în care blocurile au intrat în programul de reabilitare termicã.

Oamenii sunt mulþumiþi ºi, acolo unde se desfãºoarã acum lucrãri de anvelopare, locatarii rãsuflã uºuraþi cã nu le mai plouã în case, dar ºi cã vor avea facturi mai mici la întreþinere.

Nu mai puþin de 15 blocuri sunt reabilitate la Petrila, iar la unele izolaþia termicã este deja finalizatã.

Sunt lucrãri ce au loc în mai multe cartiere, acolo unde noi am ºi gãsit oamenii mulþumiþi, în mare mãsurã,

cã vor avea locuinþele pãzite de frig ºi igrasie. „Înainte era rãu.

Acum e bine cã îl face. Nu ne permiteam pe banii noºtri, cã nu erau toþi locatarii de acord”, a spus una dintre locatarele unui bloc din Cartierul 8 Martie de la Petrila, bloc intrat în reabilitare. „ E bine, cã de când s-a fãcut acoperiºul nu ne-a mai plouat. La etajul IV, unde stau eu, chiar era dezastru. Noi ne-am mai ºi izolat singuri ºi acum vrem sã ne facã subsolul, cã acolo sunt probleme”, a spus o altã vecinã.

La douã dintre blocuri, aflate la intrarea în oraº, anveloparea a fost finalizatã ºi acum acestea se

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

desfãºoarã mai ales în Cartierul 8 Martie. „Cred cã e important pentru oameni sã aibã acoperiºul izolat ºi izolaþie termicã la blocuri, dar ºi sã aibã planºeul de la subsol izolat, pentru cã reduc astfel costurile la încãlzire. În total ar fi 13 blocuri ce mai trebuie reabilitate, douã dintre ele fiind finalizate”, a

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Director:

z

PETROªANI

explicat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

Aproximativ douã milioane de euro este valoarea lucrãrilor ce au loc la blocurile din oraºul Petrila, dar, la final, oamenii vor avea, aºa cum spun autoritãþile, confortul sporit.

Diana MITRACHE

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Genu TUÞU

z

Marius MITRACHE (r edactor ºef)

z

z

Cosmin BACIU

Bogdan MITRACHE

Desktop publishing:

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2020

COVID-19 – situaþie alarmantã în judeþ.

MASCA OBLIGATORIE! Î

n judeþul nostru sunt aproape 300 de cazuri de îmbolnãviri cu noul coronavirus ºi, deºi DSP a mai fãcut un spital COVID, la Geoagiu, sunt mari neajunsuri. Pacienþii vin în stare gravã ºi nu sunt nici suficienþi medici. În tot acest timp, în judeþul nostru, purtarea mãºtii este obligatorie.

Deja la Sanatoriul de la Geoagiu a fost ocupatã o treime dintre paturi ºi cei de la DSP vorbesc despre cazuri grave ce au fost deja transferate la alte spitale. Situaþia este mult mai gravã faþã de luna martie, când exista starea de urgenþã.

„Deºi am mai creat al 6-lea spital COVID, dupã cum e ºtie, la Sanatoriul de la Geoagiu, capacitatea este limitatã, întrucât nu este personal medical care sã gestioneze toate cele 100 de paturi alocate. În acest moment ei au cam 35 de pacienþi internaþi ºi încercãm sã mai aducem medici acolo, ca sã putem creºte capacitatea de internare. Problema

noastrã cea mai mare este cã, în comparaþie cu perioada martie-aprilie, au început sã aparã cazuri din ce în ce mai grave, care ajung direct pe ATI. Am fost nevoiþi sã transferãm în alte judeþe. Duminicã, am transferat cu elicopterul la Timiºoara, sâmbãtã, unul la Caracal, altul la Mureº ºi la finele sãptãmânii trecute, am transferat la Reºiþa”, a spus

Sebastian Mezei, Director DSP Hunedoara. În acest moment, în judeþul Hunedoara sunt 272 de cazuri pozitive, din care 173 sunt internate în spitale. Ca atare, oamenii sunt obligaþi sã poarte masca de protecþie în spaþiile aglomerate. „A fost o decizie a Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara, de a stabili obligativitatea

purtãrii mãºtii ºi în spaþiile publice, în principal, în cele unde existã aglomeraþii. Vorbim de târguri, pieþe, locurile de pelerinaj, dar ºi la evenimente culturalartistice, ori sportive, gãri, autogãri ºi staþiile de autobuz”, a mai precizat directorul DSP Hunedoara.

Cu toate acestea, oamenii ignorã recomandãrile DSP. „O am în buzunar masca. Nu e aºa de aglomerat acum.

Ne este teamã, dar dacã ar fi înghesuialã, ar fi altceva. Pãi mã obligã ºi la terasã cu mascã.

Sã le închidã atunci. Cum sã mã duc la terasã cu mascã?”, a spus un domn care fãcea cumpãrãturi în piþa agroalimentarã din Petroºani, cu masca în buzunar. „Cu pandemia asta, am un prieten care s-a îmbolnãvit ºi mã tem. Eu port. Sunt mulþi care nu cred. Dar nu cred, pânã pãþesc. E corect, cã de

aia am mascã. Eu respect legea”, a replicat un alt domn, care purta masca. „N-am mascã pentru cã vorbesc la telefon, mamaie. O port, dar am luat-o ca sã vorbesc.

Sunt de acord sã o port, dacã e ordin!”, a spus o vânzãtoare de legume din aceeaºi piaþã. „O am, dar nu o port în aer liber. Nu ºtiu dacã e chiar obligatoriu. Mai mulþi nu poartã în aer liber. Poate când intrã în prãvãlie, cã acolo poate sã aparã COVIDU. O þin la scutealã”, a glumit un alt cumpãrãtor.

Mai în glumã, mai în serios, oamenii se îndeamnã unii pe alþii sã respecte regulile distanþãrii sociale ºi autoritãþile le cer celor din spaþiile aglomerate sã nu renunþe la mascã, chiar dacã este incomodã. Mai mult, suntem sfãtuiþi sã o purtãm corect, aºa încât sã acopere ºi nasul ºi gura.

Diana MITRACHE

România, reprezentatã de cercetãtorii Autoritãþile de la Petroºani au spart gheaþa! S-a INCD INSEMEX Petroºani într-un amplu proiect internaþional semnat pentru reabilitarea de cercetãtori termicã a încã unui bloc ºi consultanþi din 5 E chipe þãri, respectiv România, Grecia, Austria, Spania ºi Turcia sunt implicate într-un amplu proiect de cercetare ce are ca scop asigurarea de asistenþã tehnicã pentru consolidarea formãrii ºi capacitãþii de cercetare a Centrului de instruire ºi cercetare în domeniul social ºi de muncã de la Ankara, din Turcia.

România este reprezentatã de cercetãtorii Institutului Naþional de CercetareDezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INCD INSEMEX-S.A. Petroºani.

Potrivit directorului general al INCD INSEMEX Petroºani, dr.ing. George Artur Gãman, scopul proiectului, care are un buget de 3.236.950 de euro ºi o perioadã de implementare de 3 ani. este acela de a consolida capacitatea primului Institut

utoritãþile locale de la Petroºani au A reuºit sã semneze pentru

reabilitarea termicã a încã unui bloc de locuinþe, investiþie finanþatã din fonduri europene. de Muncã din Turcia, care funcþioneazã în capitala statului, Ankara, încã din anul 1955. ”Prin acest proiect, echipe de cercetaredezvoltare ºi specialiºti în consultanþã vor acþiona pentru a sprijini procesul de elaborare ºi implementare a politicilor de angajare în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Mai exact, se estimeazã cã odatã cu implementarea acestui proiect, va creºte capacitatea instituþionalã a beneficiarului ºi se va îmbunãtãþi capacitatea serviciilor publice de angajare derulate de acesta. Scopul contractului este

de a consolida capacitãþile instituþionale ale Centrului de instruire ºi cercetare în domeniul social ºi de muncã (ÇASGEM), ale partenerilor sociali ºi ale ONG-urilor prin adaptarea modulelor de instruire în reabilitarea profesionalã; livrare de instrucþiuni pentru traineri; proiectarea scenariilor de formare virtualã, organizarea de vizite de studiu, ateliere ºi seminarii în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, în special în sectorul construcþiilor, mineritului, chimiei ºi metalelor”, explicã dr.ing.

George Artur Gãman, directorul general al INSEMEX.

Este vorba despre blocul 33 de pe strada Viitorului. ”Am semnat contractul de lucrãri cu constructorul în cadrul proiectului de eficientizare termicã a blocului 33 de pe strada Viitorului, proiect pe fonduri europene.

Sper cã spargem gheaþa ºi în ceea ce priveºte aceste proiecte de investiþii, care au stat o lungã perioadã de timp în procedura de achiziþii pentru cã nu s-au gãsit firme interesate care sã participe la licitaþiile pentru blocuri ºi sperãm cã vor începe cât de curând lucrãrile la toate blocurile incluse în acest program”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Recent a mai fost

semnat un contract ºi pentru reabilitarea blocului 2 de pe Strada Pãcii, iar în evaluare mai sunt Bl. 2 de pe str.

Carpaþi, Bl. 9A – str. Avram Iancu, Bl. 3 – Aleea Poporului, Bl. 19 de pe strada Gen. Vasile Milea, respectiv Bloc B – strada Constructorul.

Administraþia localã de la Petroºani are pe listã de mai mulþi ani reabilitarea a nu mai puþin de 14 blocuri, dar, deºi lucrãrile au fost scoase la licitaþie de mai multe ori, constructorii au refuzat sã participe deoarece lucrãrile din documentaþii erau subevaluate ca urmare a creºterii preþurilor de pe piaþã.

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 4 August 2020

Monumentul Lupeni ’29 ºi-a recãpãtat strãlucirea Apele Române încã nu a M primit bani dupã inundaþii onumentul Lupeni ’29 ºi-a recãpãtat strãlucirea. Ziua de 6 august, zi care coincide cu ziua minerului, se apropie, iar autoritãþile locale din Lupeni au dorit sã redea zonei strãlucirea de odinioarã.

Monumentul a fost realizat de marele sculptor român Ion Irimescu, ca omagiu aduc eroilor mineri care au cãzut rãpuºi de gloanþele Puterii politice din 1929, într-una din cele mai mari revolte muncitoreºti ale minerilor din toate timpurile. În opinia primarului Lucian Resmeriþã, Ansamblul monumental ridicat în municipiul Lupeni de

sculptorul Ion Irimescu în 1968 reprezintã un adevãrat Memorial dedicat nu doar eroilor mineri din fatidicul an 1929, ci ºi tuturor minerilor de la Lupeni ºi din toatã Valea Jiului care, de aproape douã secole, au clãdit, de multe ori cu preþul vieþii, identitatea acestei regiuni ºi localitãþile care o compun. ”Monumentul maestrului

Ion Irimescu este cel mai impunãtor ºi cel mai semnificativ simbol pentru tot ceea ce a însemnat în istoria Vãii Jiului ºi tot ceea ce înseamnã pentru noi, cu adevãrat, minerii ºi mineritul.

Poate cã activitãþile economice din industria minierã se aflã astãzi la un moment de apus, însã pentru noi, cei care trãim în oraºele ºi municipiile care s-au clãdit din truda acestor bravi oameni, minerii ºi mineritul rãmân repere esenþiale ale identitãþii noastre ºi, de aceea, omagiul pe care-l aducem acestora este unul cuvenit ºi necesar”, spune primarul Lucian Resmeriþã.

Monumentul dedicat omagierii muncii minerilor face parte dintr-un alt mare proiect de investiþii ce s-a

derulat în Lupeni. Pe lângã parc, reabilitat în totalitate au fost înlocuite vechile pavaje, s-a pus gazon nou, iar noaptea parcul beneficiazã de un iluminat modern, care va pune în valoare statuia lui Irimescu. ”Lucrãrile de reabilitare de la noul proiect – parc Lupeni ‘29 se apropie de finalizare, constructorul face ultimele

retuºuri. Acesta va fi inaugurat pe data de 6 august 2020. Cei care vor ajunge aici, vor vedea, cu siguranþã, noile modernizãri pe care le-am fãcut. Ne intereseazã fiecare zonã, fiecare cartier ºi fiecare stradã ºi am fãcut ºi vom face în continuare în aºa fel încât sã realizãm lucrãrile necesare pentru reabilitarea infrastructurii rutiere ºi pietonale peste tot unde acestea sunt necesare.

Vreau sã-i asigur pe cetãþenii municipiului Lupeni cã nu existã nici un loc din oraº pe care sã nu-l avem în vedere pentru executarea lucrãrilor de infrastructurã ºi a celor edilitar-gospodãreºti care se impun”, a mai declarat primarul Lucian Resmeriþã.

Cosmin BACIU

T

Primarul Lucian Resmeriþã spune cã scoate acum maºinile parcate pe marginea carosabilului ºi le va muta în zona blocurilor,

unde se pregãtesc pentru amenajare peste 500 de locuri de noi locuri de parcare.

Bãrbãteni, Viitorului, Spiru Haret, Parângului, ori zona centralã din Lupeni, intrã, în curând, în procesul de amenajare al locurilor pe care vor putea fi

parcate maºinile. Este unul dintre cele mai ample proiecte de acest gen din Valea jiului, dat fiind numãrul mare de spaþii destinate parcãrii de automobile. „Reuºim sã scoatem la licitaþie peste 500 de parcãri în municipiul Lupeni. Vom face parcãri noi, pentru 500 de

maºini. Ele sunt în 15 locaþii din Lupeni, amenajate cu borduri, trotuare ºi tot ce înseamnã accesul spre ele, ca oamenii sã beneficieze de un confort”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În plus, în Lupeni a început ºi asfaltarea mai multor strãzi, una dintre ele fiind 9 Mai. Acolo, în apropierea azilului de bãtrâni, lucrãrile au fost

Cu toate acestea, au pus în lucru utilajele din dotare, chiar din ziua în care Jiul de Vest se revãrsa. ªi asta, în condiþiile în care, singurul ajutor, a fost sã primeascã combustibilul necesar funcþionãrii lor.

Maluri distruse, þevi dispãrute, poduri ºi podeþe ºubrezite, ori luate de

ape, toate sunt acum pagube pentru care Apele Române nu au primit niciun leu. O spun cei care gestioneazã Sistemul Hidrotehnic al Apelor din Bazinul Hidrografic al Jiului, care s-au descurcat cu resurse proprii. ªi asta, în condiþiile în care munca a fost una uriaºã. „Noi am fãcut o evaluare a pagubelor. Am transmis la Prefecturã, la Comisia Judeþeanã. Acolo, în baza evaluãrii, s-au alocat bani, în primul rând, la primãrii. Situaþia este datã la Apele Române, la Bucureºti ºi urmeazã ca responsabilii de acolo sã facã demersuri pentru a

obþine fonduri. Se pare cã vor obþine fonduri europene, pentru îndepãrtarea efectelor ce au avut loc, în principal, la construcþiile hidrotehnice.

Mã refer aici la diguri, baraje, ziduri de sprijin ºi maluri. Noi am obþinut de la Apele Române Craiova fonduri de urgenþã ºi utilaje, dar nu putem sã facem reparaþii, decât decolmatãri ºi regularizãri de albii”, a precizat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Utilajele lucreazã de sãptãmâni bune în zona Câmpu lui Neag, mai ales acolo unde Jiul a sãpat efectiv în drumul naþional

oprite o vreme, din cauza ploilor. Tot aici intrã ºi cartierul din spatele pieþei, ori alte strãzi ce niciodatã nu au avut asfalt. „Am gãsit resursele necesare pentru a mai asfalta ºi câteva strãzi în municipiul Lupeni. Acesta lucru se va întâmpla în cel mult o lunã de zile, Vom asfalta Strada 6 august, Strada Frumoasã ºi Strada Caraiman. Vom

pune covor asfaltic, pentru cã, aceste strãzi nu aratã foarte bine”, mai spune primarul.

Primarul mai promite asfalt ºi pe alte strãzi în zona strãzilor Cernei ºi Mãrãºti, dar acolo se aºteaptã finalizarea lucrãrilor la canalizare.

Lupeniul este unul dintre oraºele din Valea Jiului care, în aceastã varã, a fost transformat în ºantier, dar pentru a se reface terasamentul mai multor artere.

Diana MITRACHE

ºi l-a surpat. „ În jur de 3 milioane de lei sunt pagubele. De la Apele Române am obþinut combustibilul ºi utilajele care ni le-au dat colegii.

Dar noi intervenim cu utilajele noastre, pentru cã avem o bazã materialã foarte puternicã, iar motorina am obþinut-o de la Apele Române

LUCIAN MÂNDRUÞÃ promoveazã Sarmizegetusa Un hunedorean a urnalistul Lucian Mândruþã promoveazã Sarmizegetusa J cucerit un masiv considerat Regia.

Realizatorul de emisiuni a

imposibil de cucerit U

Peste 500 de locuri de parcare la Lupeni raficul în Lupeni, pe artera principalã, mai ales, va fi descongestionat.

D

eºi au cele mai mari pagube înregistrate, dupã inundaþiile de la finalul lunii iunie, Apele Române nu a primit deloc bani, drept despãgubiri.

ajuns în judeþul Hunedoara ºi a vizitat capitala dacilor, alãturi de soþia sã. Jurnalistul a rãmas impresionat de zonã ºi promite cã va reveni.

n hunedorean a reuºit sã cucereascã cel mai periculos masiv montan din lanþul munþilor Alpi. Este vorba de Radu Pavel din Brad, pasionat de munþi ºi cãlãtorii pe crestele montane.

Brãdeanul a urcat fãrã ghid, pe vrful Matterhorn. Acesta este considerat a fi cel mai periculos masiv al Alpilor, dar unul dintre cele mai periculoase vârfuri montane din Lupeni. ,,Un vis împlinit pentru Radu, o mândrie pentru noi brãdenii! Astãzi, 31 Iulie 2020, ora 9:50, ora Elveþiei, Radu Pavel este primul brãdean care a ajuns pe Vârful Matterhorn 4.478 metri, un vârf foarte periculos, extrem de dificil ºi foarte tehnic.

Radu a dat dovada în timpul ascensiunii de o foarte bunã pregãtite fizicã, curaj ºi multã determinare.

Am avut onoarea sã îl însoþesc pe Radu în tura de aclimatizare ºi recunoaºtere traseu, spre vârf, pânã la 3.500 metri, în ziua premergãtoare ascensiunii(...). Coborârea este mult mai periculoasã, mai ales cã Radu este unul dintre puþinii alpiniºti care a reuºit sã urce fãrã ghid ºi are nevoie de asigurare în coardã”, a scris primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, pe pagina sa de Facebook.

Matterhorn (Mont Cervin, Monte

”(...) Am vizitat cetatea dacilor cu ruºine mãrturisesc cã n-am fost niciodatã aici. ªi a meritat. Nu sunt dacist, n-am fãcut meditaþii ºi nici n-am alergat dupã spirite. Dar e un loc frumos, cu istorie bine explicatã de panouri, bine îngrijit (zero gunoi!) ºi cu un vibe paºnic ºi relaxant. E ºi (destul de) plin de lume, dar niciodatã cât sã fie deranjant.

E cam prea bine reconstituit în vremea comuniºtilor, care au adãugat cam multe

Cervino), situat lângã Zermatt, la graniþa dintre Italia ºi Elveþia în Alpii Pennini, este unul dintre cei mai vestiþi ºi mai deosebiþi munþi din lume. Are forma unei piramide abrupte ºi înclinate, al cãrui perete estic este aproape vertical ºi care se ridicã la o altitudine de aproape 1000 de metri deasupra gheþarilor.

Popularitatea vârfului Matterhorn se datoreazã în mare mãsurã faptului cã o perioadã îndelungatã acesta a fost considerat imposibil de cucerit.

Cosmin BACIU

Bucureºti, cât sã putem interveni acolo unde sunt probleme mari, cum ar fi blocajele pe la poduri, unde sunt eroziuni puternice de mâl ºi sã redãm cursul firesc al Jiului de Vest”, a mai afirmat Corici.

Cei de la Sistemul Hidrotehnic spun cã vor încheia aceste lucrãri pânã în 15 august, dar rãmân investiþiile pentru care se aºteaptã ºi banii europeni. Aici intrã inclusiv banii pentru rezolvarea problemelor de la barajul din Valea de Peºti.

Diana MITRACHE

pietre de ciment acolo unde se pierduserã cele originale. Dar una peste alta, efectul e plãcut ochilor ºi interesant minþii, chiar nu dacã eºti dacopat sau sceptic. Meritã o ocolire din A1, pe drumul de la Sibiu la Oradea sau Nãdlac. Eu unul mã întorc cu bicicleta.

Cã vreau sã fie ºi greu, nu doar frumos!”, a scris jurnalistul Lucian Mândruþa pe pagina sa de socializare.

Sarmizegetusa Regia a fost capitala ºi cel mai important centru militar, religios ºi politic al statului dac înainte de rãzboaiele cu Imperiul Roman.

Situl cunoscut sub denumirea de Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia (com. Orãºtioara de Sus, jud.

Hunedoara) face parte din complexul de cetãþi dacice din Munþii Orãºtiei.

Este cea mai mare aºezare cunoscutã pentru spaþiul dacic, fiind întinsã pe un deal cu o lungime de cca. 4,5 km.

Cosmin BACIU

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2020

Klaus Tânãr decedat în urma unui accident Iohannis a de motocicletã promulgat „Legea Resmeriþã” ensionarea cu doi ani înainte de termen ºi P fãrã penalizare este posibilã

L

a doar 21 de ani, un tânãr din localitatea Petrila ºi-a pierdut viaþa dupã un gest necugetat.

Acesta a ieºit pe drum cu o motocicletã deºi nu avea permis de conducere, iar pe strada Burdeºti, din Petrila, într-o curbã la stânga, din cauza faptului cã drumul era ud, a pierdut controlul vehiculului ºi a cãzut într-o rigolã din beton. ”În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea tânãrului, care a fost transportat la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale (în jurul orei 21.00, poliþiºtii au fost notificaþi de personalul medical cu privire

la faptul cã tânãrul a decedat). Poliþiºtii au stabilit, în urma verificãrilor în bazele de date, cã tânãrul nu poseda permis de conducere, iar motociclul nu figura ca fiind înmatriculat în circulaþie”, a informat IPJ Hunedoara.

Un alt accident a avut loc pe raza municipiului Petroºani, dupã ce un ºofer de 33 de ani, din municipiul Craiova, care conducea un autoturism pe centura municipiului, a pierdut controlul asupra direcþiei de mers ºi a lovit un stâlp metalic amplasat în mijlocul unui sens giratoriu.

Tânãrul a fost rãnit uºor în urma impactului ºi este cercetat penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

M. GÂNJU

Prinºi cu fier furat de la Paroºeni

acum, dupã ce preºedintele României a promulgat legea.

Cristian Resmeriþã, senatorul din Valea Jiului este cel care a iniþiat legea ºi tot el a fãcut anunþul.

„Preºedintele României, domnul Klaus Iohannis

Proces îngreunat de lipsa martorilor

P

atru martori au fost citaþi de judecãtori pentru a depune mãrturie în procesul în care bãrbatul de 31 de ani, din Lupeni, este învinuit de omor calificat.

Pentru cã au lipsit de la audieri, magistraþii Tribunalului Timiº au decis sã emitã mandat de oi bãrbaþi de 32 ºi 36 de ani, ambii din aducere pe numele Vulcan, sunt suspectaþi de furt dupã ce unuia dintre ei iar ceilalþi au fost citaþi au fost descoperiþi cu o camionetã plinã cu atât la locul de muncã componente metalice miniere. dar ºi la adresele lor.

D

Suspecþii le furaserã de la fosta minã Paroºeni din localitate. Paznicii i-au vãzut ºi au alertat poliþia. ”La faþa locului, în apropierea minei, poliþiºtii au identificat o autoutilitarã în interiorul cãreia au fost gãsite componente de fier vechi sustrase de la unitatea minierã (acestea fiind predate reprezentanþilor unitãþii prejudiciate)”, a informat IPJ Hunedoara. Suspecþii sunt cercetaþi sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat. (M. G.)

A PROMULGAT INIÞIATIVA MEA LEGISLATIVà prin care vârsta standard de pensionare SCADE CU 2 ANI pentru TOÞI locuitorii din: Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petroºani, Petrila, Baia de Criº, Ghelari, Bãiþa, Hunedoara, Cãlan, Orãºtie, Deva, Certej, Teliuc, Brad, FÃRà PENALIZARE. Este o reuºitã extraordinarã a tuturor cetãþenilor din Valea Jiului, care m-au susþinut, sã ajung în aceastã poziþie. Aceastã iniþiativã legislativã a pornit din discuþiile pe care

T. Cosmin este judecat la Timiºoara dupã ce ºi-a ucis fosta iubita în Parcul Catedralei Mitropolitane din Timiºoara, în toamna anului trecut. Acesta a contestat actele de trimitere în judecatã însã acþiunea i-a fost respinsã. Bãrbatul se aflã în penitenciar fiind judecat în stare de arest.

De altfel, judecãtorul de drepturi ºi libertãþi i-a prelungit, zilele trecute, mãsura preventivã pânã la finalul lunii septembrie a.c. Anchetatorii au stabilit cã individul a comis omorul calificat dupã ce ºi-a premeditat fapta ºi era în stare de recidivã postexecutorie dupã ce fusese eliberat condiþionat din puºcãrie.

M. GÂNJU

Scandal aplanat de poliþiºti

O

ieºire nervoasã îl poate costa pe un bãrbat din municipiul Hunedoara scump. Acesta a avut o ceartã cu soþia sa ºi l-a nervi a lovit-o cu un PET în cap iar aceasta a sunat la poliþie.

Hunedoreanul de 32 de ani este cercetat penal pentru comiterea infracþiunii de violenþã în familie ºi nu mai are voie sã se apropie de soþia lui de 30 de ani, dupã ce poliþiºtii au emis ordin de protecþie provizoriu împotriva sa. (M.G.)

le-am avut cu cetãþenii Vãii Jiului, nu a fost doar o idee a mea, ci a tuturor. Mulþumesc tuturor pentru colaborare ºi îmi doresc ca cetãþenii din Valea Jiului, sã vinã ºi cu alte propuneri înspre mine, propuneri care sã ne îmbunãtãþeascã viaþa tuturor”, a declarat senatorul Cristian Resmeriþã.

Aceastã lege, dã posibilitatea celor care au trãit ºi muncit 30 de ani într-unul dintre oraºele menþionate, sã iasã la pensie mai devreme cu doi ani. La bazã, senatorul spune cã s-a gândit la oamenii din Valea Jiului, cu precãdere, pentru cã aici au fost mereu probleme sociale.

Posibilitatea pensionãrii cu doi ani mai devreme se va aplica ºi persoanelor de pe o razã de 8 kilometri în jurul acestor localitãþi, care îndeplinesc condiþiile menþionate în actul legislativ.

Diana MITRACHE

Amendaþi pentru nereguli la gater P

oliþiºtii Biroului Combaterea Delictelor Silvice din cadrul I.P.J. Hunedoara, cu sprijinul unui reprezentant al Gãrzii Forestiere Timiºoara, au efectuat un control privind modul de exploatare, gestionare, comercializare ºi transport al materialelor lemnoase, de cãtre diferite persoane fizice ºi juridice de pe raza comunei Pui. Anchetatorii au stabilit cã reprezentanþii unei societãþi comerciale deþineau în depozitul firmei, fãrã provenienþã legalã, un volum de 9,38 mc lemn rotund (rãºinoase).

Prin urmare, operatorul economic a fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 5.000 lei ºi a fost dispusã mãsura complementarã de confiscare a volumului de 9,38 mc de material lemnos. ”De asemenea, în urma controlului efectuat în teren, poliþiºtii au constatat nereguli privind modul de exploatare al masei lemnoase contractate, respectiv operatorul economic nu a respectat obligativitatea de a amplasa panoul cu datele tehnice ale partizii aflate în lucru, în platforma primarã”, precizeazã IPJ Hunedoara. Pentru neregulã, agentul economic a mai fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 1.000 de lei. (M. GÂNJU)

VÂNZÃRI z Vand apartament 4 camere, complet mobilat,fara balcon, etaj 3 din 4, str.Aviatorilor Bl.36 Sc.1 in suprafata de 59mp.

Preþ 17000 eur negociabil.

Relatii la tel. 0785295422; 0726265928

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2020

Henþ cu mâna

TRADIÞIA, TOT ÎN „B”

Petrolul Ploieºti, Dinamo Bucureºti, Rapid Bucureºti, doar

în „B”? Aºa merg lucrurile, clare în ceea ce priveºte Petrolul ºi

Rapid, cu Dinamo Bucureºti, mai aºteptãm...

Aºadar, dupã ani ºi ani, douã branduri din fotbalul autohton revin pe prima scenã, F.C.Argeº Piteºti ºi U.T.A. reuºind dupã o luptã dramaticã sã-ºi

asigure locul de promovare în prima ligã. Douã foste campioane ale României, care lasã în urma lor alte douã foste campioane, în continuare în liga secundã, pe Rapid Bucureºti ºi Petrolul Ploieºti.

E bine cã pe lângã Clinceni, Voluntari sau Sf. Gheorghe au mai reapãrut numele de tradiþie. Ar mai fi de completat un loc în „A”. Sau în „B”.

Doar Dinamo Bucureºti?

Fotbal. Jiul Petroºani

JIUL, ÎN AªTEPTAREA BARAJULUI Reporter: Cosmin Kanduth, în calitatea de antrenor principal, care e atmosfera la echipa Jiul, cu 4-5 zile înainte de meciul de baraj pentru Liga a III-a?

C. Kanduth: Ne pregãtim zilnic, doar vineri 6 august va fi liber pentru jucãtori. Vom pleca spre localitatea Lupac (n.n.

170 km de Petroºani) de sâmbãtã, 8 august, unde vom face un antrenament de acomodare. Meciul va avea loc a douã zi, 9 august, de la orele 17.30.

Din pãcate, fãrã spectatori, deci, nu putem avea suporterii aproape de noi...

Reporter: Cum e cu testul COVID-19?

C. Kanduth: Ultimul test îl facem miercuri, 5 august. La fel ºi adversarii noºtri, Avântul Periam. Dacã, Doamne fereºte, iese cineva pozitiv, se pierde cu 3-0.

Reporter: Cum va fi cu modul de calificare?

C. Kanduth: Avem deja trei puncte „asigurate” sã zic aºa, la fel ºi Avântul Periam, la „masa verde”, dupã ce C.S.Strehaia a anunþat cã nu se mai prezintã. Dacã meciul de la Lupac va fi egal dupã 90 de minute, vor fi prelungiri ºi eventual, lovituri de departajare, la meci egal pânã la final ocupanta locului 1 va promova direct, dar cu patru puncte, merge ºi locul 2.

Reporter: Aºadar, ne pregãtim de promovare?

C. Kanduth: Eu sper cã da! Echipa are o stare de spirit bunã, bãieþii sunt dornici de a readuce Jiul într-o ligã naþionalã.

Sã sperãm cã vom avea un nou prilej de sãrbãtoare.

AVÂNTUL PERIAM... ...echipa adversarã a Jiului la meciul de baraj de la Lupac (jud. CaraºSeverin) a ocupat locul 1 în sezonul trecut al Ligii a IV-a Timiº.

Echipa a fost condusã de antrenorii Marius Stanache

(principal) ºi Sorin Câtea (secund).

Echipa a avut o evoluþie constant bunã, în general pe poziþiile 1-3, cu un numãr de ºapte etape pe primul loc, încheind pe primul loc, cu douã puncte în faþa celor de la Timiºul ªag, într-o serie de echipe de tradiþie foste divizionare „B” sau „C”, precum C.S.M.Lugoj, Unirea Tomnatic, Unirea Sânnicolau Mare, sau

Milenium Giarmata.Cele mai mari scoruri, 7-2 cu Milenium Giarmata, 5-1 cu Voinþa Maºloc ºi 3-2 în deplasare la contracandidata Timiºul ªag.

Cu cele 53 goluri marcate, Avântul Periam este cea mai ofensivã echipã a campionatului timiºan.

Echipa din Periam a folosit un lot numeros de jucãtori, unii cu vârste destul de înaintate, S.Câtea (45 ani), S. Coc (36 ani),

Adr.Condrea (44 ani), Costandana (40 ani), Bãdulescu (45 ani), Mirodone (48 ani).

FINALA DE LA LUPAC Meciul de baraj din 9 august a.c. dintre Jiul Petroºani ºi Avântul Periam va avea loc pe stadionul echipei de Liga a IV-a Caraº-Severin, Voinþa Lupac.

Localitatea Lupac se aflã la 170 km de Petroºani, la 10 km sud-vest de Reºiþa, pe DJ 581. Este o comunã formatã din patru sate, cu o populaþie majoritarã (93%) formatã din croaþi, populaþia fiind de 2.700 locuitori, fiind atestatã din anul 1598.

Pe stadionul din Lupac, evolueazã echipa localã „Voinþa” din Liga a IV-a Caraº-Severin. Terenul de la Lupac dispune de o tribunã de 350 locuri.

Paginã realizatã de Genu TUÞU