Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2086
Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 Iulie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Bolcã vs Rãdescu primul 1-0 icoleta Bolcã a câºtigat, în N primã instanþã,
procesul intentat de conducerea teatrului de la Petroºani. Instanþa hunedoreanã a decis sã respingã acþiunea formulatã de managerul Cosmin Rãdescu, cel care i-a imputat mai multe cheltuieli nerecuperate. Teatrul de la Petroºani continuã seria proceselor aflate pe rolul instanþelor, iar la acest moment, un nou proces a fost câºtigat de fostul manager, de aceastã datã. Nicoleta Bolcã a primit verdictul miercuri, când Tribunalul Hunedoara a respins acþiunea intentatã de conducerea Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani. În fapt, managerul Cosmin Rãdescu a dat-o în judecatã pe actriþa care a ocupat postul de manager înaintea lui, pentru cã i-a imputat câteva spectacole neîncasate, la douã primãrii. Este vorba despre Primãria din Aninoasa, oraº intrat ulterior susþinerii spectacolelor, în insolvenþã,
dar ºi de Lupeni. Nu mai puþin de 4.500 de lei avea de recuperat managerul Nicoleta Bolcã, însã, a demonstrat cã, în ciuda repetatelor adrese fãcute cãtre instituþiile publice, fostul manager nu a reuºit sã recupereze sumele. Instanþa hunedoreanã a decis ca nefondatã cererea teatrului ºi a respins acþiunea. Cei de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani mai pot face recurs. ªi actorul Nicolae Vicol a câºtigat procesul prin care ºi-a cerut salariile neîncasate, iar pe rolul instanþelor de judecatã mai sunt câteva procese pe care managerul le are cu conducere Consiliului Judeþean Hunedoara. Diana MITRACHE
Nu mai sunt locuri în spitalele hunedorene, din cauza celor cu COVID
S
unt peste 90 de bolnavi de COVID care trebuie acum sã fie internaþi în spitale, iar situaþia trebuie reevaluatã. Prefectura judeþului Hunedoara a convocat toþi managerii de spitale ca sã gãseascã soluþii, aºa încât bolnavii de COVID -19 din judeþul nostru sã poatã fi internaþi ºi trataþi corespunzãtor. Potrivit DSP Hunedoara, acum mai sunt extrem de puþine locuri pe secþiile de infecþioase ale spitalelor suport-covid, iar cei mai mulþi pacienþi s-au internat în ultimele zile. >>> PAGINA A 5-A
Un consilier judeþean pledeazã pentru turism M aria Ivãniºi, consilier judeþean PSD, susþine cã turismul este o alternativã la minerit, fãcând referire la staþiunea montanã Straja, care an de an atrage mii de turiºti.
Aici CJ Hunedoara va realiza mai multe investiþii. Ultima vizeazã realizarea unei parcãri la baza telegondolei. ”Aprobarea acestui
obiectiv de interes judeþean aduce o contribuþie importantã la dezvoltarea turismului în staþiunea Strajã, staþiune de interes judeþean, dar ºi naþional. Întrucât turismul reprezintã o alternativã la minerit, atât cât se poate, aceasta este o contribuþie importantã pentru atragerea de fonduri, dezvoltarea Vãii Jiului, crearea de locuri de muncã, având în vedere cã mineritul cunoaºte, de ceva
vreme, o restrângere importantã a numãrului locurilor de muncã ºi a activitãþi”, a spus Maria Ivãniºi, în contextul aprobãrii proiectului de hotãrâre privind realizarea unei parcãri în zona staþiunii montane. A fost adoptat proiectul de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnicoeconomice faza DALI ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiþii
intitulat „Modernizare ºi reabilitare drumuri, alei ºi parcãri, Municipiul Lupeni – Zona 5” – Etapa 1. Anterior, în ºedinþa din 30 iunie 2020, forul legislativ judeþean a aprobat, în acelaºi scop, încheierea contractului de asociere cu Municipiul Lupeni în vederea îmbunãtãþirii accesului ºi punerii în valoare a obiectivului turistic. Potrivit acestui proiect, în zona Agrement de la staþia
de pornire a telescaunului de acces în staþiunea Strajã, urmeazã sã fie amenajatã o parcare asfaltatã, cu o suprafaþã de peste 5.500 mp care va asigura nu mai puþin de 241 de locuri de parcare. Valoarea investiþiei este de 1.499.995,30 lei, aceasta urmând sã fie finanþatã de la bugetul judeþean. În a doua etapã a proiectului, administraþia localã din Lupeni
va finanþa, la rândul sãu, o serie de lucrãri de modernizare ºi reabilitare a drumurilor ºi aleilor din zonã, investiþiile fiind estimate la 7.326.908,50 lei. Cosmin BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Iulie 2020
Zeci de invinuiþi în dosarul scandalului de la Hunedoara P rocurorii hunedoreni au pus sub acuzare 25 de suspecþi, toþi participanþi la scandalul din cartierul Micro 6 din Hunedoara, din luna aprilie a acestui an.
Patru dintre inculpaþi rãmân în arest preventiv, aceºtia fiind consideraþi pânã la acest moment un real pericol social. Alte zeci de suspecþi au fost amendaþi pentru abateri în timpul conflictului de stradã cu forþele de ordine. Dosarul în care sunt judecaþi cei 25 de inculpaþi se aflã pe rolul Judecãtoriei Hunedoara, iar cinci angajaþi ai MAI, dar ºi IPJ Hunedoara s-au constituit parte civilã. Ancheta complexã a vizat infracþiunile de: tulburarea ordinii ºi liniºtii publice, instigare publicã ºi dis-
trugere. L. ªtefan, C. Ionel, M. Gheorghe ºi M. Francisc sunt în arest, aceºtia fiind consideraþi cei care au dat tonul revoltei împotriva forþelor de ordine. Zeci de suspecþi au fost ulterior ridicaþi de anchetatorii ºi duºi la audieri. În urma unei singure acþiuni, peste 20 de suspecþi au fost sancþionaþi contravenþional (valoare totalã a amenzilor în urma descinderii fiind de 49.000 de lei) pentru nerespectarea prevederilor Ordonanþelor Militare în vigoare. Potrivit poliþiºtilor, scandalul care a dat tonul unor acþiuni similare în þarã, toate oprite de forþele de ordine, a pornit de la un bãrbat aflat sub influenþa bãuturilor alcoolice. În data de 18 aprilie a.c., bãrbatul a fost oprit pentru legitimare ºi nu a avea asupra sa docu-
mentele prevãzute de lege, ºi devenise recalcitrant. În acel moment o parte dintre cei prezenþi în cartierul hunedorean au devenit violenþi ºi i-au atacat pe poliþiºti. Echipajele au fost nevoite sã foloseascã armamentul ºi au fost trase mai multe focuri de avertisment, însã scandalagii nu s-au
Rãniþi din cauza vitezei
D
in fericire, cei doi rãniþi în urma accidentului au scãpat cu rãni uºoare. Poliþiºtii rutieri au stabilit cã vinovat de producerea evenimentului este un tânãr de 20 de ani, din Orãºtie. Lipsit
ª
În urma verificãrilor în bazele de date, poliþiºtii au constatat cã numãrul de înmatriculare provizoriu al maºinii era expirat din luna octombrie 2019. O altã tânãrã de 26 de ani, din Mureº, a fost prinsã de poliþiºtii din Haþeg pe DJ686, în localitatea Suseni. Aceasta era la volanul unui autoturism deºi nu are permis de
conducere. Totodatã, poliþiºtii au stabilit faptul cã maºina i-a fost încredinþatã tinerei de un tânãr de 25 de ani, din judeþul Mureº, care se afla în autoturism, în calitate de pasager. Cu dosar penal s-a ales ºi un ºofer de 23 de ani, din oraºul Geoagiu. Acesta conducea un autoturism pe strada Muzicanþilor, din localitate, deºi avea o alcoolemie de 0,95 mg/l, alcool pur în aerul expirat. M. GÂNJU
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
de experienþã, ºoferul gonea pe DN7, iar pe raza localitãþii Simeria Veche, s-a rãsturnat pe sensul opus de mers, în afara pãrþii drumului. Atât cel de la volan cât ºi prietena lui, o fatã de 18 ani, din comuna Bãcia, au fost rãniþi. În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru infracþiunea de vãtãmare corporalã din culpã. M. GÂNJU
Atenþie, se ia apa! pa Serv A Valea Jiului S.A. Petroºani
ªoferiþe cercetate penal oferiþa de 29 de ani, din comuna Certeju de Sus, a fost prinsã în trafic conducând o autoutilitarã cu numãr de înmatriculare provizoriu pe Calea Zarandului, din Deva.
supus somaþiilor. Ulterior, trupele speciale ale IPJ Hunedoara au descins restabilind ordinea. În aceeaºi searã, mascaþii iau luat pe suspecþi direct din locuinþe. M. GÂNJU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru vineri, 24.07.2020, în localitatea: - Petroºani - între orele 8:00 – 20:00. Zonele afectate: str. Al. Trandafirilor, Al. Florilor, Al. Poporului, Al. Pinului, Al. Crângului, 9 Mai, Avram Iancu, Cartier Carpaþi, str. 1 Decembrie 1918, blocurile 92 pânã la 118 inclusiv, Nicolae Bãlcescu, Casa de Culturã Ion Dulãmiþã, Casa Sofia, SC Instant, Iva X Sound, z
Marius MITRACHE (r edactor ºef)
z
Cosmin BACIU
z
Genu TUÞU
Brutãria Armicar, Piaþa Agroalimentarã. Motivul restricþiei: cuplare reþele noi la reþeaua existentã. Pânã la finalizarea lucrãrilor, Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani va pune la dispoziþia locuitorilor din zona respectivã o autospecialã cu apã, amplasatã în zona Brutãriei Armicar. Relaþii suplimentare pot fi obþinute la Dispecerat, tel. 0254/543.144 ºi 0254/541861 Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani îºi cere scuze pentru disconfortul creat ºi vã mulþumeºte pentru înþelegere. Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Bogdan MITRACHE
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Iulie 2020
Cristian Resmeriþã face o lege pentru sporuri de zonã
S
enatorul Cristian Resmeriþã a depus o nouã iniþiativã legislativã ce ar putea fi în avantajul unor categorii sociale din Valea Jiului. El vrea ca profesorii, personalul medical ºi cel din sistemul social sã beneficieze de un spor pentru cã oamenii vin sã lucreze în zone marginalizate. Cristian Resmeriþã spune cã a fost profesor ºi avea un spor de Valea Jiului, care, însã, a fost suspendat ºi, ca atare, s-a gândit sã iniþieze un proiect de
lege pentru toatã þara. În proiectul legislativ, senatorul care a obþinut recent reducerea cu doi ani a vârstei de pensionare pentru cei din zone precum Valea Jiului, vrea acum sã îi ajute pe medici, asistente, profesori ºi pe oamenii din asistenþa
socialã sã accepte sã lucreze în zone marginalizate social. „Sã facem în aºa fel încât sã þinem profesorii în zonã, sã þinem personal medical ºi aproape de noi, oameni care se ocupã de asistenþa socialã ºi aici vorbim de copii ºi
bãtrâni. De ce? Pentru cã mereu aud cã, la spitalul din Lupeni, la Petroºani sau Vulcan, nu au personal, deºi salariile au crescut foarte bine ºi atunci sã le dãm ceva în plus. Cum pot sã îi aduc? Dându-le niºte bani în plus, cã altfel, dacã are de ales între un post la Deva, sau Petroºani, 90% aleg Deva. Doresc sã readuc în Valea Jiului sporul cunoscut ca spor de Valea Jiului ”, a spus Cristian Resmeriþã, senator de Valea Jiului. Iniþiativa legislativã a luat cursul firesc din 14 iulie, aºa cum spune acum senatorul
Resmeriþã ºi urmeazã ca douã luni de acum încolo sã primeascã îmbunãtãþiri. „Practic, doresc prin aceastã iniþiativã legislativã, ca, cei care lucreazã în educaþie, sãnãtate ºi în sistemul social, sã primeascã un spor de pânã la 20%. Poate fi de 1%, sau 20%”, a explicat senatorul Resmeriþã.
Operatorii de apã PSD are candidat din judeþul Hunedoara, pentru Consiliul Judeþean Hunedoara ruinaþi de PSD! duce spre prãpastie P SD operatorii de apã din
Pe
ntru cã deja mai toate partidele au intrat de-a dreptul în precampanie electoralã, PSD-iºtii sunt aºteptaþi ºi ei sã numeascã omul ce va candida pentru Consiliul Judeþean Hunedoara. Acum, acest for este al PSD la Hunedoara, iar Cristian Resmeriþã a afirmat la Petroºani cã existã un candidat ºi de stânga. Mircea Bobora, actualul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ar putea fi înlocuit tot cu un PSD-ist. Asta cred cei din formaþiunea de stânga, care, de câteva sãptãmâni fac sondaje ºi cautã soluþia perfectã. În luptã vor arunca pe cel mai bun, spun acum PSD-iºtii, iar Cristian Resmeriºã, care coordoneazã activitatea politicã în sudul judeþului, a spus cum stau lucrurile. Mai ales cã s-a tot zvonit cã ar fi chiar el candidatul „Nu ºtiu dacã va fi candidatul din Valea Jiului. De aici, fãrã sã îmi supãr colegii, poate fi un singur candidat. Nu ºtim dacã va fi de aici sau de altundeva, dar vã asigur cã o sã câºtige. Vã rog sã luaþi aceste asigurãri pe care le dau eu, la modul serios. Asta, pentru cã vedem cã ºi USR spune cã va câºtiga ºi PNL ºi toatã lumea”, a spus Cristian Resmeriþã, senator. Cristian Resmeriþã a dat asigurãri cã, la finele acestei sãptãmâni, va numi omul ce va fi trimis în lupa electoralã, alãturi de Adrian David, de la PNL. Diana MITRACHE
judeþul Hunedoara, fie cã vorbim despre Apaprod Deva sau despre Apa Serv Valea Jiului. Douã societãþi comerciale de interes local care au majorat nejustificat de mult tarifele la apã ºi canalizare pentru populaþie, majorãri care nu se resimt din pãcate în serviciile oferite oamenilor.
Ce au în comun cele douã societãþi, în afarã de obiectul de activitate? La ambele Consiliul Judeþean Hunedoara, condus de PSD, este acþionar majoritar. Operatorii de apã sunt direct subordonaþi administraþiei publice judeþene care, prin mãsurile luate, ruineazã la propriu aceste firme de interes local. De exemplu, la Apaprod Deva este al doilea an consecutiv în care pierderea netã este de peste 5 milioane de lei ºi asta în condiþiile în care în 2019 operatorul a crescut preþurile la apa furnizatã ºi la apa uzatã, unde tarifele au fost majorate cu aproape 50%. A motivat la acel moment creºterea de tarife pentru recuperarea pierderilor ºi oprirea declinului financiar al companiei. Acest lucru nu s-a întâmplat, nu se simte nicio ameliorare, dimpotrivã, curba negativã s-a adâncit! Exerciþiul financiar pe anul 2019 s-a încheiat cu o pierdere de peste 5
milioane de lei! Pe de altã parte, operatorul din Valea Jiului, Apa Serv Valea Jiului SA, este folosit ca ºi instrument politic. O societate care deruleazã un proiect de modernizare a infrastructurii de apã ºi canalizare cu fonduri europene deloc puþine! Numai cã ºi lucrãrile au culoare politicã. De fapt, acolo unde îi convine PSD-ului sã creeze probleme se lucreazã dezastruos, cu noroi, mocirlã, spre disperarea oamenilor, iar în zonele în care nu vor sã se deranjeze, nu deranjeazã, dovadã cã se poate ºi altfel. Dar numai acolo unde PSD vrea, unde are interes! ªi totuºi, deºi s-au investit sute de milioane de euro, calitatea serviciilor nu a crescut. Chiar dacã a fost pandemie, chiar dacã am fost în situaþie de urgenþã pe fondul crizei sanitare, în continuare avem întreruperi nejustificate, sunt zeci de ore în care oamenii nu au apã la robinete. În plus, apa nu are proprietãþile pe care ar trebui sã le aibã, de multe ori este extrem de tulbure ºi nu poate fi consumatã, rata de conectivitate la reþea nu este cea mai bunã, aºa cum ne-am aºtepta raportat la investiþiile fãcute, iar preþul este foarte mare. Tarifele la apã ºi canal plaseazã operatorul de apã din Valea Jiului pe locul 10 la nivel naþional, la diferenþã foarte micã de primele locuri, chiar dacã puterea de cumpãrare a populaþiei din Valea Jiului este
Cristian Resmeriþã crede cã odatã stimulaþi, profesioniºtii vor veni ºi în aceste zone marginalizate, cum este ºi Valea Jiului. Iniþiativa, însã, va avea efecte, dacã va trece, ºi pentru zonele izolate din alte judeþe, ori zonele din care populaþia rãmâne îmbãtrânitã, din cauza migraþiei. Diana MITRACHE
mult mai micã decât în alte judeþe, unde apa este mult mai ieftinã. Mai grav, avariile se þin lanþ în Valea Jiului, iar conductele cedeazã una dupã alta, chiar înainte de a fi date în folosinþã, în ciuda investiþiilor de sute de milioane de lei pe care Apa Serv anunþã cã le-a fãcut. Din pãcate pentru noi, pentru consumatori, nici proiectele cu finanþare europeanã nu sunt implementate aºa cum trebuie ºi asta se vede în corecþiile financiare aplicate de finanþator. S-a lucrat prost, în neconcordanþã cu contractele de finanþare asumate, ceea ce a atras corecþii financiare uriaºe, pe care tot oamenii le plãtesc pânã la urmã. Licitaþiile pentru atribuirea lucrãrilor s-au fãcut ºi refãcut de nenumãrate de ori ºi au fost loturi scoase pe SEAP ºi de 11 ori, ca pânã la urmã sã fie tot respinse. ªi sã nu uitãm, pentru ambele societãþi de aceastã datã, acea apã meteoricã introdusã pe facturã, care ruineazã efectiv instituþiile publice ºi agenþii economici. La nivel declarativ s-a promis de multe ori cã lucrurile se vor rezolva în aceastã privinþã. Nu s-a fãcut nimic în realitate! Toate acestea se întâmplã sub ”guvernarea” judeþeanã a PSD, cel care, prin oamenii lui, dovedeºte cã pentru judeþul Hunedoara are o politicã falimentarã. Tot ce înseamnã infrastructurã, fie cã vorbim de drumuri sau de reþele de apã, este la pãmânt, iar operatorii sunt ruinaþi de politicile pãguboase ale social – democraþilor! Adrian Nicolae David, Prim-vicepreºedinte PNL Hunedoara
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iulie 2020
Lupeni: încep lucrãri în spitalele hunedorene, din dupã inundaþii L cauza celor cu COVID
DRDP Timiºoara trebuie sã semnalizeze Cheile Bãniþei Nu mai sunt locuri D
RDP Timiºoara trebuie sã semnalizeze în mod corespunzãtor obiectivul turistic Cheile Bãniþei. Zona se aflã în ruinã, plinã de bãlãrii, deºi peisajele sunt absolut spectaculoase.
Un cetãþean a adresat o întrebare cãtre CJ Hunedoara, iar instituþia judeþeanã a pãsat responsabilitatea în sarcina DRDP Timiºoara. ”Accesul spre Cheile Bãniþei se face din drumul naþional 66, administratorul drumului fiind DRDP Timiºoara, prin Secþia de Drumuri
Naþionale Deva (...)”, aratã rãspunsul oferit de CJ Hunedoara cetãþeanului care a vrut sã afle de ce drumul spre acest obiectiv nu este semnalizat corespunzãtor. Cheile Bãniþei se afla la 8 km nord de Petroºani, în culoarul Bãniþa-Merisor-Baru, în
zona în care Depresiunea Petroºani se uneºte cu Depresiunea Haþegului din nord, acolo unde bazinul Jiului face loc, la nord, Streiului ºi apelor pe care acesta le aduna din ªureanu ºi Retezat. Fix sub pasul Meriºor (cumpãnã de ape intre
Bazinul Jiului ºi cel al Streiului) ºi la nord din Munþii ªureanu, câteva fire de apã se unesc ºi o iau la sud, spre Jiul de Est sub forma pârâului Bãniþa. Puþin mai jos pârâul Bãniþa întâlneºte zona de calcar. La cheile Bãniþei se poate ajunge uºor atât
cu trenul cât ºi cu maºina. Cu maºina, venind dinspre Petroºani , trebuie mers pânã la serpentinele care urca spre Pasul Meriºor. Cu trenul, venind dinspre Petroºani, se coboarã la Haltã Peºtera Bolii ºi se urcã aceleaºi serpentine pe DN66, PetroºaniSimeria. Cheile sunt destul de scurte (250-300metri) der extrem de spectaculoase, partea cea mai frumoasã a lor fiind tocmai cea de început. Pârâul Bãniþei a sãpat un culoar îngust ºi pe alocuri uºor meandrat între pereþii înalþi de calcar alb. De fapt este vorba de o fostã peºtera
Locurile de muncã disponibile în Comerþ ilegal România sunt extrem de concentrate cu specii de din punct de vedere geografic
ocurile de muncã disponibile în L România sunt extrem de concentrate din punct de vedere geografic, în condiþiile în care în douã regiuni se concentreazã aproape jumãtate din joburile vacante la nivel de þarã, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-EbertStiftung România.
Conform Eurostat, cele douã regiuni sunt Bucureºti/Ilfov ºi nord-vestul þãrii, unde se aflã 46% din locurile de muncã neocupate la nivel naþional ºi unde trãiesc doar 11% dintre românii care beneficiazã de venitul minim garantat. Cea mai mare parte a acestora, 89%, adicã 171.000 de persoane, locuiesc în restul þãrii, unde se aflã doar 25.000 de locuri de muncã disponibile. În cifre absolute, în Bucureºti, Ilfov ºi Nord-Vest se aflã 21.249 de locuri de muncã ºi 22.311 persoane care primesc venitul minim garantat. "Mitul asistaþilor social care nu doresc sã munceascã, eliminat de statisticile oficiale. Locurile de muncã disponibile în România
sunt extrem de concentrate din punct de vedere geografic. Datoritã statisticilor naþionale incomplete, valorile de mai sus nu iau în calcul nepotrivirile educaþionale (de exemplu, piaþa muncii poate avea nevoie de ingineri sau programatori, în timp ce persoanele care primesc venitul minim garantat nu posedã aptitudinile respective), deºi acestea joacã de asemenea un rol important. Ponderea însumatã a locurilor de muncã disponibile din cele douã regiuni în totalul naþional este în creºtere cu aproximativ 1,6% pe an", comenteazã sursa citatã.
faunã ºi florã pe cale de dispariþie omisariatul Judeþean C Hunedoara a demarat o serie de controale tematice privind comerþul ilegal cu specii CITES (Convenþia privind comerþul internaþional cu specii sãlbatice de faunã ºi florã pe cale de dispariþie). Cei care cunosc astfel de cazuri sunt îndemnaþi sã contacteze comisariatul de Mediu.
”Comisariatul Judeþean Hunedoara a demarat o serie de
al cãrei tavan s-a prãbuºit. În albia râului ºi în zona inferioarã pereþii de calcar sunt frumos sculptaþi ºi rotunjiþi de apele pârâului, care pe alocuri a sãpat ºi câteva marmite extrem de spectaculoase (scobituri în roca sub formã de lingura/polonic, dar de dimensiuni de ordinul zecilor de centimetri ºi chiar metri). Pe dealul care se înãlþa cu mai bine de 200 de metri, deasupra cheilor, se afla o cetate dacicã, Cetatea Bãniþei. Cetatea fãcea parte din sistemul de apãrare dacic din Munþii ªureanu, ce deservea Sarmizegetuza Regia.
Cosmin BACIU
controale tematice privind comerþul ilegal cu specii CITES (Convenþia privind comerþul internaþional cu specii sãlbatice de faunã ºi florã pe cale de dispariþie). Dacã aveþi cunoºtinþã de fapte ilegale privind activitãþile de recoltare, capturare ºi/sau achiziþie ºi/sau comercializare, pe teritoriul naþional sau la export, a florilor de minã, a fosilelor de plante ºi fosilelor de animale vertebrate ºi nevertebrate, precum ºi a plantelor ºi animalelor din flora ºi, respectiv, fauna sãlbaticã ºi a importului acestora, vã rugãm sã sesizaþi Garda Naþionalã de Mediu - Comisariatul Judeþean Hunedoara la adresa de email cjhunedoara@gnm.ro sau sã ne scrieþi un mesaj pe pagina noastrã de Facebook Garda de Mediu Hunedoara (vã vom contacta noi)”, aratã Garda de Mediu Hunedoara. CITES (Convenþia privind Comerþul Internaþional cu Specii Periclitate de Faunã ºi Florã Sãlbaticã, cunoscutã ºi ca Convenþia de la Washington) este un tratat multilateral, rezultat al unei rezoluþii adoptate în 1963 la o întâlnire a IUCN. Convenþia a fost deschisã pentru semnãturã în 1973, iar CITES a intrat în vigoare la 1 iulie 1975. Scopul sãu este de a asigura cã comerþul internaþional de animale ºi plante sãlbatice nu duce la dispariþia acestor specii în sãlbãticie. Acoperã peste 34.000 de specii de animale ºi plante. Acest acord între guverne are o vechime de peste 30 de ani, fiind agreat de cãtre reprezentanþii din 80 de state la întâlnirea de la Washington în 03.03.1973. Cosmin BACIU
a Lupeni, unul dintre oraºele Vãii Jiului grav afectate de inundaþiile de acum câteva sãptãmâni, încep lucrãrile de reabilitare. Primãria a primit sumele necesare, iar mai multe poduri, podeþe ºi drumuri vor fi refãcute în scurt timp.
S
unt peste 90 de bolnavi de COVID care trebuie acum sã fie internaþi în spitale, iar situaþia trebuie reevaluatã. Prefectura judeþului Hunedoara a convocata toþi managerii de spitale ca sã gãseascã soluþii, aºa încât bolnavii de COVID -19 din judeþul nostru sã poatã fi internaþi ºi trataþi corespunzãtor. Potrivit DSP Hunedoara, acum mai sunt extrem de puþine locuri pe secþiile de infecþioase ale spitalelor suport-covid, iar cei mai mulþi pacienþi s-au internat în ultimele zile. „La Spitalul Alexandru Simionescu din Hunedoara , pe secþia Boli Infecþioase mai e un singur pat disponibil, iar la secþia ATI, tot un singur loc disponibil. La Spitalul din Lupeni mai sunt 5 locuri pentru adulþi ºi 3 pentru copii, iar la Vulcan, 1 pat. La Orãºtie mai sunt 3, iar la Haþeg nu mai existã niciun loc disponibil. Lucrurile sunt, însã, în dinamicã ºi se mai pot externa pacienþi din spital ºi atunci se disponibilizeazã locuri”, a declarat Delia Bãda, purtãtoarea de cuvânt a DSP Hunedoara, Prefectura Hunedoara a convocat toþi managerii de spitale pentru a vedea cum pot sã suplimenteze numãrul de paturi pentru eventualii bolnavi de COVID. „La aceastã orã trebuie sã rezolvãm
problema celor care, în perioada celor douã sãptãmâni care au trecut, au refuzat sau au fost internaþi la domiciliu. Dacã aceºtia s-ar interna acum, ei fiind în numãr 91, nu am mai avea paturi disponibile ºi pentru acest lucru am solicitat managerilor sã ne dea o situaþie despre paturile ce mai pot fi disponibilizate. Au fost disponibilizate 74 de paturi, iar vineri, toþi managerii din Hunedoara vor lua, împreunã cu noi, decizii de reorganizare a întregului sistem în noile condiþii ”, prefectul Vasilicã Potecã. Peste 120 de oameni au fost diagnosticaþi recent cu COVID -19 în Hunedoara, cifrele fiind alarmante dupã ce au izbucnit douã focare la Haþeg ºi Hunedoara. Diana MITRACHE
Mai multe poduri ºi podeþe au fost grav afectate, ca ºi câteva artere rutiere, dupã inundaþiile de acum câteva sãptãmâni. Jiul de Vest a fãcut ravagii ºi la Lupeni ºi acum primarul spune cã a convocat Consiliul Local ca sã rectifice bugetul ºi sã se poatã apuca de reabilitarea stricãciunilor. „Am primit suma de 1,54 milioane de lei pentru ceea ce înseamnã reabilitarea a 4 podeþe, a douã poduri mai mici ºi un zid de sprijin. Facem rectificarea de buget, cã abia miercuri am primit suma ºi, cu siguranþã, începem reabilitatea celor 4 punþi, absolut necesare pentru oamenii care nu mai pot trece peste Jiu. Vom avea ºi un dig în spatele Palatului din Lupeni, pentru cã acolo Jiul a sãpat ºi existã pericol sã cadã parcul din zonã ºi de sãptãmâna viitoare, de luni, ne apucãm de treabã”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Suma primitã, însã, nu este una suficientã, însã, edilul susþine cã sperã ca restul de bani sã meargã la cei de la Apele Române, ca lucrãrile lor sã asigure siguranþã localnicilor. „Suma pe care municipiul Lupeni a solicitat-o pentru aceste inundaþii a fost mult, mult mai mare. Dar am reuºit ºi aceastã sumã, dar pot sã spun cã suma totalã era de 20 de ori mai mare. Mã refer mai ales la cei de la Apele Române, pentru cã ei au avut acolo mari probleme”, mai afirmã Lucian Resmeriþã. Nu mai puþin de 36 de milioane de lei au venit prin Hotãrârea de Guvern în judeºul Hunedoara ºi banii vor fi folosiþi pe partea de infrastructurã. Ceilalþi bani vin prin Ministerul Muncii pentru casele ºi terenurile care au fost calamitate, iar fiecare proprietar va primi suma care i-a fost atribuitã, prin poºtã. Diana MITRACHE
Studiu fãcut de litoral: ªezlonguri cu pânã la 75 de lei/zi ºi baldachine cu 200 lei/zi uriºtii plãtesc în T acest an pânã la 75 de lei pentru un ºezlong ºi pânã la 200 de lei pentru un baldachin, în staþiunile de pe litoralul românesc, aratã un studiu realizat de Travelminit.ro. Platforma de rezervãri hoteliere Travelminit.ro a realizat o analizã a preþurilor ºezlongurilor în staþiunile de pe litoralul românesc. Astfel, turiºtii români plãtesc anul acesta preþuri începând de la 25 de lei/zi pentru un ºezlong ºi de la 180 de lei/zi pentru un baldachin. Tariful de închiriere al ºezlongurilor este mai accesibil în
sudul litoralului ºi poate fi cu pânã la 100% mai scump în nordul litoralului. În Mamaia, preþurile pleacã de la 25-30 de lei pentru un ºezlong în zona de sud ºi de la 50 de lei/zi în timpul sãptãmânii sau 75 de lei/zi pentru weekend în nordul staþiunii. Baldachinul porneºte de la un preþ de 180 de lei ºi poate ajunge la 200 de lei/zi. În Constanþa, preþul pentru un ºezlong porneºte de la 20-25 de lei/zi pentru Plaja Modern. În Vama Veche, preþul unui ºezlong a crescut cu 5 lei faþã de anul trecut ºi porneºte de la 30 de lei/zi în timpul sãptãmânii ºi 35 de lei/zi în weekend.
Cele mai ieftine staþiuni sunt din acest punct de vedere Eforie Nord ºi 2 Mai. Astfel, un ºezlong în Eforie Nord are un preþ de închiriere ce porneºte de la 20 de lei/zi. ªi în staþiunea 2 Mai preþurile sunt mai convenabile pentru buzunarele turiºtilor. Preþul unui ºezlong cu umbrelã porneºte de la 20 de lei/zi. „Cu cât ne vom apropia de luna august, iar plajele vor deveni aglomerate, operatorii vor modifica puþin ºi preþurile, astfel cã în weekend nu se vor mai gãsi ºezlonguri sub 30-35 de lei pe zi/persoanã”, susþin realizatorii analizei. În ceea ce priveºte cazarea, pe platforma de
rezervãri Travelminit.ro, preþurile în staþiunea Mamaia pornesc de la 200 de lei/noapte pentru 2 persoane ºi pot ajunge pânã la 1.700 de lei/noapte pentru închirierea unui apartament de lux cu vedere la mare la un hotel de 4 stele cu pensiune completã.
Staþiunea Eforie Nord este cea mai ieftinã variantã pentru o vacanþã la
Marea Neagrã, preþurile pentru o camerã dublã pornesc de la 80 de lei/noapte, urmatã de staþiunea Costineºti unde pentru o camerã dublã se plãteºte de la 100 de lei/noapte. În Vama Veche o camerã dublã are un preþ de la 140 de lei/noapte, în timp ce în Neptun preþul unei camere duble porneºte de la 160 de lei/noapte. (sursa: Mediafax)
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Iulie 2020
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Iulie 2020
Centru de agrement Cãprioara, modernizat de Ministerul Tineretului ºi Sportului U n centru de agrement din judeþul Hunedoara care se aflã în subordinea Ministerului Tineretului ºi Sportului va fi modernizat. Este vorba de centrul de la Cãprioara.
În total, 12 centre care se aflã în subordinea ministerului de resort vor fi modernizate. Momentan urmeazã a fi realizate serviciile de Elaborare de Studii Tehnice pentru eficientizarea funcþionãrii a 12 centre de agrement din subordinea
Ministerului Tineretului si Sportului. ”Serviciile de elaborare de studii tehnice pentru eficientizarea funcþionãrii celor 12 centre de agrement din subordinea Ministerului Tineretului ºi Sportului vor fi finalizate cu livrarea urmãtoarelor
Primãria Vulcan ºi-a cumpãrat un autoturism rimãria P municipiului Vulcan îºi mãreºte parcul auto. Un autoturism a fost cumpãrat prin achiziþie directã de autoritãþile locale de la Vulcan. 44.810 de lei este valoarea autoturismului achiziþionat de administraþia localã.
Maºina produsã de Renaul are 5 locuri, ” Benzina + GPL; Putere maximã: 74 KW ( 100 CP); Cuplu maxim: 170/2000 ; Capacitate cilindricã: 999 cmc; Tip injecþie: injecþie indirectã multipunct cu turbocompresor; Nivel de poluare: Euro 6”. Alte dotãri de care dispune autoturismul sunt ” aer condiþionat automat; Airbag frontal ºofer / Airbag frontal pasager ( cu deconectare manualã); Airbaguri laterale fata;
Alertã sonorã ºi vizualã prindere centura ºofer ºi pasager; Geamuri electrice fata+spate ; Proiectoare de ceaþã; Faruri de zi cu led tip semnãtura luminoasã; Închidere centralizatã cu telecomanda pe cheie; Scrumierã mobilã ºi bricheta; Spaþii de depozitare în uºi fata ºi pe planºa de bord; Antidemaraj electronic; Martor portiere deschise; Indicator pentru schimbarea treptei de vitezã; Bare protecþie faþã/spate în culoarea caroseriei Media Nav; Tapiþerie interioarã Stepway; Volan imbracta în piele; Bancheta rabatabilã fracþionat 1/3 2/3; Cruise control; Camera mers înapoi MATERIALE SPECIFICE CARE ECHIPEAZÃ Pachet Legislativ: include trusa sanitarã auto omologata RAR; 2 triunghiuri reflectorizante omologate RAR; Stingãtor auto presurizat”. Cosmin BACIU
materiale: planuri de situaþie ºi scheme funcþionale; planuri ºi schiþe urbanistice cu situaþia actualã ºi cea propusã (pe termen scurt, mediu ºi lung) în contextul coroborãrii ºi analizei RLU (Regulament Local de Urbanism); planuri ºi
schiþe de arhitecturã reprezentând intervenþiile asupra construcþiilor ºi amenajãrilor existente precum ºi ilustrãri ale obiectivelor noi de edificat; planuri ºi schiþe de arhitecturã reprezentând propuneri de imbunãtãþire/modernizare a fluxurilor funcþionale împreunã cu aducerea la zi a îndeplinirii normelor ºi a standardelor în vigoare (ISU, APC, Sãnãtatea populaþiei, mediu, energetic, accesibilitate, etc.); scurte animaþii sau captãri video pentru ilustrarea soluþiilor propuse; raport conþinând lista de mãsuri, intervenþii ºi/sau obiective noi de edificat
Apel INSP cãtre populaþie: Purtaþi masca, evitaþi aglomerãrile, menþineþi distanþa fizicã
I
nstitutul Naþional de Sãnãtate Publicã lanseazã un apel la cetãþeni sã respecte cu stricteþe mãsurile de prevenire ºi limitare a rãspândirii Covid, „având în vedere evoluþia alarmantã a cazurilor”. Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã roagã populaþia sã respecte mãsurile de bazã de protecþie sanitarã, acestea fiind singurele instrumente cu care se poate preveni transmiterea virsului SARS-CoV-2 ºi îmbolnãvirea cu COVID-19. • Purtaþi mascã de protecþie în spaþiile închise (spaþii publice, locul de munca)! Pentru o protecþie eficientã masca trebuie sã acopere atât nasul cât ºi gura. • Evitaþi aglomerãrile, atât incintele cât ºi aglomerãrile din aer liber! În cazul în care nu le puteþi evita, aiguraþi-vã cã purtaþi masca de protecþie! • Menþineþi distanþa fizicã faþã de celelalte persoane! • Menþineþi igiena riguroasã a mâinilor, prin spãlarea cât mai frecventã cu apã ºi sãpun timp de cel puþin 20 de secunde sau dezinfectarea cu substanþe pe bazã de alcool! • Evitaþi atingerea ochilor, nasului ºi gurii cu mâinile neigienizate! „Reluarea activitãþilor ºi evoluþia favorabilã a situaþiei numãrului infectãrilor sunt strâns legate de comportamentul ficãrui individ. Recomandãm informarea din surse oficiale ºi adoptarea unui comportament responsabil”, transmite INSP.
pentru fiecare bazã sportive ºi sau de agrement analizatã”, aratã documentul. Centrul de agrement Cãprioara este situat la 10 km de
Actualitate 7 municipiul Deva, la o altitudine de 380 m, înconjurat de o priveliºte minunatã. Pe lângã atracþiile peisajului, C.A Cãprioara prezintã avantajul de a fi amplasat în apropierea unor strãvechi monumente istorice din circuitul turistic. Cosmin BACIU
CONSULTAREA ASUPRA PROPUNERILOR FINALE PLAN URBANISTIC DE DETALIU Intocmirea documentelor PUD si DATC pentru construirea a 10 case de vacanta si 2 filigorii ca spatii comune, cu regim de inaltime parter AMPLASAMENT Lupeni str. Straja FINANTATOR Ciorba Ionel, Dregus Nicoleta ELABORATOR Monica Gabriela Ailincai Bia PUBLICUL ESTE INVITAT SA TRANSMITA OBSERVATII asupra documentelor disponibile la sediul Primariei Municipiului Lupeni in perioada 21 iulie 2020-04 august 2020 intre orele 7-10 PUBLICUL ESTE INVITAT SA PARTICIPE LA sedinta care va avea loc la sediul Primariei Municipiului Lupeni in data de 5 august 2020 ora 10, privind consultarea si informarea publicului. PERSOANA RESPONSABILÃ CU informarea si consultarea publicului este Pupazan Nicoleta din cadrul Biroului Urbanism si Mediu-Primaria Municipiului Lupeni
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Iulie 2020
Henþ cu mâna
”UN AUGUST ÎN FLÃCÃRI” Parafrazând titlul unui serial românesc regizat de Dan Piþa, în 1974, cred cã aici s-ar
încadra ºi Jiul Petroºani la fotbal, pentru perioada ce urmeazã, începând cu
luna viitoare. Vor fi douã meciuri de baraj, pe 5 ºi 9 august, pe terenuri neutre cu reprezentantele judeþelor Mehedinþi ºi Timiº, apoi în cadrul Cupei României, direct în Turul 2 (anul trecut, Inter Petrila a reuºit un 5-0 cu
Unirea Cruºet în turul 1, apoi 3-0 cu Met. Cugir în turul 2 ºi 1-5 cu CSM Reºiþa în turul 3), unde pe 11 august, la Petroºani, vom juca împotriva unei echipe din liga a III-a (la ora aceea s-ar putea ca ºi Jiul sã fie în liga a III-a!). Aºadar
Fotbal. Baraj.
PESTE 12 ZILE, JIUL PETROªANI
ΪI Dà EXAMENUL A
ºadar, miercuri, 5 august, de la orele 17:30 Jiul Petroºani, va ataca barajul de promovare, într-un prim joc cu ocupanta locului 2 al judeþului Mehedinþi, CS Strehaia.
Cronica de altãdatã
ACUM O JUMÃTATE DE VEAC...
Era o vreme când Jiul avea parte de meciuri amicale internaþionale, între sezoanele de campionat. În iulie 1970 (aspect consemnat în ziarul ”Steagul Roºu” nr. 6446 din 22 iulie 1970) la Petroºani a venit echipa iugoslavã (acum din Serbia) Metalaþ Valjero, Jiul reuºind o victorie cu 1-0 prin golul marcat în prima reprizã de Libardi. Cronicarul acelui meci (Dumitru Gheonea) nu a fost prea generos cu datele de statisticã, nemenþionând minutul. Jiul a folosit atunci echipa Floca (V. Stan) – Mihãilescu, Georgerici, Stocker, M. Popescu – I. Sandu (R. Popa), ªt. Marinescu – Peronescu, Nãdãºan (I. David, Dobrescu), Libardi, Kotormany.
”Balul” va fi deschis de meciul CS Strehaia – Avântul Periam, apoi va urma la patru zile CS Strehaia. Echipa din Strehaia a încheiat pe locul 2, la trei puncte în spatele ocupantei primului loc Recolta Dãnceu, care a renunþat din motive financiare sã mai participe la jocurile de baraj. Golgeterul echipei ºi al campionatului a fost Mãdãlin Lãcustã (12 goluri) urmat de Costel Pontu (11 goluri) ºi Andrei Enea ºi Florin Stanciu (ambii cu câte 4 goluri). Echipa pregãtitã de Mircea Danciu dispune de un lot tânãr spre vârstã medie cei mai maturi Adi Balaci (31 ani), Sebi Cojocaru (31 ani), M.
un maraton cu trei meciuri oficiale în perioada 5-11 august! Nu va fi deloc uºor, dar aceleaºi probleme au toate celelalte participante la competiþie. A început numãrãtoarea inversã.
Program meciuri de baraj pentru liga a III-a, Regiunea 4 1 august 2020, ora 17:30: CS STREHAIA – AVÂNTUL PERIAN 5 august 2020, ora 17:30: JIUL PETROªANI – CS STREHAIA 9 august 2020, ora 17:30: AVÂNTUL PERIAN – JIUL PETROªANI Liniile de clasament MEHEDINÞI 1. Recolta Dãnceu 11 10 2. CS Strehaia 11 9 TIMIª 1. Avântul Perian 18 13 Danciu (35 ani), Florin Dobrescu (38 ani), Andrei Enea (34 ani foto), Ionuþ Mocircioiu (32 ani) ºi Costinel Stanciu (32 ani). Strehaia este un oraº în jud. Mehedinþi cu 12000 de locuitori, pe malul râului Motru, la 25 km de Filiaºi. Localitatea este menþionatã din anul 1653. Avântul Perian Dupã 18 etape a încheiat pe primul loc în jud. Timiº, cu douã puncte în faþa echipei Timiºul ªag. Echipa antrenatã de Marius Stanache a avut un parcurs constant, deºi a folosit peste 50 de jucãtori în sezonul trecut! Printre jucãtorii consacraþi îi gãsim pe Bg. Bãdulescu (45 ani), Cr. Bobu (31 ani), Câþea (41 ani), S. Citea (55 ani), Coe (46 ani), Condrea (44 ani), Costandana
0 1 44-9 0 2 56-6
30p 27p.
1 4 53-29
40p.
(41 ani) sau Ov. Iuga (40 ani). Comuna Periam (atestatã documentar la 1330) are 4500 locuitori, având o suprafaþã de 65 kmp. Distrusã în 1514 de iobagii conduºi de Gheorghe Doja, localitatea Periam a intrat într-o istorie modernã sub austrieci, dupã 1717 sub contele Mercy. Este strãbãtutã de râul Aranca.
Paginã realizatã de Genu TUÞU