Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2085
Cronica Vãii Jiului Joi, 23 Iulie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Vicepreºedintele CJ Hunedoara pierde procesul cu preºedintele CJ, Mircea Bobora
V
icepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara Sorin Vasilescu i-a fost respinsã acþiunea depusã în Instanþã împotriva preºedintelui CJ, Mircea Bobora, prin care acesta a reclamat faptul cã a fost lãsat fãrã atribuþii. “Respinge acþiunea în contencios administrative înaintatã de reclamantul Vasilescu Sorin Adrian, în calitate de Vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, în
contradictoriu cu pârâtul Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, ca nefondatã. Cu recurs în termen de 15 zile de la Comunicare, recurs care se va depune la Tribunalul Hunedoara”, aratã soluþia pe scurt a magistraþii de la Tribunalul Hunedoara. La sfârºitul anului 2019, dupã intrarea în vigoare a noul Cod Administrativ, preºedintele CJ Mircea Bobora a decis ca vicepreºedinþii instituþiei sã nu mai aibã atribuþii privind aparatul propriu.
Aninoasa: Încep lucrãrile de reconstrucþie, dupã inundaþii
P
rimãria Aninoasa a primit suma necesarã reconstrucþiei drumurilor ºi podeþelor distruse de viitura de acum câteva sãptãmâni. Primarul spune cã va începe în cel mai scurt timp lucrãrile, pentru cã apa a lãsat urme adânci în infrastructura oraºului. >>> PAGINA A 4-A
Legea Resmeriþã II a ajuns la promulgare P roiectul de lege iniþiat de senatorul Cristian Resmeriþã prin care vârsta standard de pensionare pentru locuitorii din: Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petroºani, Petrila, Baia de Criº, Ghelari, Bãiþa, Hunedoara, Cãlan, Orãºtie, Deva, Certej, Teliuc, Brad scade cu doi ani fãrã penalizare a ajuns pe masa Preºedintelui la PROMULGARE. Dupã un parcurs de 10 luni, iniþiativa legislativã 31/2020 a senatorului Cristian Resmeriþã prin care aproximativ 80% din populaþia judeþului Hunedoara, va beneficia de reducerea vârstei
standard de pensionare cu doi ani, a ajuns in punctul final acela de a fi promulgatã de Preºedintele României. " Mã bucur foarte mult cã iniþiativa mea legislativã a ajuns în punctul final, acela al
promulgãrii de cãtre Preºedintele României, dupã care aproximativ 80% din cetãþenii judeþului Hunedoara vor beneficia de efectele acestei legi, care le reduce vârsta de pensionare cu doi
ani. Sunt convins, cã domnul preºedinte Klaus Iohanis va promulga aceastã lege cu efecte benefice
pentru un numãr foarte mare de oameni", a declarat senatorul Cristian Resmeriþã.
Reamintim faptul cã, legea senatorului PSD de Valea Jiului Cristian Resmeritã completeze un articol al Legii 263/ 2010 privind sistemul de pensii publice, în sensul introducerii localitãtilor din Valea Jiului, astfel încât locuitorii acestora sã poatã beneficia de pensionarea anticipatã cu 2 ani, fãrã a suporta penalitãtile aferente, dacã au lucrat ori au locuit în Valea Jiului cel putin 30 de ani.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Iulie 2020
Nouã oferte pentru închiderea gropii de gunoi de la Uricani
N
ouã firme au fost prezente la licitaþia organizatã de CJ Hunedoara pentru închiderea gropii de gunoi de la Uricani. Procedurã este încã în desfãºurare, urmând ca la data de 30 iulie sã fie analizate ofertele financiare. Peste 3 milioane de lei este valoarea contractului scos la licitaþie de CJ Hunedoara. “Investiþia vizeazã lucrãri de închidere a depozitului neconform de deºeuri menajere Uricani din judeþul Hunedoara. Depozitul de deºeuri Valomir – Uricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localitãþii Uricani. În apropierea depozitului se gãsesc câteva locuinþe aflate la distanþe de circa 50 pânã la 70 m pe zona sudicã ºi nord, nord-vest. Fatã de centrul civic al localitãþii, depozitul se aflã la o distantã de 500 m sud-
est, iar fatã de cartierul de locuinþe din Oraºul Nou Uricani, la o distantã de 1200 m est”, aratã documentaþia. Depozitul neconform de deºeuri menajere Uricani este pe lista depozitelor de deºeuri municipal care trebuie închise conform deciziei Curþii de Justiþie a Uniunii Europene, pânã la data de 21 decembrie 2020. Închiderea depozitului de deºeuri are rolul de a îmbunãtãþi starea de sãnãtate a oamenilor, diminuarea riscului de îmbolnãvire a populaþiei ºi refacerea peisajului
natural. De precizat este faptul cã groapa de gunoi funcþiona pe terenul unei persoane fizice. Astfel, pentru a putea fi posibilã închiderea gropii de gunoi a fost nevoie ca CJ Hunedoara sã încheie un acord cu persoana respectivã. În cadrul acestui proiect vor fi executate lucrãri pentru etanºarea suprafeþei depozitului de deºeuri nepericuloase, realizarea unui strat de egalizare din deºeuri provenite din demolãri cu o grosime de 0,5 m, lucrãri de amenajare
(geocompozit, vegetaþie existentã la eroziune, degazarea corpului depozitului, lucrãri de drenare, etc.). Studiul de fezabilitate iniþial avea prevãzutã o etapã intermediarã (acoperire temporarã) înaintea închiderii finale dar, având în vedere faptul cã depozitarea a fost sistatã în 2009, timpul de tasare a fost suficient astfel încât sã nu mai fie necesarã. Groapa de gunoi de la Uricani funcþioneazã pe terenul unei persoane fizice, iar România riscã sã intre în procedurã de infrigement din cauza neînchiderii acestei locaþii ºi nu numai. Depozitul neconform de deºeuri menajere din Uricani a rãmas neînchis la finalizarea proiectului SMID Hunedoara, deoarece nu a îndeplinit condiþiile de eligibilitate pentru a fi finanþat din fonduri europene nerambursabile, mai precis nu a fost îndeplinitã condiþia de eligibilitate referitoare la proprietatea publicã asupra terenului pe amplasamentul cãruia se aflã depozitul. Cosmin BACIU
Lucrãri pe DN 7A P
comercializeazã pentru dumneavoastrã
e drumul naþional care face legãtura între Valea Jiului ºi Obârºia Lotrului au loc lucrãri reciclare în situ pe DN 7A. Echipele secþiei de Producþie lucreazã în zonã pentru refacerea carosabilului. Basculantele ºi utilajele cu care se executã lucrãri la drumuri îºi croiesc loc prin zonã. Frezarea, amestecarea, aºternerea în situ a suprafeþei se efectueazã cu un lanþ de utilaje speciale. Aceste utilaje pot fi pe pneuri sau ºenilate cu grindã de aºternere. Straturile sistemelor rutiere se deterioreazã ºi se deformeazã, datoritã epuizãrii rezistenþelor ºi capacitãþii portante sub traficul greu progresiv.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
PETROªANI
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani Deformaþiile, fãgaºii, burduºirile, tasãrile, fisurarea, formarea gropilor în asfalt, îmbãtrânirea liantului, uzura generalã a îmbrãcãminþii rutiere, deteriorarea macadamului ordinar sau penetrat, în multe cazuri creazã pericole de accidente rutiere ºi necesitã cheltuieli foarte mari de reabilitare. Procesul civil dintre fostul proprietar al DN 7A (DRDP – Craiova) ºi firma care ar fi trebuit sã execute reabilitarea întregii
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z
porþiuni este încã în derulare. De aceea, Direcþia regionalã de la Timiºoara, care administreazã acum calea rutierã, poate efectua, în regie proprie, doar lucrãri de întreþinere ºi siguranþã. Reprezentanþii constructorului spun cã pânã la începerea sezonului rece, pe o mare parte din cei 19 kilometri, se va putea circula în condiþii cu mult mai bune decât cele actuale. Cosmin BACIU
z
Marius MITRACHE (r edactor ºef)
z
Cosmin BACIU
z
Genu TUÞU
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Bogdan MITRACHE
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Iulie 2020
CEH a ajuns subiect de Bloomberg
omplexul Energetic C Hunedoara a ajuns
subiect de Bloomberg. Ministrul Economiei, Energiei ºi a Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat pentru Bloomberg care sunt previziunile pentru sectorul energetic românesc. ªi soarta Complexului Energetic Hunedoara a fost adusã în discuþie. ”Hunedoara va fi împãrþitã în douã unitãþi pentru a o face
mai flexibilã”, este declaraþia ministrului Economiei, Energiei ºi a Mediului de Afaceri, Virgil Popescu despre soarta Complexului Energetic Hunedoara. 12,5 miliarde de
euro este suma care urmeazã sã fie investitã în proiecte de modernizare de companii precum Hidroelectrica SA, Romgaz SA, Nuclear Electrica SA, CEO sau CEH.
România îndeamnã companiile de stat sã investeascã mai mult în energia verde. Ministrul susþine cã România va reduce emisiile de dioxid de carbon, iar minerii vor
fi angajaþi în companiile producãtoare de energie verde. '' Vom reuºi sã reducem emisiile noastre de dioxid de carbon chiar sub plafoanele cele mai ambiþioase pe care Comisia Europeanã le dezbate în prezent," a afirmat ministrul, potrivit Bloomberg. Complexul Energetic Hunedoara va fi divizat ºi transformat într-un nou grup care sã foloseascã ºi gazul metan. Conform planului de reorganizare a CEH, pânã în vara acestui an se va
înfiinþa Complexul Energetic Valea Jiului – format din Termocentrala Paroºeni ºi patru exploatãri miniere, respectiv Lonea ºi Lupeni (vor beneficia de ajutor de stat) ºi Livezeni ºi Vulcan (fãrã ajutor de stat), împreunã cu Sucursala Prestserv Petroºani. În cadrul planului de reorganizare pentru formarea viitorului Complex Energetic Valea Jiului, Termocentrala Mintia urmeazã sã fie preluatã de cãtre Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara sau Primãria Deva. Cosmin BACIU
Proiectul de la Certej va fi oprit definitiv ining Watch ºi Declic au M obþinut în instanþã
oprirea definitivã a lucrãrilor miniere de la Certej. Judecãtorii de la Curtea de Apel Oradea au respins ºi ultima cale extraordinarã de atac care a fost iniþiatã de Deva Gold. Astfel, proiectul minier de la Certej va fi oprit definitiv. ”Dupã ani de luptã în instanþe, am reuºit sã oprim un proiect care ar fi distrus toatã zona Certej. Rând pe rând, instanþele din România au invalidat planul de urbanism obþinut de Deva Gold pentru proiectul minier. Astfel, a devenit imposibilã emiterea oricãror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate pe acest PUZ”, a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România. Într-un proces câºtigat de Mining Watch România, Curtea de Apel Oradea a respins pe 17 iulie cererea de revizuire înaintatã de Deva Gold în legãturã cu proiectul minier Certej. Compania minierã alãturi de Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus ºi Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº au cerut instanþei revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere ºi polimetalice de la Certej a fost anulat.
Anularea planului urbanistic a fost decisã în 2019, prin hotãrârea definitivã a Curþii de Apel Cluj. “Instanþa de fond a admis excepþia de nelegalitate a avizului de mediu ºi a constatat cã avizele iniþiale care au stat la baza emiterii avizului de mediu nr. 5/2010 nu au fost revizuite, deºi era obligatorie parcurgerea unei noi proceduri de avizare faþã de modificãrile aduse proiectului (e.g. avizul de gospodãrire a apelor). Curtea de Apel Cluj a menþinut soluþia tribunalului, reþinând prin decizia nr. 1194/2019 cã judecãtorul fondului „a exercitat prerogativa fundamentalã, aceea de a înfãptui justiþia.”, a declarat avocat Roxana Mândruþiu, din partea casei de avocaturã Revnic, Cristian ºi Asociaþii. În aprilie 2020, Curtea de Apel Cluj a respins ºi contestaþia în anulare declaratã de Deva Gold. Ulterior, în iulie 2020, Curtea de Apel Oradea a respins ultima cale de atac extraordinarã: revizuirea. În acelaºi timp, Mining Watch România a sesizat organelor de urmãrire penalã ºi fapte de corupþie în transferul de pãduri, suprafeþe necesare pentru construirea iazurilor de decantare. Din pãcate însã, vinovaþii nu mai pot fi traºi la rãspundere penalã, pentru cã DNA a amânat investigaþiile la nesfârºit, pânã când faptele s-au prescris.
”Societatea civilã a luptat din nou pentru interesele cetãþenilor României ºi le-a protejat mai bine decât statul, care nu reuºeºte sã ancheteze ºi sã sancþioneze corupþia din jurul avizãrii proiectelor de minerit”, a adãugat Tudor Brãdãþan, din partea Comunitãþii Declic. Mining Watch România
este reþeaua de monitorizare a proiectelor miniere fondatã de activiºti ai campaniei Salvaþi Roºia Montanã. În ceea ce priveºte proiectul minier Certej, Mining Watch s-a alãturat comunitãþii locale în eforturile ei de a verifica legalitatea proiectului minier cu cianuri de la Certej. Printre
Mina Paroºeni cãlcatã de hoþi S
ubunitatea aflatã în proces de ecologizare atrage aproape zilnic hoþii, iar la ultima acþiune a poliþiºtilor au fost prinºi ºapte ”magneþi”.
demersurile întreprinse se numãrã oprirea organizãrii de ºantier a Deva Gold în 2014 sau suspendarea procedurii de scoatere a celor 56 de hectare de pãdure din Fondul Forestier Naþional în 2018. Activitatea reþelei este susþinutã din donaþii individuale. Cosmin BACIU
Aceºtia furaserã cinci tone de fier de pe perimetrul fostei mine. ”Poliþiºtii Biroului de Ordine Publicã Vulcan au identificat în apropierea minei Paroºeni, în cadrul unei acþiuni, 4 tineri, cu vârste cuprinse între 22 ºi 29 de ani, din municipiul Vulcan. Tinerii se aflau într-o autoutilitarã în care se aflau 3.000 de kg. de fier vechi sustras din incinta unitãþii miniere. Cu ocazia verificãrilor efectuate în zonã, poliþiºtii au mai identificat trei persoane, cu vârste cuprinse între 20 ºi 52 de ani, care se aflau într-o altã autoutilitarã, în care se aflau 2000 de kg. de fier vechi sustras din incinta aceleiaºi unitãþii miniere”, informeazã IPJ Hunedoara. Cei ºapte suspecþi de comiterea infracþiunii de furt calificat sunt cercetaþi penal. Poliþiºtiicred cã nu sunt la primul furt de acest fel ºi fac cercetãri pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Iulie 2020
Aninoasa: încep lucrãrile de reconstrucþie, dupã inundaþii Facultatea de ªtiinþe, final P în robe, în curtea campusului rimãria Aninoasa a primit suma necesarã reconstrucþiei drumurilor ºi podeþelor distruse de viitura de acum câteva sãptãmâni. Primarul spune cã va începe în cel mai scurt timp lucrãrile, pentru cã apa a lãsat urme adânci în infrastructura oraºului.
1,8 milioane de lei merg în oraºul Aninoasa pentru refacerea infrastructurii mãturatã de apã. În acest loc, Jiul de Vest a sãpat adânc ºi a distrus mai multe drumuri, poduri ºi o bunã parte a infrastructurii aflatã în apropierea albiei. Lucrãrile, spre primarul,
încep chiar de la finele acestei sãptãmâni. „A venit suma pentru primãrie, respectiv pentru infrastructura distrusã de inundaþii Am primit chiar miercuri dimineaþã repartizarea sumelor pe trimestre. Banii au fost repartizaþi pentru trimestrul III ºi ne putem apuca de treabã. Mâine
avem ºedinþa de consiliu, pentru rectificarea bugetului local ºi începând de vineri ne putem apuca de repararea, în regim de urgenþã, a acestor distrugeri provocate de inundaþii”, a spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Apa Jiului de Vest a luat cu ea drumuri pietruite, a rupt malurile
ºi a intrat în curþile oamenilor, însã, pentru gospodãriile particulare, se aºteaptã Hotãrârea de Guvern. Dar Jiul încã nu poate fi stãvilit total ºi asta pentru cã, în ultimii ani, lucrãrile de amenajare hidrotehnicã au fost deteriorate de hoþii de fier vechi. „Oamenii aºteaptã, în primul rând, sã fie eliminate cauzele deselor inundaþii, respectiv digul de protecþie sã fie solid. În acest mal existã montatã î ºeavã ºi, dacã debitul depãºeºte cota de refulare, apa inundã mereu locuinþele. Aceastã conductã ar trebui redimensionatã ºi refãcutã. Responsabilitatea este a celor de la Apele
Române, însã,, la faþa locului am constatat cã aceastã þeavã, care mergea pânã în aval, vreo 15 m. Când venea Jiul mare, se forma un curent de absorbþie, care atrãgea apa, dar þeava a fost furatã ºi acum, când creºte Jiul, apa inundã casele”, a mai adãugat primarul Nicolae Dunca. În afara albiilor Jiului, a digurilor ºi a terasamentelor, în
Atenþie! Vipere în Parcul Naþional Defileul Jiului vremea drumeþiilor, iar Erangerii din Parcul
Naþional Defileul Jiului ne atrag atenþia cã pe trasee ne putem întâlni cu animalele sãlbatice, ori cu vipere. Cei care aleg sã cutreiere traseele din parcul aflat deasupra ºoselei ce merge paralel cu Jiul, sunt sfãtuiþi sã þinã cont ºi de pericolele ivite în pãdure. Un exemplar mare de viperã a fost fotografiat în aceste zile în Parcul Naþional Defileul Jiului, iar rangerii spun cã suntem într-o perioadã în care aceste animale ies în luminiº, ªarpele surprins în munþii noºtri, spun rangerii, este o specie timidã, dar înzestratã cu un venin foarte puternic, vipera cu corn fiind cea mai periculoasã specie de la noi, datã fiind
cantitatea mare de venin pe care o injecteazã, în comparaþie cu celelalte douã specii, ªi, tocmai de aceea, rangerii trag un semnal de alarmã. „Începând din aprilie, pânã prin octombrie, noi gãsim vipere pe defileu. Ce le recomand turiºtilor? Atenþie mare pe traseu. Din punctul meu de vedere, nu le recomand încãlþãri sub gleznã ºi sã le evite, atunci când le întâlnesc pe traseu”, a spus
Tiberiu Feczko, ranger în Parcul Naþional Defileul Jiului. Muºcãtura unui astfel de ºarpe se poate solda cu consecinþe grave: principala fiind edem, apoi cu ºoc anafilactic, blocaj renal, tulburãri de vedere, necroze în imediata apropiere a locului muºcãturii ºi alte complicaþii. Rangerii susþin ºi cã cei mai periculoºi sunt cei tineri fiindcã sunt mult mai agresivi ºi veninul lor au o cantitate foarte mare de
hemotoxine. ªi tot ei ne spun ce ar trebui sã facem, dacã suntem muºcaþi. „În primul rând, sã îºi pãstreze calmul ºi apoi sã sunaþi la 112”, ne sfãtuiesc cei din parcul Naþional Defileul Jiului. Puþini sunt cei care trec dincolo de ºoseaua ce duce spre Târgu Jiu, însã, în Parcul Naþional Defileul Jiului sunt cel puþin 3 trasee de top, unele chiar pentru copii. Rangerii au surprins, cu ajutorul camerelor de supraveghere, tot soiul de animale sãlbatice ºi le-au postat pe reþelele de socializare, spre deliciul celor ce nu ua urcat niciodatã mai sus de ºosea. „La noi în parc gãsim toate speciile de animale care trãiesc în România. Începem cu insectele de tot felul, pânã la ursul brun, la cerbul carpatin, capre negre vedem, pisici sãlbatice, râs”, a mai precizat
Mii de flori înfrumuseþeazã Petrila
M
ii de flori coloreazã ºi dau o notã optimistã oraºului Petrila. Autoritãþile locale colaboreazã cu societatea din subordinea Consiliului Local al oraºului Petrila pentru a aduce o altã faþã localitãþii.
Aninoasa 67 de familii aºteaptã sã fie despãgubite, dupã inundaþiile recente. Lucrãrile de consolidare a infrastructurii, însã, vor începe în cel mai scurt timp, familiile afectate urmând sã fie despãgubite dupã ce Guvernul va aloca sumele necesare, în baza anchetelor fãcute de cei de la Prefectura Hunedoara. Diana MITRACHE
Tiberiu Feczko, ranger în Parcul Naþional Defileul Jiului. În acest parc naþional, inclus în Natura 2000, sunt 3 trasee tematice, numai bune de urmat vara. Vorbim despre cel denumit Defileul Jiului ºi comorile ale., care pleacã de la Lainici, pânã la groapa fãrã fund. Apoi este ºi cel de la Sfinxul Lainicilor, unul mai uºor pentru cei neinstruiþi ºi neumblaþi pe munþi, dar cu o belvedere fantasticã ºi un alt traseu este destinat celor cu copii, denumit generic Poveºtile pãdurii. Diana MITRACHE
S-au achiziþionat mii de flori de la Edil Sal Prest, firma din subordinea CL Petrila. Sunt petunii, muºcate, crãiþe, begonii, ºi multe alte sortimente de flori care au fost plantate în jardinierele de pe domeniul public. Dacã pânã acum câþiva ani, autoritãþile locale din Petrila cumpãrau flori de la diferite firme din þarã, de aceastã datã s-a apelat la producþia localã. În plus, în acest mod este susþinutã ºi societatea din subordinea CL Petrila, dar ºi forþa de muncã ºi producþia localã. Cosmin BACIU
C
ea mai numeroasã promoþie, cea cu numãrul 23, a Facultãþii de ªtiinþe de la Petroºani a participat la un moment festiv, organizat în curtea campusului universitar.
Emoþionaþi ºi cu multe vise, absolvenþii au recunoscut cã pleacã de acum pe un drum nou, însã, festivitatea a fost ceea ce le-a lipsit enorm, în anul în care mai nimeni nu a avut parte de aºa ceva. Zeci de scaune au fost montate, pãstrând distanþarea socialã, pentru ca viitorii sociologi, contabili, finanþiºti, ori asistenþi social sã ia parte la o festivitate în aer liber, singura permisã în acest an doborât de
epidemia de COVID -19. Au venit, însã, încântaþi cã sunt împreunã, majoritatea fiind de pãrere cã le lipsesc pãrinþii ºi prietenii. „Este cel mai important eveniment de pânã acum, din viaþa mea ºi suntem emoþionaþi fiecare. Este o etapã de final, un scop atins, urmãrit ºi demonstrat pentru fiecare dintre noi. Vreau sã mai fac o facultate, o licenþã, un master, abia apoi mã gândesc sã muncesc. Urmeazã sã mai investesc. Nu ne-am fi închipuit festivitatea aceasta, însã, on-line, cu toate cã mulþi absolvenþi aºa au sãrbãtorit-o. Am fi pedepsiþi de destin sã nu participãm la aceastã festivitate. Mulþi am aºteptat asta la finalul facultãþii, rãmânem fãrã amintiri”, a spus un student
absolvent. „Spre bucuria noastrã, participãm azi la festivitatea de final. S-a þinut, deºi a fost acest virus îngrozitor. Este minunat cã Universitatea din Petroºani ne-a dat ºansa de a ne îmbrãca azi cu robe. Sperãm sã ne vedem ºi la master cu bine. Eu sunt licenþiatã în ªtiinþe economice ºi mã bucur cã am terminat, în sfârºit”, a adãugat o altã colegã. „Cred cã era mai rãu on-line. Aºa, ne-am adunat toþi colegii, frumos. A fost grea facultatea, am terminat la profilul Contabilitate, mã bucur de final”, a conchis un alt student. „E prima mea facultate ºi sunt emoþionatã. A fost o perioadã complicatã pentru noi, acum la final, cã s-au þinut cursurile on-line. Am finalizat facultatea de Finanþe Bãnci ºi ne vedem la master”, a promis o altã absolventã. „Am avut parte de un an foarte greu, cã a fost pandemia ºi toate restricþiile. Acum ne bucurãm cã avem parte ºi de atât. Pãcat cã nu au putut sã vinã pãrinþii ºi nu sunt”, a fost concluzia unei alte studente. ªefa de promoþie a þinut un discurs motivant, la rândul sãu, în aplauzele colegilor. „Am sã
mã strãduiesc sã vã demonstrez cã anii de facultate, care au fost de o frumuseþe tulburãtoare ºi inegalabilã, rãmân unici pentru fiecare dintre noi. Aceºti 3 ani se leagã de amintiri foarte frumoase: primul examen cu notã mare la Contabilitate, în cazul meu, nopþi nedormite din sesiune, ieºirile la un suc cu colegii, foamea ºi starea de semi-leºin, dupã 6 ore de curs ºi, sã recunoaºtem, viteza cu care pãrãseam incinta facultãþii, în tentativa de chiul. Am devenit între timp noi. Ne unesc clipe frumoase ºi greºeli ºi, la final de an, ne numim absolvenþi. Nu ne defineºte o foaie, o diplomã, o tocã, ci curajul fiecãrui de a merge mai departe în viaþã, curajul de a face urmãtorul pas ”, a spus Veronica Mîþã, ºef de promoþie a Facultãþii de ªtiinþe în anul 2020. Aceasta a fost ultima dintre festivitãþile de la Universitatea din Petroºani, iar Rectorul ºcolii
Casa de Culturã din municipiul Pistele de Hunedoara a intrat în reabilitare skateboard din u început Vulcan vor fi A lucrãrile de reabilitare a Casei recondiþionate de Culturã din municipiul Hunedoara. În cadrul contractului vor fi executate lucrãri de refuncþionalizare ºi/sau compartimentare a unor spaþii existente, lucrãri de finisaje interioare (cu
restaurarea ºi refacerea elementelor de decoraþie arhitecturalã), lucrãri de refacere a pardoselii ºi a scãrilor, lucrãri de recondiþionare ºi restaurare a tâmplãriei (cu schimbarea elementelor deteriorate), modernizarea birourilor ºi grupurilor sanitare, revizuirea instalaþiei electrice ºi de iluminat, precum ºi lucrãri de
finisaje exterioare. Proiectul este finanþat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Casa de Culturã din centrul municipiului Hunedoara a fost construitã la începutul anilor ‘50 cu o arhitecturã asemãnãtoare faimosului Teatru Bolºoi din Moscova ºi a fost datã în folosinþã în 1956, având o salã cu peste 700 de locuri. Instituþia a reprezentat principalul loc de desfãºurare al evenimentelor culturale derulate în Hunedoara, însã din 2015 a rãmas închisã publicului. Dupã finalizarea lucrãrilor, pentru care hunedorenii vor mai avea de aºteptat, Casa de Culturã va fi redeschisã, iar aici va funcþiona ºi Biblioteca municipalã a Hunedoarei.
Î
n prezent se lucreazã la modernizarea unor parcuri din localitate, iar în paralel se fac demersurile ºi pentru lucrãrile de reparaþii pentru
superioare de aici le-a urat absolvenþilor mult succes pe noul drum, glumind pe seama modului în care a reuºit sã organizeze festivitatea în aer liber. „Începe sã îmi placã, din ce în ce mai mult, aceastã festivitatea, pentru frumuseþea ei în faþa corpului cel mai important al Universitãþii din Petroºani. Iatã cã aceastã pandemie de COVID -19 aduce ºi lucruri bune. Am avut ºi vremea bunã în toate cele trei zile de festivitãþi. Fiþi convinºi cã puteþi realiza aproape orice. Aveþi baza, sprijinul nostru ºi al pãrinþilor, deci, aveþi toate condiþiile ca sã visaþi ºi sã vã împliniþi visul ”, le-a spus prof univ dr habil Sorin Radu, rectorul Universitãþii din Petroºani. Festivitatea s-a încheiat în momentul în care fiecare student a aruncat toca în aer, marcând astfel finalul unei perioade ce acum s-a încheiat cu bine. Diana MITRACHE
cinci piste de skateboard. În cel mult 60 de zile lucrãrile trebuie sã fie finalizate. Locul de joacã din Parcul Avram Iancu este în etapa de montare a materialului sintetic de protecþie, pentru siguranþa copiilor care se vor juca aici. Ultimele elemente din ansamblul locului de joacã sunt aduse ºi depozitate pânã când vor fi montate în ultima etapã de amenajare a acestui obiectiv, adicã foarte curând, informeazã autoritãþile locale de la Vulcan. Cosmin BACIU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Iulie 2020
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Iulie 2020
Tehnologia 5G va genera o valoare economicã de 4 miliarde euro pentru România în urmãtorii ani ezvoltãrile D tehnologice
de ultimã orã, precum oraºe inteligente, aplicaþii de tip realitate virtualã ºi realitate augmentatã, care au la bazã tehnologia 5G, ar putea genera o valoare economicã de circa 4 miliarde euro pentru România în urmãtorii ani, a explicat Dragoº Preda, secretar de stat.
Oficialul din Ministerul Transporturilor Infrastructurii ºi Comunicaþiilor (MTIC) a fãcut declaraþia în cadrul videoconferinþei ZF „Ce planuri are România cu tehnologia 5G?”, realizatã în parteneriat cu casa de avocaturã MPR Partners. „Realitate augmentatã (AR), realitate virtualã (VR), oraºele inteligente – toate aceste noi tehnologii doar în zona de 5G au produs un impact economic la nivel internaþional de
Noi sãrbãtori intrã, de anul viitor, în calendarul bisericesc
D
uminica Mironosiþelor, Duminica Femeilor Creºtine ºi Duminica Familiei Creºtine intrã, de anul viitor, în calendarul bisericesc. În 24 ianuarie va fi Sfânta Xenia din Petesburg, iar în 14 august va fi Ziua Naþionalã pentru comemorarea martirilor Brâncoveni. Potrivit Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a fost aprobatã înscrierea în Calendarul bisericesc
pentru anul 2021, în secþiunea „Zile ºi date importante”, a Duminicii Mironosiþelor (a treia Duminicã dupã Paºti) ca Duminica Femeilor creºtine ºi Duminica Familiei Creºtine în apropierea zilei de 15 mai. De asemenea, în ºedinþa de marþi a Sfântului Sinod a fost apreciatã declararea de cãtre Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua Naþionalã pentru comemorarea martirilor Brâncoveni ºi de conºtientizare a violenþelor împotriva creºtinilor.
Date despre omenire, îngropate într-o minã aproape de Polul Nord, în caz cã vine sfârºitul lumii
O
13 miliarde euro ºi 22 milioane de noi locuri de muncã, pânã acum. Fac aceste precizãri pentru a arãta întreaga valoare economicã pe care aceastã nouã tehnologie o va aduce ºi pentru piaþa din România, undeva la 4 miliarde euro în urmãtorii ani. Aceste lucruri pot deveni realitate prin interconectarea tuturor zonelor din România”, a declarat secretarul de stat Dragoº Preda, în cadrul evenimentului ZF. Printre alte proiecte la care lucreazã Guvernul ºi care ar
ficialii companiei GitHub au strâns toate datele esenþiale despre omenire într-o arhivã de 21 TeraBytes, pe care au ascuns-o la 250 de metri adâncime, într-o fostã minã din arhipelagul Svaldarb.
putea genera noi oportunitãþi economice se numãrã Iniþiativa Celor 3 Mãri, unde România a comisionat un fond de 100 milioane de euro pentru infrastructurã. „Tot vorbim din ce în ce mai mult despre noul petrol la nivel mondial, acest data usage, tocmai pentru cã datele fac agenda zilnicã a noastrã, a tuturor. La ce mã refer? Urmãrim sã gãsim modalitatea justã de a rãspunde ºi Iniþiativei Celor 3 Mãri, la care România a comisionat un fond de
Totodatã, a fost aprobatã înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Xenia din Petersburg (24 ianuarie). Au fost aprobate mai multe texte liturgice, în cadrul ºedinþei Sfântului Sinod, între care Acatistul ºi Paraclisul Maicii Domnului „Grabnic ascultãtoarea”; Acatistul ºi Paraclisul Maicii Domnului „Potirul nesecat”; Acatistul Maicii Domnului „Potoleºte întristãrile noastre”; Acatistul Maicii Domnului – îndrumãtoarea ºi ocrotitoarea copiilor; Acatistul ºi Paraclisul Sf. Cuv. Paisie Aghioritul (12 iulie); Acatistul Sfinþilor Ierarhi Atanasie ºi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei (18 ianuarie), precum ºi includerea acestor texte în cãrþile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, a fost aprobat ºi Regulamentul pentru organizarea ºi funcþionarea Vicariatului Ortodox Ucrainean din Biserica Ortodoxã Românã. (sursa: Mediafax)
Arhipelagul e situat dincolo de Cercul Polar, aproape de Polul Nord. Arhiva conþine informaþii plecând de la piatra Rosetta, cu care au fost descifrate hieroglifele, pânã la algoritmi de inteligenþã artificialã. Deºi nu e foarte sigur cã supravieþuitorii vor mai dori o civilizaþie ca a noastrã. Nat Friedman, CEO-ul GitHub e însã optimist. „Sunt destul de optimist cu privire la civilizaþia noastrã, aº paria cã oamenii vor prospera pentru mult timp pe Pãmânt. Aºa cã mã gândesc cã ar putea fi mai degrabã un fel de capsulã a timpului”, a declarat Nat Friedman, CEO GitHub. (sursa: Mediafax)
Actualitate 7
100 milioane pentru infrastructurã, dar vorbim ºi de infrastructura de date, denumit aici Digital Highway (n.r: Autostrada Digitalã)”, a spus Dragoº Preda.
(sursa: Mediafax)
Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare. Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã. CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1. Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Iulie 2020
Henþ cu mâna
SCORNICEªTI DE... ISTANBUL! Pânã la urmã le-a ieºit: echipa Basaksehir Istanbul, apãrutã din neant, a
luat titlul în Turcia. Echipa preºedintelui – dictator Recep Endofan, un fel de FC
Olt Scorniceºti al anilor 80 în România, reuºeºte prin influenþe politice sã punã mâna pe titlu, lãsând în urmã marile nume, Galatasaray, Fenerbahce, Beºiktaº sau Trabzonspor. ªi la noi, dacã mai þinea mult regimul
Ceauºescu, cu siguranþã FC Olt ar fi obþinut un titlu. Sau mãcar o Cupã a României. Baºakºehir, cu antrenorul Okan Buruk ºi cu câteva vedete internaþionale – Robinho, Cliehy, Demba Ba, Elia, - e drept, cam
exprirate, au pus dorinþele lui Erdogan în realitate. Vechile metehne rãmân valabile în Balcani. Urmaºii lui Liviu Dragnea vor Turris Tr. Mãgurele în liga I, lui Erdogan i-a ieºit. Ce mizerabili!
Special. Episodul 2
”Fotbalul nu este ortodoxie”
Declarã într-un interviu în exclusivitate Alin Simota, patron al echipei Jiul Petroºani la ultima promovare în divizia ”A”, acum 15 ani.
Reporter: Aþi ratat promovarea în 2004, aþi luat-o de la capãt în campionatul urmãtor... Alin Simota: Am avut încredere în continuare în antrenorul Ionuþ Popa, da, am ”resetat” echipa ºi am pornit din nou la luptã! În etapa a 6-a dupã 2-2 la Armãtura Zalãu: Ionuþ Popa pleacã la Politehnica Iaºi – aveam o înþelegere cã dacã e solicitat la divizia ”A” e liber de contract – rãmâne Gigi Borugã, cu care încheiem turul pe primul loc. Reporter: Este adus Gigi Mulþescu A. Simota: Mare antrenor! Era un perfecþionist, juca numai cine merita. Din pãcate, eu am cedat presiunii unor jucãtori care nu prea puneau
osul ºi dupã trei etape ne-am despãrþit amiabil. Practic, ne-au pãcãlit fotbaliºtii. Reporter: Cu un obiectiv atât de greu, vine Marin Tudorache. Nu þi-a fost teamã, dupã ce fuseserã greii, Ionuþ Popa ºi Gigi Mulþescu? A. Simota: Era un bãiat priceput, implicat, dornic de performanþã. Noi am ºi fost colegi de ºcoalã poate cã am visat, dar Tudorache era apropiat de vestiar. Oricum aveam un lot bun – Bãdoiu, Irina, Ciocoi, Pâcleºan, Drida, Dulcea, Dumitra – am fost sigur cã Marin Tudorache poate lupta pânã la capãt. Reporter: Însã un alt final cu emoþii A. Simota: Ultimul meci, la Unirea Dej, o adevãratã finalã! Luptam de la distanþã
cu Gaz Metan Mediaº, am avut emoþii la pauzã la Dej, era 0-0, ne-am luat toate mãsurile – fotbalul nu este ortodoxie! ºi ne-am dezlãnþuit în repriza a 2-a, câºtigând clar cu 3-0 ºi promovând în divizia ”A”. Reporter: Au urmat douã sezoane în divizia ”A”... A. Simota: Extrem de greu, alte rigori... Ne-am lovit chiar din prima etapã, 0-2 cu Gloria Bistriþa. Am
început cu un nou antrenor Ionuþ Chirilã, am încheiat cu Aurul ªunda, care a avut un retur bun. Ionuþ Chirilã mi-a fost recomandat de Mircea Lucescu. Au mai fost discuþii cu Rãzvan Lucescu, Mircea Rednic ºi Basarab Panduru. Au fost doi ani grei, cu niºte cheltuieli enorme. Era ceva ciudat, pierdeam acasã, luam puncte în deplasare! Ionuþ Chirilã era un tip rebel, conflictual, avea un grup de jucãtori pe
care îi proteja, Ilin, Perenyi, Marinicã Ionicã, Claudiu Drãgan. Aurel ªunda era altceva, un bun profesionist, studios, bine pus la punct. Reporter: Ce meci, în acel Jiul – Rapid cu cinci eliminaþi! A. Simota: Meci cu presiune, am fost contactaþi de Rapid, dar nu am vrut sã cedãm presiunii. Am jucat, i-am bãtut ºi Steaua ne-a felicitat! Reporter: Un alt campionat bãtea
la uºã... A. Simota: Da, am început cu Florin Marin ca antrenor, un tip sever de modã veche, nefiind deloc agreat de jucãtori. L-am adus din nou pe Marin Tudorache, iar dupã etapa a 26-a, pe Ghiþã Poenaru. Câºtigaserãm câþiva jucãtori buni, Bicfalvi, Pintilii, Kalai, Scarlatache. Pintilii cel mai profesionist dintre toþi. Reporter: Mai 2007, sfârºit de capitol: Jiul retrogradeazã în divizia ”B”... A. Simota: Da, a fost acel 0-2 cu Steaua, cu retragerea acestui formidabil jucãtor numit Damian Militaru. Asta a fost, atât am putut face, doi ani în ”A”. Sper sã nu rãmânã ultimul capitol la acest nivel, echipa având zeci de sezoane în primul eºalon. Cine ºtie poate într-un viitor, va apare un alt Alin Simota ºi vom revedea Jiul Petroºani în liga I.
Paginã realizatã de Genu TUÞU