2080

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2080

Cronica Vãii Jiului Joi, 16 Iulie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Se cautã firmã de pazã pentru obiectivele CEH

C

omplexul Energetic Hunedoara cautã firmã de pazã care sã asigure paza unor obiective ale societãþii.

Mai exact, este vorba de contractul de servicii de pazã neînarmatã a obiectivelor, bunurilor ºi valorilor pentru Sucursala Exploatarea Minierã Lupeni – Preparaþie Coroeºti ºi Sucursala PRESTSERV Petroºani Preparaþie Coroeºti. ”Conform prevederilor caietului de sarcini: numãrul de posturi de paza/ obiectiv este menþionat în anexa 1 la caietul de sarcini. Cantitatea minimã (pânã la 31.12.2020): 20.496 ore paza aferenta a 7 posturi de paza neînarmatã

pentru 122 zile 24 h/24 h; Cantitatea maximã (ce conþine ºi suplimentarea): 40.656 ore paza aferente a 7 posturi de paza neînarmatã pentru 242 zile 24 h/24 h Valoarea minimã a intervalului reprezintã valoarea estimatã a prezenþei proceduri pânã la 31.12.2020 (funcþie de care se vor elabora ºi evalua ofertele) iar valoarea maximã reprezintã valoarea estimatã ce conþine ºi valoarea posibilei suplimentãri”, aratã documentul CEH. Valoarea contractului este cuprinsã între 353.760,96 ºi 701.722,56 de lei.

Durata contractului de pazã este pânã la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire cu încã 4 luni.

Cosmin BACIU

CEH nu are ce sã vândã.

De unde bani?

C

omplexul Energetic Hunedoara nu produce energie, nu vinde, deci nu are de unde sã facã rost de bani ºi, totuºi, salariile sunt la zi.

Administratorul special explicã de ce sunt întârzieri la plata bonificaþiilor, pentru care minerii de la Vulcan au protestat marþi, în sala de apel.

Producþia de cãrbune din Valea Jiului este la un minim istoric ºi nu mai poate fi trimis câte un tren de huilã la Mintia. >>> PAGINA A 3-A

Biroul pentru paºapoarte rãmâne închis la Petroºani ei care au nevoie C de paºapoarte ºi locuiesc în Valea Jiului trebuie sã meargã la Deva.

Biroul de la Petroºani rãmâne închis pe perioada stãrii de alertã ºi programãrile se fac doar on-line.

De la începutul pandemiei, biroul pentru eliberarea paºapoartelor a fost

închis la Petroºani.

Decizia a fost luatã în ideea distanþãrii sociale, însã acum,

tot mai mulþi oameni care vin din strãinãtate pe perioada vacanþelor,

întâmpinã acest neajuns ºi, cel puþin deocamdatã, nimeni nu mai poate beneficia de serviciile acestui sistem la Petroºani.

Potrivit Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara, pe timpul stãrii de alertã, acest birou încã nu poate fi deschis.

Perioada expirã în data de 17 iulie, însã, existã posibilitatea de a fi instituite noi

reglementãri, motiv pentru care nu se poate înainta o datã exactã pentru deschiderea acestui serviciu la Petroºani.

Acest serviciu funcþiona la Petroºani o datã pe sãptãmânã, în zilele de joi, de la ora 10,00, la 13,00, însã, acum programãrile se facã doar la Deva ºi doar în sistem on-line.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Iulie 2020

ApaServ investiþii de 500.000 lei pentru Straja

paServ Valea Jiului a demarat procedurile A pentru achiziþionarea unor

obiecte pentru echipamente de laborator. Obiectul achiziþiei este reprezentat de furnizarea de echipamente pentru infrastructura de apã potabilã. ”Datoritã necesitãþii de alimentare cu apã potabilã a staþiunii turistice Straja Lupeni se impune achiziþia unei staþii de clorinare montanã în container.

Produsul care se achiziþioneazã (...) va face posibilã tratarea ºi furnizarea de apã potabilã în parametrii reglementaþi cu respectarea legislaþiei naþionale ºi directivelor europene privind calitatea apei potabile pentru utilizatorii din staþiunea turisticã Straja Lupeni”, aratã documentul. În prezent, în staþiunea turisticã Straja-Lupeni apa distribuitã gravitaþional din captarea Sohodol în rezervoarele din zona Straja Veche ºi în zona schitului Straja, nu se încadreazã în parametrii reglementaþi cu respectarea legislaþiei naþionale ºi directivelor

europene privind calitatea apei potabile ºi se impune achiziþionarea unei staþii de clorinare montatã în container.

Potrivit ApaServ Valea Jiului, apa din rezervoarele existente nu are parametri de potabilitate impuºi de legislaþie punând în pericol sãnãtatea consumatorilor din zonã ºi nu asigurã debitul necesar în perioada sezonului rece. Staþia de clorinare va face posibilã tratarea apei ºi încadrarea în parametrii de potabilitate impuºi de legislaþie.

Cabanele ºi pensiunile din staþiunea Straja vor beneficia de apã potabilã printr-o reþea de distribuþie centralizatã ce va fi construitã în zonã de operatorul public regional Apa Serv Valea Jiului, cu o finanþare de peste 5 milioane de lei ce a fost aprobatã de consilierii judeþeni din Hunedoara.

Documentaþia adoptatã de Consiliul Judeþean Hunedoara prevede construirea unei reþele de aducþiune spre Straja, care va

mãsura 4,18 kilometri, ºi a unei reþele de distribuþie a apei în staþiune, cu o lungime de 1,95 kilometri. De-a lungul reþelei de distribuþie vor fi instalaþi 16 hidranþi ce vor putea fi folosiþi în situaþiile de stingere a incendiilor.

Proiectul prevede pomparea apei potabile printr-o aducþiune cu cinci staþii de pompare intermediare, începând cu staþia de Tratare a apei Braia pânã la rezervoarele existente de circa 130 mc din zona schitului Strajã, unde se va construi un rezervor nou pentru apã potabilã. Tot aici va fi amplasatã ºi ultima staþie de pompare pentru a transporta apã potabilã ºi la rezervoarele existente 2 x 90 mc, ce sunt amplasate la cota 1.470, la extremitatea sudicã a complexului de cabane “Straja veche”. În vederea asigurãrii necesarului de apã potabilã pentru populaþia din zonã va fi construit un rezervor nou de circa 500 mc, din care se va face distribuþia cãtre consumatori. Rezervorul va fi dotat cu o mini-staþie ce va asigura clorinarea apei în sistem complet automatizat. În octombrie 2017, în staþiunea Straja a fost pusã în funcþiune ºi o reþea de canalizare, pe o lungime de 5,1 kilometri, proiectul realizat de operatorul regional Apa Serv Valea Jiului având o valoare de peste 2,24 milioane lei.

Staþiunea Straja este una dintre cele mai vizitate, din þarã, pe timp de iarnã, în zilele sfârºitului de sãptãmânã numãrul turiºtilor depãºind constant 3.000 de persoane.

Cosmin BACIU

Puieþi de pãstrãv eliberaþi în apele de munte

P

este 11.000 de puieþi de pãstrãv populeazã râurile de munte din Parcul Naþional Retezat.

Peste 10.000 de puieþi de pãstrãv de 6 luni ºi 1.200 de puieþi de pãstrãv de 12 luni au fost eliberaþi în râurile Lãpuºnicul Mare, Lãpuºnicul Mic, ªes, Mare ºi lacul Gura Apei, în fondurile piscicole administrate de Ocolul Silvic Retezat.

Puieþii provin din pãstrãvãria Roºcani ºi au fost transportaþi cu hidrobidonul. „Puieþii au fost tot timpul în submersie, temperatura

apei fiind egalizatã înainte eliberãrii în râurile de munte.

Puieþii de pãstrãv indigen provin din pãstrãvãria Roºcani, administratã de Ocolul Silvic Dobra din cadrul Romsilva -Direcþia Silvicã Hunedoara”, aratã reprezentanþii Romsilva.

Regia Naþionalã a Pãdurilor -Romsilva repopuleazã anual râurile de munte cu peste 500.000 de puieþi de pãstrãv indigen provenit din pãstrãvãriile proprii.

Cosmin BACIU FOTO: Capturã Apollo ToniuttiToniutti- Direcþia Silvicã Hunedoara

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

Director:

z

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

PIERDERI z Pierdut certificat constatator de la sediul social, aparþinând SC Designer For You SRL, cu sediul în municipiul Petroºani, strada ªt. O. Iosif, bl.

1b, sc. 2, et. 3, ap. 24, judeþul Hunedoara, înregistratã la ORC Hunedoara sub nr.

J20/1567/2008, CUI 24573951.

Se declarã nul

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie:

PETROªANI

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

z

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Iulie 2020

CEH nu are ce sã vândã. De unde bani?

C

omplexul Energetic Hunedoara nu produce energie, nu vinde, deci nu are de unde sã facã rost de bani ºi, totuºi, salariile sunt la zi.

Administratorul special explicã de ce sunt întârzieri la plata bonificaþiilor, pentru care minerii de la Vulcan au protestat marþi, în sala de apel.

Producþia de cãrbune din Valea

Jiului este la un minim istoric ºi nu mai poate fi trimis câte un tren de huilã la Mintia.

Situaþia este criticã, iar administratorii de la CEH spun cã abia reuºesc sã achite salariile. „Trecem printr-o situaþie dificilã pentru cã mina Lupeni este în continuare inundatã, nu am scos nici azi (n.r. miercuri 15 iulie, dupã 20 de zile ), apa din subteran. Mina Livezeni încã nu produce la capacitatea la care noi o aºteptam de 700 t/zi, pentru cã am avut probleme cu minerii, iar mina a fost închisã vreo 3 zile.

Asta face sã nu avem cantitatea de cãrbune necesarã, pe care sã o ducem la Mintia, sã o ardem ºi sã producem

energie electricã. Nu producem energie, nu avem ce vinde, nu avem încasãri, nici bani”, a spus Cristian Roºu, administrator special la CEH. Minerii de la Vulcan au protestat pentru cã nu au primit de 4 luni tichetele de masã ºi ajutorul de încãlzire, însã, situaþia economicã nu le permite asta, atâta timp cât nu

reuºesc sã umple nici mãcar un tren pe zi. „Cam 1100 MWatti produce CEH în momentul de faþã, iar producþia de cãrbune este, din pãcate, foarte slabã.

Avem 600 t de la mina Vulcan, vreo 200 de la mina Lonea.

Sperãm sã avem ºi de la mina Livezeni, cam 700 de tone, iar dacã funcþionam ºi cu

Incendiu în centrul Petroºaniului anicã în zona pieþei P agroalimentare de la Petroºani, în aceastã dimineaþã.

Pompierii au fost chemaþi sã intervinã pentru a stinge focul într-un apartament de la etajul I al unui bloc. Din interior a fost salvatã o femeie în vârstã.

Vecinii au fost cei care au sunat la 112, dupã ce au simþit cã din apartamentul de la etajul I iese fum. Imediat un echipaj de prim ajutor a

ajuns la faþa locului ºi din apartament a fost salvatã o bãtrânã. Din primele date se pare cã aceasta a pus niºte

Minor nesupravegheat, omorât de o maºinã

P

oliþiºtii din municipiului Orãºtie au fost sesizaþã cu privire la faptul cã pe strada Pricazului, din municipiul Orãºtie, a avut loc un accident de circulaþie.

Ajunºi la faþa locului, aceºtia au constatat cã, un tânãr în vârstã de 24 de ani, din municipiul Orãºtie, în timp ce conducea un autoturism pe strada Pricazului, o minorã în vârstã de 1 an ºi 11 luni, din municipiul Orãºtie, lãsatã nesupravegheatã, a ieºit dintre

vinete la copt ºi, cel mai probabil, a uitat de ele, iar focul a cuprins bucãtãria. „Era în casã, iar în interior

autoturismele parcate pe partea dreaptã, având în vedere direcþia de mers a autoturismului ºi s-a lovit de aripa (roata) dreapta spate a autoturismului.

Dupã producerea accidentului conducãtorul autoturismului, a transportat victima la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale, însã, cu toate eforturile depuse de medici pentru a-i salva viaþa, minora a decedat.

Conducãtorul auto, a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã.

Recomandãri preventive pentru un trafic rutier în siguranþã: Poliþiºtii le recomandã tuturor conducãtorilor auto sã manifeste prudenþã ºi sã adapteze permanent viteza de rulare la condiþiile de drum ºi de trafic.

Pietonii sunt rugaþi sã circule numai pe trotuare. De asemenea, vã rugãm

Lupeniul aveam vreo 600 t. Aºa am fi avut cam 600 de tone pe zi ºi puteam sã trimitem zilnic câte un tren la Mintia ºi am fi avut acum mai mulþi bani”, mai spune administratorul special.

Administratorul special mai vorbeºte ºi despre datoriile acumulate la furnizori ºi cifrele sunt uriaºe acum.

a izbucnit incendiul.

Au ajutat-o vecinii sã iasã.

Acum este bine. Nu ºtim exact ce s-a întâmplat, dar a spus cã avea pe aragaz vinete la copt”, au povestit vecinii.

Echipele de intervenþie care au sosit la locul incendiului, au reuºit sã lichideze repede incendiul. Femeia a primit îngrijiri medicale de la un echipaj de pe ambulanþã.

Din fericire, nu au existat alte victime, dar pompierii au evacuat mai mulþi locatari care riscau sã se intoxice cu fum.

Diana MITRACHE

ca traversarea strãzii sã fie fãcutã pe la locurile special amenajate, la culoarea verde a semaforului electric ºi numai dupã ce sunteþi siguri cã intenþia dumneavoastrã de a traversa a fost observatã de cãtre ºoferi.

Notã: Facem precizarea cã, în cazurile prezentate, efectuarea urmãririi penale este o etapã a procesului penal reglementatã de Codul de procedurã penalã, activitate care nu poate, în nicio situaþie, sã înfrângã principiul prezumþiei de nevinovãþie.

„Încep sã nu ne mai dea piese, vin sã cearã datoriile din urmã ºi trebuie sã nu uitãm cã suntem în insolvenþã.

Suntem o societate cu o datorie uriaºã. Nu greºesc când spun cã e de 1,5 miliarde de euro”, a conchis administratorul special Cristian Roºu.

Cu o astfel de situaþie economicã, minerii care intrã zilnic sub pãmânt, dar ºi energeticienii, chiar dacã nu toþi lucreazã, toþi aºteaptã sã fie plãtiþi conform contractului colectiv de muncã. Din pãcate, însã, bonificaþiile ºi bonurile de masã vor fi achitate abia atunci când vor fi gãsite sursele de finanþare.

Diana MITRACHE

Partidele politice au primit în iulie peste 6 milioane de lei subvenþii

artidele politice au primit în iulie subvenþii în valoare P de 6,044 milioane lei, cele mai importante sume mergând la PSD (3,024 milioane lei) ºi PNL (1,678 milioane lei), informeazã Autoritatea Electoralã Permanentã.

Uniunea Salvaþi România a primit 448.149 lei, Partidul Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor 366.866 lei, iar Partidul Miºcarea Popularã 201.667 lei.

Partidul PRO România a primit 280.093 lei, iar Partidul Forþa Naþionalã 44.814 lei.

Valoare subvenþiei este rezultatã în urma aplicãrii algoritmului de calcul prevãzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. sursa: Mediafax

4 Actualitate

Constructorul ºi montaniarzii vin cu soluþii în Parâng

Un ºofer român din 10 se enerveazã de fiecare datã când circulã cu maºina

U

nul din 10 ºoferi se enerveazã de fiecare datã când circulã cu maºina.

Gesturile ºi cuvintele obscene sunt metoda „preferatã” de manifestare a furiei la volan de cãtre ºoferii români, se aratã într-un sondaj numit „Cât de calm eºti în trafic?”.

Agresivitatea la volan creºte semnificativ riscul producerii de accidente rutiere, alãturi de factori precum obosealã, neatenþie, alcool sau lipsã de experienþã. ªoferii care manifestã un nivel mare de agresivitate la volan raporteazã de douã ori mai multe accidente în simulãrile de condus.

De altfel, 80% dintre ºoferii români care au participat la sondajul „Cât de calm eºti în trafic?”, organizat în cadrul campaniei „Fii treaz la volan!”, la care au participat 9.644 de respondenþi, sunt de acord cã persoanele care se enerveazã la volan sunt mai predispuse la comportamente periculoase în trafic. Cu toate acestea, majoritatea manifestã relativ des stãri emoþionale negative de tipul furiei la volan.

Conform sondajului, 54% dintre ºoferi (1 din 2) au declarat cã

se enerveazã din când în când atunci când sunt la volan, în funcþie de trafic, în timp ce 11% se confruntã cu astfel de stãri emoþionale aproape de fiecare datã când circulã cu maºina, iar 30% au declarat cã se enerveazã destul de rar atunci când conduc. Doar 5% nu se enerveazã niciodatã. În ceea ce priveºte modul în care îºi exprimã furia, majoritatea (37%) opteazã pentru gesturi ºi cuvinte obscene, 17% folosesc o combinaþie de gesturi obscene ºi folosirea claxonului în mod agresiv, iar 4% au declarat cã recurg la manevre agresive urmãrirea ºoferului, frânã, depãºire la limitã etc. Pe de altã parte, 33% declarã cã nu îºi manifestã furia verbal sau prin gesturi.

Conform mai multor studii, existã anumite comportamente din trafic care genereazã reacþii agresive din partea ºoferilor. Cu toate acestea, „gravitatea” reacþiei diferã de la un gest la altul. De exemplu, atunci când sunt blocaþi în spatele unui ºofer care circulã mai încet decât ei, circa 54% dintre respondenþii care au participat la sondaj au declarat cã se enerveazã numai în anumite cazuri, în funcþie de starea lor

personalã, 18% se enerveazã destul de repede, 7% se enerveazã aproape imediat, iar 21% nu se enerveazã deloc. Pe de altã parte, atunci când ºoferul din spatele lor nu pãstreazã distanþa ºi circulã prea aproape de ei, 32% se enerveazã numai în anumite cazuri, 18%, destul de repede, 10%, aproape imediat, însã 40% nu se enerveazã deloc (aproape dublu faþã de situaþia anterioarã).

1 conducãtor auto din 4 (25% dintre respondenþi) reacþioneazã aproape imediat atunci un alt ºofer este agresiv faþã de el în trafic, 31% fac acest lucru doar în anumite cazuri, în funcþie de starea personalã, în timp ce 32% nu reacþioneazã niciodatã agresiv în aceastã situaþie.

Circa 43% dintre conducãtorii auto declarã cã „nu au dat niciodatã flash-uri” unui ºofer care mergea mai încet în faþa lor, iar doar 11% mãrturisesc cã fac acest gest des.

De asemenea, 13% dintre ºoferi declarã cã au intrat într-o confruntare fizicã cu un alt ºofer cel puþin o datã, 18% dintre participanþii la sondaj (aproape 2 ºoferi din 10) au coborât cel puþin o datã din maºinã ca sã se certe

amenii din Parâng, care au cabane, O ori salvamontiºtii ºi

cu un alt ºofer, iar 12% s-au abãtut cel puþin o datã din drum ca sã urmãreascã un alt ºofer care le-a tãiat calea.

Alãturi de creºterea riscului de accident, agresivitatea din trafic genereazã ºi o stare de nesiguranþã conducãtorilor auto.

Jumãtate dintre ºoferii care au participat la sondaj au declarat cã s-au simþit în pericol fizic în trafic: 31% o datã sau de douã ori de când sunt ºoferi, iar 12% de câteva ori în ultimul an.

De asemenea, doar 16% dintre participanþii la sondaj nu au „primit niciodatã flash-uri” în trafic. 36% au fost þinta unor astfel de gesturi de câteva ori în ultimul an, iar 12%, des (3% de fiecare datã când conduc, 9% aproape în fiecare sãptãmânã).

76% dintre respondenþi nu au fost confruntaþi niciodatã de un ºofer care s-a dat jos din maºinã ca sã se certe cu ei, însã 1 ºofer din 5 a pãþit cel puþin o datã acest lucru.

82% dintre conducãtorii auto nu au fost niciodatã urmãriþi de un alt ºofer care a considerat cã a fost defavorizat în trafic (i s-a tãiat calea, nu i s-a acordat prioritate etc.), însã restul de 18% (aproape 1 ºofer din 5) au pãþit acest lucru cel puþin o datã.

La sondajul „Cât de calm eºti în trafic?” au participat 9.644 de respondenþi, dintre care 8.885 de ºoferi (92%). Circa 74% dintre ei conduc zilnic, iar 20%, de câteva ori pe sãptãmânã. În ceea ce priveºte genul respondenþilor, 66% sunt bãrbaþi ºi 31% femei (3% au preferat sã nu specifice), iar în ceea ce priveºte vârsta, majoritatea se încadreazã în categoria 18 – 55 de ani: 46% din totalul participanþilor la sondaj au între 18 – 25 de ani, 24%, între 35 – 55 de ani ºi 23%, între 26 – 34 de ani.

Sondajul s-a desfãºurat online, în perioada 24 iunie – 12 iulie 2020. (sursa: Mediafax)

Maºinile cu volan pe partea dreaptã nu vor mai putea fi înmatriculate în România din ianuarie

M

aºinile cu volan pe partea dreaptã nu vor mai putea fi înmatriculate în România din 1 ianuarie 2021, dacã perioada de tranziþie dintre UK ºi Uniunea Europeanã nu va fi prelungitã Conform RAR, modul în care autovehiculele cu volan pe partea dreaptã introduse individual în România pot primi CIV este precizat clar în Reglementãrile RNTR 7: „Postul de conducere trebuie sã fie situat pe partea stângã în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curãþenie stradalã), precum ºi autovehiculele care au fost înmatriculate ultima datã într-un alt stat membru al UE ºi care nu au suferit

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 16 Iulie 2020

modificãri în raport cu configuraþia de înmatriculare iniþialã. Pentru acestea din urmã, în cazul autovehiculelor din categoriile M2 ºi M3, uºile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptã, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului”.

Pe de altã parte, RNTR 7 impune obligativitatea înlocuirii farurilor originale cu unele care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreaptã a drumului.

Astfel, Registrul Auto Român este în mãsurã sã

acorde CIV unui autovehicul care are volanul pe partea dreaptã, dar se încadreazã în aceste excepþii.

O altã prevedere legalã a RNTR 7 este cea referitoare la omologarea individualã a autovehiculelor cu volan pe partea dreaptã, dar care au suferit modificãri constructive: „Omologarea autovehiculelor echipate cu postul de conducere pe partea dreaptã în raport cu planul median longitudinal al vehiculului ºi care au suferit modificãri ale caracteristi-

cilor constructive menþionate în CIV se acordã numai dacã postul de conducere se schimbã pe partea stângã în raport cu planul median longitudinal al vehiculului”. Concret, dacã un autovehicul înmatriculat în România cu volanul pe partea dreaptã se prezintã la RAR dupã ce i-au fost aduse modificãri constructive, acesta va putea fi reomologat doar dacã ºi postul de conducere a fost mutat pe partea stângã.

Pentru clarificarea poziþiei naþionale cu privire la acest subiect, trebuie pre-

cizat cã legislaþia din România transpune ºi pune în aplicare legislaþia UE în domeniu, legislaþie care nu permite introducerea de interdicþii de naturã tehnicã referitoare la autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptã.

Comisia Europeanã considerã cã introducerea interdicþiei de înmatriculare a unor astfel de autovehicule constituie o barierã pentru libera circulaþie a mãrfurilor, fiind o mãsurã disproporþionatã în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranþei rutiere ºi protecþiei sãnãtãþii ºi vieþii cetãþenilor UE. Dat fiind interesul public mare pentru situaþia autovehiculelor care provin din UK, în contextul Brexit, RAR precizeazã cã pânã la data de 31 decembrie 2020 este în vigoare o perioadã de tranziþie stabilitã ca urmare a Acordului de retragere, dar care poate fi prelungitã.

„În consecinþã, pânã la 31.12.2020 se acceptã, în aceleaºi condiþii, omologãrile UE emise de UK, adicã ºi autovehiculele cu volan pe partea dreaptã care provin din UK vor putea primi CIV, dacã respectã celelalte condiþii aplicabile. De la 1 ianuarie 2021, dar numai dacã perioada de tranziþie dintre UK ºi Uniunea Europeanã nu va fi prelungitã, omologarea de tip emisã de Regatul Unit nu va mai fi valabilã în România, iar vehiculele cu volan pe dreapta provenite din UK vor fi tratate asemenea oricãrui alt vehicul care provine dintr-un stat terþ din afara UE ºi nu vor mai primi CIV, deci nu vor mai putea fi înmatriculate în România. În ceea ce priveºte autovehiculele echipate cu postul de conducere pe partea dreaptã ºi care sunt deja înmatriculate în România, menþionãm cã nu existã în acest moment nicio altã prevedere legislativã care sã oblige la modificarea poziþiei postului de conducere pe partea stângã”, aratã RAR. (sursa: Mediafax)

schiorii, vin acum cu soluþii pentru ca drumul din Parâng sã fie facil ºi pentru schiori ºi pentru ºoferi. Ideile pot fi aplicate spun cei care finanþeazã lucrarea, iar primul strat de asfalt va fi turnat în câteva sãptãmâni.

Este nevoie de pãmânt de umpluturã, cu care sã fie nivelate diferenþele pe zona tunelurilor, de pe

drumul ce se construieºte în parâng. Doar unul dintre tuneluri este amplasat pe o pârtie omologatã, însã, constructorul, beneficiarul, dar ºi arhitecþii, ori

schiorii ºi salvamontiºtii vin acum cu idei ºi sugestii. „Merg în Parâng pentru a discuta cu unii oameni ca sã vedem cum umplem tunelurile. Ne trebuie pãmânt ºi, dacã cumva ne pot ajuta cu sfaturi. Trebuie sã aducem pãmânt acolo ºi vrem sã existe, nu o pârtie neagrã, ci una chiar ºi pentru începãtori, fãrã diferenþe de nivel, aºa cum pare acum.

Este foarte bine sã ne consultãm ºi cu cei de la Salvamont, ori cu omenii

care stau în Parâng, fiindcã ºi ei pot sã fie parte a deciziei pe care o vom lua împreunã.

Chiar le-am dat numãrul de telefon al constructorului, cã vor sã discute direct cu el, iar dacã ideile pot fi aplicate, e perfect. Chir au adus ºi cu arhitect ºi, atât timp cât proiectul nu este modificat major, sã nu umblãm la contractul de finanþare, totul este bine-venit”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Drumul ce se construieºte în Parâng este unul necesar turiºtilor ºi cabanierilor, dar ºi celor care practicã drumeþiile de varã. Acum încã se lucreazã la amenajarea acestei artere, dar constructorul a promis cã va avea primul strat de asfalt în toamnã. „Începând cu 20

august, pornim asfaltarea. Pânã atunci terminãm pregãtirile ºi, dacã mai rãmân ºanþuri, ori mici probleme, le remediem dupã. Dr, important este cã vom asfalta”, a mai spus Costel Avram.

Contractul de asfaltare al drumului a fost semnat în 2018, iar în acte sunt 3.725 de metri de reabilitat. Lãþimea pãrþii carosabile va fi de 4 metri. Artera va traversa

Explozie de culori în Parcul CAP din Lupeni D upã umbreluþele de vreme bunã, primarul Lucian Resmeriþã le face o nouã surprizã plãcutã lupenenilor.

O mare de baloane viu colorate amplasate pe cupola

parcului, surprinde plãcut ºi dã o stare de bucurie tuturor celor care îºi petrec timpul liber în Parcul CAP din Lupeni.

"Am promis cetãþenilor municipiului Lupeni, cã în fiecare an vom face în aºa fel încât sã aibã parte de surprize plãcute. În acest an, am

hotãrât, sã înlocuim umbreluþele colorate, de vreme bunã cu baloane viu colorate, care au fost montate pe cupola Parcului CAP. Mã bucur, cã acestea sunt apreciate de cei care vin sã-ºi petreacã timpul liber aici ºi am fost surprins plãcut, sã vãd cã acestea reprezintã un

loc de atracþie pentru toþi cetãþenii din Valea Jiului. Voi continua sã acord o atenþie deosebitã parcurilor, locurilor de joacã pentru copii, întrucât aici oamenii vin sã se relaxeze ºi sã-ºi petreacã într-un mod cât mai plãcut timpul liber alãturi de copii ºi de cei dragi", a declarat pri-

chiar ºi pãrþi ce vor intersecta pârtia de schi, va avea 4 km ºi jumãtate de rigole betonate, care vor drena apele, 23 de podeþe ºi, pe 2 km ºi 200 de metri, va fi construit un zid de sprijin, totul la suma de aproximativ 17.308.917,86 de lei. Suma decontatã, însã, ar putea fi mai micã cu aproape 3 milioane de lei, pentru cã se fac în continuare economii.

Diana MITRACHE

marul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã.

Odatã instalate, minunea din parc a atras admiraþia tuturor celor care au ajuns aici ºi pozele cu explozia de culori nu au întârziat sã îºi facã apariþia pe reþelele de socializare, pe paginile locuitorilor din toatã Valea Jiului, semn cã acest frumos ornament de varã bucurã sufletele oamenilor.

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Iulie 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Iulie 2020

Tribunalul Hunedoara îºi mutã sediul U

n contract cu o valoare estimatã între 750.000 ºi 800.000 de lei a fost iniþiat de Tribunalul Hunedoara.

Instanþa de judecatã intenþioneazã sã închiriere un imobil ”cu destinaþia de sediu administrativ pentru Tribunalul Hunedoara ºi Judecãtoria Deva ºi respectiv spaþiu pentru arhivã de conservare a Tribunalului Hunedoara ºi Judecãtoriei Deva”.

Cerinþele minimale pentru imobilul cu destinaþia de sediu administrativ sunt cã acesta sã fie ”situat în municipiul Deva, zona de interes urban A, B sau C, imobilul trebuie sã dispunã de

deschidere/acces la stradã, asigurarea unui spaþiu privat de parcare, oferit gratuit pentru minim 30 autoturisme (...), sã fie disponibil spre închiriere începând cu data de 15.09.2020.

Prelungirea termenului este posibilã raportat la complexitatea lucrãrilor necesare ºi în

În judeþul Hunedoara nu s-au solicitat împãduriri Î n judeþul Hunedoara nu au fost solicitate a fi realizate împãduriri în cadrul Schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împãdurire ºi crearea de suprafeþe împãdurite în judeþele Sãlaj, Satu Mare ºi Hunedoara.

Ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale susþine cã ”în cadrul celor 4 sesiuni, nu a fost depusã nicio cerere de sprijin în judeþele Sãlaj, Satu Mare ºi Hunedoara”. În cadrul schemei de ajutor de stat ”Sprijin pentru prima împãdurire ºi crearea de suprafeþe împãdurite, au fost desfãºurate 4 sesiuni de depunere a cererilor de sprijin. ”Sesiunea s-a încheiat la data de 15 iunie 2020.

Prin aceastã schemã se acordã sprijin financiar pentru înfiinþarea de plantaþii forestiere, respectiv realizarea de trupuri de pãdure ºi perdele forestiere de protecþie.

mãsura în care termenul de începere a lucrãrilor de reparaþii capitale la actualul sediu al Tribunalului Hunedoara va fi amânat”, aratã documentul în care mai sunt precizate o serie de condiþii.

Contractul de închiriere se încheie pe o perioadã de 2 ani,

Beneficiarii schemei pot fi deþinãtorii publici ºi privaþi de teren agricol ºi formele asociative ale acestora. Începând cu data de 20 iulie 2020 se lanseazã cea de a 5-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat ”Sprijin pentru prima împãdurire ºi crearea de suprafeþe împãdurite”.

cu posibilitatea prelungirii acestuia.

De precizat este faptul cã imobilul în care funcþioneazã Tribunalul ºi Judecãtoria Deva este inclus într-un proiect de reparaþii capitale.

19.410.364 de lei este valoarea contractului, iar contractul a fost demarat de Compania Naþionalã de Investiþii.

Imobilul a îndeplinit funcþia de instanþã judecãtoreascã ºi a funcþionat ca sediu de instanþã judecãtoreascã pânã în anul 1968, când a intrat în folosinþa Comitetului Judeþean de Partid Hunedoara, iar din 1989 pânã în 2005 a funcþionat ca sediu atât pentru Tribunalul Hunedoara, Judecãtoria Deva cât ºi

Schema de ajutor face parte din Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã 2014-2020 ºi este finanþatã de Ministerul Agriculturii, prin APIA. Sesiunea de depunere a proiectelor se va desfãºura între 20 iulie – 11 decembrie 2020, iar alocarea financiarã este de 10 milioane de euro.

Cosmin BACIU

pentru Consiliul Judeþean Hunedoara, ultimul fiind relocat în 2005 într-o altã clãdire.

Imobilul se prezintã într-o stare de conservare bunã din punct de vedere structural ºi o stare de degradare a finisajelor, în special datoritã faptului cã finisajele anvelopei exterioare

sunt degradate, ceea ce conduce la agravarea degradãrilor existente. Aceste degradãri se datoreazã în principal lipsei efectuãrii regulate a operaþiilor de întreþinere curentã, dar ºi datoritã complexitãþii intervenþiei asupra unui imobil de aceastã dimensiune.

Cosmin BACIU

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Iulie 2020

Henþ cu mâna

Brand-urile bucureºtene, pe mâna (ex) jiuliºtilor!

Dinamo Bucureºti ºi FCSB, istorii grele în fotbalul românesc, au de câteva zile la cârma tehnicã, douã nume care au marcat Jiul Petroºani, Gigi Mulþescu ºi Mihai Pintilii. Primul, fost

jucãtor la Dinamo, a preluat pentru a patra oarã echipa din ªtefan cel Mare, ca antrenor (1990-1991, 2008, 2013), încercând cu porecla de ”Smurd” sã salveze un ”câine roºu” aflat în colaps. O

echipã degradatã, formatã din ciurucuri, care nu mai are nimic din faima celei de odinioarã a jucat ºase ani, între 1979-1985.

Sã-i þinem pumnii

Fotbal. Aºadar, COVID 19 a decis:

Jiul Petroºani, campioana ligii a IV-a Hunedoara! Î

n cursul zilei de ieri (14 iulie) Comitetul de Urgenþã al AJF Hunedoara, luând act de Hotãrârea Comitetului de Urgenþã al FRF a luat decizia, în conformitate cu Articolul 43 din statutul AJF Hunedoara de a ”îngheþa” campionatele ligilor a IV-a ºi a V-a, desemnând campioana la momentul întreruperii campionatului 16 martie 2020.

Astfel, câºtigãtoarea ligii a IV-a Hunedoara a fost desemnatã Jiul Petroºani iar a ligii a V-a Hunedoara, Mãgura Pui. Aºa dupã cum se ºtie vor urma jocurile de baraj din 5 ºi 9 august pe un teren neutru, cu campioanele judeþelor

Timiº ºi Mehedinþi, locul desfãºurãrii urmând a fi anunþat ulterior. ”Eram sigur cã nu se vor mai juca restul celor trei etape, cu atât mai mult play-off-ul. Mã bucur cã vom reprezenta judeþul Hunedoara la

baraj ºi de faptul cã s-a muncit exemplar, jucãtori ºi antrenori, Cosmin Kanduth având o mare contri buþie în pregãtirea echipei. Am reuºit aceastã performanþã ºi datoritã sprijinului Primãriei ºi Consiliului Local, cãrora le mulþumim”, a spus antrenorul Damian Militaru.

”Ne dorim în liga a III-a”

Primarul Muncipiului Petroºani a declarat: ”încununãm o muncã la capãtul a 6 ani de când Jiul a

Cetãþeanului de Onoare al Petroºaniului, Gigi Mulþescu, sã-ºi poatã duce pânã la capãt rolul de salvator.

Mihai Pintilii, ”jiulist

de trei sezoane” (2006-2009), este ºi el favorit de a conduce destinele tehnice ale muribundei FCSB, ºtiindu-se cã el a fost un excelent lider al vestiarului.

Gigi Mulþescu ºi Mihai Pintilii, douã nume cu rezonanþã pe blazonul Jiului, gata de marile provocãri ale finalului de campionat.

LIGA A IV-A HUNEDOARA Dupã 19 etape 1. Jiul Petroºani 17 2. Gloria Geoagiu 17 3. Aurul Brad 16

14 12 11

0 4 2

3 1 3

71-12 42p.

63-22 40p.

51-20 35p.

LIGA A V-A HUNEDOARA 1. Mãgura Pui

12

2. Retezatul ”Þara Haþegului” Haþeg 12 3. Agrocomp. Bãcia 12 fost preluat de Administraþia Localã.

Este o performanþã, ne dorim sã promovãm în liga a IIIa ºi vom sprijini acest demers”, a precizat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroºaniului.

Judeþul Mehedinþi... ... încã nu ºi-a definitivat situaþia are 12 echipe în campionat ºi dupã tur (11 etape) pe primul loc se aflã Recolta Dunãrea, cu un avans de trei

10

0

2

54-18 30p.

8 8

2 1

2 3

26-15 26p.

36-19 25p.

puncte faþã de locurile 2 ºi 3, respectiv CS Strehaia ºi Inter Salcia.

Golgeterul competiþiei este Mãdãlin Lãcustã (12 goluri) de la CS Strehaia.

Judeþul Timiº... ... cu 18 echipe, a disputat pânã acum 18 etape având în frunte pe Avântul Perian (40p) urmatã de Timiºul ªag (38p) ºi CSUUV Timiºoara (36p).

Jiul Petroºani... ...a mai fost campioanã a ligii a IV-a Hunedoara în sezonul 2010-2011 (antrenori Toni Sedecaru et. 1-15, apoi în retur, Daniel Huza), din generaþia de atunci fiind ºi în prezent R. Sandu, Firan, Drãgoescu ºi M. Filip. Atunci la meciul de baraj disputat la Arad, Jiul a fost învinsã cu 1-0 de Flacãra Fãget (jud. Timiº).

Paginã realizatã de Genu TUÞU