Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2072
Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Iulie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Douã luni fãrã niciun caz de COVID-19 la Petroºani
D
e mai bine de douã luni, la Petroºani nu a mai fost înregistrat niciun caz de coronavirus. A scãzut ºi numãrul persoanelor aflate în izolare, iar la Spitalul de Urgenþã din Petroºani este internat un singur suspect de coronavirus, acesta fiind izolat ºi tratat în condiþii de maximã siguranþã de cãtre cadrele medicale. Cifrele erau actualizate pentru ziua de vineri. ”Veºtile sunt foarte bune. La Petroºani avem zero infectãri cu coronavirus. nu existã niciun confirmat de infecþie cu coronavirus.
Sunt deja douã luni de zile de când la Petroºani nu mai avem nicio persoanã infectatã cu noul coronavirus. La spital avem un suspect, 14 persoane sunt carantinate la Hotel Petroºani ºi avem 76 de persoane izolate la domiciliu”, a informat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Petroºani a fost un focar de coronavirus, dupã ce mai multe cadre medicale au fost infectate de o tânãrã venitã din Italia. Primarul din Petroºani face îndemn la respectarea tuturor mãsurilor pentru a preveni infecþiile cu noul coronavirus. Cosmin BACIU
Mina Livezeni promite 700 de tone de huilã, CU O MECANIZARE RECONDIÞIONATÃ
M
inerii ºi specialiºtii care intrã pe galerii sunt adevãraþi artizani, iar eforturile lor sunt uriaºe, exemplul elocvent fiind la mina Livezeni, unde o combinã veche este acum pe post de singura instalaþie mecanizatã pe care se cam bazeazã mineritul în acest loc. „Tot colectivul de la mina Livezeni a depus o muncã titanicã, chiar dacã nu au utilaje noi”, a recunoscut, imediat ce a ieºit din mina Livezeni, primarul Tiberiu Iacob Ridzi. >>> PAGINA A 3-A
Petrilean prins cu maºina plinã de migranþi ndividul înghesuise într-o Iautoutilitarã 23 de
cetãþeni din Siria, Palestina ºi Egipt. Hunedoreanul de 31 de ani, din Petrila, le promisese cã-i trece ilegal frontiera în Ungaria. Migranþii au fost descoperiþi în urma unui control amãnunþit al poliþiºtilor de frontierã din cadrul Punctului de Trecere a
Frontierei Petea, în urma unei acþiuni pe linia combaterii migraþiei ilegale. Aceºtia au observat pe sensul de ieºire din þarã, înainte de a ajunge la controlul de frontierã, o autoutilitarã, înmatriculatã în România, condusã de V. Ciprian, un bãrbat de de 31 de ani, din Petrila, judeþul Hunedoara. ”În baza analizei de risc specifice, poliþiºtii de frontierã au efectuat un control amãnunþit
asupra mijlocului de transport, în urma cãruia au descoperit, în compartimentul de marfã, douãzeci ºi trei de cetãþeni strãini. Persoanele în cauzã au
fost conduse la sediul S.T.P.F. Satu Mare, în vederea continuãrii cercetãrilor. Cu ocazia primelor verificãri, poliþiºtii de frontierã au stabilit cã grupul era
format din 22 de bãrbaþi ºi o femeie, din care 12 erau cetãþeni din Siria, 7 din Palestina ºi 4 din Egipt, având vârste cuprinse între 20 ºi 42 de ani. La cercetãri, persoanele în cauzã au declarat cã intenþionau sã ajungã în Germania, Austria, respectiv Suedia”, aratã poliþiºtii. De precizat cã migranþii mai încercaserã sã treacã ilegal frontiera în urmã cu câteva zile ºi au fost prinºi de
poliþiºtii de frontierã sãtmãreni. În acest caz a fost întocmit un dosar penal pentru tentativã trecere frauduloasã a frontierei de stat, migranþii fiind duºi la Centru Regional de Cazare ºi Proceduri pentru Solicitanþii de Azil ªomcuta Mare. V. Ciprian este cercetat pentru trafic de migranþi ºi a fost arestat preventiv. Maºina în valoare de 30.000 de lei, folositã la transportul persoanelor, a fost ridicatã în vederea continuãrii cercetãrilor. M. GÂNJU
2 Actualitate
Staþia de epurare a apelor, afectatã de inundaþii
S
taþia prin care apele menajere trec, iar mai apoi sunt deversate în emisar, a fost afectatã serios de inundaþiile recente din Valea Jiului. Potrivit celor de la operatorul de apã ºi canalizare, întreg sistemul de curãþare a apelor a avut atunci de suferit ºi s-a lucrat non-stop la restabilirea parametrilor, pentru cã toatã apa menajerã care venea în staþia de tratare era cu aluviuni. „Pe partea de epurare a fost afectatã ºi staþia de la Dãnuþoni. În momentul de faþã funcþionãm cu treapta mecanicã ºi cu partea biologicã, deci am reuºit sã fim în parametri ºi cu partea de epurare”, a spus Cristian Ionicã, manager SCApa Serv
Valea Jiului. Apa Serv a avut, pe partea de vest a Vãii Jiului, nu mai puþin de 12 puncte în care a amenajãrile ºi staþiile au fost fie luate de ape, fie distruse parþial, fie nefuncþionale. Prefectul judeþului Hunedoara a precizat cã toate aceste pagube vor fi ºi ele evaluate ºi apoi vor veni despãgubiri de la Guvernul României.
Numai conducta magistralã care a fost smulsã de viiturã între Valea de Peºti ºi Valea de Brazi costã 30.000 de euro ºi specialiºtii de la ape spun cã o vor putea repune în funcþiune abia într-o lunã de zile. „Sunt niºte componente speciale de cuplare a conductei vechi la conducta pe care o vom monta noi. Sunt fãcute pe comandã ºi noi
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Iulie 2020 am fãcut deja demersurile pentru achiziþionarea lor. Dar nu sunt piese uzuale, ca producãtorii sã le aibã pe stoc. Pânã atunci, facem, însã, lucrãrile pregãtitoare”, a mai precizat Cristian Ionicã. Inundaþiile din Valea Jiului sunt unele istorice, iar debitele înregistrate în urma fenomenelor meteo au fost uriaºe. Operatorul de apã a avut de suferit enorm, iar ca atare, toþi abonaþii din vestul Vãii Jiului, ca ºi cei din Petroºani sud, respectiv Cartierul Aeroport, au rãmas o vreme fãrã apã potabilã. Diana MITRACHE
Meteorologii au anunþat cum va fi vremea în urmãtoarele patru sãptãmâni M eteorologii au anunþat vineri cum va fi vremea în urmãtoarele patru sãptãmâni. În general, în sud-est va fi mai cald decât în mod normal, iar în vest ºi nord-vest temperaturile vor fi mai coborâte decât normalul perioadei. Vor exista perioade cu excedent de ploi în anumite zone.
Astfel, în sãptãmâna 6 - 13 iulie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade în regiunile sud-estice, dar ºi uºor mai coborâte în vest ºi nord-vest, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. „Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nordice, centrale ºi sud-vestice, iar în cele estice ºi sud-estice va fi deficitar. În rest, cantitãþile de precipitaþii vor fi apropiate de cele normale pentru aceastã
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
perioadã”, anunþã ANM. În sãptãmâna 13 - 20 iulie, temperatura aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru aceastã sãptãmânã în regiunile sud-estice, dar ºi uºor mai coborâte în nord-vestul teritoriului, iar în rest temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. Cantitãþile de precipitaþii estimate pentru aceastã sãptãmânã vor fi apropiate de cele normale pentru aceastã perioadã, în toate regiunile. Sãptãmâna 20 - 27 iulie se va caracteriza prin temperaturi medii ale aerului uºor mai ridicate decât cele normale în regiunile sudice ºi sudestice, dar ºi uºor mai coborâte în nord-vest, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru aceastã perioadã. Regimul pluviometric estimat pentru aceastã sãptãmânã va fi apropiat de cel normal pentru aceastã perioadã, la nivelul întregii þãri.
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
În sãptãmâna 27 iulie - 3 august, mediile valorilor termice se vor situa uºor peste cele specifice acestei perioade în sudul ºi sud-estul þãrii, iar în regiunile intracarpatice temperaturile medii vor fi uºor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval. Cantitãþile de precipitaþii vor fi în general apropiate de cele normale pentru aceastã perioadã, la nivelul întregii þãri. (sursa: Mediafax)
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
z
Maximilian G ÂNJU
Desktop publishing:
z
Monika BACIU
Bogdan MITRACHE
z
Genu TUÞU
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Iulie 2020
Mina Livezeni promite 700 de tone de huilã, cu o mecanizare recondiþionatã M
inerii ºi specialiºtii care intrã pe galerii sunt adevãraþi artizani, iar eforturile lor sunt uriaºe, exemplul elocvent fiind la mina Livezeni, unde o combinã veche este acum pe post de singura instalaþie mecanizatã pe care se cam bazeazã mineritul în acest loc.
Þepar reþinut la Haþeg ºi dus în arest
A
cþiunea de prindere a individului derulatã de Serviciul de Investigare a Criminalitãþii Economice din cadrul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara a avut loc în Haþeg, iar suspectul este un bãrbat de 36 de ani, din Baia Mare, judeþul Maramureº. Acesta a fost arestat pentru 30 de zile.
„Tot colectivul de la mina Livezeni a depus o muncã titanicã, chiar dacã nu au utilaje noi”, a recunoscut, imediat ce a ieºit din mina Livezeni, primarul Tiberiu Iacob Ridzi. O combinã mecanizatã cu 66 de secþii a fost recuperatã dintr-un abataj ºi introdusã în altul la Livezeni, iar asta a durat câteva luni bune. Este singura posibilitate de a mecaniza procesul de
extracþie al huilei din Valea Jiului, pentru cã în minerit, banii s-au bãgat doar în salarii. Nimeni nu a mai investit în tehnologii moderne ºi asta o recunosc ºi cei de la minã, care nu au prea livrat huilã în ultimele luni. „Cãrbune s-a dat cam 50 de tone pe zi, dar 600 – 700 de tone nu am mai dat din 11 aprilie. Atunci am fãcut dezechiparea abatajului panoul III de la stratul 13, orizonul 100. L-am scos afarã, l-am reparat, ce am putut repara, l-am introdus iar în subteran, unde l-am transportat 3,5 km, pânã la locul de muncã unde venea asamblat. A fost o muncã titanicã. Vã spun eu, care sunt de 10 ani la Livezeni ºi nu ºtiu sã se fi fãcut în douã luni jumate ºi dezechiparea ºi montarea unui complex. E o muncã destul de grea”, a spus Eusebiu Durbacã,
Suspectul se numeºte Vlad Marian ºi este cercetat într-un dosar penal pentru infracþiunea de înºelãciune, în formã continuatã, punerea în circulaþie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals ºi conducerea unui vehicul fãrã permis de conducere. Individul le-a cerut judecãtorilor din Haþeg sã fie lãsat în arest la domiciliu, cerere care a fost respinsã. Potrivit anchetatorilor, bãrbatul, în urma unui anunþ postat pe bursa transportatorilor, conþinând servicii de transport, a fost contactat de pãgubiþi, prin apelarea numãrului de telefon indicat în conþinutul anunþului, cu intenþia de a transporta mãrfuri în
Doi bãtrâni au fost lãsaþi fãrã economii
A
utorii sunt din Cãlan, doi bãrbaþi ºi o femeie, aceºtia reuºind sã fure de la bãtrânul de 79 de ani suma de 6500 de lei. ”Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Cãlan, în urma activitãþilor specifice desfãºurate, într-un dosar penal privind furtul sumei de 6.500 lei din locuinþa unui bãrbat în vârstã 79 ani, din oraºul Cãlan, au pus în executare un numãr de trei mandate de percheziþii domiciliare, iar în baza mandatelor de aducere emise, au fost conduºi la sediul poliþiei un numãr de trei suspecþi, împotriva a doi dintre aceºtia bãrbat de 44 de ani ºi o femeie în vârstã de
director mina Livezeni. Minerii de la Livezeni spun cã vor da cãrbune cel puþin un an ºi jumãtate cu acest utilaj recondiþionat, pentru cã de alte utilaje nu poate fi vorba. „Ar fi extraordinar. Dar situaþia CEH o ºtim toþi, fiind în insolvenþã. Noi vrem sã dãm producþie sã ne ajutãm”, a mai precizat directorul minei Livezeni Minerii de la Livezeni sunt acum optimiºti, în ciuda lipsurilor, dar recunosc cã acel strat 13 de care s-a tot vorbi ar reprezenta viitorul. „Acolo este, practic,
diferite zone ale þãrii. ”Inculpatul, se prezenta la sediul persoanelor vãtãmate ºi folosindu-se de nume false ridica marfa care ulterior nu mai ajungea la destinaþie. În acest mod a înºelat un numãr de patru persoane vãtãmate societãþi comerciale de pe raza localitãþilor Bãrãºtii Haþegului, judeþul Hunedoara, sectorul 4 Bucureºti, municipiul Ploieºti, respectiv comuna Adunaþii Copãceni, judeþul Giurgiu, cauzând un prejudiciu total în valoare de aproximativ 200.000 lei”, a informat IPJ Hunedoara. Vlad Marian a ajuns în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã Deva. M. GÂNJU
39 de ani, fiind luatã mãsura preventivã a reþinerii pentru 24 ore, persoanele în cauzã fiind depuse în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã Deva”, precizeazã IPJ Hunedoara. Anchetatorii au întocmit un dosar penal pe numele celor trei ºi cer arestarea preventivã pe o perioadã de 30 zile a doi dintre suspecþi, dar ºi control judiciar împotriva celui de al treilea suspect. Victimã în acest caz a fost o femeie de 76 ani, cu handicap de auz ºi de vorbire care locuieºte singurã în municipiul Brad. Autorii furtului, un bãrbat în vârstã de 41 de ani ºi o femeie în vârstã de 34 de ani, ambii din municipiul Brad, au pãtruns în casa femeii ºi i-au furat suma de 19.600 de lei. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Brad au reuºit sã recupereze prejudiciul, banii fiind restituiþi pânã la ultimul leu victimei. Autorii fiind cercetaþi în stare de libertate pentru infracþiunea de furt calificat. M. GÂNJU
Actualitate 3
viitorul minei Livezeni – stratul 13. Trebuie un minimum de investiþii. În planul de exploatare, acum am mers cu acest panou pe care îl punem în funcþie”, a conchis Eusebiu Durbacã. Noul abataj a fost montat pânã în data de 25 iunie, iar în 29 iunie au început probele tehnologice. Urma ca de la 1 august sã porneascã producþia, însã, din cauza incidentului în urma cãruia 17 mineri s-au gazat în subteran, pornirea abatajului a fost întârziatã. Diana MITRACHE
Proceduri pentru formarea Complexului Energetic Valea Jiului P
aºi importanþi se fac pentru formarea noului Complex Energetic Valea Jiului. Cristian Roºu, administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara s-a aflat la Bucureºti, unde a avut o întâlnire de lucru cu ministrul Economiei, Virgil Popescu. ”Am discutat despre formarea noului Complex Energetic Valea Jiului. A fost ºi domnul administrator judiciar ºi trebuie sã lucrãm intens la planul de reorganizare ºi la final de august, început de septembrie sã îl prezentãm ºi sã supus spre aprobarea Comitetului Creditorilor. Noi vrem sã fie cu cele patru mine, societatea PrestServ, centrala Paroºeni, iar termocentrala Mintia sã fie datã în administrare cãtre Primãria Deva sau Consiliul Judeþean Hunedoara”, a declarat Cristian Roºu, administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara. CEH se va diviza, urmând ca termocentrala Mintia sã treacã în subordinea unei alte administraþii. Astfel, CEH se va împãrþi în douã noi entitãþi juridice, prima fiind termocentrala Mintia, în timp ce a doua va grupa minele de cãrbune din Valea Jiului ºi termocentrala Paroºeni – sub o nouã denumire – Complexul Energetic Valea Jiului. Cosmin BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iulie 2020
Mormane întregi de crengi încã blocheazã Jiul de Vest Universitatea din Petroºani îi aºteaptã pe viitorii studenþi I
nundaþiile de sãptãmâna trecutã au antrenat buºteni, crengi, dar ºi multe obiecte care teoretic nu au ce cãuta în naturã. Imaginile realizate de cei din Aninoasa aratã cum Jiul încã este sufocat de crengi.
Deponeul ecologic de la Bârcea Mare, inspectat de comisarii Gãrzii de Mediu eponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost inspectat de D comisarii Gãrzii de Mediu. Comisarul General al Gãrzii Naþionale de Mediu, Marioara Artemis Gãtej, a efectuat o deplasare la sediul Comisariatului Judeþean Hunedoara al GNM, pentru o vizitã de lucru.
”În timpul întâlnirii cu colegii de la CJ Hunedoara al GNM, s-au discutat problemele cu impact asupra mediului din judeþ în vederea identificãrii soluþiilor ºi a nevoilor logistice pentru bunã desfãºurare a activitãþii profesionale. Vizita de lucru a continuat pe amplasamentul depozitului ecologic de deºeuri municipale al judeþului Hunedoara situat în localitatea Bârcea Mare ºi a vizat aspecte privind modul de gestionare a deºeurilor municipale pe amplasamentul deponeului”, aratã Garda De Mediu Hunedoara. Comisarul genera, alãturi de colegii din judeþ, a mai avut o întrevedere cu prefectul judeþului Hunedoara, Vasilicã Potecã context în care au fost analizate problemele de mediu din judeþ. Discuþiile s-au
concretizat în pregãtire unor acþiuni de control ce se vor desfãºura pe raza judeþului Hunedoara. Centrul de Management Integrat al Deºeurilor este situat în localitatea Bârcea Mare, la 15 kilometri de Deva. Proiectul sistemului de management integrat al deºeurilor a fost realizat cu finanþare europeanã ºi are o valoare de peste 57 milioane euro. Cosmin BACIU
La piciorul podului de la Aninoasa au rãmas în urma viiturii, lemne, crengi, buºteni, dar ºi sute de peturi ºi gunoaie.
Oamenii se tem ca în cazul în care o altã viiturã va lovi zona sã nu se inunde din nou, mai ales cã este obturatã scurgerea apei de toate aceste resturi. Mai mult de 380 de gospodãrii au fost afectate de viitura din Valea Jiului. Aproape 300 de persoane au fost evacuate din calea apelor. Peste 400 de pompieri, jandarmi ºi poliþiºti au acþionat în localitãþile afectate pen-
tru a limita efectele puternicei viituri ce s-a produs pe Jiul de Vest. Echipele MAI au fost sprijinite de 20 de salvamontiºti ºi 150 de lucrãtori ai Apelor Române ºi ai autoritãþilor locale. Pentru desfãºurarea misiunilor de salvare ºi de limitare a efectelor produse de revãrsarea apelor s-a acþionat cu 122 mijloace tehnice ºi utilaje. Cosmin BACIU FOTO: Florin Petru Covaciu
a Universitatea din Petroºani L continuã tradiþia
înscrierilor online. Aceastã metodã a fost implementatã de câþiva ani dar în aceastã perioadã când interacþiunile fizice nu sunt recomandate instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani vine în sprijinul tuturor celor care doresc sã fie studenþi cu o metodã de înscriere foarte sigurã.
Mai mult decât atât ºi taxa de înscriere poate fi plãtitã online. ”Admiterea se va realiza online. Avem deschisã platforma ºi mai mult decât atât avem posibilitatea cã viitorii studenþii sã plãteascã
acea taxã minimã de înscriere online. Avem înscriºi deja pe aceastã platformã pe cei care au promovat bacalaureatul în anii anteriori. Sperãm ca cei care au promovat bacalaureatul în aceastã sesiune sã vinã într-un
numãr cât mai mare spre noi pentru cã avem toate condiþiile create la 23 de specializãri de licenþã ºi 22 de specializãri de masterat. Avem condiþii create pentru orice specializare o doresc ºi pot opta sã stea în cãmin
câte doi în camerã sau acasã. Nivelul studiilor de la noi sunt recunoscute pe plan naþional ºi internaþional ºi este la fel ca la marile universitãþi. Un alt avantaj este acela cã toþi studenþii integraliºti pot obþine burse care sã-i ajute ºi sã-i stimuleze pentru creativitate ºi învãþãmânt. Din statisticile pe care le avem cei mai mulþi studenþi vor fi din judeþul Hunedoara ºi Valea Jiului. Mai avem studenþi din Alba, Gorj, Caraº Severin ºi mai puþin din alte judeþe, dar vin la noi
Facultatea de Mine ºi-a îmbogãþit arhiva U
niversitatea din Petroºani, mai exact Facultatea de Mine ºi-a reîntregit arhiva. Documente vechi de aproape un secol au intrat în posesia Facultãþii de Mine. Este vorba de registrul de procese verbale. ”O zi istoricã pentru Facultatea de Mine! Arhiva noastrã s-a îmbogãþit astãzi cu o piesã de excepþie: Registrul de procese verbale ale Consiliului Profesoral al Facultãþii de Mine ºi Metalurgie, din perioada 23 octombrie 1940 - 29 mai
1943”, spune Conf.univ.dr.ing Csaba Lorinþ, decanul Facultãþii de Mine, din cadrul Universitãþii Petroºani. Donaþia a fost fãcutã de profesorul Grigore Buia. Istoria Facultãþii de Mine se confundã, în integralitatea sa, cu istoria Universitãþii din Petroºani. În anul 1948, la înfiinþare, Institutul Cãrbunelui din Petroºani avea în structura sa o singurã facultate, Exploatarea ºi Prepararea Zãcãmintelor de Cãrbuni. Anul universitar 1957–1958 marcheazã schimbarea denumirii acestei facultãþi în Facultatea de Mine. Industrializarea economiei ºi
Cercetãri inovative la INCD INSEMEX I
NSEMEX Petroºani cautã sã vinã cu noi tehnologii ºi soluþii în domeniul specific în care activeazã. Pentru conducerea institutului, dar ºi pentru întreg colectivul de cercetãtori este o prioritate menþinerea la cele mai înalte standarde. Astfel, cercetãtorii la Petroºani fac cercetãri inovative recunoscute pe plan mondial. ”Institutul efectueazã cercetãri în scopul
dezvoltãrii cunoºtinþelor, a soluþiilor tehnice de prevenire, protecþie ºi limitare a exploziilor (reacþii de ardere rapidã), generate de amestecuri aer-substanþe inflamabile (gaze, vapori, ceþuri ºi prafuri combustibile) sau de substanþe periculoase cu proprietãþi explozive intrinseci (explozivi de uz civil, articole pirotehnice)”, aratã INSEMEX. Activitatea INSEMEX Petroºani se desfãºoarã în douã incinte în care suprafaþa amenajatã
concentrarea pe exploatarea rezervelor minerale naþionale au însemnat o perioadã de continuã dezvoltare a Facultãþii de Mine atât în planul bazei materiale didactice, cât mai ales în ceea ce
pentru cercetãri în cele 4 pavilioane este de circa 6.000 mp,iar volumul instalaþiilor de încercare compuse din tunele ºi galerii experimentale depãºeºte 1.000 mc . Mai dispune de un poligon de antrenament pentru salvatori, un poligon de încercare a explozivilor de uz civil ºi a articolelor pirotehnice, situat la circa 5 km de oraºul Petroºani, o halã de încercãri pentru instalaþii ºi echipamente electromecanice. INSEMEX îºi desfãºoarã activitatea în 4 departamente de cercetare, care cuprind 10 laboratoare specializate.
priveºte corpul profesoral ºi promoþiile tot mai mari de absolvenþi. Dacã în perioada respectivã strategia de bazã a facultãþii a constituit-o concentrarea ºi specializarea, dupã
nu doar pentru specializãrile miniere unde suntem singurii din þarã dar ºi pentru alte specializãri care sunt atractive dar nu sunt la alte universitãþi din alte judeþe”, a declarat Prof Univ Dr Ing Radu Sorin Mihai rectorul Universitãþii din Petroºani. Instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani îºi aºteaptã viitorii studenþi cu 23 de specializãri la studiile de licenþã ºi 22 de specializãri la masterat. Cosmin BACIU
anul 1990, mutaþiile intervenite la nivelul întregii societãþi româneºti au impus strategia diferenþierii. Conservându-ºi competenþele ºi calitatea procesului didactic într-o lume în care cuvântul schimbare a devenit omniprezent, fãrã a renunþa la denumire, istorie ºi tradiþie, facultatea ºi-a dezvoltat continuu oferta educaþionalã. În prezent, Facultatea de Mine are în structurã trei departamente: Departamentul de Inginerie Minierã, Topografie ºi Construcþii, Departamentul de Ingineria Mediului ºi Geologie ºi Departamentul de Management ºi Inginerie Industrialã. Cosmin BACIU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Iulie 2020
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Iulie 2020
Autoritãþile locale din Lupeni oferã burse pentru elevii de la ºcolile din localitate
P
este 200 de elevi care învaþã în municipiul Lupeni vor beneficia de burse acordate de Consiliul local ºi Primãria municipiului Lupeni. „Nu voi uita niciodatã faptul cã sunt de profesie profesor, voi promova ºi voi susþine orice proiect
care are ca obiect stimularea elevilor pentru a obþine performanþe cât mai ridicate în învãþãmânt. În ºedinþa de Consiliu Local din 19 iunie 2020, s-a aprobat Proiectul de Hotãrâre pe care l-am iniþiat, pentru acordarea de burse ºcolare, elevilor din instituþiile de învãþãmânt din Municipiul Lupeni”, a declarat Lucian
Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Vorbim despre 202 elevi din municipiul Lupeni, care învaþã în cadrul Liceului Teoretic Mircea Eliade din Lupeni. Bursele sunt acordate astfel: Burse de performanþã – 1 Burse de merit – 121 Burse de studiu – 11 Burse sociale – 69.
Celelalte prevederi ale HCL nr 123/ 2019, privind aprobarea numãrului cuantumului burselor ºcolare care se vor acorda în anul ºcolar 2019-2020, în cadrul liceului Teoretic Mircea Eliade Lupeni ºi a ªcolii Gimnaziale nr. 3 Lupeni, cu modificãrile ºi completãrile aduse prin HCL 130/2019, rãmân neschimbate.
Actualitate 7
INFORMARE APA SERV VALEA JIULUI În vederea execuþiei lucrãrilor de reabilitare a reþelelor de apã care fac parte din proiectul ”Reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare Petrila”, traficul rutier înspre oraºul Petrila dinspre zona Jieþ, va fi închis în perioada 6.07.2020 – 20.07.2020 (inclusiv), în intervalul orar 7.30-18.00.
Noi investiþii în cartierul ªtefan
A
utoritãþile locale din municipiul Lupeni nu i-au abandonat pe locuitorii din cel mai vechi cartier al localitãþii, ªtefan, iar în aceastã lunã aici fiind programate noi investiþii. Este vorba despre amenajarea unui spaþiu verde pentru petrecerea timpului liber, dar ºi un teren de sport. ”Vreau sã duc la bun sfârºit promisiunile adresate locuitorilor cartierului ªtefan. În cadrul ºedinþei Consiliului Local din luna iulie, la rectificarea bugetarã sã alocãm sumele necesare realizãrii investiþiilor în acest cartier. Investiþiile vor continua, iar prioritatea mea este ca tinerii ºi copiii din acel cartier important sã-ºi petreacã timpul liber cât mai plãcut. Iar
creºterea confortului cetãþenilor din cartierul ªtefan este ºi va rãmâne o prioritate a administraþiei publice locale ”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã. În ultima perioadã, în cartierul ªtefan au fost realizate o serie de investiþii în infrastructurã, fiind reabilitat ºi modernizat drumul care duce în cartier, iar acum se fac investiþi în întroducerea apei potabile ºi realizarea reþelei de canalizare, acolo, unde zona permite.
Menþionãm cã pentru lucrãrile din cadrul proiectului existã, avize, aprobãri necesare execuþiei, inclusiv Management de trafic aprobat de Poliþia Petrila. Apa Serv Valea Jiului îºi cere scuze abonaþilor din zonele afectate de aceste lucrãri, pentru disconfortul cauzat ºi vã informeazã cã aceste investiþii vor avea drept rezultat îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor oferite beneficiarilor noºtri. Vã mulþumim pentru înþelegere.
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi
Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Iulie 2020
Henþ cu mâna
VARA PAROªENIULUI
Înfiinþatã în anul 1970, echipa de fotbal Minerul Paroºeni (devenitã ulterior AS sau FC
Paroºeni Vulcan) a urcat pas cu pas treptele ierarhiei de la ”Campionatul pe Sectoare”,
pânã .... spre mai sus. Campionatul Municipal 1976-1978, Campionatul Judeþean 1978-1980 reuºind în vara lui 1980 – iatã, au trecut de atunci 40 de ani ...- promovarea în divizia ”C” (actuala liga a III-a).
Au fost vremuri bune pentru fotbalul Vãii Jiului, cu echipe la toate eºaloanele divizionare. Nu era uºor nici atunci sã stai în preajma performanþei, mai toate centrele muncitoreºti fãcându-ºi echipe de fotbal.
Dar echipa a fost atunci bine motivatã, oferind într-un iulie fierbinte bucuria de a accede în divizia ”C”. De aici încolo, venind ºi alte performanþe.
FOTBAL. PROMOVARE.
În urmã cu 40 de ani (iulie 1980), ECHIPA DE FOTBAL MINERUL PAROªENI A PROMOVAT ÎN DIVIZIA “C”!
Al treilea campionat la „judeþ” a însemnat o luptã strânsã cu Aurul Brad, echipa din Paroºeni câºtigând campionatul la o diferenþã de douã puncte, dar cu peste 100 de goluri marcate! Antrenorul Tiberiu (Puiu) Benea a folosit echipa Crecan-Stanci, Gânga, Uriþescu, M.Florea- F.Popescu, Lascu, Gicã, IordacheBen.Popescu, Leleºan, Gâtan. Au urmat jocurile de baraj cu echipa campioanã a judeþului Gorj, Constructorul Tg.-Jiu.În primul joc, la Tg.-Jiu, 0-
0, apoi meciul decisiv (13 iulie 1980), returul de la Vulcan. Echipa lui Puiu Benea s-a impus cu 2-0 (1- 0), prin golurile marcate de Gicã Iordache (min.30) ºi Ciontoiu (min.70), reuºind promovarea în Divizia „C”.
MINERI, LÃCÃTUªI, ELECTRICIENI, STUDENÞI ªI ELEVI, CU TOÞII SPRE DIVIZIA “C” !] Presa vremii, recte ziarul judeþean „Drumul Socialismului”, prezenta în numãrul sãu din 19 august 1980 echipa Minerul Paroºeni, ca nou promovatã, în termenii vremii, în care fotbaliºtii erau în primul rând prezentaþi prin meseriile lor la minã. Astfel aflãm cã portarul Crecan era lãcãtuº, Benone Popescu-electrician, Uriþescu-miner, Leleºan-elev iar Lascu student. Astfel, este prezentatã echipa de
bazã, golgeterii echipei (Lascu, Leleºan, A.Pecsar), conducãtorii echipei într-un articol cu titlul deformat (vezi facsimilul) ºi o fotografie cu toþi cei ce formau gruparea Minerul Paroºeni. Startul Diviziei „C”, Seria a 11-a, se va da pe 24 august 1980, Minerul Paroºeni-Vitrometan Mediaº, 3-0. Într-o serie puternicã, a 11-a, cu echipe tari, Carpaþi Mârºa, Sticla Arieºul Turda sau Victoria Cãlan, cei de la Minerul Paroºeni au rezistat cu brio la debutul lor pe scena divizionarã naþionalã, ocupând un onorabil loc 9, dintr-un numãr de 16 echipe. Au urmat alte sezoane bune la nivelul Diviziei „C” cu ocuparea urmãtoarelor locuri: locul 5 (seria a 7-a), în 1981-1982, locul 5 (seria a 9-a), în 1982-83, locul 5 (seria a 11-a), în 1983-84, locul 2 (seria a 11-a), în 1984- 85 ºi locul 1 ºi promovarea în Divizia „B”(seria a 8-a) în 1985-86. Paginã realizatã de Genu TUÞU