Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2071
Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 Iulie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Peste 1,2 milioane costã transportul cãrbunelui de la Agigea la Mintia omplexul Energetic C Hunedoara recurge la importuri pentru a asigura cantitatea de cãrbune necesarã funcþionãrii termocentralei Mintia. Cãrbunele ajunge în portul Constanþa, iar de acolo materia primã este transportatã pe calea feratã pânã la Mintia. În acest sens, Complexul Energetic Hunedoara a scos la licitaþie un contract privind ”Serviciul de transport cãrbune de la Staþia Agigea Nord pânã în Staþia C.F.R. Mintia’’ pentru Sucursala Electrocentrale Deva”. Nu mai puþin de 1.2451.344 de lei este valoarea estimatã a contractului. Contractul face referire la achiziþia ”serviciului de transport
cãrbune pe calea feratã, din staþia CFR Agigea Nord pânã la staþia CFR Mintia ºi perfectarea unui contract de transport cãrbune cu un operator de transport pe calea feratã autorizat de AFER, în condiþiile impuse”, aratã documentul. Mai mult, cantitãþile de cãrbune energetic estimate exprimate de aproximativ 200.000 tone ce urmeazã a se transporta pe perioada de valabilitate a contractului, respectiv pe o perioadã de doi ani sunt de câte 100.000 de tone anual. ”Cantitatea lunarã transportatã se va stabili în baza unui program de livrãri convenit între autoritatea contractantã (CEHn.r.) ºi furnizorul de cãrbune ºi comunicat transportatorului”, mai aratã documentul. Cosmin BACIU
Mina Livezeni este în siguranþã. Minerii gazaþi se refac
N
u mai puþin de 700 de tone de huilã pe zi va da mina Livezeni în urmãtoarele 18 luni de zile. Sunt asigurãrile pe care le dã acum directorul minei Livezeni, dupã ce din subteran, joi a fost scos primul cãrbune dintr-un strat aflat îndelung în pregãtire. De altfel este chiar locul în care s-au gazat cu fum 17 mineri, la începutul acestei sãptãmâni. >>> PAGINA A 3-A
Pandemia de coronavirus a deschis calea spre plãþile online
P
erioadã în care se puteau achita taxele ºi impozitele locale cu bonificaþie s-a încheiat. 30 iunie a fost ultima zi la Petroºani când contribuabilii ºi-au mai putut achita taxele ºi impozitele locale cu acea bonificaþie. Ca de fiecare datã persoanele fizice au fost cele mai conºtiincioase,
cu un procent de 80%. Persoanele juridice au un procent mai slab, acest lucru datorându-se ºi efectelor economice provocate de pandemia cu noul coronavirus. ”Termenul de platã cu acea bonificaþie de 10% pentru persoanele fizice ºi juridice a a fost de 30 iunie. Începând cu data de 1 iulie se percepe un accesoriu de dobândã de 1% pe lunã sau fracþiune din lunã. La urmãtorul
termen de platã care este 30 septembrie, pentru debitele aferente se va calcula o dobândã aferentã de 1% pe lunã sau fracþiune din lunã. Ca noutate ar fi de spus cã dupã aceastã perioadã de stare de crizã, stare de urgenþã, s-a dezvoltat platforma ghiºeul.ro ºi pentru persoanele juridice, am actualizat baza de date, am fãcut transferul persoanelor juridice cãtre platforma de plãþi online, iar cei care
doresc vor trebui sã ne solicite nouã pentru cã deocamdatã nu se pot crea conturi de pe platforma ghiºeul.ro, aºa cum este în cazul persoanelor fizice”, a declarat Alin Gal, ºef serviciu taxe ºi impozite locale Petroºani. Mai mult decât atât o mare parte din plãþi au fost efectuate prin Ghiºeul.ro. Aceste încasãri au ajuns la valoarea din decembrie 2019.
”Au venit ºi au plãtit peste 82% din persoanele fizice, iar persoanele juridice au plãtit 40-50%. Au mai scãzut încasãrile þinând cont cã în aceastã perioadã s-au fãcut plãþi doar pe platforma online, persoanele juridice au plãtit prin ordin de platã, dar s-a simþit o scãdere a încasãrilor. Persoanele juridice plãtesc mai greu, mai ales cã atunci când a apãrut acea
ordonanþã prin care s-a prorogat termenul au aºteptat ºi au plãtit în aceastã perioadã. S-a simþit o creºtere pe platforma ghiºeul.ro. Am ajuns la o creºtere la nivelul lunii decembrie 2019”, a mai spus sursa citatã. Dupã aceastã datã, se vor calcula majorãri de întârziere în cuantum de 1% pe lunã, pânã la data plãþii. Cosmin BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Iulie 2020
Confederaþia Meridian susþine demersul Sindicatului Muntele C
onfederaþia Sindicalã Meridian susþine demersul Sindicatului Muntele, prin care se solicitã alocarea de fonduri pentru remedierea deficienþelor provocate de inundaþii la mina Lupeni.
Astfel, Confederaþia Sindicalã Naþionalã Meridian solicitã sprijinul Guvernului României pentru finanþarea reparaþiilor necesare repunerii în funcþiune a minei Lupeni, în contextul în care, inundaþiile din data de 26 iulie 2020 au produs daune serioase acestei unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ”Sindicatul Muntele a informat Confederaþia Sindicalã Naþionalã MERIDIAN, cã datoritã avariei produse ca urmare a inundãrii minei Lupeni prin puþul de aeraj Est, consecinþã a ieºirii râului Jiu din albia sa, o parte din personal a fost detaºat la EM Vulcan pânã când situaþia va permite reluarea activitãþii în condiþii normale la EM Lupeni, iar cu cealaltã parte din personal, se intervine continuu pentru remedierea avariilor produse acestei mine de cãrbune. Colegii noºtri lucreazã intens la remedierea daunelor produse de aceastã calamitate, însã activitatea nu se va putea relua decât parþial în zona Blocului V al EM Lupeni, cel mai repede în jurul datei de 8 iulie 2020. Pentru zona Blocului IV al minei Lupeni, reparaþiile se vor extinde pe o perioadã mai lungã de timp”, aratã Confederaþia Sindicalã Meridian. Preºedintele Sindicatului Muntele, â Darius Câmpean, a solicitat prefectului judeþului Hunedoara, Vasilicã Potecã, încã de la momentul producerii acestui
eveniment neprevãzut, ca în baza unei evaluãri întocmite de conducerea EM Lupeni ºi CEH, în Sinteza ce va fi transmisã Ministerului de Interne cu privire la daunele produse de aceastã calamitate naturalã sã fie cuprinsã ºi mâna Lupeni. ”Confederaþia Sindicalã Naþionalã MERIDIAN este la curent cu demersurile deja realizate de autoritãþile locale ºi naþionale pentru remedierea pagubelor produse ºi este convinsã cã domnul LUDOVIC ORBAN Prim-Ministru al României, Ministrul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, domnul Virgil Popescu ºi Ministrul Finanþelor Publice, domnul Florin Cîþu, susþin acest proces de normalizare a situaþiei în Valea Jiului”, mai aratã Confederaþia
Lãsat fãrã telefonul mobil P ãgubitul a fãcut greºeala de a-ºi lãsa mobilul în maºinã, dar n-a încuiat-o. S-a gândit cã stã nesupravegheatã doar o secundã, exact cât a avut nevoie un recidivist. Poliþiºtii din Orãºtie au fost sesizaþi de pãgubit dupã ce a constatat cã din maºinã îi lipseºte telefonul mobil.
Meridian. Mina Lupeni a fost inundatã în urma inundaþiilor care au avut loc sãptãmâna trecutã. Toþi minerii au fost evacuaþi din subteran dupã ce apa din galeriile miniere depãºea peste un metru ºi jumãtate. Cosmin BACIU Bãrbatul de 46 ani, din judeþul Cluj, a parcat autoturismul firme de distribuþie la care este angajat, în spatele unei unitãþii comerciale din Orãºtie, pentru a aproviziona magazinul cu marfã. A lãsat uºile descuiate ºi bunul pe scaunul din dreapta. ”Dupã ce a terminat de aprovizionat magazinul, a constatat lipsa telefonului, estimat la suma de aproximativ 500 lei. În urma activitãþilor specifice întreprinse de cãtre poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Orãºtie, a fost identificat autorul furtului. în persoana unui tânãr de 27 ani, din Orãºtie despre care, s-a stabilit cã, este recidivist, aflându-se sub mãsura controlului judiciar dispusã de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Bistriþa”, a precizat IPJ Hunedoara. Telefonul mobil a fost recuperat ºi restituit proprietarului, iar hoþul este cercetat penal pentru comiterea infracþiunii de furt. M. GÂNJU
Inspecþie la firma care colecteazã deºeurile medicale din judeþ
C
omisarii Gãrzii de Mediu Hunedoara, alãturi de poliþiºti au efectuat mai multe verificãri în ceea ce priveºte deºeurile medicale. Acþiunea a avut loc ºi în contextul rãspândirii infecþiilor cu noul tip de coronavirus. O echipã de comisari din cadrul Gãrzii Naþionale de Mediu Hunedoara a efectuat un control dispus de cãtre GNM-Comisariatul General împreunã cu reprezentantul
IPJ Hunedoara din cadrul Serviciului Arme, Explozivi ºi Substanþe Periculoase, în cadrul Planului de acþiune RETROVIRUS, pentru verificarea respectãrii legislaþiei la regimul deºeurilor periculoase provenite din activitãþi medicale în contextul mãsurilor luate împotriva rãspândirii virusului SARS COV 2. ”Controlul s-a realizat la operatorul economic care desfãºoarã activitãþi de colectare ºi transport a deºeurilor medicale rezultate din activitãþile unitãþilor
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
sanitare de pe teritoriul Judeþului Hunedoara, în vederea sterilizãrii sau incinerãrii acestora.
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)
Controlul a vizat perioada 15.03.2020 – 29.06.2020 ºi nu au fost constatate neconformitãþi pentru a fi impuse mãsuri de remediere sau a fi aplicate sancþiuni contravenþionale”, aratã Garda de Mediu Hunedoara. Cosmin BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
z
Maximilian G ÂNJU
Desktop publishing:
z
Monika BACIU
Bogdan MITRACHE
z
Genu TUÞU
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Iulie 2020
Mina Livezeni este în siguranþã. Minerii gazaþi se refac
u mai puþin de 700 N de tone de huilã pe zi va da mina Livezeni în
urmãtoarele 18 luni de zile. Sunt asigurãrile pe care le dã acum directorul minei Livezeni, dupã ce din subteran, joi a fost scos primul cãrbune dintr-un strat aflat îndelung în pregãtire. De altfel este chiar locul în care s-au gazat cu fum 17 mineri, la începutul acestei sãptãmâni. Toþi sunt în foi de boalã ºi deschiderea abatajului a cam fost întârziatã ºi din cauza acestui incident nedorit.
„Ne-a afectat, pentru cã, dintre cei 17 oameni, mai mult de jumãtate sunt oameni cu experienþã. Ba mai mult, sunt doi ºefi electromecanici, care se ocupã cu combina de pe abataj, la care facem probe tehnologice”, a spus Eusebiu Durbacã, directorul minei Livezeni. Luni de zile, minerii de aici au scos un utilaj mecanizat dintr-un abataj ºi l-au montat în altul. În mina Livezeni a coborât ºi primarul din Petroºani, care nu intrã pentru prima datã, dar care a spus cã vrea sã se asigure cã totul este în ordine sub pãmânt. „Am adus, special
pentru voi, primul cãrbune scos din stratul III, locul unde a avut loc incidentul. Am vrut sã îi încurajez pe ortaci ºi sã le spun cã suntem alãturi de ei ºi
ªi mina Lupeni ºi Apa Serv ºi oamenii primesc despãgubiri dupã inundaþii P
este 30 de milioane de lei ar urma sã ajungã în Valea Jiului, datã fiind lista cu situaþia, deocamdatã nedefinitivatã, a inundaþiilor.
Sunt 3 zone care au avut de suferit în judeþul Hunedoara, iar aici intrã, în primul rând zona de Vest a Vãii Jiului, unde apa Jiului a fãcut un adevãrat prãpãd. „Bilanþul se ridicã undeva la 30 de milioane de lei, pânã la aceastã orã, urmând ca situaþia definitivã sã se încheie vineri. Cele mai grave puncte din Hunedoara, sunt, în primul rând, în Valea Jiului, iar al doilea punct este la Vaþa ºi a fost afectatã dur ºi zona Cãlan”, a spus Vasilicã Potecã, prefectul judeþului Hunedoara. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a dat asigurãri cã toþi cei care au avut de suferit de pe urma viiturii, vor fi despãgubiþi, iar aici intrã ºi societãþile care încã întâmpinã probleme din acest motiv. „Din aceastã cauzã, trebuie sã precizez cã nu este încheiatã situaþia. Încã mãsurãm porþiunea de conductã Apa Serv de la Uricani, pentru o introduce în lista-sintezã, pentru a primi despãgubiri. Este o hotãrâre de Guvern pentru aceste despãgubiri, ce sunt asumate ºi Guvernul României va acorda banii, pentru cã ele unt conform legii ºi nu o poveste îndelung purtatã între politicieni”, a mai spus prefectul Vasilicã Potecã. Reprezentanþii Apa Serv spun cã magistrala a fost ruptã pe o porþiune importantã, în imediata apropiere a barajului ºi tot acolo apa a luat cu ea o staþie de pompare a apei din Jiu, în
noi, cei care avem cer deasupra capului, când mergem la serviciu, spre deosebire de ei”, a spus, la ieºire din minã, Tiberiu Iacob
Regularizarea unui pârâu l-a dus la DNA
D
irectorul adjunct al Administraþiei Naþionale Apele Române a fost trimis în judecatã de Direcþia Naþionalã Anticorupþie într-un dosar în care este acuzat de luare de mitã, dupã ce ar fi primit 100.000 de lei de la un om de afaceri. Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii au dispus trimiterea în judecatã, în stare de libertate, a lui Cristian Bratanovici, la data faptei director general adjunct al Administraþiei Naþionale Apele Române, pentru comiterea infracþiunii de luare de mitã, ºi a altor douã persoane, administratori ai unei societãþi comerciale, pentru dare de mitã (autorat ºi complicitate). Procurorii anticorupþie noteazã în rechizitoriu cã, la data de 8 noiembrie 2019, Cristian Bratanovici ar fi primit pe raza municipiului Târgu Mureº, de la unul dintre cei doi oameni de afaceri,
zona de tratare. În plus, mina Lupeni a fost inundatã, mai mulþi mineri au fost mutaþi la Vulcan, în timp ce toate echipamentele din subteran au fost compromise de apa Jiului de Vest care a invadat de la suprafaþã toate galeriile aflate undeva la 300 de metri sub pãmânt. Diana MITRACHE
Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La mina Livezeni mai sunt aproximativ 800 de angajaþi, iar eforturile lor de a da huilã au fost considerabile, în ultimele luni de zile. Pânã acum, au scos maxim 50 de tone pe zi, dar abatajul care va da producþie ºi din care însuºi primarul din Petroºani a împãrþit presei primii bulgãri de huilã, va suplimenta producþia necesarã în termocentrale. Asta, pentru cã acum sunt probleme ºi la mina Lupeni ºi nici de la Vulcan producþia nu este prea mare. Diana MITRACHE
suma de 100.000 lei. ”Banii respectivi ar fi fost primiþi de directorul general adjunct în legãturã cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, referitoare la asigurarea finanþãrii astfel încât sã fie plãtite lucrãrile efectuate de societatea celor doi oameni de afaceri în cadrul a trei contracte încheiate cu Administraþia Bazinalã de Ape Mureº, respectiv: 'Regularizare pârâu Gurasada pe teritoriul comunei Gurasada, lot nr. 3 pârâu Boiu, judeþul Hunedoara', 'Amenajarea râului Arieº ºi afluenþi pentru apãrarea împotriva inundaþiilor a localitãþilor Câmpeni, Baia de Arieº, Lunca Arieºului ºi aval acumulare Mihoieºti, judeþul Alba, etapa II, rest de executat. Obiect 5 - apãrarea localitãþii Bistra' ºi 'Amenajare complexã Canalul Morii ºi afluenþi la Reghin, judeþul Mureº'", precizeazã anchetatorii. DNA a dispus poprirea, de cãtre Administraþia Bazinalã de Apã Mureº, a veniturilor obþinute cu titlu de salariu de cãtre Bratanovici Cristian, respectiv o treime din venitul lunar net pânã la concurenþa sumei de 100.000 de lei, suma obþinutã din ºpagã. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Mureº, cu propunere de a se menþine mãsurile asigurãtorii dispuse în cauzã. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Bilanþ la Consiliul Judeþean Hunedoara la împlinirea a patru ani de mandat
reºedintele Mircea P Flaviu Bobora a prezentat un raport
detaliat al realizãrilor din aceastã perioadã, dar a punctat ºi neajunsurile cu care s-a confruntat instituþia în derularea activitãþii. La întâlnirea desfãºuratã în aer liber pe Esplanada Lapidariu a Muzeului au participat reprezentanþi ai presei, directori ºi sefi de servicii din cadrul aparatului de specialitate, directori ai instituþiilor subordonate
Consiliului Judeþean Hunedoara. ”Atunci când am fost aleºi sã conducem administraþia judeþeanã, ne-am propus sã dãm Hunedoarei direcþiile corecte de dezvoltare. Am propus un proiect de dezvoltare durabilã pe 5 direcþii ce reprezintã o viziune unitarã de dezvoltare a judeþului nostru. Proiectul pe care l-am promis nu a fost unul politic, iar acest proiect s-a adresat tuturor locuitorilor judeþului Hunedoara. Acest proiect a însemnat un
viitor mai bun pentru copiii noºtri, un viitor prosper pentru judeþul Hunedoara, pentru cã noi am muncit pentru a
Consiliul Judeþean schimbã înfãþiºarea Bibliotecii Judeþene ala de lecturã a Bibliotecii Judeþene „Ovid S Densusianu” Hunedoara-Deva îºi schimbã înfãþiºarea. Pânã în 21 septembrie a.c., spaþiul se aflã în reabilitare.
Din anul 2005, de când biblioteca funcþioneazã în actuala clãdire, sala de lecturã nu a mai fost dotatã cu mobilier nou ºi nu au fost fãcute lucrãri de modernizare în interiorul ei.În aceastã perioadã, aici se vor
face ample lucrãri de reabilitare ºi modernizare, astfel încât, din toamnã, prietenii bibliotecii sã beneficieze de un spaþiu modern, amenajat cu bun gust.Valoare investiþiei se ridicã la circa 215.000 lei, buget alocat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Pânã la finalizarea lucrãrilor, înscrierea utilizatorilor ºi oferirea de informaþii bibliografice se vor face la Centrul Biblionet de la Sediul central.
dezvolta judeþul Hunedoara prin oameni ºi pentru oameni. Iar astãzi, suntem în mãsurã sã aducem în faþa oamenilor, mãsura muncii noastre care s-a concretizat prin fapte, nu vorbe.O atenþie deosebitã am acordat susþinerii sistemului de sãnãtate, pentru cã am considerat ºi considerãm cã viaþa ºi sãnãtatea hunedorenilor
sunt o permanentã prioritate a noastrã. Am elaborat proiecte, am atras finanþãri europene consistente ºi am implementat proiecte de reabilitare, modernizare ºi dotare a unitãþilor medicale din subordinea Consiliului judeþean Hunedoara, de la Spitalul de Urgenþã din Deva ºi pânã la sanatoriile pneumofiziologice de la Brad ºi Geoagiu.În toþi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iulie 2020 aceºti 4 ani, am avut un parteneriat activ cu primãriile din UAT-urile judeþului, indiferent de culoarea politicã a primarilor. am susþinut toþi primarii din judeþul Hunedoara în vederea accesãrii de finanþãri guvernamentale prin PNDL 1 ºi PNDL 2. Astfel, în judeþ au fost atrase prin ambele programe peste 820 de milioane de lei, dar am avut ºi alte proiecte comune, la care am contribuit cu fonduri de la bugetul public al judeþului Hunedoara. La fel am avut un parteneriat eficient cu societatea civilã în implementarea unor proiecte solicitate de ONG-uri în diverse domenii de activitate”, a declarat Mircea Flaviu Bobora, preºedintele CJH. Potrivit reprezentanþilor administraþiei judeþene, perioada 20162020 a fost una dintre cele mai bune din istoria ultimilor 3 decenii.
„Strãlucitor” – o bãuturã adevãratã servitã cu porþii mari de râs, de Viorel Iliºoi
V
iorel Iliºoi a ajuns în Valea Jiului pentru a treia oarã, iar acum la invitaþia unui coleg de breaslã, Ilie Pintea, care a vrut sã ne aducã în peisajul nostru un om care a trãit ºi a scris cât o lume întreagã. Povestea „Strãlucitorului” – o bãuturã la origini, dar transformatã în titlul cãrþii, lansatã ºi la Petroºani, aduce în actualitate condiþia ziariºtilor într-o lume ce s-a cam schimbat ºi cu care presa, aºa cum a spus chiar autorul, nu a mai þinut pasul. Povestea e, de departe, una dintre cele mai bune scrieri ale lui Viorel Iliºoi, ºi nu doar pentru cã e construitã dupã toate regulile artei, nu doar pentru cã are poveste în poveste, ci pentru cã e o felie autenticã a vieþii de ziarist, aºa cum e ea: cu visuri mari ºi dezamãgiri pe mãsurã, cu lipsuri ºi cu mâini de ajutor venite pe neaºteptate, cu mult neprevãzut ºi cu mult – câteodatã prea mult – alcool.
Evenimentul de la Petroºani a fost susþinut de Asociaþia Rosa Multiflora ºi cei prezenþi am râs cu poftã la povestirile ce ne-au þinut, fãrã sã ne dãm seama, nu mai puþin de 3 ore. Cu mult umor, fãcând haz de necaz ºi fãrã sã ne dea prea multe „spoilere”, Viorel Iliºoi ne-a dus pe dupã graniþa cu Basarabia, printr-o lume a ziariºtilor necopþi, dar care s-au deºteptat în timp, ne-a povestit cum a fãcut el puºcãrie pentru un articol la ziar ºi zãu cã a ºtiut ºi atunci sã ne facã sã râdem, cã avea, în celula cu doi criminali, o adevãratã
consignaþie. Ne-a spus cã vine de la casa de copii ºi cã vine la mineri, dar sã le arate cã mai sunt ºi alþii care ºtiu sã bea. Asta, pentru cã toate povestirile sale sunt culese de pe margini, de prin sate ºi localitãþi îndepãrtate. „A fost surprinzãtor cã a venit destulã lume ºi nu a plecat niciunul timp de 3 ore. Lansãrile nu dureazã atât, dar asta a fost aºa, de pandemie. Nu sunt un povestitor bun oral. Prefer sã le scriu poveºtile. Sunt douã lucruri complet diferite, între ceea ce povesteºti la o lansare, sau între prieteni, la bere,
unde ai alte mijloace de expresie, intonaþia, atmosfera, dar când o scrii eºti doar tu, ca þãranul cu ogorul lui”, a spus, dupã lansarea cãrþii, Viorel Iliºoi, autorul volumului „Strãlucitor”. Viorel Iliºoi a fãcut, aºa cum ne-a spus, magie cu cuvinte, ne-a þinut aproape de povestirile lui, de lumea pe care a ºtiut sã o creioneze, iar printre invitaþi l-a regãsit chiar pe unul dintre copii, acum adult în toatã firea, cu care a trãit la casa de copii ºi ne-a lãmurit cã, adulþi fiind, mai avem nevoie de poveºti. „Cât timp e nevoie de poveºti, nu dispare reportajul. Reportajul e o formã de a spune poveºti, în alt fel. Pânã acum reportajul s-a servit de ziar, acum nevoia poate deveni oralã, dar va exista. ªi sunt ºi cititori, oameni care citesc, care s-au adunat aici, care se adunã pe site. Sunt zeci de mii. (...) Ceea ce încerc eu sã fac, umblând prin þarã, este sã îl fac pe om sã iasã din nevinovata lui amorþealã. Hai
Fãrã animale de companie Circulaþia în în Parcul Naþional Retezat zona sat Jieþ se închide pe A timpul zilei L
dministratorii Parcului Naþional Retezat îi informeazã pe turiºtii care aleg zonã ca destinaþie sã nu îºi ia cu ei animalele de companie.
Mãsura este necesarã pentru a proteja biodiversitatea din Parcul Naþional Retezat. În plus, pe traseele montane se pãstreazã liniºtea. ”Lãsaþi-vã animalele de companie acasã sau, dacã nu se poate acest lucru, þineþi-le tot timpul în lesã pe teritoriul parcului, pentru a nu deranja animalele sãlbatice ºi puii lor. Dintre rozãtoare, o prezenþã ineditã în parc este marmota (Marmota marmota) observatã de turiºti în zona alpinã a Retezatului, pe timpul primãverii, verii ºi
toamnei. Iarna, marmota, la fel ca ºi alte specii din parc, hiberneazã în vizuini. Introdusã în anul 1973 în Rezervaþia ªtiinþificã Gemenele, în cãldarea lacului Gemenele, a ajuns sã se extindã în numãr mare în toatã zona alpinã a Retezatului Central, în zona lacurilor glaciare ºi a pajiºtilor alpine, unde gãseºte un
mozaic de habitate propice hrãnirii ºi construirii de vizuini”, aratã administratorii Parcului Naþional Retezat. Parcul Naþional Retezat este unul din cele ucrãrile de introducere a apei 22 de parcuri naþionale în zona satului Jieþ întrerup ºi naturale administrate circulaþia rutierã. Angajaþii de la de Regia Naþionalã a societatea de distribuþie a apei Pãdurilor – Romsilva. Cosmin BACIU din Valea Jiului spun cã acolo vor foto Alin Dãjulesc, ranger APN
fi lucrãri timp de o sãptãmânã, între 6 ºi 13 iulie, iar maºinile nu vor putea sã circule.
„Va trebui sã oprim, pe partea de est a Vãii Jiului, unde am început lucrãrile pe programul de reabilitare a conductelor, pe un aliniament de 600 de metri, circulaþia rutierã, zilnic, între 7,00 ºi 18,00, în zona Jieþ, dupã podul Jieþ ºi Petrila”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului. Lucrãrile pe aceastã porþiune au loc de 3 sãptãmâni, însã acum, în urmãtoarele zile, va fi nevoie de restricþii pe timpul zilei, pentru cã altfel, constructorul nu mai poate sã
cã a venit un tip acolo, gras, cum veneau cu circul înainte, dar uite, acum a venit cu cartea ºi hai sã merg la scriitorul ãla. Poate ia o carte ºi o citeºte. Nu spre binele meu, cã nu fac doar munca de librar. Cartea e copilul meu, vreau sã circule, sã fie cititã. Sunt impresionat când cineva vrea sã citeascã din cartea mea. Simbolic, e ca la împãrtãºanie, din suflet ºi cine nu scrie ºi nu împãrtãºeºte textul, cu sensul de a da share, dar ºi religios, înseamnã cã nu poate sã simtã emoþia aceasta a creatorului de text”, a conchis autorul. Viorel Iliºoi ne-a invitat pe toþi sã citim, sã îl urmãrim pe reþele de socializare, cã are reportaje fãcute din mersul bicicletei, ce meritã citite, iar mai apoi sã îi spunem dacã ne-a plãcut. Diana MITRACHE
lucreze. „Acum identificãm în teren oamenii care au maºini ºi sã vedem cum sã facem ca ei sã le poatã folosi. Stabilim ºi cu primãria, pentru cã nu va fi o restricþie totalã, ci doar între 7 dimineaþa ºi 18,00”, a mai adãugat Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului. Valoarea totalã a proiectului pentru zona de est a Vãii Jiului este de nu mai puþin de 384.329.650 lei, iar suma alocatã de la Uniunea Europeanã ajunge la 275.186.442 de lei. În aceste sume intrã reabilitarea reþelelor vechi de apã ºi a canalizãrii. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 Iulie 2020
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Iulie 2020
Fãrã permis, bãuþi ºi cu maºini neînmatriculate D
oi hunedoreni sunt cercetaþi penal dupã ce au fost prinºi de poliþiºtii rutieri cã au comis infracþiuni aproape identice. Deºi cei doi n-au legãturã unul cu altul, ambii au urcat bãuþi la volan, fãrã permis ºi cu numele false de înmatriculare. Primul dintre ei este un tânãr de 27 ani, din municipiul Deva, descoperit în trafic, în timp ce conducea un autoturism în Piaþa Gãrii din municipiul Deva. Poliþiºtii l-au verificat în bazele de date ºi au descoperit cã plãcuþele de înmatriculare ale autoturismului aparþineau unui alt autoturism. Tânãrul nu avea permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule ºi mirosea a alcool. Poliþiºtii spun cã a refuzat sã fie testat cu aparatul alcooltest, dar a acceptat sã i se recolteze recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Acum este cercetat
pentru cumul de infracþiuni, respectiv conducerea unui autovehicul cu numere false de înmatriculare ºi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã permis de conducere. Al doilea caz este al unui bãrbat de 51 de ani, din Pui. Acesta a fost prins de poliþiºtii Formaþiunii Rutiere din cadrul Poliþiei Oraºului Haþeg, pe DJ667 din localitatea Pui. Pe maºinã avea montatã doar în partea din spate plãcuþa cu numãr provizoriu de înmatriculare, dar ºi aceasta era a altui
Ciobanul dispãrut în Godeanu, cãutat ºi cu drone ãrbatul a fost dat ºi în urmãrire B naþionalã, dar pânã acum autoritãþile nu au dat de urma sa. Salvamontiºtii l-au cãutat cu echipe mãrite ºi au folosit inclusiv drona pentru zonele inaccesibile, dar fãrã rezultat. ”În aceastã sãptãmânã au reînceput, cu forþe proaspete, cãutãrile ciobanului dat dispãrut în Masivul Godeanu. La acþiunile de cãutare participã 6 salvatori montani, 4 jandarmi, 2 rangeri APNR
Rata ºomajului, în creºtere faþã de luna precedentã
R
ata ºomajului în luna mai a crescut la nivelul celei de acum trei ani, cu 0,4 puncte procentuale faþã de cea înregistratã în luna precedentã, la 5,2% faþã de 4,8%, a anunþat joi Institutul Naþional de Statisticã (INS).
autoturism. În urma verificãrii în bazele de date ale poliþiei, s-a constatat faptul cã, acesta nu posedã permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar autoturismul în cauzã nu este înmatriculat. Pentru cã ºi el mirosea a alcool, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,83 mg/l alcool pur în aerul expirat. Individul a fost reþinut pentru 24 de ore de poliþiºti. ”În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunilor de: conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fãrã permis de conducere, faptã prevãzutã de art. 335 alin.1 Cod Penal, conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ºi cu numãr fals de înmatriculare, faptã prevãzutã de art. 334 alin.1 ºi 2 din Codul Penal ºi refuz de recoltare de probe biologice, faptã prevãzutã de art. 337 Cod penal, cercetãrile fiind continuate de cãtre poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg”, a informat IPJ Hunedoara. Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Haþeg urmeazã sã decidã dacã cer sã fie arestat preventiv pentru 30 de zile. M. GÂNJU
COMEMORARE Azi se împlinesc 4 ani de când, în urma unui tragic accident rutier, a încetat din viaþã dragul nostru
Hodoº Horaþiu Gabriel Lacrimi ºi flori pe tristul tãu mormânt Nu te vom uita niciodatã! Soþia, fiul, tata, fraþii ºi nepotul
Informare Apa Serv Valea Jiului În vederea execuþiei lucrãrilor de reabilitare a reþelelor de apã care fac parte din proiectul ”Reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare Petrila”, traficul rutier înspre oraºul Petrila dinspre zona Jieþ, va fi închis în perioada 6.07.2020 – 13.07.2020 (inclusiv), în intervalul orar 7.30-18.00. Menþionãm cã pentru lucrãrile din cadrul proiectului existã, avize, aprobãri necesare execuþiei, inclusiv Management de trafic aprobat de Poliþia Petrila. Apa Serv Valea Jiului îºi cere scuze abonaþilor din zonele afectate de aceste lucrãri, pentru disconfortul cauzat ºi vã informeazã cã aceste investiþii vor avea drept rezultat îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor oferite beneficiarilor noºtri. Vã mulþumim pentru înþelegere. Biroul de presã Apa Serv Valea Valea Jiului
ºi un poliþist. Cãutãrile se axeazã pe cinci zone cu 5 echipe mixte ºi se folosesc 2 autospeciale Salvamont, 3 ATV-uri ºi 2 drone”, precizeazã Salvamont Hunedoara. Ciobanul a fost dat dispãrut la începutul sãptãmânii trecute în zona Lacului Scãriºoara din Godeanu. Acesta ar fi trebuit sã ghideze alþi doi ciobani cãtre Paltoul Borãscu din masiv. Pe traseu au fãcut un popas iar bãrbatul ar fi plecat în recunoaºterea traseului dar nu a mai revenit la locul unde erau colegii sãi. M. GÂNJU
”Rata ºomajului în luna mai 2020 a crescut la nivelul celei de acum trei ani (prima parte a anului 2017), respectiv cu 0,4 puncte procentuale faþã de cea înregistratã în luna precedentã (5,2% faþã de 4,8%). Rata ºomajului la bãrbaþi a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mare decât la femei”, aratã datele INS. Numãrul ºomerilor (în vârstã de 15-74 ani) estimat pentru luna mai a anului 2020 a fost de 463.000 persoane, în creºtere atât faþã de luna precedentã (432.000 persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã a anului anterior (352.000 persoane). Pe sexe, rata ºomajului la
bãrbaþi a depãºit-o cu 2,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin ºi 4,0% în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata ºomajului a fost estimatã la 4,2% pentru luna mai 2020 (4,8% în cazul bãrbaþilor ºi 3,3% în cel al femeilor). Numãrul ºomerilor în vârstã de 25-74 ani reprezenta 74,9% din numãrul total al ºomerilor estimat pentru luna mai 2020. Rata ºomajului reprezintã ponderea ºomerilor în populaþia activã. NEWS.RO
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi
Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Iulie 2020
Henþ cu mâna
UNDE-I CIRCUL DE ALTÃDATÃ? Dinamo Bucureºti începe, în sfârºit, sã tragã ponoasele actelor de torþionari în fotbalul anilor 50-90. Patruzeci de ani au
dus-o ca boierii, din inerþie au mai ”vomitat” câte-un succes postdecembrist. Þin minte cã în urmã cu 43 de
ani, la finalul acelui sezon 1976-1977, Dudu Gerogescu frauda printr-un circ total, marcând 5 goluri în ultima etapã, 5-0 cu FCM Reºiþa, ca sã mai fure o ”Gheatã de Aur”. Omul marcase 22 goluri în ultimele 11 etape stabilind recordul all-time al trofeului
pentru cel mai bun marcator din campionatele Europei! Un circ total, avizat cu largul concurs al comuniºtilor indecenþi, securiºti ºi miliþieni, fapte ce au mers mai departe, cu Mateuþ ºi Cãmãtaru, alte douã parodii, care vor câºtiga ulterior, pentru doar Dinamo
Bolovani, ”Gheata de Aur”. Tocmai de aceea, fondatorii competiþiei au ”îngheþat” acest sistem în perioada 1991-1995, ceea ce a dus ulterior la o altã formã de premiere a golgeterului. Tot am realizat ceva, nu?
Fotbal. Jiul Petroºani
Hoþia lui Dudu Georgescu, marcatã ºi în presã C
ampionatul 1976-1977 a fost cel mai bun pentru Jiul Petroºani, locul 5 în divizia ”A”, dupã sezonul 1948-1949, când se clasase pe locul 3! Era campionatul în care Dudu Georgescu (Dinamo Bucureºti) marca pe bandã rulantã, pentru a intra pentru a doua oarã în posesia ”Ghetei de Aur”, pentru cel mai prolific marcator dintr-un campionat intern european. În
penultima etapã (26 iunie 1977), Jiul evolua la Petroºani, pe vechiul stadion, în prezenþa a 15000 de spectatori, cu Dinamo Bucureºti. Gazdele cu Cavai, Stoichiþã, Ciupitu, Gigi Mulþescu, Bucurescu sau Dumitrache, dinamoviºtii cu Cheran, Ion Marin, Cornel Dinu, Al. Moldovan, Al. Sãtmãreanu dar ºi Dudu Georgescu, cel care alerga (sic!) disperat dupã ”Gheata de Aur”. În ultimele 10-15 etape, toate echipele se dãdeau la o parte ca Dudu sã
Echipa Jiul în ed. 1976-77, în formula Sãlãgean, Mulþescu, S.Rusu, Augustin, Bãdin, Stoichiþã (sus), Bucurescu, Dumitrache, Cavai, Ciupitu, Coco Deleanu (jos). înscrie în orice condiþii. Dinamo era lider cu douã puncte în faþa Stelei. Jiuliºtii deschid scorul prin Cornel Sãlãgean în min. 21, dar dupã 5 minute va fi 1-1, gol Al. Moldovan. Va fi 2-1 la pauzã pentru Jiul prin golul aceluiaºi Sãlãgean din min. 37. Jiul nu cedase în nici un fel presiunilor Miliþiei ºi Securitãþii, de a-l lãsa pe Dudu Georgescu sã marcheze,
aºa cã, la pauzã au intrat în cabina gazdelor o serie de tovarãºi, urmând a-i determina pe ”mineri” sã se alinieze circului naþional de pânã la acel moment. ªi imediat la reluare, arbitrul Sãtmãrean Otto Anderco, un om de o calitate îndoielnicã într-ale arbitrajului, intervine prompt în min. 47: ”la o centrare înaltã pe care nimeni nu
o mai ajungea, Toma ºi Dudu Gerogescu alergau spre poartã, s-au lovit umãr la umãr, Dudu Gerogescu a plonjat spectaculos ºi.... arbitrul a acordat un 11 m nejustificat, pe care acelaºi Dudu Georgescu l-a transformat”, citând din ziarul ”Sportul Popular” (vezi facsimil). Din acel moment, s-a stricat atmosfera în tribune ºi pe teren, la finalul acelui 2-2, cu
greu echipa Dinamo Bucureºti a putut fi evacuatã cu duba miliþiei, mult în afara oraºului. Dudu Georgescu îºi fãcuse datoria, Jiul pierdea un punct care în final o va vãdui de o participare în Cupa UEFA. Cam aºa câºtiga Dinamo campionatele ºi impostorul de Dudu Georgescu ”Ghetele de Aur”. Paginã realizatã de Genu TUÞU