2068

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2068

Cronica Vãii Jiului Marti, 30 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Maºini ºi locuinþe sparte în centrul Petroºaniului u mai puþin de 7 autovehicule parcate în câteva cartiere din centrul N municipiului Petroºani, dar ºi câteva locuinþe din aceeaºi zonã, au fost sparte de hoþi.

Unele dintre portierele maºinilor au fost efectiv forþate cu o rangã, iar altele au geamurile sparte, în timp ce vandalii au intrat ºi în mai multe case ºi au furat bunuri. Se pare cã totul s-a petrecut în zona Cartierului Dimitrov, dar ºi pe câteva strãzi din apropiere, toate aflate în centrul municipiului Petroºni.

Hoþii au dat atacul la finele sãptãmânii trecute, iar oamenii legii cautã acum sã afle cine sunt fãptaºii ºi ce i-a determinat sã de atacul.

Poliþiºtii din Petroºani spun cã au deschis un dosar de cercetare penalã ºi cã, la aceastã orã, au un cerc de suspecþi.

Diana MITRACHE

Alimentarea cu apã, CEA MAI MARE PROBLEMÃ, DUPÃ VIITURÃ

A

u fost restricþii de o noapte ºi o zi în week-end-ul care a trecut, la alimentarea cu apã, pentru cã viitura a luat cu ea 100 de metri de conductã din alimentarea de la Valea de Peºti. Nici sursa de la Polatiºte nu a fost mai bunã, iar la Baraj, apa are o turbiditate uriaºã, motiv pentru care nu se poate folosi. Asta a dus la restricþii care au afectat puternic populaþia. >>> PAGINA A 3-A

Doi suspecþi din gruparea de falsificatori rãmân dupã gratii

ecizia aparþine Curþii de Apel D Timiº dupã membrii

grupãrii din Valea Jiului, acuzaþi de constituirea unui grup infracþional organizat, au contestat mãsura arestului preventiv.

Magistraþii din Timiº au hotãrât cã este justificatã mãsura preventivã în cazul lui L. Mircea ºi N. Robert, iar în cazul altor doi suspecþi s-a luat mãsura arestului la domiciliu. Membrii grupãri

infracþionale specializatã în falsificarea de valutã au fost ridicaþi în urma unor descinderi fãcute în Petroºani, Petrila, Aninoasa ori Vulcan. Ancheta este derulatã de procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Timiºoara împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul B.C.C.O. Timiºoara. ”În cauzã s-a reþinut faptul cã, în cursul anului 2019, pe raza judeþului Hunedoara s-a constituit ºi a acþionat în mod coordo-

nat un grup infracþional organizat specializat în plasarea pe piaþã de bancnote false din cupiura de 50 euro, prin iniþierea de relaþii comerciale, care le permiteau plata cash cu bancnotele în litigiu, în special prin diferite achiziþii de produse de la persoane fizice, care posteazã anunþuri pe site-uri de profil.

Cercetãrile efectuate au evidenþiat faptul cã membrii grupului infracþional organizat erau din municipiul Petroºani, însã aceºtia au acþionat în alte zone decât

cea de domiciliu, respectiv în oraºe unde puterea de cumpãrare este superioarã celei din Valea Jiului ºi unde recunoaºterea lor de cãtre persoanele vãtãmate sã fie îngreunatã”, informeazã procurorii DIICOT Timiºoara. Anchetatorii au stabilit cã membrii grupãrii, în cursul anilor 2019-2020, au derulat multiple tranzacþii frauduloase, prin plasarea pe piaþã de bancnote false din cupiura de 50 Euro, prin inducerea în eroare a unor vânzãtori de bunã-credinþã de pe raza localitãþilor

Timiºoara, Arad, Oradea, Marghita, Oþelu Roºu, Caransebeº, Deva, Hunedoara, Alba Iulia, Cluj Napoca, Haþeg, Sibiu, Sebeº, Râmnicu Vâlcea ºi Cãlãraºi. Printre cei cercetaþi în dosar se aflã ºi un fost consilier local din Petrila.

M. GÂNJU

2 Actualitate

Parteneriat de aproape 9 milioane de lei pentru Straja U

n parteneriat pentru dezvoltarea staþiunii montane Straja va fi pus în practicã cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara.

CJ Hunedoara se asociazã cu Primãria municipiului Lupeni, pentru realizarea lucrãrilor la obiectivul de investiþii: ”Modernizare ºi reabilitare drumuri, alei ºi parcãri, Municipiul Lupeni Zona 5” în vederea îmbunãtãþirii accesului la obiectivul turistic de interes judeþean – Staþiunea Straja. ”Precizãm faptul cã obiectivul Modernizare ºi reabilitare drumuri, alei ºi parcãri, municipiul Lupeni – zâna 5 Straja a fost inclus în hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.103/2020 privind

actualizarea portofoliului de proiecte din cadrul Planului de dezvoltare a judeþului Hunedoara 2014-2020 aprobat prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 131/2017.

A fost propusã aprobarea unui contract de asociere între municipiul Lupeni prin Consiliul Local al municipiului Lupeni ºi Judeþul Hunedoara prin Consiliul Judeþean Hunedoara pentru realizarea lucrãrilor la obiectivul de investiþii

”Modernizare ºi reabilitare drumuri, alei ºi parcãri, Municipiul Lupeni - Zona 5” în vederea îmbunãtãþirii accesului la obiectivul turistic de interes judeþean – Staþiunea Straja. Prin referatul de aprobare, iniþiatorul a propus, participarea asociaþilor/partenerilor la finanþarea investiºiei astfel: judeþul Hunedoara – prin Consiliul Judeþean Hunedoara va finanþa execuþia lucrãrilor etapei nr. 1 obiectivul – amenajare par-

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iunie2020 care, în valoare 1.499.995,30 lei, potrivit devizului general; municipiul Lupeni – Prin Consiliul Local al municipiului Lupeni va finanþa execuþia lucrãrilor etapei nr. 2 obiectivul nr.2 – modernizare ºi reabilitare drumuri ºi alei în valoare de 7.326.908,50 lei, potrivit devizului general”, aratã documentul CJ Hunedoara.

Staþiunea Straja este o staþiune montanã, aparþinând din punct de vedere administrativ de UAT-Municipiul Lupeni.

Staþiunea se aflã la o altitudine de 1445 metri, iar accesul în staþiune se face din oraºul Lupeni, pe un drum montan asfaltat cu o lungime de 8 km sau cu ajutorul telegondolei.

Staþiunea turisticã Straja dispune de 7 pârtii de schi, cinci dintre ele fiind dotate cu instalaþii nocturne ºi de telescaun. Punerea în valoare a staþiunii implicã modernizarea cãii de acces precum ºi realizarea unei parcãri.

Cosmin BACIU

Echipamente specifice pentru Loc de joacã diagnosticarea pestei porcine modern, la Vulcan africane la DSVSA Hunedoara A D

utoritãþile locale de la Vulcan amenajeazã un loc de joacã destinat celor mici. Complexul va fi unul modern, colorat ºi, în primul rând, va prezenta siguranþã. În urmã cu mai mulþi ani, un copil s-a rãnit într-un loc de joacã din municipiul Vulcan.

Peste 130.000 de lei este valoarea investiþiei în noul loc de joacã din municipiul Vulcan. Acestea vor fi amplasate în parcul Avram Iancu de pe raza localitãþii. ”Echipamentele de joaca sunt conforme cu normele europene ºi sunt certificate RINA / ISCIR CERT (respecta standardul SR-EN 1176:2008 si HG 435/2010 ) , la livrare sunt însoþite de certificat de garanþie ºi declaraþie de conformitate”, aratã achiziþia. 134.822 de lei costã noul complex de joacã, acesta fiind livrat de o firmã din Sebeº, judeþul Alba. Astfel, se vor monta complexe de joacã, balansoare, balansoar cu arc, maºinuþã pe arcuri, hintã de metal, carusel, cãþãrãtoare, cãºuþã de lemn, leagãn cu bancã, carusel cu lanþuri, dar ºi pavaj din cauciuc.

Cosmin BACIU

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

irecþia Sanitar Veterinarã Hunedoara are în vedere “Creºterea capacitãþii operaþionale a D.S.V.S.A Hunedoara prin achiziþia de echipamente pentru reducerea timpilor de diagnostic în pesta porcinã africanã”.

377.239 lei este valoarea proiectului implementat de Direcþia Sanitar Veterinarã ºi Siguranþa Alimentelor Hunedoara. ”Luând în considerare contextul economico-social al producþiei ºi comercializãrii suinelor, coroborat cu riscurile ºi implicaþiile negative pe care le genereazã pesta porcinã africanã în România, considerãm cã prevenþia ºi diagnosticul acestei maladii

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

sunt imperios necesare, justificându-se astfel, necesitatea realizãrii ºi punerii în funcþiune a investiþiei propuse prin prezentul proiect de investiþii. Necesitatea achiziþionãrii echipamentelor care fac obiectul prezentului proiect este datã de lipsa unor dotãri corespunzãtoare ale laboratorului sanitar din cadrul DSVSA Hunedoara, din dorinþa de creºtere a gradului de înzestrare tehnicã a personalului din cadrul instituþiei, cu efecte în reducerea timpului necesar diagnosticãrii pestei porcine africane”, aratã documentul.

Pânã în data de 7 iulie se pot depune ofertele. În cadrul contractului se are în vedere achiziþionarea unor echipamente de testare specifice.

Cosmin BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

z

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iunie 2020

Alimentarea cu apã, cea mai mare problemã, dupã viiturã u fost restricþii de o A noapte ºi o zi în week-end-ul care a trecut,

la alimentarea cu apã, pentru cã viitura a luat cu ea 100 de metri de conductã din alimentarea de la Valea de Peºti.

Nici sursa de la Polatiºte nu a fost mai bunã, iar la Baraj, apa are o turbiditate uriaºã, motiv pentru care nu se poate folosi. Asta a dus la restricþii care au afectat puternic populaþia. „Facem evaluãri a ceea ce înseamnã

urmãrile viiturii ªtim sigur, de douã zile, cã o porþiune din aducþiunea de la Valea de Peºti, aproximativ 100 de m, a fost luatã de viiturã. Alimentarea oraºelor din Vest: Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi o parte din Petroºani este limitatã, pe firul de rezervã. Suntem nevoiþi ca, pe viitor, ºi acum facem o analizã, pânã remediem conducta de 100 de m, sã facem restricþii pe partea de vest ºi Petroºani Sud”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv

Valea Jiului.

Captarea de apã la Valea de Peºti trebuie refãcutã, dar acolo încã se lucreazã la refacerea drumului. Apele Române vor trimite acolo un utilaj, care sã decolmateze captarea, pentru cã aceasta este singura sursã de alimentare cu apã potabilã din Vestul Vãii Jiului, respectiv pârâul Lazãrul. „Valea de Peºti este funcþionalã, cã acolo nu a fost curent, decât de la un generator. Cei de la Apele Române pun în siguranþã captarea de la Lazãrul. Se reface ºi drumul, ca sã ajungem la captare, pentru cã sursa va fi cea care va alimenta Valea Jiului. Dacã nu era lucrarea de acum o lunã, când Apele Române au reabilitat malul stâng, unde este aducþiunea Lazãrul – cãmin de intersecþie – Buta Lazãrul, cu siguranþã, viitura lua staþia ”, a mai spus

managerul SC Apa Serv.

Urmãtoarea restricþie, dacã nu se întâmplã alte probleme generate de fenomene meteo, va fi joi, când cei de la Apa Serv vor cupla reþele noi, însã, pentru a fi apã la robinet, efortul a fost unul uriaº. Imediat dupã viiturã, cei de la Valea de Peºti au fost primii afectaþi ºi de acolo a pornit un adevãrat efect în lanþ. „De vineri de la ora 4 dimineaþa, nu mai ºtim ce zi a fost. Au fost eforturi pe toate fronturile. De la captare, exploatare, dar ºi pe cea de informare. Eram în imposibilitatea sã comunicãm cu cei de la Valea de Peºti, pentru cã acolo nu aveam curent. Efortul cel mai mare a fost cel uman,

pentru cã toþi oamenii de pe secþiile de vest, au fost în teren. Acolo s-a dus ºi personal din Petroºani.

Efortul material acum îl cuantificãm, pentru cã nu ºtim exact ce au luat ploile”, a conchis Cristian Ionicã.

Apa Serv a sistat toate lucrãrile de cuplare ºi, implicit restricþiile de alimentare cu apã a populaþiei pentru urmãtoarea perioadã, tocmai pentru cã, dupã viiturã, au fost mari probleme, ce încã sunt remediate.

Din barajul de la Valea de Peºti, apa încã nu se poate folosi, pentru cã are o turbiditate uriaºã, iar sursa de la Polatiºte a fost ºi ea afectatã.

Diana MITRACHE

Mina Lupeni e inundatã. Douã brigãzi trimise la altã minã O

situaþie fãrã precedent a avut loc la mina Lupeni, dupã ce apele Jiului de Vest au inundat întreg subteranul, la o adâncime de 300 de metri sub pãmânt.

Toate galeriile s-au umplut cu apã ºi minerii au fost evacuaþi atunci din minã, dar administratorul special de la CEH spune cã nici cum apa nu a putut fi evacuatã complet. „Lucrãm la evacuarea apei din subteran cu pompe care sunt montate sub colivii ºi evacuãm de acolo apa. Nu facem faþã la cantitatea mare de apã ce a intrat în minã ºi cred cã o sã mai dureze câteva zile pânã o sã eliminãm toatã apa”, a spus Cristian Roºu, administrator special la CEH. Abia când vor scoate apa din galeriile inundate, minerii vor putea sã constate ce pagube a produs în subteran Jiul

de Vest. De altfel, Cristian Roºu, care a ºi lucrat în aceastã minã, ne spune cum s-a produs viitura ºi cum a ajuns sub pãmânt. „Jiul a crescut atât de mult, încât a depãºit calea feratã, ºoseaua DN 66A ºi a venit spre puþul Est, care aparþine de mina Lupeni. Acolo a avut la suprafaþã, peste 1,5m apa, iar acea apã s-a infiltrat în subteran ºi de acolo s-a împrãºtiat în toate galeriile din subteran, care existã la mina Lupeni”, a adãugat Cristian Roºu.

Producþia de la mina Lupeni este zero ºi încã nu se poate estima care va fi data la care se va relua producþia de huilã.

Dar, pentru a creºte producþia de huilã de care are nevoie termocentrala Mintia, minerii au fost trimiºi la Vulcan „Chiar avem douã brigãzi de la mina Lupeni, care vor fi trimise la mina Vulcan, iar restul oamenilor lucreazã la Lupeni, ca sã remedieze ceea ce este acum în subteran.

Niciodatã nu s-a mai întâmplat. E unic în istorie”, ne-a mai mãrturisit administratorul special de la CEH. În plus, pentru cã termocentrala de la Mintia ar urma sã fie opritã pânã la finele acestei luni, din lipsa cantitãþi de huilã necesarã, în scurt timp porneºte producþia la mina Livezeni, acolo unde a fost introdus un nou abataj mecanizat. „Avem semnale bune de la Livezeni. Începând de luni se fac probele ºi de miercuri, 1 iulie, vom scoate primele tone de huilã de la mina Livezeni ºi, din 1 iulie, pe o perioadã de vreo doi ani de zile, estimãm

sã avem o cantitate de 700 -800 de tone de huilã zilnic doar de la mina Livezeni, ca sã nu mai avem probleme, Dar asta, doar dacã ne

ajutã Dumnezeu, cã ce s-a întâmplat la Lupeni nu s-a mai întâmplat niciodatã. Mina se inunda de la apele din subteran”, a conchis

Cristian Roºu. În galeriile inundate de la mina Lupeni sunt motoare, transformatoare ºi benzi transportoare.

Toate au fost distruse de apa Jiului, care a pãtruns în minã de la suprafaþã ºi, ca urmare, populaþia din Deva a rãmas fãrã apã caldã, dupã ce Termocentrala Mintia a fost opritã, fiindcã nu are cãrbune suficient.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Mediul on-line a permis ,,prezenþa Universitãþii din Petroºani” în mijlocul antreprenorilor, studenþilor ºi elevilor de la Horezu – Vâlcea

P

rintre procupãrile cadrelor didactice de la Universitatea din Petroºani se înscrie ºi creºterea competenþelor antreprenoriale ale studenþilor, materializate actualmente prin implementarea Proiectului POCU/379/6/21/125144 ,,EU – ANTREPRENOR – creºterea participãrii studenþilor din categorii vulnerabile la programe de studii de licenþã prin inovare antreprenorialã”, ce este cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritarã 6: Educaþie ºi competenþe, OS.6.7, 6.9, 6.10, care se va derula pe perioda 27 mai 2019 – 27 mai 2021.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 30 Iunie 2020

Activitãþile acestui proiect au fost reluate, dar în noile condiþii impuse de pandemia cu Covid 19, de respectare a distanþãrii sociale, derulându-se prin intermediul platformei ZOOM. Astfel, sãptãmâna trecutã au fost derulate on-line la Horezu _Vâlcea, urmãtoarele activitãþi: - Schimb de experienþã ºi Atelier antreprenorial, la care au participat studenþii de la programul de studiu Electromecanicã înmatricu-

laþi la Centrul de la Horezu al Universitãþii din Petroºani ºi Contabilitate ºi informaticã de gestiune de la Petroºani, cadrele didactice implicate în proiect ºi antreprenorul invitat, dl. Pavelescu Gabriel, patronul firmei Normandia Service SRL din Horezu – Vâlcea, care ne-a prezentat afacerea sa de succes în domeniul transportului auto, demaratã în urmã cu 23 de ani. În cadrul atelierelor antreprenoriale ideile de

10 medii de 10 la Evaluarea Naþionalã

Î

ncã un absolvent de gimnaziu, care a susþinut evaluarea naþionalã, a reuºit sã obþinã media 10.

Este vorba de un absolvent al Colegiului Naþional Decebal, care iniþial, luase nota 9,10 la proba de la limba ºi literatura românã, iar în urma contestaþiilor, nota a devenit 10.

Astfel, în urma afiºãrii rezultatelor finale, la nivelul judeþului Hunedoara 10 absolvenþi de gimnaziu au obþinut media perfectã la evaluarea naþionalã.

afaceri prezentate de cãtre studenþi s-au dovedit a fi ingenioase ºi orientate spre domenii care asigurã o perspectivã realã de punere în practicã ºi de dezvoltare pe mãsura competenþelor ºi experienþei antreprenoriale dobândite.

- Caravanã antreprenorialã derulatã în baza

parteneriatului încheiat cu Liceul Constantin Brâncoveanu din Horezu, la care au participat elevii acestui liceu, un cadru didactic al liceului, un antreprenor invitat dl.

Cristian Dobre, administrator al S.C. CRISALDO IMPEX S.R.L. Petroºani, cadrele didactice implicate în acest proiect ºi studenþi ai Universitãþii din Petroºani. În cadrul acestei activitãþi a fost prezentatã elevilor prin intermediul unor clipuri, oferta educaþionalã a Universitãþii, baza materialã a acestia ºi Programul Erasmus+. Din informaþiile primite elevii s-au dovedit a fi interesaþi de facultãþile ºi specializãrile

Universitãþii din Petroºani, ca potenþiali candidaþi la admitere în acest an universitar sau în cei care vor urma, aspect care va conduce cãtre creºterea ratei de acces a absolvenþilor de liceu în învãþãmântul universitar.

Experienþa acestor activitãþi derulate on-line a fost una interesantã, agreabilã, cu discuþii necesare ºi oportune atât din partea studenþilor, cadrelor didactice ºi antreprenorilor invitaþi, care au împãrtãºit opinii din vasta lor experienþã antreprenorialã, dând curaj studenþilor de la programele de studii implicate în proiect, în iniþierea ºi dezvoltarea unei afaceri, pe baza vastelor competenþe antreprenoriale dobândite la cursuri ºi alte activitãþi implementate în diverse proiecte.

Expert evaluare inovare ºi parteneriat: Conf. univ. dr. dr. ec.

Ciurea Maria

Începe admiterea la liceu

A

bsolvenþii de clasa a VIII-a trec printr-o nouã etapã. Aceºtia urmeazã sã îºi depunã dosarele în vederea admiterii la liceu. În perioada 2 - 6 iulie 2020 are loc completarea fiºelor pentru Admiterea la liceu. Admiterea la liceu 2020 se va face, la fel ca ºi în ceilalþi ani, în baza unei medii ponderate între media la evaluarea naþionalã (80 la

sutã) ºi media generalã de absolvire a ciclului gimnazial (20 de procente). Între 2 ºi 6 iulie, pãrinþii ºi absolvenþii clasei a VIII vor completa fiºele de înscriere, iar repartizarea computerizatã va avea loc pe 10 iulie 2020.

Potrivit calendarului, în data de 10 iulie 2020 va avea loc comunicarea rezultatelor candidaþilor repartizaþi computerizat în învãþãmântul liceal de stat, conform procedurii stabilite de Comisia

Lupeni: Inundaþiile din 1936 ºi 2020 C

alamitãþile care au lovit vestul Vãii Jiului în urmã cu câteva zile au readus în atenþie problemele grave cu care s-a confruntat municipiul Lupeni, în urmã cu 84 de ani.

Iosif Bodo a fãcut apel la memoria fotografiei ºi a publicat imagini de colecþie cu inundaþiile din anul 1936 care au mãturat municipiul Lupeni.

Oamenii care stãteau în case de colonie au fost prinºi de forþa apelor. ªi atunci, Jiul de Vest a spãlat tot în calea lui. S-au rupt

Nu toþi care au depus contestaþie au reuºit sã îºi mãreascã notele. În cazul unor elevi, acestea au scãzut.

Au existat ºi cazuri în care, candidaþii au obþinut note sub 4 la una din probe, iar în urma rezolvãrii contestaþiilor, acestea au crescut. Au fost cazuri în care în urma recorectãrii lucrãrilor, notele au crescut chiar ºi cu 1,5 puncte.

Cosmin BACIU

naþionalã de admitere.

Afiºarea în unitãþile de învãþãmânt gimnazial a listei cu locurile neocupate în unitãþile de învãþãmântul liceal de stat din judeþ/municipiul Bucureºti. În perioada 13-16 iulie are loc epunerea dosarelor de înscriere la ºcolile la care candidaþii au fost repartizaþi, iar în data de 16 iulie este programatã transmiterea de cãtre unitãþile de învãþãmântul liceal de stat a situaþiei locurilor rãmase libere în

podurile, podeþele, iar oamenii au rãmas fãrã case. ªi acum, la o diferenþã de 84 de ani, furia naturii a lovit în acelaºi loc. ªi acum, pompierii, jandarmii, voluntarii, lucreazã la înlãturarea efectelor inundaþiilor care, în zorii zilei de 26 iunie, au mãturat vestul Vãii Jiului.

Cosmin BACIU FOTO: Iosif Bodo

DN 66A a fost redeschis D

rumul naþional 66A, spre Câmpu lui Neag a fost redeschis traficului, dupã ce viitura de vineri dimineaþã a rupt efectiv carosabilul.

Drumarii de la SDN Deva au lucrat la foc continuu pentru a reface puntea de legãturã spre cele mai gospodãriile din cea mai vesticã

zonã a Vãii Jiului.

Evident, se circulã în condiþii de drum în lucru, SDN a realizat umplutura corpului de drum surpat din cauza viiturii.

Cosmin BACIU

urma neînscrierii candidaþilor admiºi în aceastã etapã de admitere. În judeþul Hunedoara, au fost depuse 147 de contes-

taþii, faþã de 304 contestaþii depuse în anul ºcolar precedent, în urma afiºãrii rezultatelor la evaluarea naþionalã.

Cosmin BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului Marti, 30 Iunie 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iunie 2020

Sorin Corici, Ape Române, explicã ce s-a întâmplat la baraj

ª

eful Sistemului Hidrotehnic al Apelor Jiului, Sorin Corici a precizat cã viitura de pe Jiul de Vest a fost una istoricã, nemaintâlnitã de la construcþia barajului de la Valea de Peºti ºi a explicat exact ce s-a petrecut de la momentul ploii torenþiale, pânã la efectul final – inundaþiile catastrofale din Valea Jiului.

Valea Jiului, nu am avut un asemenea debit, iar la Valea de Peºti, pe deversor, ca sã liniºtim gurile care spun cã am dat drumul la baraj, apa a venit din munte ºi am deversat 88 de mc/s. Barajul are 50 de ani ºi niciodatã, în istoria barajului, noi nu am avut un asemenea debit”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Responsabilii de la Apele Române au un

proiect de 40 milioane de euro, iar de 3 ani de zile aºteaptã finanþarea lui. Ministrul de interne Marcel Vela a spus cã îl va susþine personal, iar cei de la Apele Române au venit în zonã sã vadã exact, acum, dupã inundaþii, ce probleme reale sunt ºi la baraj ºi la amenajãrile hidrotehnice de pe Jiu. „Încercãm sã accesãm fondurile europene ºi se lucreazã la avize, autorizaþii º.a.m.d, proiectanþii au

venit pe teren. E nevoie de lucrãri ample la baraj ºi acestea vizeazã impermeabilizarea mãºtii asfaltice, partea electromecanicã, deversorul, vanele de la staþia de tratare, iar apoi pe Jiu în jos trebuie fãcute ample lucrãri de reconsolidare a malurilor, aºa încât la o asemenea viiturã sã nu mai avem inundaþii. Au fost debite istorice.

Proiectanþii au refãcut mãsurãtorile ºi le este mult mai simplu acum”, a mai precizat Corici.

Cum a fost posibilã o astfel de viiturã istoricã?

Specialiºtii de la Apele Române spun cã sunt mai mulþi factori ºi cã fiecare în parte are o importanþã covârºitoare. „Schimbãrile climatice sunt de vinã, în primul rând. Eu consider cã nu este o poveste. Este o realitate. Doi, ar fi

În fapt, Sorin Corici a explicat cã doar lucrãrile la baraj ºi în amonte de acesta au scãpat Valea de o nenorocire ºi mai mare ºi a demonstrat cã nu deversarea barajului a fost problema acolo. „Sau înregistrat 315 m/s la Iscroni, un debit istoric.

De când mãsurãm noi în

Î

În ceea ce priveºte epurarea apelor uzate, populaþia conectatã la sistemele de canalizare prevãzute cu staþii de epurare a fost de 10.264.302 persoane, reprezentând 52,9%

dat sute de gospodãrii, au lãsat vestul Vãii Jiului fãrã apã potabilã, au inundat case ºi au luat cu ele poduri ºi podeþe.

Pompierii, jandarmii ºi lucrãtorii de la Apele Române au lucrat non-stop la îndepãrtarea efectelor acestei viituri.

Diana MITRACHE

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de

În 2019 doar 54,2% din locuitorii României veau canalizare n anul 2019, un numãr de 10.514.924 locuitori aveau locuinþele conectate la sistemele de canalizare, aceºtia reprezentând cu 221.883 persoane mai mult decât în anul 2018, informeazã INS.

defriºãrile, pentru cã unt multe zone ºi, mai ales la coda lacului, gãsesc forte multe rãdãcini, buºteni, material lemnos. ªi cantitatea de precipitaþii a fost uriaºã. Nu e o poveste, este o realitate”, conchis specialistul de la Apele Române.

Apele Jiului au inun-

din populaþia rezidentã a þãrii, cu 229.014 persoane mai mult decât în anul 2018.

Creºterile au fost determinate de racordarea populaþiei la reþelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcþiune a unor noi staþii de epurare a apelor uzate.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaþiei conectatã la sistemele de canalizare, în total populaþie rezidentã, s-a înregistrat în regiunea

Bucureºti-Ilfov (87,2%), urmatã de regiunea Centru (66,8%) ºi Vest (60,7%).

Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (37,4%), Nord-Est (37,6%) ºi Sud-Vest Oltenia (41,2%). În anul 2019, în mediul urban populaþia conectatã la canalizare a fost de 9.502.609 persoane, reprezentând 90,9% din populaþia rezidentã urbanã a României, iar în mediul rural un numãr de 1.012.315 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 11,3% din populaþia rezidentã ruralã a României. (sursa: Mediafax)

50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iunie 2020

SPECIAL. POVEªTILE FRUMOASE ALE SPORTULUI DIN VALEA JIULUI

POVEªTILE UNUI SECOL...

Ediþia 1970-1071. SALVAÞI LA LIMITà Sezonul 1970-1971 este unul slab, cel mai slab de la revenirea în Divizia „A”. Deºi la cârma echipei este adus experimentatul Ion Bãlãnescu de la F.C. Argeº Piteºti, noile achiziþii aduse pentru a întãri lotul (Marincan, Þurcan, Urmeº, Macavei, Uilecan, M. Mihai, Karamalis I nu se ridicã la pretenþiile Diviziei „A”. În plus, startul defectuos, cu numai un punct dupã patru etape, plaseazã Jiul pe ultimul loc! Abia dupã victoriile cu C.F.R. Cluj (2-0) ºi C.F.R. Timiºoara (2-1) Jiul îºi revine oarecum. Încheie turul pe locul 12, dupã o victorie cu 2-0 cu Politehnica Iaºi. Dupã înfrângerea cu 2-0 acasã cu Rapidul în etapa a 17-a, situaþia devine criticã. Deplasãrile de la C.F.R. Cluj ºi C.F.R. Timiºoara din etapele a 20-a ºi a 21-a vor fi decisive. Gura de oxigen din etapa anterioarã, 1-0 cu Univ.

Craiova (gol Ion Constantin, min. 74...) dã încredere Jiului.

La Cluj, C.F.R.-ul, afl at cu un loc în spatele Jiului, dar cu acelaºi numãr de puncte (16), nu poate trece de apãrarea dârzã a petroºenenilor, cu

fundaºii centrali Georgevici Stocker fãrã greºealã, cu portarul Stan zburând din barã în barã, scorul fi ind 0-0. În etapa urmãtoare (25 aprilie 1970), alt joc decisiv, cu C.F.R. Timiºoara, ultima clasatã.

Se joacã crispat, dar în min.

30, la o cursã pe stânga a lui Max Naidin, centrarea acestuia este reluatã impecabil, din vole, în gol, de Peronescu. La pauzã, accidentat, portarul Stan este înlocuit cu tânãrul Marincan. Timiºorenii egaleazã din 11 m în min. 58, gol Regep. Jiul nu depune armele.

Portarul Marincan apãrã senzaþional, Jiul obþine o loviturã liberã de la 20 m, executã magistral Libardi ºi 2-1 în fi nal pentru Jiul. Am fost personal la acel meci (primul meci vãzut în deplasare cu Jiul). Bucuria jiuliºtilor a fost de nedescris, în timp ce timiºorenii antrenaþi de Tache Macri priveau consternaþi tabela de marcaj.

Din pãcate, emoþiile au continuat ºi în urmãtoarele etape, dar patru jocuri la rând, în etapele 26-29 au însemnat o altã faþã a Jiului: 2-0 cu

Dinamo, 2-0 cu Petrolul (toate golurile marcate de Naidin!), 0-0 la Progresul Bucureºti (care va retrograda, cu Dudu Georgescu, Mircea Sandu, Bela Kassai ºi ex-jiulistul V. Zamfir) ºi 2-0 cu Farul Constanþa, au scãpat de emoþii o echipã Jiul ce termina pe norocosul loc 13.

Chiar dacã în ultima etapã, Politehnica Iaºi – Jiul 6-1, fãrã Georgevici, Stocker, V. Stan,

Kotormany sau Matei Popescu în echipã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

JIUL, LA O CINÃ LA RESTAURANTUL „TITO” PE DUNÃRE

În pregãtirea sezonului competiþional 1970 – 1971, echipa divizionarã A Jiul Petroºani a efectuat un cantonament centralizat în al cãrui program au fost incluse cinci meciuri de verifi care cu echipele divizionare ale Iugoslaviei. Cantonamentul era asigurat de echipa Metalo Valjevo, divizionarã B. A fost o convenþie reciprocã între cele douã echipe. În anul competiþional 1969 – 1970 echipa Metalo Valjevo a fãcut un catonament de pregãtire în Petroºani, în organizarea clubului Jiul, care a suportat cheltuielile. Delegaþia a fost condusã de Mircea Pascu – preºedintele clubului Jiul, iar ca antrenor a fost Viorel Tãlmaciu – secundul antrenorului principal Ion Bãlãnescu.

O amintire plãcutã, unicã pentru delegaþia noastrã, a fost dupã jocul disputat la Belgrad cu echipa studenþeascã Galenica.

Conducãtorii acestui club ne-au oferit o cinã la cel mai luxos restaurant din Belgrad, „Tito”, rezervat protocoalelor conducãtorilor de stat, întâlnirilor internaþionale. Era aºezat pe Dunãre, la 500 – 600 m în albia fl uviului. Era o „bijuterie” cochetã, luxoasã, cu o servire la cel mai înalt nivel (6 – 8 chelneri, tacâmuri din argint). Preºedintele clubului studenþesc Galenica Belgrad, care era ºi decanul Politehnicii, reuºise sã obþinã aprobãrile guvernamentale pentru a putea servi masa la acest restaurant. Dar costurile erau „piperate” ºi nu puteau asigura decât masa pentru echipa noastrã. Din start am hotãrât sã contribuim fi nanciar la o cinã colectivã a celor douã echipe.

Au fost douã ore de vis pentru noi, ca primire, servire, decor – o searã în fantezia luminilor capitalei Iugoslaviei. Într-o ambianþã plãcutã în care eram doar noi, cele douã echipe, comportarea fotbaliºtilor a fost la înãlþime, demonstrând respect, prietenie ºi o bunã ºi frumoasã comportare.

AUREL SLÃBÂI