2067

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2067

Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Minerii primesc ºi cãºti de protecþie

M

inerii de la unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor primi ºi cãºti de protecþie pentru subteran.

400 de astfel de bucãþi de echipamente de protecþie/lucru sunt achiziþionate de societatea energeticã. ”Cãºtile de protecþie pentru subteran fac parte din echipamentul de protecþie

individualã ce protejeazã capul lucrãtorilor de accidente sau evenimente ce nu pot fi prevãzute (loviri, striviri). Casca de protecþie trebuie purtatã la toate locurile de muncã din subteran, pe toatã perioada unui schimb de lucru”, aratã documentaþia.

74.000 de lei sunt alocaþi pentru achiziþionarea cãºtilor de protecþie pentru subteran. Conform legii 319/2006 angajatorul are obligaþia sã asigure echipamente individuale de protecþie, din care fac parte ºi cãºtile de protecþie pentru subteran. Cele 400 de cãºti de protecþie vor ajunge la PrestServ.

40 de milioane de euro ar urma sã ajungã în reabilitarea amenajãrilor hidro ale Jiului de Vest

„A

m constatat cã proiectele cu finanþare europeanã pentru amenajarea hidrograficã a zonei au fost neglijate ani de zile de cãtre guvernele PSD ºi cã acestea vor trebui demarate în cel mai scurt timp. Totodatã, lucrãrile de reparaþii pe fonduri guvernamentale fãcute în unele localitãþi de pe cursul Jiului, în urma inundaþiilor din anii anteriori, nu au fost de cea mai bunã calitate. Am asigurat cetãþenii cã nu sunt singuri ºi vor avea din partea actualului Guvern tot sprijinul de care au nevoie pentru ca viaþa lor sã revinã la normal”, a scris, dupã vizita în Valea Jiului, la inundaþii, pe pagina Cosmin BACIU sa de socializare, ministrul de interne Marcel Vela. >>> PAGINA A 4-A

Insolvenþa CEH, contestatã

ntrarea IComplexului în insolvenþã a

Energetic Hunedoara este contestatã de o parte dintre creditori.

Aceºtia au fãcut apel la sentinþa prin care s-a decis intrarea în insolvenþã a societãþii energetice.

Ptru creditori ai Complexului Energetic Hunedoara sunt nemulþumiþi de faptul cã societatea a intrat în

insolvenþã. Cei care au fãcut apel sunt Gerom Internaþional, Apele Române prin Administraþia Bazinalã Mureº, MW ILMED ºi Compact Security.

Dosarul se va judeca la începutul lunii iulie la Curtea de Apel Alba Iulia. Ieºirea din insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara ar fi catastrofalã pentru societate, ale cãrei conturi vor putea fi executate silit de cãtre

creditori.

Principalii factori care au condus societatea la acest dezechilibru financiar, factori care se menþin ºi în prezent sunt cele legate la neconformarea la reglementãrile de mediu: SCE Hunedoara SA nu a avut ºi nu are resurse proprii necesare pentru achiziþia certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã; vânzarea energiei elec-

trice ºi termice la un preþ inferior costului de producþie, ceea ce a condus la înregistrarea unui rezultat operaþional negativ în ultimii ani; gradul de îndatorare ridicat înregistrat de debitoare, ceea ce indicã dificultãþi semnificative în gestionarea eficientã a activitãþii debitoarei.

La data de 31 martie 2020, situaþia datoriilor curente ale Complexului Energetic

Hunedoara era de 43.329.357 lei la bugetul de stat ºi 7.552.591 lei la furnizori.

Complexul Energetic Hunedoara cheltuieºte mai mult decât încaseazã. Lunar se menþine situaþia financiarã dezechili-

bratã. Balanþa aratã cã în lunã martie, Complexul Energetic Hunedoara a înregistrat cheltuieli în sumã de 70.183.378 lei, iar, veniturile societãþii energetice s-au menþinut la suma de de 43.732.667 lei.

Cosmin BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iunie 2020

Ministerul Economiei resusciteazã CEH gurã de oxigen va primi societatea energeticã huneO doreanã. Ministerul Economiei a

lansat în dezbatere publicã proiectul de Ordonanþã de urgenþã a Guvernului pentru prorogarea termenului de aplicare a mãsurilor prevãzute prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 26/2018 privind adoptarea unor mãsuri pentru siguranþa alimentãrii cu energie electricã. Mai exact, societatea energeticã va beneficia de servicii de sistem, lucru care îi va aduce bani în conturi. ”Necesitatea asigurãrii securitãþii aprovizionãrii cu energie electricã produsã prin utilizarea cãrbunelui energetic din Valea Jiului, precum ºi a pãstrãrii nivelului actual de adecvanþã a Sistemului Electroenergetic Naþional (SEN) a rezultat din studiile realizate de operatorul de transport ºi sistem CNTEE Transelectrica SÃ, la nivelul anului 2018. În situaþia opririi funcþionãrii celor douã termocentrale (Mintia ºi Paroºeni), se identificã urmãtoarele influenþe negative asupra funcþionãrii SEN: reducerea capacitãþii de transfer transfrontralierã a energiei; reducerea nivelului de adecvanþã a Sistemului Electroenergetic Naþional SEN, mai ales în perioadele de iarnã ºi de secetã accentuatã, din punctul de vedere al acoperirii consumului intern”, aratã documentul postat pe site-ul ministerului. În anul 2018 a fost realizat un studiu privind adecvanþa Sistemului Energetic Naþional (SEN) pe termen mediu ºi lung, ce a avut drept scop analiza situaþiei la momentul respectiv a SEN, din punct de vedere al surselor de producere a energiei (dispecerizabile ºi nedispecerizabile) ºi al rezervelor de reglaj disponibile, dar ºi stabilirea nivelului adecvanþei SEN pe termen mediu ºi lung (2020 ºi 2025). ”În urma analizei privind adecvanþa SEN la nivelul anului 2020, pe baza diferitelor scenarii analizate, au rezultat urmãtoarele concluzii principale: În lipsa punerii

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

în funcþiune de capacitãþi noi, adecvanþa sistemului se degradeazã în timp, pe fondul creºterii prognozate a consumului ºi a soldului net exportator; La nivelul anului 2020, capacitatea suplimentarã necesarã pentru încadrarea duratei estimate de nelivrare (LOLE) în intervalul de 3-8 ore este de cca.

400 MW. În România, sursele de producþie de energie electricã sunt repartizate dezechilibrat între jumãtatea din sud ºi cea din zona de nord a þãrii. Astfel, în jumãtatea de nord a þãrii sunt instalate capacitãþi care acoperã doar 20% din producþia de energie electricã a SEN. În aceste condiþii, în situaþia nefuncþionãrii grupurilor aparþinând CEH, apare necesitatea asigurãrii unei creºteri a transferului de putere dinspre zona de sud a þãrii cãtre zona centralã ºi, mai departe, cãtre nordul ºi vestul SEN, cu pierderile aferente ºi supraîncãrcarea liniilor de transport energie electricã. Practic, prin funcþionarea centralelor aparþinând CEH, consumul de energie electricã din zona de nord-vest a þãrii este asigurat preponderent din producþia de energie din zona respectivã, spre deosebire de situaþia în care aceste centrale nu funcþioneazã, situaþie în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN. În acest context, precizãm cã în prezent sunt în derulare lucrãrile de finalizare a unei unitãþi noi la Iernut, de 430 MW, a cãror finalizare este estimatã la începutul anului 2021 (aceasta fiind singura investiþie în capacitãþi de producþie noi aflatã în derulare în România).

Scãderea nivelului de adecvanþã în SEN a condus la trecerea României, de la statutul de þarã exportatoare de energie electricã la cel de importator net de energie electricã, acest statut devenind permanent începând cu luna iulie 2019”, mai aratã documentul. În contextul celor de mai sus, a fost promovatã OUG nr. 26/2018 privind adoptarea unor mãsuri pentru siguranþa alimentãrii cu

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

energie electricã, aprobatã prin Legea nr. 240/2018, cu perioada de aplicabilitate 15 aprilie 2018-30 iunie 2020.

Astfel, prevederile ordonanþei de urgenþã prevãd cã ”societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. are obligaþia de a furniza servicii tehnologice de sistem cãtre Operatorul de transport ºi sistem. la o valoare a puterii electrice de cel puþin 400 MW, în condiþiile reglementãrilor emise de Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei. Operatorul de transport ºi sistem stabileºte capacitatea lunarã corespunzãtoare serviciilor tehnologice de sistem, reprezentând rezervã terþiarã lentã, din care o capacitate de 400 MW este alocatã pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. În cazul unor situaþii accidentale sau neprevãzute în funcþionarea grupurilor energetice din cadrul Complexului Energetic Hunedoara - S.A., care determinã indisponibilitatea cu privire la realizarea serviciilor tehnologice de sistem, producãtorul are obligaþia sã anunþe Operatorul de transport ºi sistem conform prevederilor actelor normative în vigoare, iar acesta va achiziþiona serviciile de sistem respective, în regim concurenþial”, mai aratã documentul.

Pânã la data de 31 decembrie 2020 sunt valabile serviciile de sistem. Cu o capacitate instalatã de 1.225 MW, CEH este cel mai mare producãtor de energie electricã din partea de nord-vest a României ºi, în pofida situaþiei financiare deosebit de dificile, reuºeºte sã asigure în continuare servicii de sistem sigure ºi stabile operatorului de transport ºi sistem. În afarã de producþia de energie electricã, Sucursala Electrocentrale Deva este unicul producãtor care livreazã energie termicã în sistem centralizat în Municipiul Deva.

Totodatã, Sucursala Electrocentrale Deva este ºi operator al serviciului public de alimentare cu energie termicã pentru municipiul Deva.

Cosmin BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

z

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iunie 2020

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi ar muta administraþia la casa studenþilor. Rectorul spune cã o vrea el

O

construcþie veche ºi degradatã a deveni brusc de interes local.

Pe de o pare, primarul Tiberiu Iacob Ridzi s-a gândit sã o facã mall administrativ, iar pe de alta, rectorul Sorin Radu ar face-o totuºi un loc pentru studenþii sãi, care nu prea mai au alternative. „Din 1992 ministerul nu mai are fonduri ºi nu este o prioritate aceastã investiþie, având în vedere ºi scãderea numãrului de studenþi, iar cei de la Casa de Culturã a Studenþilor sunt de acord sã o dea primãriei. Primãria nu are acum fonduri, dar vom cerere de finanþare pe CNI, aºa cum am mai fãcut. Eu sper sã o primim, ºi pentru cã adresabilitatea cãtre studenþi este asiguratã acum de vechea clãdire ºi studenþilor nu le trebuie o clãdire mai mare.

Nu e necesar. Dar primeazã ºi

faptul cã aceastã clãdire se aflã în centrul oraºului ºi se degradeazã, pentru cã cei de la casa studenþilor nu au bani sã o pãzeascã ”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Clãdirea ce ar fi trebuit sã gãzduiascã Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani ar putea sã devinã locul în care oamenii din acest oraº sã gãseascã toate serviciile publice locale. Ideea este a primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care, la un deceniu ºi jumãtate de când aceasta doar stã ºi se degradeazã, vrea sã o transforme. Dar, mai întâi, trebuie sã o preia de la proprietarii ei. „Am trimis o adresã la Ministerul Tineretului ºi Sportului pentru a prelua la primãrie clãdirea de la Casa de Culturã a Studenþilor, care este în construcþie din 1992 ºi care, de 15 ani, nu a mai avut nicio intervenþie majorã în construirea ei. Noi o solicitãm pentru primãrie ºi avem în intenþie sã

facem acolo un mall de servicii sociale”, mai afirmã acum primarul.

Populaþia din Petroºani ar urma sã regãseascã acolo serviciul de paºapoarte, cel de la care se elibereazã actele de identitate. Taxele ºi impozitele vor putea fi plãti acolo, sau se vor face înmatriculãri auto, ºi tot acolo am putea da de biroul Casei Naþionale de Sãnãtate, care acum este în Policlinica de la Petroºani, dar ºi poliþia localã.

Pronunþarea în dosarul lui Emil Floruþ s-a amânat ronunþarea sentinþei în P dosarul lui Emil Floruþ, fostul director general al

Inundaþiile pun probleme celor de la ApaServ

Complexului Energetic Hunedoara, a fost amânatã.

urbiditatea apei a crescut foarte mult, T staþiile de tratare a apei sunt

În data de 3 iulie este posibil ca instanþa sã se pronunþe dacã Floruþ a fost concediat ilegal sau nu.

oprite sau inundate.

Din cauza ploilor abundente ºi a creºterii turbiditãþii pe barajul Valea de Peºti, Staþia de Tratare a Apei Valea de Peºti a fost opritã. Codul Roºu instituit a dus la restricþionarea furnizãrii cu apã potabilã în localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan, Petrosani ºi Aninoasa. ”Au fost peste 170 de l/mp în patru ore, Jiul a deversat peste tot. A fost inundatã ºi staþia pe care am fost nevoiþi sã o oprim pentru cã turbiditatea pe lac a fost de peste 2000. La cealaltã sursã, sursa Lazãrul, nu putem ajunge, avem echipe care încearcã sã ajungã dar doar pe jos.

Nu putem estima când vom porni staþia. În momentul de faþã am fãcut o restricþie pe partea de vest de la ora 10

Numai cã despre aceastã clãdire a vorbit ºi rectorul Universitãþii, care, la rândul sãu, vrea sã acceseze fonduri. „Din pãcate, aparþine de Ministerul Tineretului ºi Spotului ºi am fãcut demersuri, pe care vrem sã le continuãm, ca sã poatã fi preluatã de universitate.

Dupã ce o preluãm, tot prin proiecte, estimãm sã finalizãm construcþia, exterior ºi interior ºi sã o facem funcþionalã, în cel mai scurt timp. Asta, dacã

la ora 18 iar pe parcurs vom mai informa cetãþenii prin metodele deja ºtiute cam care va fi programul apei potabile.

Totul va fi în funcþie de cum reuºim sã pornim staþia, sã amorsãm toatã aducþiunea. În momentul de faþã nu putem ajunge nici la staþie ºi nici la captare.

Din 1995 ºi pânã în acest moment am prins douã inundaþii dar niciuna nu a fost de nivelul acesta”, a declarat Cristian Ionicã directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Echipele de intervenþie încearcã sã ajungã la Staþia de Tratare a Apei Valea de Peºti pentru a ajuta la punerea în funcþiune a Staþiei de Tratare.

Cosmin BACIU

ni se transferã cu titlul gratuit, de la Ministerul Tineretului ºi Sportului, la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii”, a precizat recent ºi Prof univ dr habil Sorin Radu, rectorul Universitãþii din Petroºani.

Minim 3 milioane de euro ar fi necesari pentru a reconstrui clãdirea, una dintre cele mai emblematice din Petroºani, care a fost începutã în anii comunismului ºi niciodatã nu a fost finalizatã. Construcþia a primit rareori bani, pentru a fi mãcar conservatã, dar, în toþi aceºti ani s-a degradat continuu. Ea are acum geamurile sparte, chiar dacã se aflã chiar în centrul municipiului Petroºani, în imediata vecinãtate a Casei de culturã a studenþilor – o clãdire veche ºi prea micã, pentru un campus atât de mare. Dacã va fi preluatã ºi renovatã, aceasta ar aduce un nou suflu vieþii studenþeºti, vãduvitã acum de inexistenþa unui spaþiu pentru concerte, ori expoziþii.

Rãmâne de vãzut cine o ia ºi ce va face cu ea, cã pânã una-alta, ea stã nefolositã ºi degradatã de prea mulþi ani.

Diana MITRACHE

Acesta a fost numit director pe baza ordonanþei corporatiste ºi concediat de consiliul de administraþie (politic) al Complexului Energetic Hunedoara. Fostul director al CEH s-a adresat instanþei de judecatã ºi încã aºteaptã un verdict în acest caz.

Fostului director general al CEH i s-a reproºat faptul cã nu a trimis membrilor CA raportul de activitate pe trimestrul III, cã ar fi absentat prea mult de la sediul societãþii ºi cã ar fi avut o relaþie deficitarã cu sindicatele.

Emil Floruþ a fost desemnat în funcþia de director general al CEH în luna septembrie 2015, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice.

Cosmin BACIU

4 Actualitate

40 de milioane de euro ar urma sã ajungã în reabilitarea amenajãrilor hidro ale Jiului de Vest „A m constatat cã proiectele cu finanþare europeanã pentru amenajarea hidrograficã a zonei au fost neglijate ani de zile de cãtre guvernele PSD ºi cã acestea vor trebui demarate în cel mai scurt timp. Totodatã, lucrãrile de reparaþii pe fonduri guvernamentale fãcute în unele localitãþi de pe cursul Jiului, în urma inundaþiilor din anii anteriori, nu au fost de cea mai bunã calitate. Am asigurat cetãþenii cã nu sunt singuri ºi vor avea din partea actualului Guvern tot sprijinul de care au nevoie pentru ca viaþa lor sã revinã la normal”, a scris, dupã vizita în Valea Jiului, la inundaþii, pe pagina sa de socializare, ministrul de interne Marcel Vela.

Situaþia în Valea Jiului ar putea sã fie îmbunãtãþitã, iar cei de la Apele Române spun cã va exista un proiect ce va aduce aici bani europeni. „Pe toatã Valea Jiului de Vest este un proiect depus la Ministerul Fondurilor Europene. Este în valoare de circa 40 de milioane de euro ºi avem toatã speranþa ca, în acest an, contractul de finanþare sã fie semnat, iar din anul viitor sã fie lansate procedurile de achiziþie a proiectãrii ºi execuþiei ºi, bineînþeles, sã înceapã execuþia lucrãrilor”, a spus directorul general al AN Apele Române, Ervin Molnar.

Totuºi, chiar dacã ministrul de interne a vorbit despre vulnerabilitãþi ale sistemului ºi lucrãri prost executate, cei de la Apele Române se apãrã ºi spun cã dezastrul putea fi mult mai mare, dacã acestea erau prost executate. „Având în vedere cantitatea foarte mare de precipitaþii, de 175 – 200 de litri pe metru pãtrat ºi spun colegii cã ar fi fost ºi de 250 de litri pe metru pãtrat, pe alocuri, pagubele nu sunt foarte mari. Dacã facem comparaþii cu alte dãþi, când au fost cantitãþi de precipitaþii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 Iunie 2020

mai mici, pagubele au fost mai mari. Lucrãrile hidrotehnice pe care le-am avut pe cursul Jiului de Vest se vede cã au fost eficiente ºi ºi-au fãcut treaba”, mia spus Ervin Molnar, directorul general de la Apele Române.

Ministrul de interne a spus la Uricani cã va susþine necondiþionat acest proiect, mai ales cã este vorba despre salvarea de vieþi omeneºti ºi va fi fãcut din fonduri europene. Dar a dat c exemplu, zeci de lucrãri ce s-au fãcut greþit în toatã þara, cu banii de inundaþii, acesta fiind ºi subiectul de disputã dintre dumnealui ºi primarii din zonã. „Pe 5 ani, cheltuielile ar fi fost mai mari decât investiþia. ªi te întrebi de ce? ªi am spus-o, cã, în unele zone, s-a preferat sã se decolmateze pârâul în fiecare an, cã asta nu o poate verifica DNA-ul,

decât sã se facã un proiect serios de evacuare, îndiguire, mutare a albiei, sau mai ºtiu eu ce era acolo nevoie, de la caz la caz. Chiar domnul primar de la Uricani a spus cã de 12 ani se stã în stand by cu un proiect extrem de important cu barajul din amonte. Ei bine, domnul Molnar, ne-a comunicat, ºi are toatã susþinerea noastrã ºi a premierului, sã promoveze acest proiect ºi susþinerea ministrului fondurilor europene, aºa încât

acest mare proiect, indiferent de culoarea politicã a primarilor, cã nu politizãm, când e vorba de viaþã”, a declarat ministrul de interne Marcel Vela.

A

pele Române cer bani europeni pentru baraj Recent, Sorin Corici, directorul Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu a arãtat necesitatea investiþiei la barajul de la Valea de Peºti. Acesta a spus cã Apele Române vor sã acceseze un nou proiect european cu care sã refacã o parte din lucrãrile absolut necesare de la Valea de Peºti, lacul de acumulare de acolo fiind

cel din care bea apã cea mai mare parte a populaþiei din Valea Jiului.

Este vorba despre un proiect aflat deja în dezbatere ºi pentru care vor fi atraºi bani europeni, urmând cã lucrãrile sã punã în siguranþã alimentarea populaþiei cu apã. „Suntem în faza obþinerii acordului de mediu. Documentaþia se aflã în dezbatere publicã la Agenþia de Protecþie de Mediului Deva. Dupã aceasta, va urma studiul de fezabilitate ºi proiectarea. E vorba despre accesarea de fonduri europene ºi este o metodologie mai stufoasã.

Sperãm sã fim acceptaþi pe aceastã axã” , a spus Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic

Ape Jiu. La acel baraj au avut loc lucãri ºi în 2016, când s-au investit 350.000 de euro ºi au presupus înlocuirea unor vane.

Acum ar urma sã fie fãcute alte reparaþii ºi modernizãri. „Ne vom ocupa de masca asfalticã din amonte, care presupune din nou golirea lacului. Masca este acum din beton asfaltic, dar va fi înlocuitã cu o geomembranã modernã ºi au loc lucrãri de impermeabilizare a acesteia, dar ºi lucrãri la partea electromecanicã, la vane ºi la instalaþia electricã. Se va face curãþirea conductelor, pentru cã mare parte din Valea Jiului este alimentatã cu apã de la Valea de Peºti, ori acea conductã, de 45 de ani, nu a fost niciodatã curãþatã. Vorbim despre conducta care alimenteazã staþia de tratare de la Valea de Peºti”, a explicat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Barajul a fost dat în folosinþã în 1973, iar timp de ani buni aici nu s-au fãcut deloc investiþii.

Acumularea de apã de acolo are acum nevoie de noi lucrãri ce vor moderniza sistemul ºi pentru asta se cautã fonduri europene.

Diana MITRACHE

Oraºul Aninoasa mãturat de ape într-o zi fãrã ploaie

T

one de mâl ºi apã sunt încã scoase din curþile oamenilor ce locuiesc pe albia Jiului de Vest în dreptul localitãþii Aninoasa. Întreaga viiturã a ajuns aici, iar malurile apei au cedat intrând cu putere în curþile ºi gospodãriile oamenilor, la finele sãptãmânii trecute. Apa a acoperit, pe alocuri, casele pânã la nivelul acoperiºurilor ºi buºteni uriaºi au blocat scurgerea viiturii, aºa încât vineri, o bunã bucatã de timp, apa a blocat ºi DN 66 A Iscroni, dar ºi circulaþia

rutierã în Defileul Jiului. ªi toate, într-o zi în care nu a plouat deloc ici. Torenþii au pornit din Valea de Brazi ºi Câmpu lui Neg, unde precipitaþiile istorice au fãcut sã se înregistreze peste 200 de litri pe metru pãtrat. În week-end am gãsit pompierii în curþile oamenilor disperaþi, iar fiecare a fãcut ce a putut. Mulþi au fost nevoiþi sã îºi ducã animalele din calea puhoaielor, iar acum se mulþumesc cã au scãpat cu viaþã. „Nu avem cuvinte sã spunem. Mai ales cã vineri la amiazã, dupã prima viiturã puternicã, am fost informaþi cã vine altã. Mai tare ne-am

speriat. Am oi aici ºi ne-a zis un poliþist sã le scoatem ºi sã le ducem de aici, poate vine mai puternicã decât cea care a venit dimineaþã, vineri.

Le-am salvat. Mulþumesc lui Dumnezeu cã nu u pãþit nimic. A rãmas acum noroiul.

Nu mai ºtiu de când nu a fost aºa. Niciodatã nu þin minte sã fi avut aºa mare necaz”, a spus un localnic din oraºul Aninoasa, care, cu o roabã, încerca sâmbãtã sã scoatã mâlul din gospodãrie.

Omul locuieºte în zona în cre Jiul de Vest, la Aninoasa, în zona Iscroni, face o curbã ºi, mai jos, se uneºte cu Jiul de Est la intrarea în Defileul Jiului. Toate gospodãriile de acolo au fost luate de ape ºi lovite de furia viiturii. „În Aninoasa sunt 67 de familii care au avut de suferit.

80 de persoane s-au evacuat singure, iar o persoanã a fost evacuatã ºi ea, cã era un om bolnav, iar acum urmeazã sã eliminãm consecinþele acestor inundaþii”, a spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Zeci de pompieri au fost zi de zi în aceste locuri ºi, de la Uricani , la Aninoasa, au scos mâlul din gospodãriile oamenilor ºi au evacuat apele din

Petrila: Dotãri noi ºi moderne pentru parc A utoritãþile locale de la Petrila implementeazã un proiect cu fonduri europene.

Acesta prevede „Regenerarea spaþiului public urban al oraºului PetrilaParc Petrila”. În cadrul contractului se

achiziþioneazã mobilier urban, dar ºi dotãri pentru spaþiile de joacã. 580.877 de lei este valoarea contractului. În cadrul proiectului se vor achiziþiona ºi echipamente electronice, precum sisteme de supraveghere, dar ºi hinþi, tiroliene pentru

copii, circuit de competiþie cu 12 piste, topogan, echipament de joacã air glider, aparat de fitness pentru adulþi ºi masã de tenis, aparat pentru întãrire muºchi, perete alpinism pentru adulþi, set echipament tirolianã pentru copii ºi adulþi, set fileu ºi rachete de

tenis de câmp.

Obiectivul general al proiectului este realizarea de acþiuni destinate îmbunãtãþirii mediului urban, revitalizãrii oraºului Petrila, regenerãrii unui teren industrial dezafectat.

Cosmin BACIU

beciurile ºi casele lor. „Lucrãm la evacuarea apei din beciuri ºi din case ºi îndepãrtãm mâlul din gospodãrii. Sâmbãtã dimineaþã am intervenit în 6 gospodãrii, dar mai avem 3 gospodãrii în aºteptare”, a precizat Cristian Baleia, comandantul Detaºamentului de Pompieri militari Petroºani. În toatã Valea Jiului, pe tot parcursul celor 3 zile din

week-end, au fost zeci de pompieri care au lucrat la evauarea apelor ºi a mâlului din gospodãriile inundate de-a lungul Jiului de Vest.

Duminicã, mai erau în Valea Jiului 41 de pompieri militari, 20 de jandarmi, 3 autospeciale, douã motopompe remorcabile ºi alte 7 transportabile, iar efectivele urmau sã fie mãrite, dacã se impunea asta.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Iunie 2020

Apele au rupt DN 66 în mai multe locuri.

Oamenii reparã podurile P otopul care s-a dezlãnþuit în Vestul Vãii Jiului a mãturat gospodãriile oamenilor, a umflat apele, a luat podeþe ºi Drumul Naþional 66A a fost rupt pe o porþiune în zona Valea de Brazi, alta decât cea de la barajul de la Valea de Peºti.

În fapt, Jiul a muºcat cu furie din drum, iar unul dintre sensurile de mers a fost efectiv înghiþit sub ape.

Acum se circulã pe un singur fir ºi drumarii spun cã doar o minune a fãcut sã nu fie luate ºi maºinile grele, ori utilajele care acum au tranzitat zona, imediat ce s-a produs viitura.

Craterul cãscat în zona Valea de Peºti a fost remediat cât de cât, iar cei de la Drumurile Naþionale au reuºit sã reia traficul în acest loc, pe un fir.

Sucursala de Drumuri Naþionale Deva continuã intervenþiile pe DN 66A în zonele afectate de viiturã.

Accesul pe Podul Pârâul Negru a fost închis, Apele Române fiind în proces de decolmatare a albiei râului.

Pe unele porþiuni de pe sectorul Câmpu lui Neag ºi Cerna Sat, carosabilul este

afectat de viiturã. În plus, Jiul a luat cu el ºi o parte din carosabil, iar acum pe o porþiune de câþiva metri din DN 66A între Valea de Peºti ºi Uricani, se circulã pe un singur fir.

Apele Române au lucrat non-stop ºi au decolmatat podurile în care copacii s-au înfipt cu putere ºi au rupt bucãþi din ele. Apa Jiului a mai scãzut cât de cât ºi debitul a permis deja o serie de lucrãri pe cursul Jiului de Vest.

Diana MITRACHE

Prefectura Hunedoara: Rãspuns la unele afirmaþii apãrute în spaþiul public din partea unui lider de sindicat upã ce liderul de la sindicat de la Termocentrala Mintia, Cristian Iºtoc a D reacþionat dur la decizia de a se sista furnizarea apei calde în municipiul Deva, ca urmare a faptului cã se va opri termocentrala din lipsã de cãrbune, biroul de presã a Prefecturii Hunedoara a remis un comunicat prin care susþine cã afirmaþiile liderului sunt “periculoase pentru comunitate, fiind probabil afectat de faptul cã nu mai poate negocia contracte fãrã licitaþie sau nu mai reuºeºte sã facã politica unui partid care a fost pânã în urmã cu câteva luni la guvernare”.

Liderul de sindicat Cristian Iºtoc a susþinut cã Guvernul Orban pare incapabil sã asigure funcþionarea în siguranþã a sistemului energetic naþional, motiv care duce la importuri tot mai mari la energia electricã ºi a acuzat Guvernul Orban ºi Ministerul Economiei cã

sunt responsabili pentru acest faliment naþional. „Hunedoara va fi astfel ºtearsã de pe harta energeticã a României la fel cum România va fi ºtearsã de pe harta energeticã a Europei. Ruºine guvernanþilor”, a spus liderul de sindicat.

În continuare comunicatul de presã al Prefecturii Hunedoara: “În urma inundaþiilor puternice care au avut loc în Valea Jiului în urmã cu mai puþin de 48 de ore, specialiºti în minerit au hotãrât ca activitatea în subteran sã fie opritã pentru câteva zile pentru a evita afectarea locurilor de muncã din subteran. În consecinþã, aprovizionarea cu cãrbune a Termocentralei Mintia va fi opritã pânã aproximativ în jurul datei de 1 iulie. Decizia a fost luatã ca urmare a pericolului iminent la care s-ar fi expus toþi cei care

lucreazã la minele din bazinul carbonifer Valea Jiului. În acest context, îl informãm pe domnul Cristian Iºtoc, un lider de sindicat de la termocentrala Mintia, cã fenomenele meteo extreme care au afectat atât oraºul Lupeni cât ºi alte localitãþi din zona de vest a depresiunii Petroºani nu au fost determinate nici de guvernarea actualã, nici de oamenii politici. Prin declaraþiile transmise în spaþiul public, potrivit cãrora activitatea în minerit ar trebui sã continue chiar ºi în astfel de condiþii, dl. Cristian Iºtoc îºi asumã o mare

rãspundere faþã de viaþa oamenilor ºi faþã de siguranþa muncii în mineritul din Valea Jiului.

De asemenea îi aducem la cunoºtinþã domnului lider de sindicat cã autoritãþile statului, naþionale, judeþene ºi locale, au acþionat cât s-a putut de repede pentru limitarea pagubelor produse de puternica viiturã din noaptea ºi dimineaþa zilei de 26 iunie. Din fericire nu au fost victime iar acum se intervine pentru refacerea infrastructurii rutiere ºi pentru evacuarea apei din gospodãrii.

Este regretabil cã dl.

Cristian Iºtoc, în calitate de lider de sindicat al unei pãrþi a energeticienilor, transmite mesaje periculoase pentru comunitate, fiind probabil afec-

tat de faptul cã nu mai poate negocia contracte fãrã licitaþie sau nu mai reuºeºte sã facã politica unui partid care a fost pânã în urmã cu câteva luni la guvernare. În final, îi informãm pe toþi hunedorenii cã judeþul nostru nu va fi ºters de pe harta energeticã a României ºi nici þara noastrã nu va dispãrea din producþia de energie a Europei, aºa cum transmite liderul de sindicat.

Sistemul energetic naþional va funcþiona în continuare chiar dacã suntem afectaþi pe moment de probleme tehnice, cauzate de dezlãnþuirea naturii.

Biroul de presã al Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara”

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iunie 2020

Un întreg arsenal a fost descoperit în casa unui hunedorean

P

atru pistoale ºi muniþia aferentã au fost descoperite în urma unor percheziþii domiciliare efectuate de poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase din cadrul IPJ Hunedoara.

Acþiunea a avut loc ºi împreunã cu poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Hunedoara, luptãtorii

Serviciului Acþiuni Speciale ºi cei ai Serviciul Criminalistic.

Anchetatorii au pus în executare cele patru mandate de percheziþie domiciliarã pe adresele ce aparþin unui hunedorean în vârstã de 40 de ani. Acþiunile au avut loc în baza unor mandate emise de Judecãtoria Hunedoara într-un dosar penal ce vizeazã comiterea infracþiunii de nerespectare a regimului armelor ºi muniþiilor. ”În urma activitãþilor investigative, poliþiºtii au ridicat, pentru cercetãri: un pistol cu glonþ (cu patru cartuºe aferente), un revolver cu glonþ, fãrã marcã, fãrã serie, douã pistoale de tir cu aer comprimat”, a informat IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea stabilirii provenienþei armelor ºi a muniþiei.

M. GÂNJU

Autoturisme prãdate de doi minori

S

uspecþii au 13 ºi 15 ani, ambii din Geoagiu, ºi au fost prinºi chiar într-una din maºinile vizate. ”Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Staþiunii Geoagiu au fost sesizaþi cu privire la faptul cã, pe strada Calea Romanilor, din oraºul Geoagiu, se aflã persoane care

Amendã usturãtoare pentru lipsa mãºtii

A

ignorat obligaþiile cu privire la purtarea mãºtii de protecþie în spaþiile închise ºi a primit o amendã usturãtoare.

Nu mai puþin de

Opt rãniþi în urma Zeci de metri cub de lemn confiscat ºi unui accident

otul s-a întâmplat din cauza amenzi usturãtoare unui ºofer neatent care nu a T cþiunea de verificare derulatã de vãzut cã maºina din faþa sa intrã A poliþiºtii Biroului de Combatere a pe un drum secundar.

Delictelor Silvice, însoþiþi de un Accidentul a avut loc pe DN66 în zona localitãþii Bãcia iar autoturismul tamponat, în care erau doi adulþi ºi cinci copii, venea dinspre Haþeg. ªoferul a încercat sã vireze la stânga, moment în care a fost lovit din spate de un alt autoturism ºi rãsturnat în câmpul de la marginea drumului. Potrivit purtãtorului de cuvânt al SAJ Hunedoara, medicul Cãlin Dumitrescu, cei ºapte pasageri au fost rãniþi în urma impactului, dar ºi ºoferul care a produs tamponarea a avut nevoie de îngrijiri medicale. Poliþiºtii hunedoreni fac cercetãri în acest caz ºi au deschis doar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

M. GÂNJU

forþeazã uºile maºinilor parcate. În urma deplasãrii cu operativitate la faþa locului, poliþiºtii din dispozitivul de ordine ºi siguranþã publicã au surprins un minor în interiorul unui autoturism (pe locul din faþã- dreapta, în timp ce scotocea în torpedou), iar un alt minor a fost identificat în imediata apropiere a autoturismului”, a informat IPJ Hunedoara. Cei doi copii au fost percheziþionaþi ºi aveau îndesate în buzunare bunuri furate dintr-un alt autoturism parcat în zonã. În cazul lor a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat.

M. GÂNJU

2500 de lei va trebui sã plãteascã tânãrul de 20 de ani, din municipiul Orãºtie, care a fost prins de poliþiºti în incinta unui magazin alimentar situat pe raza municipiul Orãºtie.

Echipajul a stabilit cã tânãrul a intrat în magazin fãrã a purta masca de protecþie obligatorie, conform prevederilor legale în vigoare, deºi existau afiºe la loc vizibil prin care era informat de obligativitate.

M. G.

angajat din cadrul G.F. Timiºoara, a vizat modul de exploatare, transport, gestionare ºi valorificare a materialului lemnos, de cãtre diferite persoane fizice ºi juridice de pe raza municipiului Brad.

Astfel, au fost verificaþi doi operatori economici ºi un ocol silvic, iar pentru neregulile constatate, au fost aplicate 5 sancþiuni contravenþionale, în valoare de 32.000 lei. Poliþiºtii au confiscat ºi 80,06 metri cub de lemn rotund din speciile fag ºi carpen, în valoare estimativã de peste 17 000 de lei. (M. G.)

Urmãrire pe strãzile Petroºaniului

C

el care a fugit de echipajul rutier are 20 de ani, din Petroºani, ºi încercase sã scape pentru cã nu are permis.

trombã. ”Poliþiºtii au trecut la urmãrirea autoturismului respectiv, iar în scurt timp maºina a fost gãsitã abandonatã ºi avariatã, pe strada Stadionului, unde a distrus aproximativ 8 metri dintr-un gard confecþionat din plasã de sârmã. În urma verificãrilor, poliþiºti au stabilit cã cel care a condus autoturismul, un tânãr de 20 de ani, din Petroºani, nu posedã permis de conducere”, a precizat IPJ Hunedoara. Pe numele individului a fost deschis un dosar penal pentru conducere fãrã permis.

Poliþiºtii de ordine publicã au observat, pe stradã Aradului, din Petroºani, autoturismul înmatriculat în Bulgaria, i-au fãcut semn ºoferului sã opreascã însã acesta a demarat în

M. GÂNJU

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 1000 de euro, disponibile 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iunie 2020

Henþ cu mâna

BÃLÃCÃRELI CU RICOªEU Am vãzut recent emisiunea tv ”Prietenii lui Ovidiu”, formatul lui Ovidiu Ioaniþoaie de pe platformele de specialitate, unde a

fost invitat Adrian Porumboiu. Cu o vehemenþã ºi o mânie de nestãvilit, acesta i-a fãcut praf ºi pulbere cam pe toþi arbitri

contemporani lui ºi nu numai de unde deducem cã totul a fost o nenorocire în campionatul primei ligi în ultimii 30 de ani. Printre altele, Porumboiu face ºi douã referiri cãtre Jiul Petroºani. Cã ”pe vremea” lui Iulian Balaj, arbitrul cel mai înfierat de Porumboiu, veniserã niºte unii de

la Jiul, ca un meci de la Baia Mare, la el, cu 100000 lei.

Porumboiu se ascunsese prin cimitir, sã nu vadã banii!

Povestea ne îndrumã undeva prin 1986, ca un 2-2 la Baia Mare, cu echipa localã aflatã atunci în luptã la promovarea cu Jiul...

Apoi mai aduce un

FOTBAL. REMEMBER

Acum 55 de ani (1965) campioanã judeþeanã (liga a IV-a),

ªtiinþa Petroºani rateazã barajul!

episod în discuþie, de data asta cu trimitere la arbitrul Mircea Salomir, la un FC Vaslui-Jiul 1-2, mituit chipurile sã batã Jiul.

Chiar crede, oare, domnul Adrian Porumboiu, cã aºa tare era Jiul, de putea blãtui toatã elita arbitrajului românesc?

ªTIINÞA PETROªANI JUBILEE ÎN 2020

60 de ani (1960) – înfiinþarea echipei de fotbal.

55 de ani (1965) – vicecampioanã naþionalã universitarã ºi campionatul judeþean Hunedoara 40 ani (1980) – fuzioneazã cu Minerul Vulcan 20 ani (2000) – de la primul sezon sub numele ”Universitatea” 50 ani (1970) – echipa de rugby locul 3 în divizia A 60 ani (1960) – promovarea echipei de handbal masculin în divizia A.

Înfiinþatã doar cu cinci ani (1960) înainte, echipa de fotbal ªtiinþa Petroºani are o ascensiune rapidã: în 1963 cucereºte titlul naþional universitar, la finalul sezonului 1962-1963 promovând din Campionatul Orãºenesc (Regional cat a 2-a) în Campionatul Regional I (echivalent ligii a IV-a de azi), pentru cã dupã doi ani, 1964-1965, sã câºtige titlul la acest nivel.

Baraj pierdut

”DACÃ AªA TREBUIA, PUTEA FI ªI 5-0” Spune dupã 55 de ani prof.

Gheorghe Irimie, antrenorul ªtiinþa Petroºani. ”Bãtuserãm la Lonea, în meciul tur la barajul pentru divizia ”C”, cu 2-0 pe cei de la Progresul Strehaia. Aveam o echipã bunã, cu Holda Michi Pãsculescu, Bulbucan, Ion Dinu, Feri Kovacs, Mercurean sau Rãsãdeanu. În retur ne-au fãcut praf cu arbitri, ne-au bãtut cât a fost necesar, 3-0. Dacã trebuia, s-ar fi dus ºi la 5-0”, îºi reaminteºte prof. Gheorghe Irimie, când pe 29 iulie va împlini 85 de ani.