Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2066
Cronica Vãii Jiului Vineri, 26 Iunie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Doi hoþi au dat iama în casele de vacanþã din Uricani
P
entru prinderea suspecþilor, poliþiºtii din Uricani au organizat o razie în localitate. Suspecþii sunt doi tineri din municipiul Lupeni, unul în vârstã de 27 de ani ºi altul de 23 de ani. ”În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã cei doi, în noaptea de 13/14.06.2020, au sustras diferite bunuri dintr-o casã de vacanþã din Uricani (zona Câmpul lui Neag), iar în perioada 14-23.06.2020 au comis o faptã similarã, sustrãgând bunuri dintr-o altã casã de vacanþã (din aceeaºi
zonã), profitând de faptul cã proprietarii nu se aflau în locuinþe. În ambele cazuri, s-a acþionat prin forþarea sistemului de închidere ºi au fost sustrase, în principal, obiecte electronice, dar ºi cuþite de panoplie sau sticle cu bãuturi alcoolice (prejudiciu a fost recuperat în proporþie de aproximativ 50%)”, precizeazã IPJ Hunedoara. Poliþiºtii continuã cercetãrile pentru a stabili dacã suspecþii au mai comis ºi alte spargeri. Tânãrul de 27 de ani a fost reþinut de poliþiºti, în timp ce tânãrul de 23 de ani va fi cercetat în stare de libertate. M. GÂNJU
Mina Petrila: SNIM AR DA-O, CJH AR LUA-O
H
ãþiºurile birocratice încã împiedicã vinderea activelor considerate monumente istorice de la Mina Petrila. Consiliul Judeþean Hunedoara îºi asumã cumpãrarea lor, în timp ce responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului spun cã s-ar scãpa de ele ºi de cheltuielile aferente. Doar cã birocraþia treneazã aplicarea deciziilor. >>> PAGINA A 5-A
Verificate de comisarii de la protecþia consumatorilor A
cþiunea de control a Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorului a vizat centrele de reparaþii auto ºi cele de vânzãri din întreaga þarã.
În judeþul Hunedoara, comisarii au descoperit mai multe nereguli ºi au aplicat sancþiuni. Valoarea totalã a
amenzilor acordate la nivel naþional s-a ridicat la aproape jumãtate de milion de lei. Potrivit unui comunicat de presã al Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorului controalele au avut loc în perioada 15 - 19 iunie 2020, iar din rezultatele centralizate reiese cã, în urma neregulilor constatate, s-a dispus aplicarea a 134 de avertismente ºi 123 de amenzi
contravenþionale. Inspectorii ANPC au descoperit la serviceurile din judeþul nostru lipsa totalã sau parþialã a precizãrilor cu privire la garanþia pieselor de schimb sau a lucrãrilor realizate cât ºi nerespectarea timpului de remediere al defecþiunilor acoperite de garanþie, dar ºi lipsa totalã sau parþialã a elementelor de informare-caracterizare de pe eticheta produsului
sau etichete netraduse în limba românã pentru piesele de schimb auto de import. Tot în Hunedoara s-a mai
descoperit la centrele de reparaþii auto ºi lipsa afiºãrii a preþurilor ºi tarifelor orare (preþurile sau tarifele afiºate nu
corespundeau cu cele din deviz, în sensul cã erau mai mici decât cele prevãzute în documentele oficiale. Pe lista neconformitãþilor s-au mai regãsit ºi abateri privind promoþiile. ANPC va continua analiza ºi centralizarea rezultatelor seriei de verificãri în domeniul service-urilor ºi dealerilor auto, la nivel naþional. M. GÂNJU
2 Actualitate
Proiect de 3,2 milioane euro derulat de INSEMEX Petroºani NCD INSEMEX a parafat un Iparteneriat de cooperare ºi este parte a unui consorþiu internaþional împreunã cu alte 4 entitãþi de consultanþã ºi cercetare din Grecia, Austria, Spania ºi Turcia. Proiectul vizat este “Asistenþã tehnicã pentru consolidarea formãrii ºi capacitãþii de cercetare a Centrului de instruire ºi cercetare în domeniul social ºi de munca din Ankara, Turcia” Durata proiectului este de 3 ani, din data de 3 martie 2020, pânã în data de 2
martie 2023. Scopul proiectului este acela de a consolida capacitatea primului Institut de Munca din Turcia, datând din 1955. Obiectivul general al proiectului este de a sprijini procesul de elaborare
ºi implementare a politicilor de angajare în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Mai precis, va creºte capacitatea instituþionalã a beneficiarului operaþiunii ºi va îmbunãtãþi capacitatea serviciilor publice de
Riscã închisoarea pentru o ºapcã
C
el care a râvnit la ºapca victimei este un adolescent de 17 ani, din Deva, reþinut de poliþiºti. Totul s-a petrecut pe strada Beja din Deva, unde un tânãr de 19 ani a fost abordat de minor ºi lovit. Mama tânãrului a fost cea care a anunþat Poliþia Deva. ”Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale ºi cei ai Biroului de Ordine Publicã Deva au reuºit, în cadrul unei acþiuni, sã îl identifice pe prezumtivul autor al infracþiunii reclamate. Acesta este minor în vârstã de 17 ani, din municipiul Deva, care a fost reþinut preventiv, pentru 24 de ore, sub aspectul comiterii infracþiunii de tâlhãrie”, a informat IPJ Hunedoara. Suspectul de tâlhãrie a fost încarcerat în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã din cadrul Poliþiei Municipiului Deva ºi urmeazã a fi prezentat magistraþilor
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iunie 2020 angajare. Scopul contractului este de a consolida capacitãþile instituþionale ale Centrului de instruire ºi cercetare în domeniul social ºi de muncã (ÇASGEM), ale partenerilor sociali ºi ale ONGurilor prin adaptarea modulelor de instruire în reabilitarea profesionalã; livrare de instrucþiuni pentru traineri; proiectarea scenariilor de formare virtualã, organizarea de vizite de studiu, ateliere ºi seminarii în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, în special în sectorul construcþiilor, mineritului, chimiei ºi metalelor. Bugetul total al proiectului prevãzut pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite prin contract este de 3.236.950 EUR.
Reabilitarea exterioarã a blocului situat pe strada Liliacului, nr.2 aproape de finalizare Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva, în vederea luãrii mãsurilor legale.
A
lt minor tâlhãrit
Poliþiºtii deveni au mai fost sesizaþi ºi cã un minor de 13 ani a fost bãtut de douã persoane ºi tâlhãrit. ”În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit faptul cã minorul, în jurul orei 00:30, a fost abordat de doi tineri, în vârstã de 21 ºi, respectiv, de 23 de ani, ambii din municipiul Deva. Tânãrul de 23 de ani i-a sustras persoanei vãtãmate un pachet de þigarete, iar când acesta i-a cerut sã îi restituie pachetul, respectivul i-a aplicat mai multe lovituri, cu scopul de a pãstra bunul sustras”, precizeazã IPJ Hunedoara. Suspecþii au ajuns ºi ei în arestul IPJ pentru 24 ore, pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie calificatã. M. GÂNJU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)
L
ucrãrile de reabilitare a blocului de pe strada Liliacului, nr. 2 se desfãºoarã conform graficului. Au fost finalizate pânã în prezent lucrãrile la acoperiº ºi o mare parte din cele de la faþada blocului, astfel cã în scurt timp dacã vremea va permite, acestea vor fi finalizate. “Sunt extrem de bucuros, cã am reuºit, sã gãsim resursele financiare necesare pentru reabilitarea exterioarã acestui bloc, astfel cã, pe lângã faptul cã am înlãturat pericolul pe care îl reprezenta prin starea avansatã de degradare în care se afla, am reuºit ºi sã aducem un ºi plus de imagine zonei în care este amplasat”, declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã. Dupã finalizarea proiectului de reabilitare exterioarã se va stabili destinaþia spaþiilor din interior ºi redarea acestuia în circuitul public.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
z
Maximilian G ÂNJU
Desktop publishing:
z
Monika BACIU
Bogdan MITRACHE
z
Genu TUÞU
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iunie 2020
Tânãra din Aninoasa care a infectat SUP nu este vinovatã T
ânãra de 26 de ani din oraºul Aninoasa, ºoferiþã pe TIR, care a infectat personalul medical al Spitalului de Urgenþã din Petroºani, fiind pacienta cu nr 1 din Valea Jiului, infectatã cu noul coronavirus, a fost scãpatã de dosarul penal.
Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dosarul în care femeia era cercetatã pentru
zãdãrnicirea combaterii bolilor, a fost clasat. „Dosarul a fost soluþionat în temeiul articolului 315, al 1 litera b, din Codul de Procedurã Penalã, fiind emisã o soluþie de clasare a cauzei sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de zãdãrnicire a combaterii bolilor, prevãzutã de articolul 352 aliniatul 1 din Codul Penal”, a precizat procurorul secþiei judiciare al Parchetului de pe lângã Tribunal Hunedoara, Ionela Sanda Draia, înlocuitor al purtãtorului de cuvânt.
Tânãra este cea care a pãrãsit izolarea la domiciliu, dupã întoarcerea din zona de risc, respectiv Verona, din Italia, ºi s-a dus la secþia de urgenþã a Spitalului din Petroºani. Ulterior, a fost internatã la neurologie. Douã secþii ale spitalului au fost închise imediat dupã ce angajaþii au ieºit pozitiv la testul pentru depistarea noului coronavirus. Nu mai puþin de 80 de angajaþi au fost testaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce au intrat
în contact cu tânãra din Aninoasa, dar ºi pacienþii cu care femeia s-a aflat în salon. Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani s-a sesizat din oficiu ºi
CERT-RO: Atenþie la Înecatã într-o e-mail-urile care falsificã baltã formatã identitatea realã a expeditorului
în urma ploilor ragedia a avut loc la Govãjdia, iar victima, o T femeie de 47 de ani, plecase
C
entrul Naþional de Rãspuns la Incidente de Securitate Ciberneticã atrage atenþia asupra e-mail-urilor care falsificã identitatea realã a expeditorului. Când mai multe persoane sunt nevoite sã lucreze de la distanþã, activitãþile pe internet sunt pe un trend ascendent. Atacatorii sunt conºtienþi de acest lucru ºi vãd situaþia specialã în care ne aflãm ca pe o oportunitate de a lansa diferite forme de atacuri, mai mult sau mai puþin complexe. Astfel, în cãsuþele de e-mail, pe lângã mesajele legitime, sunt din ce în ce mai multe mesaje nesolicitate. Conform Centrului Naþional de Rãspuns la Incidente de Securitate Ciberneticã, acestea, de regulã, au ca scop pãcãlirea potenþialelor victime, prin determinarea acestora sã efectueze anumite acþiuni, care pot duce la compromiterea/ infectarea dispozitivelor ºi la scurgerea de informaþii/colectarea de date. Una dintre tehnicile folosite de cãtre atacatori în acest sens este spoofing-ul. Spoofing-ul se referã la acþiunea de a
miercuri seara sã-ºi caute vacile într-o pãdure.
falsifica adresa de retur a e-mailurilor trimise, pentru a ascunde identitatea adresei reale de unde provine mesajul. „Practic, atunci când identitatea expeditorului este falsificatã, mesajul primit pare sã provinã de la o altã persoanã, sau din altã zonã, decât sursa realã. Aceastã tehnicã este adesea folositã în campaniile de tip phishing sau în rãspândirea de malware, pentru cã oferã destinatarului falsa impresie cã mesajul vine de fapt de la o sursã de încredere, lucru care îl poate face mai puþin vigilent. Menþionãm cã asemenea tehnici malitioase au afectat, în ultima vreme, inclusiv companii din România”, aratã CERT-RO.
R
ecomandãri pentru utilizatori:
Evitaþi accesarea de link-uri sau ataºamente din e-mail-uri, efectuarea
unor plãþi sau transmiterea de date confidenþiale, fãrã o minimã documentare în prealabil, în special în cazul mesajelor venite din surse necunoscute; Atenþie la calitatea textului furnizat, precum eventuale greºeli de redactare, gramaticale sau de exprimare! De multe ori atacatorii se folosesc de instrumente automate de traducere; Atunci când nu sunteþi siguri de veridicitatea mesajului, puteþi valida telefonic cu expeditorul transmiterea lui; Folosiþi o soluþie de securitate (antivirus) actualizatã; Efectuaþi back-up (copierea datelor pe alte medii de stocare decât cel local) regulat ºi aplicaþi actualizãrile de securitate, imediat ce acestea devin disponibile. (sursa: Mediafax)
Din primele date ar fi cãzut într-o baltã formatã în urma ploilor abundente din ultima perioadã. Trupul ei a fost descoperit ieri dimineaþã. Echipajul SAJ Hunedoara n-a mai putut face nimic pentru victimã, a precizat medicul Cãlin Dumitrescu, purtãtorul de cuvânt al Serviciului de Ambulanþã Judeþean Hunedoara. Poliþiºtii au stabilit cã femeia voia sã-ºi ducã animalele de pe locul de pãºunare, spre satul Lelese. Soþul femeii decedate, în noaptea de 24/25.06.2020, observând cã soþia lui nu mai revine la domiciliu, a cãutat-o în zona unde pãºunau animalele, dar nu a anunþat dispariþia acesteia, crezând cã a plecat la mama ei, în satul Lelese, fãrã a-l anunþa (lucru pe care l-a mai fãcut în trecut, când a revenit la domiciliu dupã câteva zile). Ieri dimineaþã, bãrbatul a
procurorii i-au fãcut dosar penal tinerei, dar dosarul a ajuns în final la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Diana MITRACHE
gãsit cadavrul soþiei într-un heleºteu format pe râul Govãjdia. ”Din verificãrile efectuate la faþa locului, se pare cã femeia ar fi încercat sã traverseze râul Govãjdia spre locul de pãºunare al animalelor, pe un tunel din beton construit pentru captarea apei din râu, tunel de pe care a alunecat ºi a cãzut în heleºteu, unde a decedat”, a informat IPJ Hunedoara. Echipajul I.S.U. Hunedoara deplasat la faþa locului a recuperat din apã cadavrul persoanei decedate, acesta fiind preluat de cãtre reprezentanþii S.J.M.L. Hunedoara, în vederea efectuãri necropsiei ºi stabiliri cauzei exacte a decesului. Pe de altã parte, pompierii hunedoreni au muncit neîntrerupt ºi miercuri atât pe durata zilei cât ºi a nopþii, pentru a remedia stricãciunile provocate de ape. ªi ieri acþionau 42 de pompieri militari în localitãþile Bãþãlar, Streisângeorgiu, Aurel Vlaicu ºi Râu Mic pentru evacuarea apei din peste 40 de gospodãrii ale populaþiei aflate în zonele afectate. ”Drumul judeþean 668 care face legãtura dintre localitãþile Streisângeorgiu ºi Bãþãlar rãmâne impracticabil pe ambele sensuri, fiind blocat pentru formarea unei breºe de scurgere pentru evacuarea apei din zona inundatã”, a anunþat ISU Hunedoara. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Ruta Bisericilor de Lemn din Bihor este prima rutã cultural turisticã recunoscutã din România uta Bisericilor de Lemn R din judeþul Bihor este prima rutã cultural turisticã recunoscutã de Ministerul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, informeazã un comunicat. Ministerul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, prin Serviciul Relaþii Internaþionale ºi Afaceri Europene în Domeniul Turismului, a creat un sistem voluntar de recunoaºtere a rutelor cultural turistice, dezvoltate de organizaþiile de turism sau de autoritãþile publice locale. Documentaþia, în vederea recunoaºterii drept Rutã Cultural Turisticã localã, a fost transmisã de cãtre Agenþia de Management al Destinaþiei Bihor. „În þara noastrã existã multe destinaþii ºi obiective turistice care pot fi promovate prin Rute Cultural Turistice,
indiferent cã vorbim despre o tematicã istoricã, arheologicã, religioasã sau gastronomicã. Ce ne propunem noi, la nivelul ministerului, este sã le oferim aceastã recunoaºtere ºi astfel sã subliniem importanþa dezvoltãrii produselor turistice româneºti” a declarat EmilRãzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri – Direcþia Generalã Turism. Sistemul de recunoaºtere voluntarã, caracterizat de experienþa dobânditã la nivel instituþional prin exercitarea
calitãþii de membru al Acordului Parþial Extins, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, urmãreºte conºtientizarea actorilor din turism asupra semnificaþiei patrimoniului cultural material ºi imaterial pentru societate ºi pentru generaþiile urmãtoare, în contextul valorificãrii economice durabile. Un alt obiectiv al acestui demers este identificarea Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate pe plan local, regional sau naþional, cu scopul de a
implementa modele de bune practici care pot creºte competitivitatea activitãþii turistice. Se are în vedere, totodatã, acordarea de consultanþã celor care doresc sã le dezvolte la nivel naþional sau eventual sã le certifice la nivel european. Procedural, dupã depunerea documentaþiei la Ministerul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, autorii vor primi în termen de 30 de zile rãspunsul privind recunoaºterea drept Rutã Cultural Turisticã localã, regionalã sau naþionalã. Rutele Cultural Turistice Naþionale trebuie sã cuprindã obiective turistice din minimum trei judeþe, iar cele realizate la nivel regional din minimum 2 localitãþi. Amintim cã mai multe obiective turistice din þara noastrã sunt incluse în 8 rute culturale certificate de Consiliul Europei, respectiv Ruta Transromanica, Ruta Moºtenirii Evreieºti, Ruta
Cimitirelor Semnificative, Ruta Art Nouveau, Ruta Împãraþilor Romani ºi Dunãreanã a Vinului, Ruta Culturalã ITER VITIS, Ruta Culturalã ATRIUM ºi Ruta Cortinei de Fier. De asemenea, þara noastrã face parte ºi din Ruta Istoriei Antice a României la Marea Neagrã ºi Ruta Voievodului ªtefan cel Mare ºi Sfânt în România ºi în Republica Moldova. În prezent, sunt în proces de finalizare Ruta Naþionalã a Oraºelor ºi Staþiunilor Balneare Istorice ºi Ruta Naþionalã a Vinului Românesc. Videoclipul de prezentare a Rutei Bisericilor de Lemn din Bihor poate fi urmãrit accesând urmãtorul link: https://www.facebook.com/ MinisterulTurismuluiMT/videos /669755700258756
Romicã este cel mai mic pui de zimbru de la Haþeg
omicã se numeºte cel mai mic pui R de zimbru de la
rezervaþia din Haþeg. Acesta tocmai a împlinit 10 zile. Poate fi vãzut în Rezervaþia de zimbri HaþegSlivuþ, acolo unde este îngrijit cu dragoste de mama lui – Spider Woman ºi protejat de toþi membrii turmei. ” La 3 km de oraº pe DN66, se gãseºte renumita rezervaþie de zimbri, prima locaþie de pe teri-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 26 Iunie 2019
toriul României în care a fost reintrodus zimbrul european (Bison bonasus), dispãrut din fauna þãrii dupã anul 1852. Povestea unuia dintre simbolurile Haþegului a început în 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri – Podarec ºi Polonka – a fost adusã din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus încã un exemplar, tot din Polonia, Pumila. Aceºtia s-au înmulþit, astfel încât în anul 1979, în Rezervaþia de Zimbri Slivuþ-Haþeg, existau deja
12 zimbri. O lege nescrisã, dar respectatã cu sfinþenie, spune cã numele puilor nãscuþi în þara noastrã trebuie sã înceapã cu litera “R” sau chiar cu indicativul “RO”. Aºa cã, toþi cei peste 50 de “zimbriºori” care au vãzut lumina zilei la Haþeg, de-a lungul celor 54 de ani de existenþã a Rezervaþiei, au purtat astfel de nume. Primii au fost: Roman, Retezat ºi Românã. În anul 2002, au fost aduse la Haþeg trei exemplare de zimbri de la Bucºani. În anul 2012, în rezervaþia aflatã la 3 km de Haþeg, trãiau zece zimbri. Adulþii – Roºu, Romeo, Romaniþa, Roxi, Roxana ºi Rozina – care aveau vârste cuprinse între 3 ºi 13 ani. Recordul absolut, cu care se mândresc administratorii, îl reprezintã cei patru pui care ºi-au început povestea de viaþã în vara acelui an: Romulus , Roman , Rodica ºi Roibu. “Este o premierã faptul cã toate cele patru femele exis-
tente în Rezervaþia Haþeg-Slivuþ au fiecare, câte un pui. Nu s-a mai întâmplat niciodatã sã avem, într-un singur an, patru zimbriºori”, a
declarat Petru Crãciunescu, pãdurar în cadrul Ocolului Silvic Retezat, Direcþia Silvicã Hunedoara, cel care de 17 ani se ocupã, împreunã cu soþia, de administrarea zonei ºi îngrijirea preþioaselor ºi impunãtoarelor animale. Familia de zimbri de la SlivuþHaþeg a primit în sânul ei un exemplar ºi în anul 2004, pe Roxana. Din pãcate în 2014, 7 exemplare au murit din cauza bolii ”limbii albastre” iar în momentul de faþã, în rezervaþie se aflã un
numãr de 6 exemplare de zimbri, 3 masculi ºi 3 femele”, potrivit hategturism.ro Rezervaþia de Zimbrii de la Haþeg fost fondatã în anul 1958, când doi zimbri numiþi Podarec ºi Polonka au fost aduºi în România din Polonia. Rezervaþia din pãdurea Slivuþ este printre puþinele locuri din Europa unde trãieºte zimbrul (bison bonasus). Cosmin BACIU FOTO: RomsilvaDirecþia Silvicã Hunedoara
Mina Petrila: SNIM ar da-o, CJH ar lua-o
ãþiºurile birocratice încã împiedicã vinH derea activelor conside-
rate monumente istorice de la Mina Petrila. Consiliul Judeþean Hunedoara îºi asumã cumpãrarea lor, în timp ce responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului spun cã s-ar scãpa de ele ºi de cheltuielile aferente. Doar cã birocraþia treneazã aplicarea deciziilor. O vreme nu avea guvernul ministru. Apoi a avut ºi nu s-au perfectat actele, iar acum cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara spun cã la Societatea de Închideri de
Mine este problema. „Fac apel la conducerea SNIM VJ, la cei de la Ministerul Economiei sã facã acea AGA, în care nouã sã ne rãspundã la adresa prin care noi, cei de la CJH cerem sã cumpãrãm ce a mai rãmas din mina Petrila. Nu avem niciun rãspuns, nici pânã la aceastã orã. Noi vrem sã luãm Mina Petrila, dar nu depinde de noi”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara. Cei de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului spun, pe de altã parte, cã ºi ei ar vrea sã nu mai fie nevoiþi sã
Elev eliminat la ultima probã, cã avea cascã în ureche n singur elev a fost eliminat la U ultima probã a Bacalaureatului în judeþul Hunedoara. Este vorba despre un absolvent care va mai putea sã susþinã acest examen abia în sesiunea de toamnã a anului viitor, conform procedurii. La cea obligatorie, au fost scoºi din examen alþi 5, din cauzã cã aveau la ei telefoanele mobile. „Examenul a decurs în condiþii normale, nimic deosebit faþã de celelalte probe. Au fost absenþi 184 de elevi. Toþi au trecut de dimineaþã triajul epidemiologic, adicã nu avem elevi cu temperaturã de peste 37,5. Dar avem un singur elev care a încãlcat regulamentul. Este din zona Orãºtie ºi a fost surprins cu o cascã în ureche”, a spus Ilie Pârvan, inspector general IªJ Hunedoara. Aceasta a fost ultima probã a examenului de Bacalaureat din aceastã sesiune, iar la final, cei mai mulþi liceeni au spus cã subiectele au fost uºoare. „Nu ºtiu cum a fost. Eu am scris, dar vom vedea când vin rezultatele. Nu ºtiu ce sã mai zic. Nici nu ºtiu ce notã iau, dar e bine cã a trecut. Am ºtiut, asta conteazã. Cred cã la românã a fost mai greu, totuºi”, a spus unul dintre absolvenþii de liceu din Petroºani. Iar unii absolvenþi au fost aºteptaþi de prieteni cu surprize. „Mi se pregãteºte o surprizã, sper cã este una plãcutã, totuºi. Am dat la fizicã azi. A
plãteascã paza obiectivelor ºi chiar sã le vândã. „Consiliul de Administraþie se întruneºte vineri la ora 11,00, în data de 26 iunie. Este al doilea CA al
fost neaºteptat de bine, mã aºteptam sã fie greu. Deºi am terminat cam repede, sper cã nu am fãcut vreo prostie. Cred cã la matematicã a fost mai greu, totuºi. Nu mã aºteptam, cã aveam emoþii la românã, totuºi. Dar a trecut ºi acum mã duc cu prietenele mele sã sãrbãtoresc finalul”, a spus o altã absolventã. „Am ºtiut. Tot fizicã am dat. Sunt optimist, cã a fost bine”, a spus un alt absolvent de la profilul real. A fost ultima probã, cea la alegere, care este susþinutã în funcþie de profil, respectiv uman ºi real. Astfel, candidaþii la ultima probã a examenului de BAC puteau sã aleagã una dintre urmãtoarele materii, pentru examen, în funcþie de studiile urmate în liceu: Fizicã, Chimie, Biologie sau Informaticã – pentru elevii de la profilul real din filiera teoreticã, de la profilul tehnic ºi profilul resurse naturale ºi protecþia mediului din filiera tehnologicã ºi de la profilul militar din filiera vocaþionalã, sau Geografie, Filosofie, Logicã ºi argumentare, Economie, Psihologie ºi, dupã caz, Sociologie, dacã absolvenþii sunt de la profilul umanist din filiera teoreticã, de la profilul servicii din filiera tehnologicã ºi din toate profilurile ºi specializãrile din filiera vocaþionalã, cu excepþia celui menþionat mai sus. Diana MITRACHE
SNIM, cã am mai avut unul luna trecutã. În CA vine toatã lumea, dar nu am pe ordinea de zi dis-
cuþii despre activele de la mina Petrila. ªtiþi statutul lor, sunt întabulate, dar, dacã îºi exprimã CJH în continuare doleanþa ºi vrea sã cumpere clãdirile, are tot concursul nostru. Asta ºi vrem. Este un lucru care, în final, 2021, mã vor încurca. Cã eu trebuie sã le sigur pazã, care este costisitoare ºi suntem limitaþi din punct de vedere financiar. E perfect, pânã la urmã, dacã mã scapã de ele”, a precizat Cãlin Daniel Sîrb, director SNIM VJ. Experþii au stabilit, în urma evaluãrii, cã aceste
Pãdurile se regenereazã în urma tãierilor controlate omsilva prezintã imagini cu pãduri de fag regenerate R natural, sub masiv, în urma
tãierilor progresive, la Ocolul Silvic Grãdiºte din cadrul Romsilva – Direcþia Silvicã Hunedoara. Contrar unor opinii, pãdurile se regenereazã atunci când tãierile se fac în mod corespunzãtor. Suprafeþele regenerate natural sau artificial, prin împãduriri, sunt îngrijite cel puþin 6 ani de silvicultorii Romsilva, pânã când se transformã într-o pãdure tânãrã. ”În cazul puieþilor forestieri plantaþi în campaniile de împãduriri, anual se efectueazã mai multe lucrãri de îngrijiri, manual sau mecanizat, precum îndepãrtarea vegetaþiei lemnoase sau ierboase din jurul puieþilor sau sãparea în jurul puieþilor, pentru a sprijini dezvoltarea acestora. La regenerãrile naturale, sunt efectuate lucrãri de stimulare
active de la Petrila costã cam 2.160.000 de lei ºi cei din Consiliul Judeþean spun cã obiectivele istorice ar urma sã le preia Muzeul Civilizaþiei Dacice, care sã scrie proiecte europene ºi sã le punã în valoare. Terenul rãmas va fi pus la dispoziþia celor interesaþi, cã acolo este apã, curent, gaz. O parte din Preparaþie, ar urma sã fie preluatã de Asociaþia Planeta Petrila, care are în plan sã atragã 5 milioane de euro, iar clãdirile administrative pot fi preluate de primãrie, care ar urma sã îºi aducã acolo toate serviciile la un loc. Diana MITRACHE
a regenerãrii noilor lãstari din rãdãcinã din care se vor dezvolta noi arbori, îndepãrtarea speciilor copleºitoare ºi cele de favorizare a instalãrii seminþiºului”, aratã Romsilva. Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva a efectuat anul trecut lucrãri de îngrijiri a suprafeþelor regenerate artificial, prin împãduriri, pe 53.000 de hectare ºi pe alte 14.900 hectare suprafeþe regenerate natural, în pãdurile de stat administrate. Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva a regenerat în ultimii ºapte ani 111.554 hectare fond forestier de stat, plantând în aceastã perioadã peste 200 milioane de puieþi forestieri. Cosmin BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului Vineri, 26 Iunie 2020
Marius Surgent, deputat PNL: Mãsurile de sprijin în economie luate de Guvernul PNL au dat rezultate
riza globalã generatã de C pandemia COVID-
19 care a impus, într-o primã fazã, instituirea stãrii de urgenþã a necesitat soluþii concrete de sprijin atât pentru angajaþi cât ºi pentru angajatori. În acest context, Guvernul PNL ºi-a asumat protejarea fiecãrui loc de muncã prin susþinerea financiarã a plãþii ºomajului tehnic pentru angajaþii cãrora le-au fost suspendate temporar con-
tractele de muncã. De asemenea firmele mici ºi mijlocii au avut la dispoziþie programe de susþinere financiarã garantate sau finanþate de stat.
urgent: S Intervenþia guvernului a vizat
economia, sistemul sanitar precum ºi sprijn concret pentru diverse categorii sociale
Deputatul liberal, Marius Surgent subliniazã faptul cã situaþia generatã de aceastã pandemie a fost atât de complexã încât
intervenþia guvernului a vizat mai multe paliere: economia, sistemul sanitar dar ºi mãsuri de sprijin pentru diverse categorii sociale. “Aceastã situaþie generatã de pandemia COVID-19 a avut un impact major în societate. Au fost necesare decizii ce au vizat restrîngerea unor drepturi civile care au impus soluþii imediate în sprijinul cetãþenilor. În acest context, Guvernul PNL ºi-a asumat decizii importante iar mãsurile luate s-au dovedit a fi benefice atât pentru societate cât ºi pentru economie. Mãsuri pentru relansarea economiei “Odatã cu ridicarea unor restricþii impuse de starea de urgenþã, pot spune cã suntem într-o nouã etapã în care guvernul liberal a
CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA -ANUNÞ-
În temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 30.06.2020, ora 11,00, se va desfãºura în sistem de videoconferinþã, ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, cu urmãtoarea ordine de zi:
1. Proiect de hotãrâre privind trecerea unui imobil din domeniul public al Judeþului Hunedoara în domeniul public al Municipiului Deva; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ºi a Documentaþiei de Avizare a Lucrãrilor de Intervenþii (DALI) pentru obiectivul de investiþii ,,Lift exterior la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad, Judeþul Hunedoara”; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea revizuirii devizului general pentru obiectivul de investiþii „Reamenajare spaþiu expoziþional la Galeriile de Arta FORMA Deva”; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, a statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
pregãtit mãsuri care sã permitã mediului de afaceri o redresare cât mai facilã spre normalitate. În acest context, Guvernul PNL a propus o serie de mãsuri active pentru mediul economic. Astfel, de la 1 iunie firmele care îºi reiau activitatea vor primi sprijin financiar direct din partea guvernului prin plata, cãtre angajaþii întorºi la muncã din ºomajul tehnic, a 41,5 la sutã din valoarea salariului de bazã. Mai mult, Guvernul PNL propune mediului de afaceri un parteneriat care are ca obiectiv sprijin concret pentru unele categorii sociale aflate în cãutarea unui loc de muncã: tinerii cu vârsta pânã în 29 de ani ºi persoanele care au peste 50 de ani. Astfel, firmele care angajeazã persoane care fac parte din
aceastã categorie vor primi sprijin financiar din partea statului, reprezentând plata a jumãtate din salariu în cuantum de maxim 2.500 de lei. Aceastã mãsurã are ca scop atât stimularea angajãrilor în mediul privat cât ºi sprijinul acestor categorii sociale. Acestea sunt doar câteva dintre deciziile luate de guvern în ultima perioadã ºi ca o concluzie, având în vedere datele statistice privind economia, pot spune cã mãsurile care au venit în sprijinul mediului de afaceri au avut rezultate benefice”, a subliniat deputatul.
mpreunã vom “Î face ca lucrurile sã revinã la normal
în cel mai scurt timp ºi sigur posibil” “Cu siguranþã nu puteam trece printr-o astfel de situaþie fãrã sprijinul ºi sacrificiul
5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru obiectivul de investiþii: ”Modernizare Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã nr.1 Pãcliºa”; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea comasãrii a douã imobile-terenuri aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, virãrile de credite bugetare în cadrul aceluiaºi capitol al bugetului, precum ºi modificarea programului de investiþii, anexã la buget, pe anul 2020; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Monografiei economico-militare a Judeþului Hunedoara; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Bibliotecii Judeþene ”Ovid Densuºianu” Hunedoara-Deva; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea demarãrii procedurilor de reziliere a Contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în Zonele de colectare 1 Brad, 2 Haþeg, ºi 3 Centru Judeþul Hunedoara aferente proiectului ”Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara” ºi acordarea unui mandat în acest sens; Iniþiator: Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara 11. Intrebãri, interpelãri.
cetãþenilor. Este, din punctul meu de vedere, cel mai important aspect care trebuie subliniat de fiecare datã atunci când vorbim de aceastã pandemie. Cu sprijinul ºi înþelegerea de care au dat dovadã majoritatea românilor, Guvernul PNL a trecut România cu bine prin cea mai grea perioadã a crizei generate de aceastã pandemie. Aºa va fi ºi în viitor. Suntem parteneri cu românii iar autoritãþile se bazeazã pe acest lucru, pe responsabilitatea individualã ºi sprijinul celor care au rãspunderi pentru alþii în societate: pãrinþi, profesori, vânzãtori, transportator, angajaþi în administraþiile publice sau alimentaþie publicã, etc. Tocmai de aceea sunt convins cã alãturi de români, împreunã vom face ca lucrurile sã revinã la normal în cel mai scurt timp ºi sigur posibil”, a concluzionat, Marius Surgent, deputat PNL.
Accident cauzat de un ºofer beat bãgat un alt ºofer nevinovat în spital dupã ce, din cauza A alcoolului, a intrat pe contrasens.
Individul de 25 de ani, din Strehaia, conducea pe DN76, pe raza comunei ªoimuº, din direcþia Deva spre Brad. Victima rãnitã în urma accidentului, un tânãr de 21 de ani, din comuna Bãiþa, circula regulamentar. În urma testãrii celor doi conducãtori auto, poliþiºtii au stabilit cã individul care a produs evenimentul rutier consumase bãuturi alcoolice. În cazul sãu, aparatul etilotest a indicat o concentraþie de 1,19 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Pe numele vinovatului, poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunilor de vãtãmare corporalã din culpã ºi conducerea unui vehicul sub influenþa bãuturilor alcoolice. (M. G.)
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iunie 2020
Lucrãrile la Grãdiniþa Viitorul din Lupeni sunt în grafic
ucrãrile la Grãdiniþa Viitorul din Lupeni L sunt în grafic. Ministerul
Lucrãrilor Publice, Dezvoltãrii ºi Administraþiei în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaþional Regional 2014-2020,ºi Municipiul Lupeni, în calitate de beneficiar au semnat în data de 12 mai 2020 contractul de finanþare nr. 5468 pentru proiectul ”Grãdiniþa Viitorului - Reabilitare ºi echipare grãdiniþã ºi reabilitare alei de acces la grãdiniþã în zona dintre strãzile Viitorului ºi Tineretului”. Proiectul este cofinanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã prin Programul Operaþional Regional 2014-2020. În termen de 61 de luni de la semnarea contractului trebuie finalizare lucrãrile. Obiectivul general al proiectului ”Grãdiniþa Viitorului - Reabilitare ºi echipare grãdiniþã ºi reabilitare alei de acces la grãdiniþã în
zona dintre strãzile Viitorului ºi Tineretului” îl constituie îmbunãtãþirea calitãþii vieþii populaþiei în municipiul Lupeni. ”Scopul proiectului este creºterea calitãþii sistemului de învãþãmânt preºcolar, îmbunãtãþirea infrastructurii si oferirea de condiþii adecvate desfãºurãrii procesului instructiv - educativ. Importanta obiectivului de investiþii deriva din necesitatea punerii la dispoziþie a resurselor materiale necesare pentru asigurarea minimului de dotãri si a spaþiilor adecvate desfãºurãrii activitãþilor educaþionale, impunându-se astfel investiþii pentru reabilitarea, îmbunãtãþirea si echiparea
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
S.C. ASIVALS E&E S.R.L., titular al proiectului “EXTINDERE SPAÞIU PRODUCÞIE”, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul “EXTINDERE SPAÞIU PRODUCÞIE”, propus a fi amplasat în oraºul Petrila, localitatea componentã Jieþ, str. Jieþ, nr. 160/5, jud. Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, judeþul Hunedoara, în zilele de luni – joi, între orele 800 -1600 ºi vineri între orele 800 – 1400 , precum ºi la urmãtoarea adresã de internet http://apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicãrii anunþului pe pagina de internet a Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara.
infrastructurii educaþionale”,aratã autoritãþile locale din municipiul Lupeni. Se reabiliteazã ºi se modernizeazã clãdirea grãdiniþei, se îmbunãtãþeºte eficienþa energeticã a clãdirii, se amenajeazã spaþiul de joacã, se asigurã condiþiile cele mai bune pentru desfãºurarea activitãþilor educative prin dotãrile de ultimã generaþie. Se reabiliteazã infrastructura aferentã cãilor de acces dupã cum urmeazã: - mobilarea cu bãnci a aleilor de acces la blocuri; - realizarea unor treceri de pietoni bine semnalizate; - realizarea semnalizãrii astfel încât sa se asigure circulaþia pietonalã ºi a bicicliºtilor; - realizarea unor elemente de tip educaþional pe aceasta infrastructurã: trecere de pietoni semnalizata luminos - controlata cu semafoare, realizarea unui sistem de iluminat in zona grãdiniþei care va folosi energia electricã captatã de panourile fotovoltaice în perioadele de vacanþã. Cosmin BACIU
Comunicat de presã
În Valea Jiului, PSD are deja candidaþi desemnaþi ºi merge înainte cu aceºtia spre victorie în alegerile locale din 2020 Dupã cum constatãm aproape în fiecare zi, în era tehnologiei informaþiei lupta politicã îmbracã tot mai des forma ºtirilor false propagate pe reþelele de socializare, de cele mai multe ori de pe conturi false, cu scopul de a induce în eroare electoratul fidel al Partidului Social Democrat. O astfel de informaþie, care circulã în aceste zile pe reþelele de socializare, acrediteazã ideea cã unul dintre candidaþii PSD din Valea Jiului s-ar fi retras din cursa electoralã ºi ar fi fost înlocuit de un alt candidat de primar. În faþa acestui fake news, reiterãm poziþia Partidului Social Democrat de a-ºi susþine pentru un nou mandat primarii aflaþi în aceastã funcþie, în toate localitãþile din România. Organizaþia PSD Hunedoara îºi exprimã cu atât mai mult încrederea în primarii sãi, îndeosebi a celor din Valea Jiului, cu cât aceºtia se bucurã ºi de sprijinul cetãþenilor din comunitãþile pe care le conduc. În aceste condiþii, invitãm alegãtorii sã nu dea crezare oricãrui zvon aruncat pe reþelele de socializare ºi sã fie convinºi cã PSD îºi susþine candidaþii deja desemnaþi pentru alegerile locale din septembrie 2020 în drumul acestora spre câºtigarea unui nou mandat. Mai mult, pentru Valea Jiului avem convingerea cã în acest an, competiþia electoralã se va încheia cu un rezultat aºteptat de o largã majoritate a cetãþenilor din aceastã regiune a judeþului Hunedoara ºi anume ”Victorie pentru candidaþii social-democraþi în 6 din 6 localitãþi !” Senator Cristian Resmeriþã, Preºedinte executiv Organizaþia judeþeanã a PSD Hunedoara Coordonator al Organizaþiilor PSD Valea Jiului
Spitalul municipal din Hunedoara va trata cazurile de COVID
S
pitalul municipal Alexandru Simionescu din Hunedoara va trata pacienþii infectaþi cu noul coronavirus. ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Pacienþii infectaþi cu noul coronavirus nu vor mai fi trataþi la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. Modificarea a fost publicatã în Monitorul Oficial. Hunedorenii infectaþi cu COVID-19 vor fi trataþi la spitalul municipal din Hunedoara, dar ºi la spitalele suport
COVID din Lupeni, Vulcan, Haþeg ºi Orãºtie. Ministerul Sãnãtãþii a decis scoaterea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva de pe lista unitãþilor medicale unde erau trataþi pacienþii infectaþi cu noul coronavirus. De altfel, unitatea medicalã a fost chiar spital COVID dupã ce mai mulþi pacienþi ºi cadre medicale s-au infectat cu noul coronavirus. Cel mai mare spital din judeþ a fost chiar ºi în carantinã, iar aici a fost desemnatã conducere militarã. Cosmin BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iunie 2020
Henþ cu mâna
S-A MAI DUS UN FOST JIULIST Un om ºi un antrenor aparte, inteligent, cu un terifiant simþ al umorului ºi bun-simþ”. Îmi scria pe
facebook unul din mentorii mei în presa sportivã, domnul Nicolae Stanciu de la Deva. O caracterizare
scurtã ºi la obiect. ªtiam cã e bolnav dar mai speram... Tocmai mã pregãteam sã trimit materialele de vineri spre ”Cronicã”, când amicul Geza îmi trimite pe whattsap vestea tragicã: a murit Ionuþ Popa. Personal am avut o relaþie bunã cu el, în
acel an cât a fost la Petroºani... Era un tip spiritual ºi îmi pare rãu cã vestea datã de Geza ºi apoi aprofundatã pe surse, mi-a rãsturnat subiectul de presã ales anterior. Este o mare pierdere în fotbalul românesc. Ionuþ Popa
a fost mereu o patã de culoare, o prezenþã atipicã. Nu uit poveºtile lui, la un suc, ori un ceai, în serile de la Mediaº, prelungite pânã în noapte târziu. Ce mai e de spus? Dumnezeu sã-l odihneascã în pace.
Dupã o lungã suferinþã, un fost antrenor al Jiului,
IONUÞ POPA A ÎNCETAT DIN VIAÞÃ
I
nternat în Spitalul Judeþean Arad în urmã cu douã sãptãmâni, în urma unui stpo cardio-respirator, antrenorul Ionuþ Popa (67 ani) a încetat din viaþã în dimineaþa zilei de 25 iunie. Fost jucãtor la mai multe echipe din zona Banatului, Ionuþ Popa ºi-a început cariera ca jucãtor la Victoria Ineu, apoi la Steagul Arad, UTA, Motorul Arad, FC Bihor Oradea, Politehnica Iaºi, CS Mioveni, ACS Poli Timiºoara, ªoimii Pâncota, în ultima oarã, în perioada aprilie 2018 – iunie 2019, fiind la UTA, pe care o promovase în liga I în anul 2012. Afecþiunile avute – amorþeli în zona facialã, imposibilitatea de a mai vorbi ºi de a mai miºca un ochi – au dus la concluzia cã Ionuþ Popa are atac cerebral ori infarct miocardic. În ciuda unor analize complexe în þarã ºi strãinãtate, problemele
Momentul semnãrii contractului la Jiul de cãtre Ionuþ Popa (februarie 2004) alãturi de conducãtorii echipei de atunci, Marian Spiru ºi Alin Simota medicale s-au agravat, ducând în cele din urmã la decesul sãu.
Înger ºi demon la Jiul A venit ca antrenor la Jiul în returul campionatului 2003-2004, fiind adus sã promoveze echipa în divizia ”A”, înlocuindu-l atunci pe Dumitru Marcu. Era generaþia lui Hotoboc, Irina,
O fotografie din anul 2005 în care autorul acestor rânduri poza alãturi de Ionuþ Popa, când acesta era antrenor la Politehnica Iaºi
Damian Militaru, Ciocoi, Buhuºi, Gabi Apetrei, Nae Iorga sau Pâcleºan. Din pãcate ratarea victoriei în ultima etapã cu Gaz Metan Mediaº a amânat promovarea echipei cu încã un sezon. A condus Jiul ºi în sezonul 2004-2005 în primele ºase etape în divizia ”B”, lãsând echipa pe locul 1, dupã care a plecat la Politehnica Iaºi. A fost însã unul din cei 4 antrenori ai acelui campionat (Gigi
Borugã, Gigi Mulþescu, Marin Tudorache) care au contribuit la ultima promovare a Jiului în divizia ”A”.
”Am fost cãpitanul lui Popa” ”A fost un antrenor exigent, m-a numit cãpitanul echipei, eu am dat cele douã goluri în
ultimul lui joc, 2-2 la Armãtura Zalãu. Sincere condoleanþe familiei”, a spus Cornel Irina fostul fundaº al Jiului ”Pãrea un om rigid, dar de fapt era un om foarte simpatic ºi agreabil. Eu m-am înþeles foarte bine cu el. Mare pierdere, Dumnezeu sã-l odihneascã”, a declarat fostul atacant Gabi Apetrei ”Un antrenor profesionist, care tot timpul era de partea jucãtorilor. Era foarte apropiat de noi. Condoleanþe din partea Clubului Jiul celor apropiaþi lui”, a punctat fostul jucãtor Damian Militaru. Genu TUÞU