Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2065

Cronica Vãii Jiului Joi, 25 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Transilvania Downhill se anuleazã E venimentul care ar fi trebuit sã aibã loc în Pasul Vâlcan sub denumirea de Transilvania Downhill a fost anulat.

Din cauza pandemiei de coronavirus, organizatorii au luat decizia de a suspenda activitãþile pentru a preveni rãspândirea infecþiilor cu noul coronavirus. decizia a fost luatã ºi având în vedere cã numãrul cazurilor raportate zilnic este destul de ridicat. ”Cu multã durere în suflet trebuie sã recunoaºtem faptul cã 2020 nu este deloc un an bun pentru Transilvania Downhill. Pe mãsurã ce numãrul cazurilor COVID-19 continuã sã creascã, situaþia este încã foarte incertã aici în România ºi restricþiile nu au

slãbit încã prea mult ºi se pare cã nu prea curând. De asemenea, organizarea de evenimente internaþionale cu atâþia participanþi nu este încã permisã, ºi chiar va fi în august nu vom avea timp ºi mijloace sã pregãtim evenimentul în scurt timp. Aºadar, suntem foarte triºti sã vã anunþãm cã în aceste condiþii Transylvania Downhill Straja este imposibil de þinut în acest an”, aratã organizatorii. Pentru cei care s-au înscris la Transilvania Downhill Straja biletul este disponibil pentru orice alt eveniment Transilvania Downhill din urmãtorii 2 ani. Dacã din anumite motive cei care deja s-au înscris nu pot folosi biletul pânã la sfârºitul sezonului 2022, aceºtia pot solicita o rambursare. Cosmin BACIU

Lupta pentru Petroºani încinge strãzile neasfaltate

CEH: Cheltuieli de peste 70 de milioane ºi venituri de puþin peste 40 de milioane

omplexul Energetic Hunedoara cheltuieºte mai mult decât încaseazã ºi lunar se menþine situaþia financiarã dezechilibratã. Balanþa aratã cã în lunã martie, Complexul Energetic Hunedoara a înregis-

trat cheltuieli în sumã de 70.183.378 lei. 28.381.550 lei s-au cheltuit cu stocurile, 2.909.704 lei cu impozite ºi taxe. Cheltuielile cu plata personalului s-au ridicat în lunã martie a acestui an la suma de 23.527.991 lei cu personalul. Potrivit raportului întocmit de administratorul judiciar

al Complexului Energetic Hunedoara alte 627.769 lei au cheltuieli financiare ºi 13.275.481 lei au reprezentat cheltuielile cu amortizãri ºi provizioane. În tot acest timp, veniturile societãþii energetice s-au menþinut la suma de de 43.732.667 lei. Suma de 19.238.483

lei a fost încasatã din servicii prestate ºi anume energie electricã, energie termicã, cogenerare. Alte 17.429.879 lei au fost încasate din variaþia stocurilor, iar 4.078.561 lei din subvenþii, în timp ce 2.569.840 lei au fost alte venituri din exploatare. La data de 31 mar-

tie 2020, situaþia datoriilor curente ale Complexului Energetic Hunedoara era de 43.329.357 lei la bugetul de stat ºi 7.552.591 lei la

furnizori. Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã în luna noiembrie a anului trecut. Cosmin BACIU

2 Actualitate

Lupeni: Ghid privind educarea populaþiei în caz de inundaþii A

utoritãþile locale de la Lupeni au publicat pe site-ul primãriei un ghid cu privire la educarea comportamentului populaþiei în caz de inundaþii. Municipiul Lupeni s-a confruntat în urmã cu patru ani cu inundaþii majore. Pentru prevenirea îmbolnãvirilor, se recomandã ca populaþia din zonele afectate sã consume apã îmbuteliatã, sã nu bea

apa direct din fântâni sau de la robinet; sã utilizeze pentru prepararea alimentelor apã fiartã ºi rãcita; sã consume doar alimente ambalate sau

Mai multe strãzi din Aninoasa vor fi reparate

ai multe strãzi din oraºul Aninoasa îºi schimbã aspectul. Pentru ca ºoferii sã poatã circula pe drumurile publice în condiþii decente, autoritãþile locale din Aninoasa au demarat procedurile pentru reabilitarea mai multor strãzi.

bine preparate termic; sã nu se atingã animalele moarte ºi sã avertizeze autoritãþile, în vederea evacuãrii acestora; sã evite expunerea

Este vorba de Strada Libertãþii, strada Mihai Eminescu, strada Mihail Sadoveanu, strada Izvorului, strada Gheorghe Lazãr, strada Bucureºti, strada Piscului. Suprafaþa totalã de reabilitat este de 1836,5 metri pãtraþi. 389.800 de lei au alocat autoritãþile locale din Aninoasa pentru modernizarea strãzilor. Cauzele apariþiei acestor defecþiuni

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iunie2020 prelungitã la frig/umezealã, sã pãstreze alimentele în condiþii igienice; sã respecte igiena individualã. De altfel, în ghid se face referire ºi la un bagaj cu lucruri absolut necesare în cazul unor inundaþii. Este necesarã o trusã de prim-ajutor, dar ºi o trusã care trebuie sã conþinã mai multe obiecte de strictã necesitate, precum documentele de identificare, mâncare, apã, radio cu baterii, dar ºi altele. Documentul este elaborat de Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã. Cosmin BACIU

o constituie acþiunea agresivã a traficului, variaþii de temperaturã datorate acþiunii fenomenului de îngheþ-dezgheþ sau de inexistenþa dispozitivelor de scurgere a apelor. Odatã modernizate strãzile se va îmbunãtãþi confortul cetãþenilor, dar ºi infrastructura rutierã modernizatã va duce la creºterea siguranþei circulaþiei. Cosmin BACIU

CEH închide depozitul de zgurã ºi cenuºã Bejan C

omplexul Energetic Hunedoara face demersuri pentru avizarea proiectului tehnic de închidere ecologizare a Depozitului de zgurã ºi cenuºã Bejan în vederea obþinerii Acordului funcþionare în siguranþa a depozitului. Comisia Naþionalã pentru Siguranþa Barajelor ºi a altor lucrãri hidrotehnice (CONSIB-n.r.) trebuie sã emitã un acord de funcþionare, însã pentru acest lucru se impune elaborarea ºi susþinerea de cãtre un expert autorizat a unui referat de expertizare. Potrivit documentului, pentru avizarea reînnoirii acordului de funcþionare în siguranþã sunt necesare mai multe lucruri, ºi anume ”sã se ia mãsurile necesare

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

pentru coborârea curbei de depresie (a nivelului apei) în piezometrele în care cota de atenþie este depãºitã în prezent, sã se respecte cu stricteþe regulamentul de funcþionare ºi formare a depozitului, sã se mãreascã frecvenþa mãsurãtorilor de nivel în piezometre, sã se coboare nivelul apei acumulate în compartimentele ºi 2 pânã la punerea în uscat a întregii suprafeþe, pentru reducerea nivelului apei în puþurile piezometrice în care s-a depãºit cota de atenþie” Suprafaþa de exploatare a depozitului este de 1.501.076,38 metri pãtraþi. Cosmin BACIU

Director:

PETROªANI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iunie 2020

Lupta pentru Petroºani încinge strãzile neasfaltate S

trada Lunca, Cãrbunelui sau Cuza Vodã, trei artere din Colonia Petroºani au ajuns în ringul disputelor pre-electorale de la Petroºani, iar principalii pioni care se luptã sunt cei doi candidaþi la funcþia de primar de la Petroºani: Tiberiu Iacob Ridzi ºi Costel Avram. Primarul în exerciþiu l-a atacat dur pe Costel Avram spunând cã minte, atunci când a refuzat asfaltarea acestor douã artere din banii Consiliului Judeþean Hunedoara, pe motiv cã ar fi ilegal. „Domnul administrator minte cum respirã cã nu ºtie. ªtie foarte bine ºi dacã spune cã nu e o soluþie leglã, îl întreb acum care a fost soluþia legalã pentru a face sensul giratoriu de la intersecþia cu Petrila, ori drumul spre groapa de gunoi de la Uricani, ori drumul DN

666B Iscroni- Aninoasa, ori parcarea de la Straja Lupeni? Ca sã nu mai spun despre alte drumuri comunale pe care CJH le-a asfaltat sau

intenþioneazã sã le asfalteze în acest an. Îi spun cã existã cel puþin douã cãi legale prin care se poate face asta: o rectificare bugetarã la CJH ºi

alocarea sumei pentru Petroºani ºi a doua cale legalã este aceea de a lua în administrarea CJH acest drum, apoi repararea lui ºi, la final sã îl redea autoritãþii publice locale”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Costel Avram spune cã nu este legalã nicio astfel de variantã ºi îi sfãtuieºte pe consilierii judeþeni sã nu se aventureze într-o astfel de decizie, care i-ar putea duce pe toþi la DNA. „Drumurile nu aratã nici mai rãu, nici mai prost ca înainte de a circula maºinile cãtre acel depozit. Când a dat autorizaþia de funcþionare acelui depozit ºtia cã maºinile mari vor circula pe drum, sub nicio formã prin aer. Vreau sã vã spun cã nu maºinile au stricat drumul, ci incapacitatea primarului Tiberiu Iacob Ridzi de a rezolva problemele. Sã dea la CJH întreg municipiul Petroºani ºi astfel vor vedea oamenii de aici cã vor trãi mai

BNS: În ultimele 3 luni s-au pierdut 628.478 de locuri de muncã Î

n perioada 16 martie - 17 iunie s-au pierdut 628.478 locuri de muncã, iar 181.648 salariaþi au avut contractele de muncã suspendate cu acordul pãrþilor, cu venit 0 pentru angajaþi, aratã un punct de vedere exprimat de BNS în cadrul dezbaterii iniþiate de Guvern – “România munceºte!” Punctul de vedere a fost prezentat de preºedintele BNS Dumitru Costin. Dezbaterea s-a axat pe 2 teme principale, respectiv introducerea unui mecanism preluat din legislaþia germanã – Kurzarbeit sau munca cu timp redus, precum ºi digitalizarea pieþei muncii. Preºedintele BNS a prezentat în deschiderea intervenþiei avute câteva din efectele crizei în piaþa muncii, dupã 3 luni de stare de urgenþã ºi respectiv stare de alertã: 249.855 salariaþi au înregistrat reduceri salariale, deºi au continuat sã lucreze, din care 66.032 salariaþi au avut salariul redus, deºi norma de muncã a rãmas neschim-

batã, iar 1.240.674 contracte de muncã au fost suspendate prin ºomaj tehnic. 72.269 salariaþi au avut CIM-uri suspendate prin reducerea sãptãmânii de lucru. Crizã a arãtat cât de vulnerabile sunt unele forme de ocupare dar ºi cât de rapid au fost încheiate unele relaþii de muncã. În mai puþin de 15 zile de la apariþia crizei, la 01.04.2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150 mii de locuri de munca au dispãrut, este o dovadã a uºurinþei cu care se închide o relaþie de muncã. În 3 luni aprox 628 mii de locuri de munca au dispãrut. „Indiferent de evaluãrile la care ne uitãm, comparativ cu alte state europene (evaluãri realizate de Banca Mondialã, Forumul Economic Mondial sau Organizaþia Internaþionalã a Muncii) o discuþie în acest moment despre flexibilizarea pieþei muncii nu se justificã. Piaþa muncii din România este mai flexibilã decât în multe state europene, legislaþia în domeniul protecþiei locurilor de muncã este

mult mai puþin protectiva decât în multe state europene. Introducerea unor modele de flexibilizare nu poate fi adusã în discuþie fãrã a avea în vedere contextul în care acestea se aplicã în þara respectivã. Schemele de muncã cu timp redus, aplicate într-o formã sau alta la nivel extins în Europa, au fost o soluþie de crizã, extinderea aplicãrii acestora în afarã contextului actual trebuie sã þinã cont de lecþiile învãþate anterior de statele ce au aplicat acest model. Acest model funcþioneazã în Germania cu succes pentru cã în aceastã þarã condiþiile de concediere a unui lucrãtor, în special a unui lucrãtor cu experienþã, sunt foarte costisitoare pentru angajator, nu acelaºi lucru se poate spune despre România. În România costul concedierii unui angajat este reprezentat doar de perioada de preaviz de 4 sãptãmâni, chiar ºi pentru un lucrãtor cu 10 ani vechime, în Germania perioada de preaviz pentru un lucrãtor cu 10 ani experienþa este de 17,3 sãptãmâni, la care se

adauga plati compensatorii pentru 21,7 sãptãmâni. Eforturile de a furniza protecþie socialã lucrãtorilor ºi de a sprijini firmele sã-i pãstreze poate fi în van dacã nu se asigura continuitatea afacerilor. Evaluãrile macroenomice pe acest mecanism au arãtat cã acest tip de schema funcþioneazã ca un stabilizator mai eficient în þãrile în care condiþiile de concediere sunt mai costisitoare pentru firmã. Atunci când costul con-

bine. Eu sunt administratorul public al judeþului Hunedoara. Nu sunt eu cel care decid, cel care votez, dar, în acelaºi timp, domeniul public al municipiului Petroºani nu este în domeniul public al judeþului Hunedoara. Trebuie rezolvat de cãtre UAT Petroºani ºi, dacã consilierii liberali judeþeni vor gãsi o soluþie, eu sunt cel mai mare susþinãtor. Nu vreau ca acum consilierii judeþeni sã facã rând la DNA”, a precizat ºi Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara. Arterele respective au fost mai mereu ciuruite de gropi, iar maºinile ce duc tot gunoiul menajer din Valea Jiului la staþia de sortare din Colonie, încãrcate sau nu, au deteriorat ºi mai mult aceste drumuri. Din pãcate, singurii care au de pierdut acum sunt oamenii ce tranziteazã zona, ca ºi cei ce locuiesc pe aceste trei artere din partea de jos a Petroºaniului. Diana MITRACHE

cedierii unui lucrãtor sunt foarte mari firmele au un puternic stimulent pentru a utiliza ajustarea numãrului de ore în locul concedierii. Efectul de stabilizator este mult mai redus în þãrile în care costul concedierii este foarte mic, riscul este cel vãzut ºi în România, foloseºte mecanismul ºomajului tehnic ºi apoi concediazã. Din punctul nostru de vedere mãsurile asumate de Guvern în aceastã perioadã ºi-au dovedit parþial utilitatea, în 3 luni s-au pierdut 628 mii de locuri de muncã, din care 266 mii au dispãrut dupã încetarea stãrii de urgenþã. Acordarea subvenþiei condiþionat de pãstrarea locurilor

Ordin de protecþie P

oliþiþii din Vaþa de Jos au avut de intervenit la un nou caz de violenþã domesticã, dupã ce în urmã cu trei zile o altã localnicã ceruse ajutor. Femeia a fost bãtutã în faþa casei dupã o ceartã cu soþul ei pentru bani. ªi de aceastã datã, poliþiºtii au fost sesizaþi de victimã, o femeie din Vaþa de Jos. Aceasta le-a spus cã soþul sãu, un bãrbat în vârstã de 33 de ani, a agresat-o. ” În urma sesizãrii, în cel mai scurt timp, la faþa locului s-a deplasat o patrulã de intervenþie, care

respective de muncã, aºa cum de altfel am propus la începutul crizei, ar fi îmbunãtãþit mult eficacitatea acestei mãsuri de intervenþie. Creºterea indemnizaþiei de ºomaj, funcþionarea dialogului social, corelarea sistemului de educaþie cu piaþa muncii, formarea profesionalã, modernizarea sistemului de gestiune a pieþei muncii, securitatea socialã pentru lucrãtorii atipici, sunt doar câteva din aspectele identificate de BNS ca prioritãþi ºi comunicate reprezentanþilor Guvernului în cadrul acestei reuniuni”, spune organizaþia sindicalã. (sursã: Mediafax)

a aplanat conflictul ºi a stabilit, în urma verificãrilor efectuate, cã între cele douã persoane existã o stare conflictualã intrafamilialã mai veche, motiv pentru care, faþã de bãrbat, poliþiºtii au emis un ordin de protecþie provizoriu”, a informat IPJ Hunedoara. Poliþiºtii Postului de Poliþie Vaþa de Jos au întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de lovire sau alte violenþe. M. GÂNJU

4 Actualitate

Studiu: 50% dintre români îºi petrec vacanþa în România

% dintre români vor sã îºi petreacã vacanþa din urmãtoarea perioadã în þarã în contextul Covid-19. Printre destinaþiile preferate de români se numãrã Braºov, Constanþa sau Cluj-Napoca. Conform unui studiu realizat de Hospitality Culture Institute ºi firma de cercetare de piaþã Exact Business Solutions, printre destinaþiile preferate de români se numãrã Braºov, Constanþa sau Cluj-Napoca. „Vrem sã aflãm dacã România este pregãtitã sã facã faþã unei cereri atât de mari ºi dacã infrastructura poate suporta, în condiþii nor-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 25 Iunie 2019

male, o astfel de încãrcare. Din pãcate, autoritãþile publice, din guvern ºi primãrii, refuzã sã participe la even-imente dedicate industriei turismului local pentru a fi aproape de antreprenori. Aºa cum mediul privat din industria ospitalitãþii organizeazã în aceastã perioadã conferinþe online cu sute de antreprenori ºi manageri, ºi reprezentanþii autoritãþilor publice trebuie sã preia exemplul din mediul de business ºi sã promoveze România românilor: digital ºi prin intermediul evenimentelor. Funcþionari publici, secretari de stat ºi primari, intraþi în comunitãþi online ºi creºteþi brandul României!”, au declarat

reprezentanþii Hospitality Culture Institute. De asemenea, 35% dintre respondenþii studiului Hospitality Culture Institute încã nu ºi-au planificat zilele libere de anul acesta, doar 15% doresc sã îºi petreacã concediul în strãinãtate, iar 7% nu vor avea concediu sau îl vor petrece acasã. 52% dintre românii care preferã sã cãlãtoreascã de obicei în România au educaþie ridicatã, iar 48 la sutã au educaþie medie. Potrivit cercetãrii de piaþã, 53% dintre românii care cãlãtoresc mai des în þarã decât în strãinãtate înregistreazã mai puþin de 4.000 de lei venituri medii/gospodãrie. 33%

Ministerul Culturii alocã 700.000 de lei în programul naþional de finanþare a cercetãrii arheologice sistematice

inisterul Culturii a anunþat calendarul de desfãºurare a programului naþional de finanþare a cercetãrii arheologice sistematice 2020 în care alocã 700.000 de lei. Anul acesta, bugetul aprobat pentru Programul naþional al cercetãrilor sistematice din România este împãrþit în: 500.000 de lei, pentru contractele de

finanþare a lucrãrilor de cercetare arheologicã sistematicã care urmeazã a fi încheiate cu instituþiile organizatoare a cercetãrilor arheologice sistematice; 200.000 de lei, pentru suplimentarea bugetului instituþiilor subordonate Ministerului Culturii în vederea efectuãrii cercetãrii arheologice sistematice. Depunerea solicitãrilor de fonduri destinate finanþãrii proiectelor de cercetare arheologicã se va face între 24 iunie ºi 10 iulie. Dupã verificarea îndeplinirii condiþiilor, vor fi formulate prioritãþile cercetãrii arheologice de cãtre Comisia Naþionalã de Arheologie, în vederea alocãrii sumelor necesare de la bugetul de stat, prin stabilirea unei ierarhizãri a proiectelor în funcþie de analizarea fiºei cadru a finanþãrii ºi a punctajului obþinut. Pe 20 iulie vor fi anunþate rezultatele, iar cele finale, dupã soluþionarea eventualelor contestaþii, vor fi afiºate pe 7 august. Planul naþional al cercetãrilor arheologice sistematice din România în anul 2020 cuprinde 126 de ºantiere de pe întreg teritoriul þãrii. sursa news.ro

Culoare pentru Petroºani din prima picturã muralã

n spaþiu nãpãdit deseori de bãlãrii este acum înviorat pe una din laturile clãdirii aflatã în apropiere, iar Petroºaniul prinde astfel o altã culoare.

dintre aceºtia sunt angajaþi, 29% sunt experþi/specializaþi în anumite domenii, iar 29% nu lucreazã în prezent (ºomaj sau concediu post-natal). Dintre românii care preferã vacanþele în destinaþiile din þara noastrã, 33 la sutã merg într-un city-break de douã ori pe an, iar 30% merg o

datã la fiecare 2-3 luni. De asemenea, 40% dintre turiºtii români alocã pentru vacanþã într-o destinaþie localã între 501 ºi 1000 lei/persoanã pentru un city break, iar 34% bugeteazã mai puþin de 500 de lei/persoanã pentru un city break . În ceea ce priveºte mijlocul de transport

Zeci de gospodãrii afectate de ploile abundente

loile abundente din noaptea de marþi spre miercuri au afectat 37 de gospodãrii din 18 localitãþi hunedorene. 103 pompieri militari cu 47 de mijloace de intervenþie au acþionat pentru evacuarea apei din beciurile, anexele ºi casele populaþiei aflate în zonele afectate de fenomenele meteo. Drumul judeþean

preferat pentru o vacanþã în România, 64% dintre români merg cu maºinã personalã, iar 13% cu trenul. 31% dintre turiºtii locali care cãlãtoresc în România preferã sã se cazeze într-o locaþie informalã (la gazdã), iar 45 la sutã aleg sã plãteascã doar pentru cazare. (sursa: Mediafax)

668 a fost blocat în dreptul localitãþii Streisângeorgiu pentru formarea unui canal de scurgere. Pe parcursul zilei de ieri pompierii militari au intervenit pentru limitarea efectelor inundaþiilor în localitãþile Bretea Românã, Bãþãlar ºi Streisângeorgiu. ªi traficul feroviar pe magistrala de cale feratã 200 Arad – Deva a fost oprit în Hunedoara, între staþiile C.F. Câmpuri-Surduc ºi Gurasada, dupã ce un podeþ de cale feratã a fost luat de ape. Deplasarea mai multor trenuri este afectatã.

Centrul oraºului are, din aceastã sãptãmânã, o picturã realizatã de artistul IRLO, graþie unui proiect susþinut financiar de Greenpeeace. Cel care a realizat lucrarea ºi a dat luminã ºi culoare locului, spune cã s-a inspirat din tot ce a aflat despre Valea Jiului, cã a þinut cont de fiecare sfat ºi, mai mult, de fiecare huiduialã venitã de dupã gard. „Am plecat de la ideea schiþei care a fost votatã, dar am modificat-o ºi în funcþie

de ce am mai prins din zbor de când am venit aici ºi m-am plimbat prin zonã ºi de oamenii care mi-au fost spectatori ºi au intervenit cu idei, sugestii, dar ºi în funcþie de oamenii care au trecut pe stradã ºi au zis NU sau DA. Au fost nenumãrate reacþii, majoritatea pozitive, dar au

fost ºi oamenii care au zis Nu, ce e asta? Nu e picturã, cã sunt prea multe culori, ori cã oamenii au gâtul prea lung”, a spus IRLO, artistul care a creat lucrarea. Cei mai mulþi i-au reproºat artistului, de peste gard, cã nouã ne lipsesc prea multe, ca sã ne mai ardã de artã ºi IRLO

Ploile au creat probleme celor de la Apa Serv

mai coloratã clãdire din Valea Jiului, realizatã pe o vreme extrem de capricioasã ºi într-un timp record. Diana MITRACHE

Consilierii judeþeni decid dacã amenajeazã parcarea de la Straja

traja este una dintre cele mai importante staþiuni de munte din România ºi cea mai importantã din Valea Jiului, dar lipsa parcãrilor a fãcut ca turiºtii sã fie, nu o datã, nemulþumiþi.

loile torenþiale ºi viiturile de pe munte au colmatat ºi blocat efectiv staþia de la Zãnoaga, aºa cã locatarii din Cartierul Aeroport au simþit asta în ultima perioadã. O spun cei de la Apa Serv, care precizeazã cã viitura a fost puternicã ºi apa din zona Defileului Jiului a creat mari probleme pe Petroºani Sud. „Am fost sub cod portocaliu ºi problemele mari s-au menþinut pe staþia Zãnoaga, mai precis pe captarea de la Polatiºte care a devenit nefuncþionalã din cauza aluviunilor. S-a intervenit în regim de urgenþã”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului. În Petrila, populaþia a primit apã la o presiune redusã, pentru cã una dintre staþiile de tratare a fost total opritã, iar cea de pe Jieþ a funcþionat cu reactivi multe ore. „O altã problemã a fost pe Taia, pentru cã acolo continuã din cauza faptului cã în amonte de captare este un bazin forestier care ne aduce mari deservicii. Cum am spus de fiecare datã, efectul este ºi în timp. Cu reactivi am lucrat ºi la Staþia Jieþ, dar nu a fost nicio orã de oprire, însã, populaþia din Petrila a avut apã la o presiune mai redusã”, a mai spus Cristian Ionicã.

spune cã aceasta este o mentalitate de care se loveºte mereu. „Asta e cea mai întâlnitã reacþie. Oamenii întreabã dacã a dat banii primãria, sau cine a dat banii, cã e evident, într-o sãrãcie în care trãim, din pãcate, în România, mulþi nu mai au chef sã guste arta ºi li se pare cã e risipã de bani. Dar, în cazul acesta, este organizaþia internaþionalã Greenpeacae care susþine totul ºi atunci aici explicaþia a fost scurtã”, a mai spus artistul. IRLO a recunoscut cã se inspirã mereu din lumea înconjurãtoare, cã a mers sã vadã cu ochii lui Valea Jiului, cã a privit de aproape momârlanii, cã le-a ascultat legendele, iar pe tineri i-a vãzut pasionaþi de roboþi. De aici, a rezultat cea

Cei care au rãmas multe ore fãrã apã sunt, în principal, oameni care locuiesc în zona Bosnia, de la ieºirea din Petroºani, Ei sunt direct legaþi la staþia de la Taia, cea care iese foarte repede din funcþionare în astfel de situaþii ºi, ca atare, pentru legarea lor separatã la reþea se lucreazã acum. „Sunt cei care sunt alimentaþi direct din aducþiunea de pe Taia,. În momentul care se opreºte apa, sunt primii care rãmân fãrã. O parte dintre ei au fost rezolvaþi, cu niºte lucrãri provizorii, urmeazã, în cel mai scurt timp, sã avem cât mai puþine reclamaþii, pentru cã îi vom muta ºi pe ei pe reþea”, a adãugat managerul SC Apa Serv. Valea Jiului a fost sub cod portocaliu de ploi torenþiale ºi cantitãþile uriaºe de apã venite de pe versanþi nu au fãcut decât sã colmateze fiecare staþie de tratare a apei. Diana MITRACHE

Se ºtie asta ºi, în condiþiile în care turismul este considerat alternativa viabilã a mineritului, parcãrile sunt la fel de importante. Nu mai puþin de 1.000 de locuri de parcare pot fi amenajate în zona de lângã centrul de informare turisticã, iar pentru asta, în ºedinþa urmãtoare a Consiliului Judeþean Hunedoara se va vota pentru amenajarea locului. Asta, pentru cã s-a gãsit soluþia introducerii acestui obiectiv în Strategia de Dezvoltare a judeþului Hunedoara. Altfel, nu s-ar fi putut aloca fonduri judeþene. „În ºedinþa extraordinarã a CJH a fost introdusã în Strategia de Dezvoltare a judeþului, iar în ºedinþa ce are loc marþi va fi un proiect pe ordinea de zi în care CJH se asociazã cu Consiliul local al municipiu-

lui Lupeni, pentru a realiza parcarea, care va fi destinatã parcãrii maºinilor ce vin cu turiºti la Straja”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara. Staþiunea Straja are câteva locuri de parcare amenajate în zona gondolei, iar altele în douã parcãri aflate pe drumul judeþean ce duce spre centrul staþiunii. Cea de jos, însã, ar urma sã fie cea mai mare ºi, pentru cã primãria nu are în buget o sumã suficient de mare pentru amenajarea acesteia, edilul a cerut sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica VÃ£ii Jiului Joi, 25 Iunie 2020

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iunie 2020

Vulcãnean, prins cu Urmãrit internaþional maºina încãrcatã cu pentru furt, în Hunedoara fier furat de la minã prins n bãrbat

n tânãr în vârstã de 23 de ani din municipiul Vulcan a fost prins, în urma unei sesizãri, de un echipaj de poliþie, în apropierea Minei Paroºeni, cu maºina încãrcatã cu fier vechi furat.

Paroºeni. Fierul vechi, în cantitate de aproximativ 800 de kg., a fost predat reprezentanþilor unitãþii miniere, iar faþã de cei doi vulcãneni poliþiºtii vor efectua cercetãri, sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat.

Mai exact, potrivit poliþiºtilor, în maºinã era o cantitate de aproximativ 800 de kilograme de fier vechi care proveneau din incinta E.M.

urmãrit internaþional a fost prins de poliþiºti la Rapoltu Mare ºi depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al I.P.J. Hunedoara. În fapt, în cursul zilei de marþi, poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale, cei ai Formaþiunii Investigaþii Criminale Simeria ºi cei ai Postului de Poliþie Rapoltu Mare, au desfãºurat, pe raza oraºului Simeria ºi în comunã Rapoltu Mare, o acþiune în urma cãreia au identificat un bãrbat de 32

de ani, din comunã Rapoltu Mare, pe numele cãruia autoritãþile germane au emis un mandat european de arestare. “Bãrbatul, aflat în urmãrire internaþionalã, este cercetat de autoritãþile judiciare din Germania pentru sãvârºirea, pe teritoriul acestui stat, a unor infracþiuni de furt”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Cel în cauzã a fost prezentat magistraþilor Curþii de Apel Alba Iulia, care a emis un mandat de arestare preventivã pe o perioadã de 30 de zile, în vederea predãrii cãtre autoritãþile din Germania.

Trei tineri rãniþi în accident, la Baru rei tineri, între care o minorã, au fost rãniþi în urma unui accident ce T a avut loc pe raza comunei Baru.

În fapt, miercuri dimineaþa, un tânãr de 20 de ani, din comuna Pui, care conducea un autoturism pe DN66, din direcþia Petroºani – Haþeg, în afara localitãþii Baru, într-o curbã la dreapta, nu a adaptat viteza de deplasare la condiþiile de drum (carosabilul fiind umed), a pierdut controlul direcþiei ºi s-a rãsturnat în afara pãrþii carosabile. În urma evenimentului rutier, a rezultat rãnirea

unui tânãr de 20 de ani, a unei tinere de 22 de ani ºi a unei minore în vârstã de 15 ani, toþi din comuna Pui, pasageri în autoturism. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

4 persoane cu mãºti ºi mãnuºi au intrat cu forþa în douã apartamente. O tânãrã a sãrit de la etaj

atru persoane cu mãºti ºi mãnuºi de protecþie au intrat marþi seara cu forþa în douã apartamente din Târgu-Jiu, închiriate de mai multe tinere, de unde au furat sume de bani. Speriatã, una dintre fete, în vârstã de 20 de ani, a sãrit de la etaj. Potrivit IPJ Gorj, poliþiºtii au fost sesizaþi marþi seara prin apel la 112 de o tânãrã de 20 de ani din comuna Ogrezeni, judeþul Giurgiu, despre faptul cã, în timp ce se afla într-un apartament închiriat în regim hotelier, împreunã cu alte douã prietene, de 24 ºi 30 de ani,

ambele din Giurgiu, patru persoane necunoscute, care purtau mãºti ºi mãnuºi de protecþie, ar fi pãtruns, fãrã drept în locuinþã. Cei patru ar fi reuºit, prin împingerea ºi bruscarea celor douã tinere, de 24 ºi 30 de ani, sã ia suma de 800 lei. Tânãrã de 20 de ani a rãsit de la etaj. „Din cercetãrile efectuate de poliþiºti, a reieºit faptul cã tânãra de 20 de ani, speriindu-se în momentul intrãrii persoanelor necunoscute în locuinþã, a sãrit voluntar de pe geamul balconului, situat la etajul 1, suferind leziuni la nivelul membrului inferior drept, în zona genunchiului”, a informat IPJ Gorj.

În aceeaºi searã, poliþiºtii au fost sesizaþi, tot prin 112, de o altã tânãrã de 20 de ani, din comuna Dascãlu, judeþul Ilfov, despre faptul cã, în timp ce se afla în municipiul Târgu Jiu, într-o garsonierã închiriatã în regim hotelier, patru persoane necunoscute, care purtau mãºti ºi mãnuºi, ar fi pãtruns, fãrã drept în locuinþã ºi, prin bruscarea sa, i-ar fi luat dintr-un sertar al mobilei suma de 1.000 lei. În cele douã cazuri, poliþiºtii au deschis dosare penale pentru tâlhãrie calificatã ºi continuã cercetãrile pentru identificarea celor bãnuiþi de sãvârºirea infracþiunilor. (sursa: Mediafax)

Actualitate 7

Ciobanul dispãrut cãutat ºi în zona Gorjului E chipele Salvamont Hunedoara ºi cele din Uricani au ”periat” o zonã întinsã din masiv pentru a da de urma bãrbatului care ar fi trebuit sã ducã alþi doi ciobani pe Platoul Borãscu din Munþii Godeanu.

Ciobanul a plecat de lângã colegii sãi în recunoaºterea traseului ºi n-a mai revenit, iar cei doi au cerut ajutor salvatorilor montani. Ciobanul rãtãcit este cãutat încã de luni fãrã rezultat iar vremea extrem de rea face ºi mai dificilã operaþiunea de cãutare ºi salvare. ”A doua zi de cãutãri a ciobanului dat dispãrut în Masivul Godeanu nu au dat nici un rezultat. S-a acþionat pe o arie mult mai mare cu mai multe echipe mixte. La acþiune au participat 8 salvamontiºti ai SPJSH ºi 2 de la Salvamont Uricani. Vremea nu a fost propice acþiunii de cãutare, în munte fiind ploaie, ceaþã ºi vânt. La lãsarea nopþii echipele au început retragerea spre baza muntelui”, preciza, ieri, conducerea Salvamont Hunedoara. Echipele continuau ieri cãutãrile dispãrutului, iar salvatorilor hunedoreni le-au sãrit în sprijin ºi cei din Gorj. Astfel, cãutãrile salvamontiºtilor din judeþul învecinat sunt concentrate în zona gorjeanã a masivului. Totodatã, salvatorii montani trag ºi un semnal de alarmã pe care turiºtii ar trebui sã-l ia în considerare. ”În urma ploilor cãzute în ultimele zile în zona Godeanu-Retezat, apele s-au umflat ºi drumurile ar putea avea de suferit. E posibil sã aparã pe alocuri alunecãri de teren care sã genereze blocaje. Recomandãm turiºtilor sã nu întreprindã ieºiri în zona montanã în aceastã perioadã”, se aratã în atenþionare. Maximilian GÂNJU

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iunie 2020

Henþ cu mâna

NOSTALGIA PERFORMANÞEI A fost o frumoasã zi de iunie. Pe 23 în 1974 Jiul accesa într-o finalã de Cupa României pe care o

mai pierduse odatã, în urmã cu doi ani, în 1972. Acum ambiþiile erau mari. Printre cei 12000 de spectatori

de pe ”Republicii”, câteva sute din Valea Jiului, ”galeria lui Siminic”. Atmosferã frumoasã, echipã combativã, Jiul a dominat tot meciul, scorul de 4-2 fiind elocvent. Antrenorul Traian Ivãnescu a folosit acelaºi unsprezece pe toatã

durata partidei, lucru mai greu de conceput în zilele noastre, când, iatã s-a ajuns la 5 schimbãri! Jiul se afla, statistic vorbind, în plin deceniu de glorie, cu clasãri bune în campionat, cu douã finale de Cupa României. O echipã condusã competent de

niºte oameni care s-au aplecat serios asupra fotbalului cu jucãtori dedicaþi ºi nu în ultimul rând, cu antrenori valoroºi. Mereu în preajma zilei de 23 iunie ne vom aminti cu plãcere de acele momente. ªi acum dupã 45 de ani...

Remember. Jiul Petroºani. Acum 46 de ani (23 iunie 1974)

Echipa Jiul Petroºani câºtiga Cupa României! O

rice microbist, jiulist adevãrat, nu poate uita cã echipa Jiul Petroºani a reuºit în anul 1974 cea mai mare victorie a sa. Minunea se petrecea pe stadionul „Republicii” din Capitalã, pe 23 iunie, când Jiul câºtiga Cupa României. În 1974 se disputa Campionatul Mondial din Germania (federalã). În fi nala Cupei României, afl atã la cea de-a 36-a ediþie, nu jucau marile favorite bucureºtene – Steaua, Dinamo sau Rapid – poate de aceea nici interesul pentru o fi nalã cu douã provinciale modeste (Jiul – locul 15 în clasament, Poli Timiºoara – locul 7, nou promovatã în A) nu a fost una importantã. Cu toate astea, s-au adunat vreo 12000 de curioºi pe „Republicii”, din care cam 200 erau din Valea Jiului.

PROMISIUNE ONORATÃ De-a lungul timpului, traseul Jiului în Cupa României nu a fost unul dintre cele mai fructuoase. Echipa mai ajunsese în „sferturi” prin 1938 (surclasatã atunci cu 4 – 0 de modesta Victoria Cluj!), în semifi nale în 1943 (a cedat cu 1 – 2 în faþa lui CFR Turnu Severin) pentru ca în 1972 sã joace fi nala, pierdutã cu 0 – 2 cu Rapid Bucureºti. Atunci jiuliºtii ºi-au jurat cã nu se lasã pânã nu vor aduce Cupa în Valea Jiului, ceea ce avea sã se întâmple doi ani mai târziu, în 1974.

JIUL, ECHIPÃ… BUCUREªTEANÃ! În sezonul 1973 – 1974, Jiul a jucat modest în campionat, clasânduse deasupra liniei de retrogradare, pe locul 15, într-un campionat cu 18 echipe. ªi-a început campania în Cupa României cu emoþii, 2 – 1 cu divizionara C Partizanul Bacãu, echipã ce egalase la1 – 1, prin Cristofor (min. 35), dupã ce Stoichiþã deschisese scorul în minutul 5! Pânã la urmã, în minutul 63, Bela Rozsnyai l-a „dobândit” pe portarul moldovean Bizbac, Jiul câºtigând cu 2 – 1. “Bombã” la Giurgiu, Dinamo este

cã Jiul a reuºit marea performanþã. S-au bãut ºpriþuri pân’n la ziuã, cu sifon ºi vinuri de Jidvei, iar Cupa României a putut fi admiratã sãptãmâni de zile întruna din vitrinele de pe „Corso”, strada principalã, actualul Bulevard 1 Decembrie 1918, eclipsând, parcã stofele cele scumpe, „la metru”, întrunul din magazinele familiei Schreter, la cel cãruia prietenii îi spuneau Bubi. A fost momentul de romantism, care încununa o epopee de peste o jumãtate de veac, a echipei alb- negre a Jiului.

COMPONENÞII ÎªI AMINTESC: eliminatã de SN Olteniþa din Divizia C! Urmeazã 8-imile de fi nalã ºi sferturile, ambele în Bucureºti, Jiul bate pe Petrolul Ploieºti ºi ASA Tg. Mureº, ambele din Divizia A. În semifi nale, din nou Bucureºtiul, 1 – 0 cu deþinãtoarea trofeului, Chimia Rm. Vâlcea! În aceastã fazã a competiþiei dispare ºi Steaua din cursã, 1 – 3 cu Poli Timiºoara la Sibiu! Se contureazã o finalã provincialã, cu Poli Timiºoara ºi Jiul.

„MAURII” ªI-AU FÃCUT DATORIA! Bucureºtiul, stadionul „Republicii”, 23 iunie 1974, ora 17:15, arbitrul bucureºtean, Victor Pãdureanu dã startul unei fi nale inedite. Timiºorenii, cu Jivan, Pãltiniºan, Surdan, Mehedinþu sau Bojin, în posturã de mari vedete. Jiul începe tranºant, construieºte cu rãbdare, cu un mijloc Al. Nagy – Libardi laborios, cu Gigi Mulþescu sau Rozsnyai mereu în gura porþii, cu Tonca ºi Stocker de netrecut în apãrare. … În minutul 34 era 2 – 0, apoi se face 2 – 1, Jiul duce scorul la 4 – 1, timiºorenii mai au o zvâcnire târzie, prin Bungãu, în minutul 86, pentru 4 – 2. Cu reuºitele din fi nalã, Rozsnyai atinge 5 goluri în Cupa României, Gigi Mulþescu înscrie 4, Szucs este al al doilea, Mihai „Cocoºilã” Stoichiþã fusese deschizãtor de drum… „Maurii” îºi fãcuserã datoria!

CUPA LA PETROªANI, ÎN VITRINA LUI… SCHRETER! A doua zi dupã marea victorie, 24 iunie, jiuliºtii (o parte dintre ei, Ion Gabriel, Niþu, Stoichiþã, Gigi Mulþescu au rãmas acasã, în Bucureºti) au ajuns cu autobuzul la Petroºani, înspre orele serii. Fanii apropiaþi i-au aºteptat în defi leu, dar o mare de oameni, peste 5000 au fost în zona stadionului vechi (actualul Parc Central) ºi a Casei de Culturã a Sidicatelor, aºteptându-ºi favoriþii. Jucãtorii Jiului, Tonca, Stocker, Rozsnyai, Al. Nagy, Adi Dodu ºi ceilalþi, au fost purtaþi pe braþe. Nu erau jocuri de artifi cii sau banchete cu icre negre, dar restaurantele la modã atunci, „Minerul”, „Carpaþi” sau terasa de lângã teatru, au fost invadate de oamenii bucuroºi

”Oo, au fost momente minunate! Marcasem patru goluri în fazele eliminatorii, apoi golul de 2-0 în finalã. Au trecut deja atâþia ani?” Adalbert Rozsnyai, jucãtor. ”Ce bucurie imensã, pentru noi o echipã micã! A fost meciul care a fãcut istorie pentru Jiul. Îmi amintesc ºi acum, dupã 42 de ani, acele mii de oameni care ne-au preluat de la Polatiºte pânã la Petroºani. De neuitat... Gigi Mulþescu, jucãtor ”O echipã minunatã! Nu s-a pus problema nici un minut cine ar putea fi câºtigãtorul. Aveam niºte bãieþi extraordinari, care s-au dãruit total”. Mircea Pascu, preºedinte la Jiul în 1974. Paginã realizatã de Genu TUÞU