2064

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2064

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ZIUA IEI NAÞIONALE,

Concediaþi de la CEH fãrã temei legal Z

eci de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara au fost concediaþi în decursul anilor.

Numai cã mãsurile au fost luate fãrã temei legal. Foºtii angajaþi ai societãþii s-au adresat instanþelor de judecatã, iar de cele mai multe ori au avut câºtig de cauzã.

Astfel, Complexul Energetic Hunedoara a fost nevoit sã le plãteascã foºtilor salariaþi sume importante de bani. ”Parte din deciziile de concediere a unor salariaþi au fost considerate netemeinice de cãtre instanþele de judecatã, societatea fiind astfel obligatã sã plãteascã cheltuieli de judecatã importante”, aratã Ministerul Economiei, acþionarul unic al Complexului Energetic Hunedoara.

Poate cea mai

în singura cooperativã din Hunedoara rãsunãtoare concediere de la Complexul Energetic Hunedoara a fost cea a fostului director, Emil Floruþ. Acesta a fost numit director pe baza ordonanþei corporatiste ºi concediat de consiliul de administraþie (politic) al Complexului Energetic Hunedoara.

Fostul director al CEH s-a adresat instanþei de judecatã ºi încã aºteaptã un verdict în acest caz. În data de 26 iunie judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara ar putea soluþiona cauza.

Cosmin BACIU

Þ

esute manual, de femei ce au trecut toate de 60 de ani, iile produse de singura cooperativã rãmasã în judeþul Hunedoara sunt mãrci de prestigiu. Fiecare piesã reflectã, prin culoare ºi þesãturã, model ºi texturã, locul din care vin, iar femeile care duc tradiþia secularã ne-au explicat cã acum, cele mai cãutate ºi la modã, dacã se poate spune aºa, sunt cele ce au ca model niºte pãpuºi specifice Þinutului Pãdurenilor. >>> PAGINA A 4-A

Portal web la Universitatea din Petroºani

U

niversitatea din Petroºani va avea un portal web. Contractul în valoare de 100.000 de lei este finanþat din fonduri europene, prin Programul Operaþional Capital Uman.

Obiectivul general al proiectului vizeazã creºterea participãrii tinerilor din categoriile vulnerabile la

învãþãmântul terþiar nonuniversitar, precum ºi la diversificarea ºi inovarea programelor educaþionale adresate studenþilor/masteranzilor, în strânsã legãturã cu îmbunãtãþirea competenþelor transversale ale cadrelor didactice din învãþãmântul terþiar universitar ºi non-universitar organizat în cadrul Universitãþii din Petroºani ca beneficiar ºi a Universitãþii din

Bucureºti, având calitatea de partener. ”În cadrul acestei platforme online se vor integra instru-

mente ce vor fi utilizate de cãtre cel puþin 300 de utilizatori studenþi/masteranzi din grupul þintã înscris

pe platformã. Înscrierea studenþilor din grupul þintã la serviciile aceste platforme permite evidenþierea competenþelor socioemoþionale ºi profesionale ale studenþilor.

De asemenea, se vor aplica instrumente de evaluare voluntarã a potenþialului de angajare în raport cu competenþele profesionale ale studenþilor prin formulare online.

Platforma online va fi

dimensionatã pentru a fi accesatã ºi de pe dispozitive mobile astfel încât sã creascã disponibilitatea ºi accesibilitatea acestei acþiuni inovative, sens în care va fi corelatã nevoilor grupului þintã de a descoperi noi tehnologii ºi de a se confrunta cu piaþa muncii”, aratã documentul.

Termenul de realizarea a platformei e-learning va fi de 4 sãptãmâni.

Cosmin BACIU

2 Actualitate

Trei grãdiniþe vor fi realizate în judeþul Hunedoara M

inisterul Educaþiei a scos la licitaþie mai multe contracte de lucrãri pentru execuþia unor grãdinile. În primul caz este vorba de o grãdiniþã cu program normal cu douã sãli de grupã.

Alte douã grãdiniþe vor fi realizate în municipiul Deva ºi comuna Sãlaºu de Sus. Lucrãrile sunt finanþate cu fonduri bugetare, în cadrul Proiectului de Reformã a Educaþiei Timpurii finanþat de BDCE ºi Guvernul României. 911.088 lei va costa grãdiniþa, care va realizatã în localitatea Zam din judeþ.

Ministerul Educaþiei ºi

Cercetãrii, (MEC) prin Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Reþelei ªcolare ºi Universitare (UMPMRSU), implementeazã Proiectul privind Reforma Educaþiei Timpurii, proiect cofinanþat prin împrumut de la Banca de

Dezvoltare a Consiliului Europei ºi cu contribuþia Guvernului României.

Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunãtãþirea calitãþii infrastructurii educaþionale (grãdiniþe defavorizate), astfel încât acestea sã ajungã la un standard minim de

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iunie 2020 funcþionare.

Obiectivele specifice sunt construirea de clãdiri noi pentru grãdiniþele ce funcþioneazã în spaþii necorespunzãtoare cu normele sau construirea de grãdiniþe noi în localitãþi ce nu beneficiazã deloc de spaþii pentru preºcolari, ºi dotarea cu mobilier a grãdiniþelor cu program normal ºi a grãdiniþelor cu program prelungit din România, incluse în acest Proiect.

Durata de execuþie este de 12 de luni de la data înscrisã în ordinul de începere a lucrãrilor pentru fiecare obiectiv în parte. Ulterior datei de recepþie la terminarea lucrãrilor, va curge perioada de garanþie, care va fi de 36 luni.

Pânã în data de 22 iulie se pot depune ofertele din partea firmelor constructoare.

Cosmin BACIU

Noi liste cu persoanele juridice aprobate în cadrul Programelor Rabla ºi Rabla Plus au fost publicate pe site-ul AFM Administraþia Fondului pentru Mediu a publicat liste noi cu persoanele juridice acceptate în Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional (Programul Rabla) ºi în Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante ºi eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus), ca urmare a aprobãrii dosarelor de finanþare în ºedinþa Comitetului de Avizare din data de 19 iunie 2020. În cadrul Programului Rabla au fost acceptate 45 dosare pentru 105 autovehicule.

Pentru Programul Rabla Plus au fost acceptate 56 dosare pentru 114 autovehicule, dintre care 18 electrice hibride ºi 96 pur electrice ºi 2 contestaþii pentru 3 autovehicule pur electrice. „Mã bucur sã constat cã Programele Rabla Plus ºi Rabla

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

Clasic sunt accesate cu interes de cãtre persoanele fizice ºi juridice care îºi doresc sã achiziþioneze autoturisme mai prietenoase cu mediul înconjurãtor ºi care contribuie la reducerea poluãrii în marile oraºe.

Astfel, obiectivele celor douã programe vor fi atinse, prin înnoirea parcului auto naþional cu maºini mai puþin poluante ºi prin creºterea achiziþiilor de maºini hibride plug-in sau electrice. De asemenea, avem în vedere ºi dezvoltarea infrastructurii necesare vehiculelor electrice. Avem în derulare un program adresat municipiilor reºedinþã de judeþ, deschis pânã la 30 octombrie ºi în pregãtire un program similar, destinat operatorilor economici, pentru a sprijini dezvoltarea în România a unei infrastructuri de reîncãrcare accesibile publicului, pentru a stimula pãtrunderea pe piaþã a vehiculelor electrice ºi pentru a reduce impactul emisiilor nocive asupra mediului.” a declarat preºedintele AFM, Andreea

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Kohalmi – Szabo.

Listele persoanelor juridice care au fost acceptate în cadrul acestor programe sunt publicate pe site-ul AFM, (www.afm.ro), la secþiunile aferente Programelor Rabla ºi Rabla Plus. Persoanele juridice care au fost acceptate se pot adresa producãtorilor/ dealerilor auto validaþi în Programele Rabla ºi Rabla Plus, listele acestora fiind disponibile pe site-ul instituþiei.

Biroul Comunicare Administraþia Fondului pentru Mediu

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

z

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iunie 2020

Bacalaureat la limba maternã fãrã probleme N

umai 27 de elevi absolvenþi de liceu au susþinut marþi dimineaþã examenul maturitãþii în limba maternã. Trebuie specificat faptul cã, în judeþul Hunedora avem etnici maghiari ºi germani ºi cã examenul de Bacalaureat s-a susþinut la aceste douã discipline, coniderate, generic, limba maternã.

Potrivit inspectorului general Ilie Pârvan, la limba germanã au dat examen un numãr de 8 elevi absolvenþi, iar la limba maghiarã au susþinut Bacalaureatul alþi 19 tineri.

Nu au fost incidente de niciun fel, în niciunul din-

Salvamontiºtii cautã un cioban rãtãcit în Godeanu ãrbatul trebuia sã ghideze doi ciobani cu B turmele de oi cãtre Platoul

Borãscu din masivul Godeanu.

Mai mulþi salvamontiºti din Hunedoara ºi Uricani îl cautã pe bãrbat.

Ciobanul dispãrut cunoºtea zona montanã ºi ar fi trebuit sã-i ducã pe alþi doi ciobani în Munþii Godeanu, pe Platoul

tre centrele de examen din judeþ ºi lucrãrile au fost trimise spre un centru de corectare, pe care nimeni nu l-a ºtiut dinainte. Bacalaureatul continuã miercuri cu proba obligtaorie a profilului. În data de 25 iunie are loc proba la alegere a profilului ºi a specializãrii. Apoi, 30 iunie este ziua în care are loc afiºarea rezultatelor la probele scrise pânã la ora 12:00 ºi tot atunci este momentul pentru depunerea contestaþiilor în intervalul orar 16:00 – 20:00. În data de 5 iulie va avea loc afiºarea rezultatelor finale.

Diana MITRACHE

Borãscu la peste 2000 de metri altitudine. Pentru a ajunge pe Borãscu, accesul cel mai bun este pe la Câmpu lui Neag-Câmpuºel, cãtre izvoarele Jiului de Vest, iar de acolo se urcã panta spre vârful Paltinul, cãtre Platoul Borãscu. A fãcut un popas alãturi de ceilalþi doi colegi, ºi-a lãsat lucrurile ºi telefonul mobil ºi ar fi plecat în recunoaºterea traseului, dar n-a mai revenit. Ceilalþi doi au cerut ajutor salvamontiºtilor iar echipele din cadrul Salvamont Hunedoara ºi Uricani au plecat, luni, în recuperarea sa.

Bãrbatul n-a fost gãsit pânã la lãsarea întunericului, astfel cã ieri dimineaþã au fost reluate cãutãrile.

”Târziu în noapte echipele de salvatori au întrerupt cãutãrile din cauza întunericului ºi a cetii.

O echipã s-a retras din munte iar alta a fãcut bivuac în creasta principala a Godeanului (...) Azi, (n.r.ieri) cei din munte au reînceput cãutãrile iar o altã echipa de 8 salvatori montani se îndreaptã spre creastã pentru ai ajuta”, a anunþat Salvamont Hunedoara. Pânã la zona în care ar fi dispãrut ciobanul, echipele de salvatori au avut de parcurs un traseu de circa cinci ore. Mai mult, zona în care ciobanul s-ar fi rãtãcit este una greoaie cu foarte multe pericole iar vremea ploioasã o face ºi mai periculoasã.

M. GÂNJU

Victimele escrocilor, încurajate sã depunã sesizãri

O

fiþerii de combatere a crimei organizate ºi procurorii DIICOT cred cã sunt peste 10 mii de victime ale grupãrii de criminalitate care înºela cu locuri de muncã fictive în strãinãtate.

Mai multe percheziþii au fost desfãºurate la suspecþi, una dintre ele în Hunedoara.

Anchetatorii încurajeazã persoanele înºelate de cãtre suspecþii grupãrii infracþionale destructurate sã depunã plângeri. ”Pentru ca reclamaþiile sã ajungã cu

rapiditate la organele penale competente în cauzã, vã informãm cã orice sesizare privind activitatea infracþionalã aflatã în cercetare se va transmite ÎN SCRIS ºi în mod DIRECT Inspectoratului de Poliþie Judeþean Sibiu, Serviciul de Investigare a Criminalitãþii Economice”, a informat IPJ Sibiu. În acest dosar au fost arestaþi preventiv 21 de suspecþi iar alþi 6 sunt sub control judiciar. ”Din cercetãrile efectuate pânã în prezent în cauzã a rezultat faptul cã, în perioada februarie 2014 - prezent, în municipiul Sibiu ar fi fost înfiinþate mai

multe societãþi comerciale, administrate de aceleaºi persoane, având ca obiect principal de activitate plasarea forþei de muncã în strãinãtate, cu intenþia desfãºurãrii de activitãþi ilicite prin inducerea în eroare a persoanelor de bunãcredinþã. Persoanele angrenate în activitatea infracþionalã ar fi postat anunþuri pe diferite site-uri de profil din România prin care ar fi promis un loc de muncã avantajos în strãinãtate, convingându-i telefonic pe cei interesaþi sã se prezinte la sediul din municipiul Sibiu unde, contra unei sume de

bani cuprinse între 400 - 700 de lei, ar fi oferit garanþia unui loc de muncã. În realitate, acestea nu ar fi întreprins nicio activitate în scopul obþinerii de locuri de muncã, urmãrind doar obþinerea de câºtiguri ilicite”, se aratã într-un comunicat al DIICOT. M. GÂNJU

PITCH SESSION la Universitatea din Petroºani C

hiar dacã pandemia de COVID-19 a impus o serie de modificãri în modul de derulare a activitãþilor cu studenþii, este îmbucurãtor faptul cã acestea continuã sã se desfãºoare, chiar dacã au fost "mutate" în mediul online.

O astfel de acþiune susþinutã de Societatea Antreprenorialã Studenþeascã a UPET o reprezintã PITCH SESSION susþinutã în data de 18 iunie, prilej acordat studenþilor de a-ºi expune pe parcursul a câteva minute ideile lor de afaceri ca prim pas în conturarea unui viitor plan de afaceri.

Ideile, extrem de multe ºi de diverse, au arãtat interesul tinerilor de a-ºi folosi cunoºtinþele acumulate pe parcursul studiilor universitare, de a exploata ceea ce ei au identificat drept oportunitãþi oferite de potenþialul zonei ºi piaþa localã sau de a primi sugestii ºi recomandãri menite sã îi ajute sã treacã de la stadiul de idee de afacere la cea de iniþiativã.

Chiar dacã timpul alocat unei astfel de prezentãri, de maxim 10 minute, este insuficient trecerii în revistã a tuturor aspectelor de care trebui sã se þinã cont atunci când se doreºte fundamentarea unei noi afaceri, scopul ei este acela de a atrage atenþia unor potenþiali investitori cu privire la o oportunitate de afaceri. În acest scop, este câºtigat cel care ºtie sã îºi concentreze în câteza fraze întreaga viziune de afacere (ce vrea sã facã, de ce crede cã ideea sa va avea succes, ce îl deosebeºte pe el ºi ideea sa de ceilalþi competitori de pe piaþã, care este grupul þintã de clientelã, ce resurse sunt necesare, etc.) Fãrã cifre ºi previziuni, succesul ideii depinde în mod decisiv de capacitatea celui care expunde idea de afaceri de a ºtii sã capteze atenþia auditoriului. Acesta este ºi principalul aspect urmãrit prin organizarea ºi derularea unei astfel de activitãþi, acela de a învãþa sã rezumi ideile principale în câteva fraze sugestive, de a reuºi sã captezi atenþia interlocurorului folosind cuvinte ºi atitudini potrivite, de a clãdi încrederea în sine, de a fi motivat sã cercetezi mediul economic local în gãsirea de soluþii care nu doar sã satisfacã necesitãþile comunitãþii în care locuieºti, dar ºi sã îþi asigure viitorul profesional dorit.

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Iunie 2019

ZIUA IEI NAÞIONALE,

în singura cooperativã din Hunedoara

Þ

esute manual, de femei ce au trecut toate de 60 de ani, iile produse de singura cooperativã rãmasã în judeþul Hunedoara sunt mãrci de prestigiu.

Fiecare piesã reflectã, prin culoare ºi þesãturã, model ºi texturã, locul din care vin, iar femeile care duc tradiþia secularã ne-au explicat cã acum, cele mai cãutate ºi la modã, dacã se poate spune aºa, sunt cele ce au ca model niºte pãpuºi specifice Þinutului Pãdurenilor.

Doamna Hortensia lucreazã la cooperativa din Haþeg de când era chiar ea ucenicã ºi acum, la o jumãtate de secol de existenþã a cooperativei, unice la noi în judeþ, ne-a spus povestea iilor cusute aici. Pentru cã 24 iunie este Ziua Iei naþionale. „Noi am luat fiinþã în anul 1971, cu un profil de artã popularã ºi artizanat. Aveam confecþii, broderie manualã, mecanicã, marochinãrie, ori chir fãceam covoare pentru export. Pânã la Revoluþie,

aveam cam 700 de angajaþi, care lucrau la domiciliu.

Acolo fiecare þesea stofa. ªi acum suntem maxim 20.

Dar s-a redus activitatea cã, dupã anii 90, stofele de lânã au dispãrut ºi au apãrut stofele industriale de import ºi nu s-a mai pus bazã pe lânã. Lâna acum nu se mai foloseºte, oierii îi dau foc ºi noi, când avem nevoie, nu mai avem cu ce sã facem.

Abia acum ne dãm seama cã am pierdut ceva, foarte important”, a spus Hortensia Berca, preºedinta Cooperativei.

Dar tradiþia portului popular rãmâne de actualitate ºi doamna

Fundãtura Ponorului, inundatã de la ploi

plouat torenþial în ultimele zile. În mai multe zone din judeþ A s-au produs inundaþii masive.

Rangerii Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina au realizat imagini ºi din Fundãtura Ponorului. ªi acolo ploaia a inundat mai multe zone. Imaginile cu adunãrile de apã au fost surprinse de rangerii parcului în timpul activitãþii de teren.

Din imagini se vede cum mai multe culturi agricole au fost afectate de inundaþii.

Din fericire, gospodãriile oamenilor nu au

Hortensia ne-a mãrturisit cã a lucrat ii pentru muzicieni de peste hotare, pentru strãini ºi chiar acum sunt câteva femei ce lucreazã de acasã pentru comenzi la export. Iar tradiþia e dusã mai departe cu femeile cu care s-a deschis cooperativa. „ Sã vã spun? Media de vârstã este de 60, 65 de ani. Avem o singurã tânãrã.

Suntem oameni care am intrat tineri la cooperativã ºi am îmbãtrânit aici, aºa cum sunt eu. Acum nu mai vrea nimeni sã facã meseria. Nu mai au rãbdare. Se ocupã cu alte activitãþi, nu meserii.

Ca sã facem o iei ne ia ºi douã sãptãmâni, poate trei.

fost afectate.

Fundãtura Ponorului, aflatã la o altitudine de 900 de metri, este strãbãtutã de apele vãii Ponorului, care în trecut era unitã cu valea Ponorici formând o vale de dimensiuni mari care îºi revãrsa apele în N-E depresiunii Haþeg, prin zona localitãþii Fizeºti. În timp râurile s-au despãrþit, Ponoriciul fiind captat de actuala vale a Cioclovinei, iar râul Ponor a fost captat prin zona localitãþilor Federi ºi Ohaba.

Apele au sãpat calcarul format în perioada jurasicã ºi au apãrut infiltraþii în albia râurilor, care au creat cele mai mari peºteri cunoscute din Munþii ªureanu.

Cu trecerea anilor aceste infiltraþii au devenit ponoarele pe care le putem vedea astãzi, râurile au erodat complet stratul de calcar pânã la substratul format din roci cristaline, lãrgindu-ºi albia ºi creând cele mai spectaculoase depresiuni carstice din Munþii ªureanu.

Cosmin BACIU

FOTO: Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina

Munca manualã este foarte prost plãtitã, dar femeile fiind cu munca la domiciliu.

Mai fac mâncare, mai cos”, mai spune doamna Hortensia. ªi tot femeile care lucreazã aici ne învaþã cum sã alegem o ie. „Vã uitaþi cum e cusutã. O întorci pe dos ºi vezi pãºitura. La maºinã se vede. Manual, se vede cruciuliþa, cã majoritatea iilor se fac pe cruciuliþã.

Dar este cãutatã acum o ie cu pãpuºi cusute. Avem comenzi multe pentru acest model la export. asta, deºi noi pânã în anii 90 am lucrat numai export.

Ia autenticã o recunoºti cã imediat se vede preþul. La noi, o ie cu mânecã scurtã se vinde de la 350 de lei, iar cea cu mânecã lungã pânã la 580 de lei. Depinde de cum sunt cusute.

Materialul e bumbac 100%, pe pânzã topitã. Facem costume populare ºi noi am prins douã licitaþii înainte de pandemie ºi, când majoritatea firmelor au stat, noi am lucrat din plin. ªi lucrãm costume populare pentru primãrii”, a explicat doamna Hortensia, iar colega sa Teodora Dumistrãcel ne-a vorbit, la rândul sãu, despre aceste modele de la

Haþeg:„Unele le lucrãm de 50 de ani, pentru cã la anu’ noi facem 50 de ani, în 16 ianuarie. Ca ºi societatea, dar ia este aici de o viaþã.

Avem modele pe care le facem de la început.

Culegem modele din zonã, din Unciuc, de la Lunca Cernii, iar noi am avut ºansa sã vedem originalele la Muzeul Satului. ªi le respectãm pe cele vechi.

Sunt ºi oameni care ne cer o ie de 100 de ani, iar noi respectãm nuanþele ºi simbolurile, pentru cã oamenii þin la aceste aspecte. Dacã ar fi sã mã întrebaþi pe mine, modelul preferat al meu este cel cu pãpuºile de Pãdureni”.

Acum, cooperativa, aflatã undeva în spatele primãriei din Haþeg este mai mereu cãutatã de cei ce vin la Mãnãstirea Prislop. „Sunt aici de 40 de ani.Ia se poartã. Era o tendinþã când tinerii aruncau aceste produse, dar acum, cu reclama la ia româneascã, intrãm din nou pe val ia româneascã. Dar eu zic cã e impropriu, pentru cã ia a existat dintotdeauna ºi era haina noastrã tradiþionalã.

Noi, când am început cooperativa, ne bazam pe meºteºug artistic ºi, în ultima

vreme, datã fiind situaþia economicã, ne-am orientat spre ie, cã e cartea noastrã de vizitã”, a mai spus doamna Teodora. ªi, pentru cã tot mai mulþi oameni poartã ie, în peisaj intrã ºi tehnologia modernã. Cea mai tânãrã lucrãtoare de la aceastã cooperativã ne spune ºi noi cum împleteºte modernismul cu tradiþia. „Eu nu lucrez manual, ci mai mult pe maºina computerizatã ce o avem în atelier. Fac modelele într-un soft ºi apoi le bãgãm pe maºina computerizatã. Am avut, cred cã de micã, aptitudini pentru esteticã ºi am zis sã vin sã fac ceva în continuare, cã tehnologia avanseazã. ªi eu sunt cea care aduc meºteºugurile tradiþionale în pas cu evoluþia tehnologiei.

Existã diferenþe. O ie lucratã manual aratã într-un fel, iar cea mecanic, are o altã texturã. Dar e bine cã oamenii pun mult accent pe calitate ºi mai puþin pe culoare. Femeile sunt cele ce þin cont de culoare, cã lor le stã bine cu negru, cu roºu, cu albastru, dar, în general, calitatea primeazã”, a explicat Lorena Maria Cutean, cea mai tânãrã membrã a cooperativei din Haþeg.

Reper identitar, ia este sãrbãtoritã, începând cu anul 2013, în noaptea „cerurilor deschise", de Sânziene. Ziua Universalã a Iei celebreazã piesa principalã a costumului popular românesc, dar ºi ideea de feminitate, întrucât termenul „ie" este atribuit exclusiv cãmãºii populare femeieºti.

Aceastã piesã vestimentarã a fost redescoperitã în fiecare epocã iar Ziua Universalã a Iei a debutat la iniþiativa comunitãþii online „La Blouse Roumaine", fiind preluatã cu succes de comunitãþile româneºti din peste 100 de oraºe, din 48 de þãri.

Diana MITRACHE

Pandemia opreºte Nedeia secularã a Sânzienelor eciori la întrecere cu F cai, oameni prinºi în hore ºi muzicã ºi voie bunã, toate sunt, în acest an interzise la Nedeia Sânzienelor.

Evenimentul nu va avea loc în Valea Jiului, aºa cum se întâmplã de sute de ani, lucru mai puþin obiºnuit, dar cu care am fost obligaþi sã ne conformãm.

Orgnaizatorul evenimentului de la Straja, Emil Pãrãu spune cã regretã acest lucru, dar nu se poate organiza în condiþii de siguranþã acest eveniment. „Din pãcate, nu putem organiza, din cauza acestei pandemii ºi a regulilor care trebuie impuse, aºa cã, dupã

sute de ani, va fi o primã întrerupere.

Eu nu ºtiu sã se mai fi întâmplat aºa ceva ºi nici bãtrânii din zonã nu ltiu sã se oprit nedeia vreodatã. Din pãcate, nu avem ce face, cã trebuie sã respectãm niºte reguli ce ne sunt impuse.

Nedeia Sânzienelor nu era doar cãlãrit. Înseamnã îmbrãþiºãri, înseamnã

horã, socializare ºi nu doar un concurs de cai. Întâlnirea ºi legãturile dintre oameni sunt nedeia, iar acum nu putem organiza acaest lucru, obligându-i sã stea la distanþe de 2 metri”, a spus Emil Pãrãu, organizatorul din ultimii ani al evenimentului.

La Straja, se întâlneau românii din Ardeal, cu

Vizitã în teren la Sarmizegetusa Regia premergãtoare semnãrii contractului de finanþare în valoare de 3 milioane de euro prin Programul RO-Cultura

U

n reprezentant al Unitãþii de Management a Proiectului RO-Cultura din cadrul Ministerului Culturii a vizitat, luni, 22 iunie, situl Sarmizegetusa Regia.

Vizita în teren face parte din paºii procedurali derulaþi în etapa premergãtoare semnãrii contractului de finanþare pentru poiectul ”CALL03-20 Capitala Daciei - muzeu viu al patrimoniului cultural European”, finanþat prin Programul RO-Cultura, din granturi norvegiene în valoare de aroape 2 milioane de euro. La aceastã sumã de adaugã încã 1 milion de euro, contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara.

Expertul tehnic a stat de vorbã cu conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara, reprezentatã la faþa locului de preºedintele Mircea Bobora ºi

vicepreºedintele Sorin Vasilescu, cu prof. univ. dr. Gelu Florea, reprezentantul Consiliului ªtiinþific de pe lângã Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, ºi cu responsabili din cadrul aparatului de specialitate al CJ Hunedoara. La discuþii a fost prezent ºi ªtefan Bâlici, managerul Institutului Naþional al Patrimoniului.

Reprezentantul Operatorului de Program a dorit sã vadã exact care sunt lucrãrile de restaurare propuse prin proiect pentru cetatea Sarmizegetusa Regia, precum ºi propunerile care vizeazã valorificarea ºi promovarea monumentului istoric. Practic, în aceastã etapã are loc confruntarea documentaþiei tehnico-economice cu situaþia din teren.

Reamintim cã în urmã cu circa 10 zile, un proiect depus de Consiliul Judeþean Hunedoara a primit o finanþare neramburasabilã prin Programul RO-Cultura, apelul ”Restaurarea ºi revitalizarea monumentelor istorice”, program finanþat prin Granturi SEE (fonduri norvegiene) 2014 – 2021.

Parteneri în cadrul proiectului sunt Fundaþia Mihai Eminescu Trust ºi Møre & Romsdal County Council din Norvegia.

Biroul de presã

cei din Oltenia, chiar dacã aici a fost, la un momentdat, graniþa.

Nedeia a continuat ºi oamenii au venit de Sânziene sã petreceacã, iar de-a lungul timpului, nimeni nu a putut sã îi opreascã, nici în perioada comunistã mãcar.

Pandemia, însã, a fãcut asta. „Noi ne-am dorit tare mult sã organizãm

acaeastã nedeie, ea fiind foarte importantã pentru toatã Valea Jiului, dar, din pãcate, mãsurile pe care Guvernul le ia nu ne dã posibilitatea sã o organizãm, fiindcã pentru noi era, în primul rând o socializare. Oamenii încingeau horele, comunicau unul lângã celãlalt ºi este imposibil acum. Noi aveam ºi bani în buget, chiar ºi logis-

Inedit. Pui de cucuvea salvatã la Cãlan U

n pui de cucuvea a fost salvatã la Cãlan. La finalul sãptãmânii trecute, echipajul de poliþie ce patrula pe strada Mihai Eminescu din oraºul Cãlan a fost informat despre faptul cã un pui de cucuvea de culoare gri a cãzut dintr-un copac pe asfalt.

Aceºtia au transportat puiºorul la adãpostul Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea animalelor fãrã stãpân din

ticã, dar, cu regret o spun, anul acesta nu putem ”, a mai spus ºi Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Straja este locul în care, an de an, de Sânziene, dupã slujba de la schitul din munte, oamenii veneau la spectacol, iar atracþia principalã era concursul de cai.

Diana MITRACHE

oraºul Cãlan.

Pasãrea a fost îngrijitã de cãtre medicul veterinar al adãpostului care a înºtiinþat autoritãþile cu privire la intrarea în posesie a acestui exemplar.

Comisarii Gãrzii de Mediu Hunedoara împreunã cu reprezentanþii Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara au predat puiºorul de cucuvea (Athene noctua) cãtre Asociaþia Prietenii Berzelor din Sibiu dupã ce a fost examinat de medicul veterinar al adãpostului ºi de reprezentantul DSVSA Hunedoara.

Cosmin BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iunie 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iunie 2020

Reprezentanþii Societãþii Române de Arestaþi pentru Epidemiologie, îngrijoraþi de creºterea furt de þigãri constantã a numãrului de cazuri de infecþie ruparea de spãrgãtori era formatã

R

evenirea la normalitate este posibilã numai cu condiþia scãderii constante a cazurilor ºi deceselor/ Recomandãrile epidemiologilor Reprezentanþii Societãþii Române de Epidemiologie se aratã îngrijoraþi din cauza creºterii constante în ultima sãptãmânã a numãrului de cazuri, la 300 de cazuri pe zi de infecþie SARS-CoV-2 ºi a peste 10 decese COVID-19 produse zilnic. Epidemiologii considerã cã revenirea la normalitate este condiþionatã de scãderea numãrului de cazuri ºi decese.

Epidemiologii se aratã îngrijoraþi de creºterea constantã a numãrului de îmbolnãviri din ultima perioadã, dar ºi de numãrul de decese ºi au transmis

un set de recomandãri pentru populaþie: - anunþarea sau consultarea cu un medic în cazul apariþiei manifestãrilor caracteristice bolii; - pãstrarea distanþãrii fizice de cel puþin 1,5 m între persoane în spaþiile închise sau în orice circumstanþã în care sunt prezenþi mai mulþi indivizi; - evitarea constituirii unor grupuri mari de persoane, peste numãrul recomandat; - purtarea mãºtii în spaþii închise sau ori de câte ori este necesarã interacþiunea dintre douã sau mai multe persoane; - igiena prin decontaminarea frecventã a mâinilor cu apã ºi sãpun ºi/sau cu soluþie hidroalcoolicã; - decontaminarea obiectelor sau suprafeþelor utilizate sau atinse de mai multe persoane; respectarea recomandãrilor autoritãþilor ºi metodologiilor prin care se realizeazã activitãþile individuale sau a grupurilor de persoane, ca urmare a mãsurilor de relaxare aflate în vigoare. ”Considerãm cã revenirea la normalitate este posibilã numai cu condiþia scãderii constante a numãrului de cazuri ºi a deceselor, iar implementarea mãsurilor necesare de relaxare, prevãzute în etapele urmãtoare, depinde de respectarea reglementãrilor reamintite ºi manifestarea spiritului civic din partea fiecãrui cetãþean al acestei þãri”, au transmis epidemiologii. news.ro

Cristian Resmeriþã: „Guvernul PNL continuã sã fie iresponsabil faþã de români!”

I

nformaþiile potrivit cãrora grupurile parlamentare ale PNL intenþioneazã sã conteste la Curtea Constituþionalã legea care prevede dublarea cuantumului alocaþiilor pentru copii a stârnit o vie reacþie în rândul senatorului din Valea Jiului, Cristian Resmeriþã.

Acesta a reacþionat dur, criticând o eventualã astfel de decizie. „Mi se pare inadmisibil ceea ce face PNL-ul în acest moment cu referire la alocaþiile copiilor. Sunt foarte multe familii de români care suferã pentru cã PNL nu pune în aplicare aceastã lege. Vã dau ca exemplu: o familie cu doi copii pierde lunar 300 de lei. Guvernul PNL continuã sã fie iresponsabil faþã de

români! Îmi este ruºine cu acest Guvern PNL !”, a spus Cristian Resmeriþã.

Existã informaþii potrivit cãrora, liberalii vor sã reclame faptul cã dublarea alocaþiilor a fost discutatã doar la Camera Deputaþilor, forul decizional, nu ºi la Senat, care a fost prima Camerã sesizatã. De asemenea, sesizarea ar include faptul cã nu a existat un punct de vedere al Guvernului ºi nici o evaluare a impactului bugetar.

Camera Deputaþilor a aprobat, în calitate de for decizional, cu 179 voturi ”pentru” ºi 29 abþineri, propunerea PSD de dublare a alocaþiilor pentru copii de la 150 la 300 de lei pe lunã, mãsurã al cãrei impact bugetar este de aproximativ ºase miliarde de lei. Deputaþii PNL nu au

G

din cinci tineri. Vizau magazinele alimentare ºi chioºcurile din care, dupã ce le forþau uºile de acces, furau cu precãdere þigãri. Trei dintre ei au fost arestaþi preventiv.

Poliþiºtii hunedoreni au reuºit identificarea ºi reþinerea preventivã a celor cinci hunedoreni (cu vârste cuprinse între 17 ºi 30 de ani), aceºtia fiind suspectaþi de comiterea mai multor infracþiuni de furt calificat. ”Poliþiºtii au stabilit cã (...) au pãtruns prin efracþie (forþând uºa de acces) în incinta unui magazin alimentar din Hunedoara, de unde au sustras mai multe pachete de þigãri.

De asemenea, la data de 18.06.2020, în jurul orei 00.30, au forþat grilajul antiefracþie a unui chioºc alimentar, de unde au sustras mai multe pachete cu þigãri”, informeazã IPJ Hunedoara.

Cei cinci au fost prezentaþi magistraþilor Judecãtoriei Hunedoara, care au dispus arestarea preventivã. Judecãtorii au dispus arestarea preventivã, pentru o perioadã de 30 de zile, a trei dintre ei. Dumitra Florin, Coºariu Claudiu ºi Moldovan Romeo au contestat decizia cerând arest la domiciliu sau control judiciar.

Aceºtia îºi vor petrece urmãtoarele 30 de zile în arestul IPJ Hunedoara dacã ºi Tribunalul Hunedoara va menþine soluþia instanþei de fond.

Ceilalþi doi suspecþi, minorul ºi un tânãr de 25 de ani vor fi cercetaþi în stare de libertate pentru furt calificat.

Maximilian GÂNJU

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de

votat nici ”pentru”, nici ”împotrivã”. Ei ºi-au scos cartelele din aparatele de vot.

Ulterior, Camera

Deputaþilor a respins în luna mai OUG 2/2020 care prorogã termenul pentru dublarea alocaþiilor copiilor la 1 august.

ANUNÞ PUBLIC SC DELUXE AUTO PAINT SRL cu sediul in localitatea Petrila, strada Grãdiºtei, numãrul 2, judeþul Hunedoara, anunþã depunerea solicitãrii pentru eliberarea autorizaþiei de mediu pentru obiectivul Vopsitorie Auto, situat în localitatea Petroºani strada Maleia numãrul 19, judeþul Hunedoara.

Informaþii se pot obþine la sediul APM Hunedoara, din Deva, strada A.Vlaicu numãrul 25, de luni pânã joi între orele 8-16, iar vineri între orele 8-13.

Eventualele sesizãri ºi reclamaþii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrãtoare de la data publicãrii anunþului.

50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iunie 2020

Henþ cu mâna

O fi de bine?

Barajele la fotbal au cam fost coºmarul echipelor hunedorene, luat aºa, modo-grosso, în ultimii mulþi ani...

Iatã cã sãptãmâna

trecutã s-a mai dat un verdict, legat de turneul în trei, pentru promovarea în liga a III-a. Deocamdatã, ºtim judeþele, în cazul

nostru, Grupa B din regiunea 4 Vest, în grupã fiind Hunedoara, Mehedinþi ºi Timiº. Cum s-ar spune, nici prea-prea, nici foarte-foarte sau citându-l pe Viorel Stegaru, vedeta (!?) de la Acces Direct, ”sã sperãm cã da, sã

zicem cã nu”. Nu se ºtie încã locul de desfãºurare ºi nici datele. Important este cã s-a aflat cu cine ne vom ”bate” la promovare. Sã vedem însã, dacã se mai joacã, cu veºtile astea tot mai proaste legat de pandemie, e din ce

în ce mai greu de crezut... Mehedinþiul ºi Timiºul sunt douã judeþe cu un fotbal puternic la nivelul ligii a IV-a ºi va fi greu, indiferent pentru echipa ce va încheia pe primul loc. ªtiþi povestea aia, cu timpul le rezolvã...

Fotbal, liga a IV-a

LIGA A IV-A MEHEDINÞI CLASAMENT LA ZI

UNA DIN TREI!

11 10 0 1

44-9

30p

2. CS Strehaia

11

9

0 2

50-6

27p.

3. Inter Salcia

11

9

0 2

24-9

27p.

LIGA A IV-A TIMIª

A

ºadar, s-a stabilit cu cine: Mehedinþi ºi Timiº, cele douã judeþe cu care va juca cea care va fi campioana judeþului Hunedoara la liga a IV-a. În Mehedinþi luptã strânsã între primele trei clasate, cu Recolta Danceu la prima vedere ca favoritã.

Aici însã mai sunt de jucat 11 etape, se pot întâmpla multe...

De remarcat cã CS Strehaia are primii doi golgeteri ai campionatului, Mãdãlin Lãcustã (12 g) ºi Costel

1. Recolta Dãnceu

1. Avântul Perian

18 13 1 4 53-29 40p

2. Timiºul ªag

18 12 2 4 35-15 38p.

3. CSUV Timiºoara

18 11 3 4 52-24 36p.

LIGA A IV-A HUNEDOARA

Pontu (11 g). În Timiº campionat lung cu 34 de etape (18 echipe) din care s-au jucat 18, deci, greu de anticipat, cine va merge la baraj. În judeþul Hunedoara au mai rãmas cele mai puþine etape de disputat, doar trei, favorite fiind Jiul ºi Gloria Geoagiu.

1. Jiul Petroºani

17 14 0 3 71-12 42p.

2. Gloria Geoagiu

17 12 4 1 63-22 40p.

3. Aurul Brad

16 11 2 3 51-20 35p.

”Ar fi fost greu cu oricine”, declarã Damian Militaru, antrenor la Jiul Petroºani Iatã cum comenteazã antrenorul principal al Jiului, tragerea la sorþi pentru barajul la liga a III-a. ”Ar fi fost greu cu oricine. Deocamdatã nu suntem campioni, mai avem trei meciuri grele la Haþeg ºi Bãiþa, acasã cu Gloria Geoagiu, pe care nu trebuie sã le pierdem. Dacã ajungem acolo, vom încerca sã nu ne facem de râs. Aº fi preferat o dublã tur-retur, dar dacã aºa s-a hotãrât, asta e... A plecat de la noi Gabi Szekely la Inter Petrila avem

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -

CU MACHE ªI ”BAªCANUL” ÎN ECHIPÃ O imagine de colecþie în care apar ca ºi coechipieri la Retezatul Haþeg, acum 32 de ani, Damian Militaru ºi Mache Vizitiu.

un lot de 18 jucãtori, dintre care 5 juniori. Sã aºteptãm sã înceapã ºi mai vedem ce-o fi”, a spus Militaru.

FOTBAL, LIGA I

”Dinamo nu moare”, dar poate ajunge în B!

S

uporterii fanatici ai lui Dinamo au rãmas singurii care mai cred în minciuni. La fel ca în urmã cu vreo 5-6 ani, când cei ai Jiului strigau ”Jiul nu moare...” ºi n-a murit dar joacã în liga a IV-a.

Dinamo s-a fãcut de râs cu Sepsi Sf. Gheorghe, 1-3 pe teren propriu, acum s-ar ”mulþumi” ºi cu Cupa României!? Ce caraghioºi!

FCSB – Gaz Metan Mediaº 2-2, alþi pãcãlici de Bucureºti, care nu se mai regãsesc de nici un fel.

CFR Cluj marºeazã triumful spre un nou titlu, dupã un clar 2-0 la Botoºani.

Se pare cã lui Mircea Rednic nu-i iese nimic la Iaºi, dupã 0-1 la Voluntari, gruparea din Dealul Copoului s-a instalat confortabil pe ultima poziþie a clasamentului.

Paginã realizatã de Genu TUÞU