2062

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2062

Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Hoþi prinºi în urma unei razii

S

uspectul viza locuinþele la care putea forþa unul dintre geamuri, intra ºi fura tot ce era de valoare.

Astfel a reuºit sã facã o pagubã de câteva mii de lei. A fost prin în urma unei razii derulate în municipiul Lupeni de cãtre poliþiºtii din localitate.

Tânãrul de 26 de ani, din Lupeni, este cercetat penal pentru comiterea infracþiunii de furt calificat ºi tentativã la furt. ”Poliþiºtii au stabilit cã tânãrul, în perioada 15-29.01.2020, a pãtruns în locuinþa unei persoane din Lupeni (prin forþarea unei ferestre), cu scopul de a sustrage bunuri. De asemenea, în noaptea de 22/23.02.2020, prin forþarea unei ferestre, a pãtruns în

locuinþa unei femei din Lupeni, de unde a sustras mai multe bunuri (cauzând un prejudiciu în valoare de 2000 de lei), iar perioada 06-12.02.2020, a pãtruns in locuinþa unui bãrbat, de unde a sustras un laptop”, a informat IPJ Hunedoara.

Tot în urma raziei a mai fost descoperite ºi un alt localnic bãnuit cã ºi-a furat fosta soacrã.

Bãrbatul de 36 de ani a avut mai multe neînþelegeri cu fosta soacrã ºi i-a furat autoturismul. Ulterior autoturismul a fost predat pãrþii vãtãmate, bãrbatul fiind cercetat pentru comiterea infracþiunii de furt calificat.

M. GÂNJU

Recidivist condamnat pentru tâlhãrie

A

utorul infracþiunii este recidivist ºi fusese eliberat înainte de termen dupã o altã condamnare. Restul de zile neexecutate i-au fost adãugate, astfel cã va sta peste doi ani dupã gratii.

Tiberiu Iacob Ridzi cere voturi cu planuri copy-paste, ca acum 4 ani

D

in 2014 pânã în 2020, proiectele edilului de la Primãria Petroºani par aceleaºi cu cele de acum ºi, dacã în 2014 ne spunea cã va construi locuinþe pentru tineri, va reabilita Stadionul Jiul, va amenaja trasee de agrement pe digul Jiului, piste de biciclete ºi va reda zona de la Livezeni investitorilor, planurile din acest an sunt cam identice, semn cã mia nimic cu s-a realizat. Dar Tiberiu Iacob Ridzi aduce acum în atenþia viitorilor votanþi un plan mãreþ, de 100 de milioane de euro ºi nu foarte diferit de cel vechi. >>> PAGINA A 3-A

Tâlhãria a avut loc pe o stradã din municipiul Hunedoara, iar victima, un localnic de 37 de ani, le-a spus anchetatorilor cã a fost agresatã de trei tineri, care i-au sustras telefonul mobil ºi au fugit. Suspecþii au fost prinºi de poliþiºti, printre ei fiind ºi un minor de 13 ani, însã doar unul dintre ei a comis infracþiunea.

Pe durata anchetei autorul tâlhãriei a fost arestat preventiv, la fel fiind ºi unul dintre presupuºii complici, un alt adolescent în vârstã de 15 ani. În urma finalizãrii dosarului penal, procurorii au decis sã-l

trimitã în judecatã pe R. Sebastian (21 de ani) pentru tâlhãrie. Tânãrul nu ºi-a recunoscut fapta. Zilele trecute, magistraþii Judecãtoriei Hunedoara l-au condamnat la pedeapsa de 1 an ºi 4 luni închisoare.

Instanþa a adãugat la pedeapsã restul rãmas neexecutat de 259 zile din pedeapsa de 2 ani ºi 10 luni închisoare dintr-o condamnare anterioarã.

Sentinþa instanþei de fond nu este definitivã. Bãrbatul aflat în Penitenciarul Aiud va rãmâne dupã gratii pânã la judecarea apelului.

M. GÂNJU

ASOCIAÞIA COMPOSESORALÃ 818 URICANI, cu sediul în Valea de Brazi, nr. 41, RO17442856,

scoate la vânzare prin LICITAÞIE, ofertã plic închis, MASÃ LEMNOASÃ PE PICIOR produse principale specia molid ºi fag.

Documentaþia poate fi pusã la dispoziþie contactând numerele de telefon 0767809401 ºi 0723507759.

Data licitaþiei: 03.07.2020, la ora 11.

Data limitã de depunere a ofertei: 03.07.2020, ora 10.

Dacã nu se adjudecã, LICITAÞIA se reia pe data de 10.07.2020, în aceleaºi condiþii.

2 Actualitate

Rãzboi între Apa Serv ºi Primãria Petroºani, faza pe asfalt

P

rimãria asfalteazã, ce Apa Serv deterioreazã. Aceasta pare a fi deviza celor din administraþia de la Petroºani, care au început o campanie de asfaltare în zona Cartierului Dimitrov. ªi asta, pentru cã acolo sunt lucrãri ce au fost executate pentru reabilitarea canalizãrii, ori a sistemului de aducþiune al apei, unul vechi ºi foarte degradat. Numai cã lucrãrile au distrus asfaltul ºi au deteriorat totul, iar edilul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi a reacþionat dur: „Am verificat personal situaþia lucrãrilor din cartierul Dimitrov unde primãria asfalteazã aleile din cele patru careuri, lucrãri ce nu au legãturã cu reparaþiile ºi aducerea terenului la starea iniþialã, pe care le face ApaServ în urma introducerii noilor conducte de apã ºi canalizare”, a scris pe pagina de socializare, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a ºi evidenþiat aceste fapte, cu fotografii.

Totul, însã, stã la baza rãzboiului pornit cu cei care sunt beneficiarii lucrãrii, respectiv S C Apa Serv, societate ce

a fost condusã de contracandidatul la funcþia de primar, Costel Avram, cel care spune, la rândul sãu, cã îºi asumã aceste lucrãri, atât în calitatea sa de fost director la societatea de ape, cât ºi ca administrator al judeþului Hunedoara.

Avram spune, însã, cã primãria face o lucrare mult mai micã decât firma de apã ºi cã totul e doar „vânare de vânt”. „Pe strada Pinului, 95% asfalteazã Apa Serv, 5% - Primãria Petroºani.

Pe strada Crângului, 95% Apa Serv, 5% - Primãria Petroºani. Pe strada Vilelor, 90% asfalteazã

CONSILIULUI JUDEÞEAN HUNEDOARA - ANUNÞ -

În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã localã, se supune consultãrii publice: 1. ,,Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.200/2019 ºi aprobarea unor mãsuri de reglementare a transportului public judeþean de persoane prin curse regulate, în judeþul Hunedoara ’’ Proiectul de hotãrâre va fi afiºat în data de 19.06.2020 ºi poate fi consultat la Centrul de Informare a Cetãþeanului, la sediul Consiliului Judeþean

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

Apa Serv, 10%- Primãria Petroºani. Pe Petru Maior, 70% Apa Serv, 30% Primãria Petroºani.

Domnule Tiberiu Iacob Ridzi, pentru a spune adevãrul oamenilor, haideþi sã mergem la faþa locului sã vedem exact ce faceþi dumneavoastrã ºi ce face Apa Serv. Nu aþi asfaltat 13 ani ºi o faceþi acum. Vã rog sã lãsaþi Apa Serv sã termine lucrãrile ºi dupã aceea puteþi face ceea ce trebuie”, a spus, în cadrul unei conferinþe de presã Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara .

Asigurãri cã totul va

reveni la normal ne dã ºi beneficiarul lucrãrii, respectiv Apa Serv Valea Jiului, care a impus constructorului refacerea fiecãrui tronson de drum. „Prin contract, au obligaþia sã aducã terenul la forma iniþialã. Pe partea de Aeroport ºi în Petroºani Sud s-a ºi întâmplat în unele locuri, iar la final, vor aduce terenul la forma iniþialã.

Ei au obligaþia contractualã, aºa cum monteazã vanele, þevile, sã aducã ºi terenul”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv.

Discuþiile aprinse între primarul din Petroºani ºi cei de la Apa Serv, cu mantã spre contracandidatul la funcþia de primar la Petroºani, se þin lanþ de luni bune, imediat dupã ce Costel Avram s-a înscris în cursa pentru fotoliul ocupat acum de Tiberiu Iacob Ridzi.

Diana MITRACHE

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

Hunedoara, din Deva, str.1 Decembrie, nr.28, jud.Hunedoara, sau pe site-ul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la adresa de internet: www.cjhunedoara.ro.

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºta la adresa: Deva-330025, str.

Bld 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: emilia.stanca@cjhunedoara.ro, pânã la data de 30.06.2020.

Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotãrâre supus dezbaterii publice, vor specifica articolul sau articolele din proiect la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului.

Director:

z

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iunie2020

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

z

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iunie 2020

Tiberiu Iacob Ridzi cere voturi cu planuri copy-paste, ca acum 4 ani D

in 2014 pânã în 2020, proiectele edilului de la Primãria Petroºani par aceleaºi cu cele de acum ºi, dacã în 2014 ne spunea cã va construi locuinþe pentru tineri, va reabilita Stadionul Jiul, va amenaja trasee de agrement pe digul Jiului, piste de biciclete ºi va reda zona de la Livezeni investitorilor, planurile din acest an sunt cam identice, semn cã mia nimic cu s-a realizat.

Dar Tiberiu Iacob Ridzi aduce acum în atenþia viitorilor votanþi un plan mãreþ, de 100 de milioane de euro ;i nu foarte diferit de cel vechi:

2020 – planul de aproape 100 de milioane de euro Pentru Mobilitate urbanã proiectul vizeazã urmãtoarele: - realizarea unei linii de transport pe ºinã de tip monorai între strada 1 Decembrie 1918 ºi zona de agrement Brãdet; - construcþia unui numãr de 3 pasarele pietonale peste DN 66 ºi calea feratã în zona Cartierului Aeroport, EM Livezeni ºi Stadionul Jiul; - crearea unei piste de biciclete pe prima bandã a DN 66 între sensul giratoriu de la Kaufland ºi sensul giratoriu de la Lidl; - crearea unei piste de biciclete în cartierul Colonie de la Turnul de apã pânã la sensul giratoriu Lidl, utilizând inclusiv viaductul existent în zonã; - refacerea tramei stradale pe strãzile G. Enescu, Cuza Vodã, Lunca, Funicularului etc.

Bugetul total al proiectului este de 17.850.000 de euro.

Infrastructurã ºi servicii publice de turism, inclusiv al obiectivelor de patrimo-

niu, proiectele vizeazã: - Înlocuirea vechiului telescaun de acces în staþiunea Parâng cu o telegondolã; - Înfiinþarea unei Autoritãþi de management turistic în subordinea Consiliului local Petroºani; - Amenajarea unui traseu de sanie pe ºinã, care va asigura dezvoltarea turismului de varã în Parâng, respectiv a unei pârtii de bob pentru dezvoltarea turismului de iarnã ºi pentru pregãtirea sportivilor la aceastã disciplinã olimpicã. În acest context, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã realizarea acestei investiþii s-ar concretiza în configurarea primei baze de pregãtire din Europa de Est pentru loturile de bob, care în prezent utilizeazã bazele de acest fel din Austria ºi Germania, cu costuri de cantonament mult mai mari; - Bugetul total este de 17.701.250 de euro.

Planul de Regenerare urbanã: Pe fostul amplasament al Uzinei de Preparare a Cãrbunelui de la Livezeni se va crea un sit industrial cu scopul de a susþine dezvoltarea structurilor de afaceri, cu toate utilitãþile necesare, un depozit pentru autoturismele parcate neregulamentar ºi ridicate de un serviciu specializat; Intervenþii de regenerare urbanã în zonele aparþinând cartierelor Aeroport, Dacia, Dimitrov, Piaþã, care se referã la locuire, spaþiilor publice, piaþete, de spaþii de joacã ºi spaþii verzi.

Bugetul total al proiectului este de 5.771.500 de euro.

Parcãri subterane interconectate Astfel, este vorba despre: - amenajarea unui Centru de Excelenþã într-o clãdire existentã aparþinând municipalitãþii (fostul sediu administrativ al Preparaþiei Livezeni), destinat în principal tinerilor, dar ºi

persoanelor care au abilitãþi specifice în domeniul cunoaºterii ºi tehnologiei; - amenajarea, în cadrul Centrului de excelenþã, a unui spaþiu destinat activitãþilor de tutoriat ºi consiliere, precum ºi a unor spaþii destinate cercetãrii ºtiinþifice; - amenajarea a 3 parcãri subterane în zona Pieþei Centrale, a Magazinului Jiului ºi a Casei de Culturã, care sã ie interconectate subteran, sã conþinã elemente de smart city ºi a unor sisteme de smart ticket.

Bugetul pe acest capitol este de 52.862.180 de euro.

Planurile pentru perioada 2014 – 2020 erau aºa: Dacã veþi spune cã planul poate fi realizabil, atunci poate aþi uitat de cel din mandantul ce tocmai e încheie la Petroºani. ªi acela avea cam aceleaºi repere, iar la capitolul Regenerare Socio –Economicã, erau cuprinse cartierul Bosnia, Colonie, Colonia Ianza, Cartierul Saºa, ori zona Venus – Saturn.

Cei de la Petroºani aveau în plan sã amenajeze zonele foste industriale de la Dâlja ºi Livezeni, ca sã le dea investitorilor, dar ºi sã facã mai multe parteneriate cu mediul academic, pentru a sprijini tinerii sã devinã competitivi pe piaþa muncii.

Dar poate cel mai apropiat de realitate era, pânã în 2020, proiectul de dezvoltare a turismului.

Nu mai puþin de 250.000 de lei ar fi costat o telegondolã ce mergea din Petroºani în Parâng, 6 telescaune, 2 benzi ce urcã în munte, nocturna de pe pârtia 2A, achiziþionarea a 6 ratrakuri, a unui sistem de tiketing, a unui centru de servici turistice la sosirea telegondolei, dar ºi realizarea unei suprafeþe artificiale de schi pentru varã.

Diana MITRACHE

Actualitate 3

4 Actualitate

Drumul din Pasul Vâlcan distrus de maºinile ce aduc gazoductul BRUA

U

tilajele grele, care carã gazoductele reþelei transfrontaliere de gaz ce trece prin Valea Jiului au distrus în multe pãrþi drumul care leagã municipiul Vulcan de Pasul Vâlcan.

Artera este în custodia Consiliului Judeþean Hunedoara, dar consilierul local de la Vulcan Florin Govor a sesizat neregulile. Acesta a ridicat problema în Consiliul local de la Vulcan ºi le-a cerut ºi celorlalþi edili sã cearã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Iunie 2019

socotealã firmei care carã gazoductele cu utilajele grele. Asta, pentru cã reþeaua vine din Gorj, trece prin Pasul Vâlcan, coboarã în zona Termocentralei de la Paroºeni ºi trece prin pasul Meriºor, spre Haþeg. „În ºedinþa Consiliului

Local, am ridicat problema deteriorãrii drumului spre Pasul Vâlcan din cauza încãrcãrii excesive a maºinilor ºi am cerut ca atunci când se vor termina lucrãrile, sã impunã constructorilor sã refacã în totalitate

drumul. Pe cale amiabilã sau în instanþã. Pânã la refacerea integralã a drumului, am cerut consolidarea malurilor deoarece, odatã cu defriºarea copacilor de pe margine, au început sã se rupã ºi existã posibilitatea sã se disloce pietre ºi bolovani

C Cascada Izvorani, ”inundatã” de la ploi

provocând accidente.

Dupã intervenþia mea, am fost chemat de autoritãþile locale pe teren ºi împreunã cu responsabilii BRUA am constatat ceea ce s-a deteriorat”, a spus consilierul Florin Govor Drumul este unul judeþean ºi cei care reprezintã Consiliul Judeþean Hunedoara spun cã vor face, la rândul lor, verificãri în teren. „Este drum judeþean pânã sus, la intersecþia cu judeþul Gorj.Eu nu am mai fost acolo de anul trecut, când au fost manifestãri în Pasul Vâlcan, dar atunci am observat utilajele care lucreazã la aceastã investiþie cu conducta BRUA, însã, ei trebuie sã aducã terenul la forma

iniþialã. Sigur mã voi interesa ºi merge personal în Pasul Vâlcan sã vãd cum stau lucrurile ºi le voi cere constructorilor sã aducã la forma iniþialã drumul judeþean”, a afirmat Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Proiectul BRUA trece prin Valea Jiului ºi vine aici prin Defileul Jiului de la Gorj, urmând drumul spre Haþeg. Nu mai puþin de 5 organizãri de ºantier sunt pe parcursul traseului conductei de transport care la noi în þarã ajunge la Cãldãraru în Argeº, trece prin Guºoieni în Vâlcea, Turcineºti în Gorj, Bucova în Caraº Severin ºi iese pe la Recaº în Timiº.

Diana MITRACHE

ascada Izvorani din Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina este mult mai voluminoasã.

Dacã pentru majoritatea zonelor, ploile abundente au pus probleme majore, în ceea ce priveºte Cascada Izvorani aceasta este o încântare în aceastã perioadã.

Cãderea de apã ºi-a dublat volumul. ”Cascada Izvorani, denumitã ºi ªipote sau Cascada de pe Valea Cheii este formatã la marginea sistemului carstic Comarnice, pe cursul râului Cheia, ale cãrui ape izvorãsc din douã izbucuri alimentate de o parte din apele care se pierd în platoul Comarnice ºi infiltraþiile din Dealul Muncelului. Este cea mai mare cascadã din munþii ªureanu, având 40 m înãlþime, compusã din 2 verticale de câte 15 m ºi 25 m. Din cauza pereþilor abrupþi ºi a vegetaþiei dese, doar o secþiune a cascadei poate fi admiratã”, aratã cei de la Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina.

Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina se remarcã prin peisajul aparte creat în mii de ani de interacþiunea omului cu natura. Parcul se aflã în Munþii ªureanu.

Cosmin BACIU

FOTO: Capturã Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina

Pârtia B din Parâng, drum de munte în timpul verii

ârtia B din Parâng este cea mai lungã din staþiunea P montanã. Are peste 3 kilometri

lungime ºi un grad de dificultate destinatã atât avansaþilor cât ºi începãtorilor.

În total, în staþiunea montanã Parâng sunt 9 pârtii de schi, având o lungime totalã de 7.017 metri.

Pe timpul verii, pârtia B din staþiunea montanã Parâng aratã ca un drum de munte. Doar tunurile de zãpadã amintesc de faptul cã iarna aici se schiazã. Priveliºtile sunt superbe ºi pe timpul verii. Verdele intens al naturii ºi liniºtea completatã armonios cu trilul pãsãrilor le oferã turiºtilor momente de relaxare.

Domeniul schiabil Parâng este una dintre cele mai bune zone cu pârtii pentru free-ride din România.

Cosmin BACIU FOTO: Parâng Ski&Summer Resort

Oameni în pericol sã fie luaþi de ape, pe un pod periculos, dar al nimãnui

N

u mai puþin de 10 familii sunt în fiecare zi în pericol sã fie luate de apa Jiului, atunci când trec puntea absolut instabilã de peste apã, în zona Coloniei din Petroºani.

Sunt oameni care de peste 30 de ani aºteaptã ca cineva sã le croiascã ºi lor un drum pe care sã nu mai fie în pericol. Ploile torenþiale din ultimele zile au sãpat adânc inclusiv la pilonul podului ºi acum oamenii se simt ºi mai ameninþaþi de pericol.

Puntea din lemn ºi sârmã, de pe strada Primãverii, este absolut impracticabilã ºi fiecare om care trece pe acolo, ca sã ajungã acasã, simte pericolul. Doamna Liliana recunoaºte cã îºi sunã rudele de câte ori traverseazã puntea, ca sã îi treacã ele copii în siguranþã. Ea abia face faþã de una singurã, pentru cã, în ultimele zile apa a crescut ameninþãtor din cauza ploilor. „E foarte grav. Eu nu pot trece cu copiii ºi nici singurã. Mã ajutã vecinii sã trec. Am rãu de înãlþime ºi mã sperie ºi apã ºi cred cã acum este grav ºi cã podul e ºi mai instabil. Ar trebui reparat, cã totul pocneºte sub picioare când calc. Totul stã sã cadã, iar sârmele sã plesneascã. Îmi e fricã.

Copiii noºtri sunt închiºi în casã. Am doi copii de 7 ºi 9 ani ºi stau închiºi, din cauzã cã acum e apa foarte mare. Nu e altfel

nici când e apã mai micã.

Mi-e fricã ºi mã uit atentã pe unde sã calc ºi mai trebuie sã þin ºi de doi copii mici. Mã ia cu ameþealã de sus ºi mai ºtiu cã nici podul nu e sigur”, spune disperatã Liliana Popã, una dintre femeile ce au casã peste Jiul de Est, la Petroºani.

Oamenii recunosc cã, an de an, au fãcut cereri ºi au rugat autoritãþile locale sã îi ajute, dar fãrã rost. O altã localnicã ne aratã cu scândurile putrezite ºi sârmele rupte pun în pericol viaþa fiecãrui om ce trece pe aici. „Aici se desprind firele sârmei.

Acum se mai þine doar în câteva fire, cã restul au pocnit. Primãria ne-a zis sã ne mutãm de aici, cã de ce stãm aici? Podul e cu risc ºi ni se spune cã mergem pe el pe propria rãspundere. Nu ne ajutã nicicând. Au zis cã vin ei ºi prind firele, dar nu au venit deloc. De mai bine de 30 de ani nu au fãcut nimic. Uitaþi cã le rup cu mâna scândurile de

putrezite ce sunt ºi ei nu au mai pus nimic. Au 35 de ani ºi sunt putrede, plouã mereu. Am acasã cereri ºi, pânã în 2019

de Primãria Municipiului Petroºani. E o punte construitã de pe vremea când a existat mina Dâlja.

Noi am fãcut doar mici

Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei Petroºani.

Situaþia pare fãrã ieºire ºi nimeni nu vede vreo rezolvare pentru cei peste 20 de adulþi, plus copiii lor, care locuiesc peste Jiu, la Petroºani.

Oamenii din zonã mai spun cã mereu sunt lãsaþi deoparte ºi acum sunt nãpãdiþi de noroi, gunoaie ºi maidanezi, dincolo de faptul cã îºi riscã viaþa sã treacã peste pod. „Primãria nu ne ajutã cu nimic. Nu avem drum, pod, e gunoi mult, e plin de câini care ne mãnâncã.

Avem copii mici, nici la ºcoalã nu îi pot lãsa.

Trebuie tot cu maºina.

ne-au rãspuns cã reparã podul. Din 2019 nu mai este în evidenþa lor. Este podul nimãnui. Aduc ºi gunoiul peste Jiu, cu copilul de mânã vin ºi am ºi taxele la zi. Eu zic cã puteau sã ne facã un pod nou, numai din taxele pe care noi le plãtim noi, cei de dincolo de apã”, afirmã ºi Verginica Rusu, o altã femeie ce locuieºte în acel loc.

Dar autoritãþile locale de la Petroºani spun cã podul nu e al lor ºi, drept urmare, nici nu poate fi fãcut ceva pentru aceºti oameni. „Acea punte nu este în inventarul ºi nu aparþine

reparaþii, ce am putut face, dar nu prezintã siguranþã. Ce pot sã facã acei oameni? Sã prindã un proiect de finanþare ºi sã li se facã un pod nou de acces. Ei, cu primãria, sau Apele Române, cã acum nu este niciun proiect depus pentru aºa ceva.

Acea punte nu poate fi reparatã în regie proprie, cã este pericol. Am încercat sã sudãm niºte bare pe lateral, dar e greu sã lucrezi la acea înãlþime”, ne spune Ciprian Preda, director al Direcþiei de Administrare a

Mi-am rupt maºina de 4 ori, pe drumul ce vine din Colonie pânã aici. A cãzut un om ºi a murit din cauza podului acum vreo câþiva ani. Altul ºi-a rupt mâna.

Nu mai facem faþã ºi degeaba facem reclamaþii, cã zic cã nu e podul lor. O fi pod din cer”, spune exasperat ºi Marius, un alt localnic din Petroºani.

Construcþia cãreia localnicii îi spun podul de sârmã, se aflã în zona Coloniei din Petroºani, dar nu este decât o punte din ce în ce ºubredã. Salvarea, pompierii, alte maºini de

intervenþie, sau chiar cea mortuarã, nu pot trece.

Oamenilor li s-a spus cã acest pod a fost construit cândva de cei ce lucrau la mina Dâlja ºi cum nici mâna nu mai existã, ei sunt lãsaþi sã îºi gãseascã o altã rutã de acces. Asta, pentru cã reparaþiile la pod nu sunt utile, iar pentru construirea unuia nou nu sunt bani.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Iunie 2020

Mai multe poduri ºi punþi din Uricani vor fi reabilitate M

ai multe poduri ºi punþi din oraºul Uricani vor fi reabilitate, în baza unui contract de peste 3,7 milioane de lei. Autoritãþile locale cautã o firmã care sã execute lucrãrile.

Obiectivele ce vor fi reabilitate sunt podul Cîmpu lui Neag, podul Valomir, punte pietonalã Cîmpu lui Neag, punte pietonalã Valea de Brazi ºi punte pietonalã oraº Uricani.

Podul Câmpu lui Neag a fost realizat în anul 1972. Podul existent este un pod

metalic cu lungimea de 34,07 metri. ”Suprastructura podului este realizata din profile metalice I24 ºi I30, având tipul îmbrãcãminþii pe pod din podine de lemn.

Suprastructura metalicã este sprijinã pe 2 culei ºi 2 pile centrale din beton cu înãlþimi de 3,80 m fiecare.

Datoritã intemperiilor aceste grinzi metalice ºi restul elementelor au suferit degradãri ºi pericliteazã trecerea pe pod”, aratã documentaþia.

Podul Valomir a fost construit în anul 1948 ºi are o lungime de

Învãþãmânt.

Dispar wc-urile din fundul curþii G

uvernul, la propunerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, a aprobat alocarea sumei de peste 31 de milioane de lei pentru construcþia a peste 370 de grupuri sanitare în ºcolile care au toaletele în fundul curþii.

Astfel, din bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii se transferã cãtre autoritãþile locale 31.269 mii lei, din care: 17.000 mii lei pentru continuarea lucrãrilor începute ºi 14.269 mii lei pentru

31,30 metri. ”Conform recomandãrilor expertizei tehnice de înlocuire a structurii de rezistenþã ºi de imposibilitatea ancorãrii cablurilor purtãtoare datoritã situaþiei din teren, puntea existentã

lucrãri noi. Primarii nu vor mai avea nicio scuzã dacã în localitãþile lor, grãdiniþele ºi ºcolile vor rãmâne fãrã toalete moderne. Fiecare primar are obligaþia sã demareze lucrãrile, astfel încât, la începutul anului ºcolar, în septembrie, copiii sã aibã grupuri sanitare decente, racordate la apã ºi canalizare.

La nivelul judeþului Hunedoara statisticile se fac la începutul ºi sfârºitul anului ºcolar, astfel cã în momentul de faþã nu este o situaþie exactã. ”O statisticã se face la începutul ºi la finalul anului ºcolar. Problemele acestea sunt preluate la începerea ciclului de învãþãmânt, pentru cã parcurs se mai fac anumite lucrãri”, a declarat, la finele lunii aprilie, Ilie Pârvan, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara. În luna aprilie a anului trecut, statisticile arãtau cã în judeþul Hunedoara ºapte ºcoli aveau toaleta în curte.

Cosmin BACIU

este necesar a fi înlocuitã cu o punte nouã cu 3 deschideri în loc de 2”, aratã documentul.

Puntea Câmpu lui Neag a fost executatã în anul 1957. ”Puntea pietonalã de la Câmpul lui Neag ce

traverseazã Jiul de Vest are o structurã cu douã deschideri egale (20,87 m) ce reazemã pe douã culei. Aceasta se aflã într-o stare avansatã de degradare. Conform recomandãrilor expertizei tehnice de înlocuire a structurii de rezistenþã

ºi de imposibilitatea ancorãrii cablurilor purtãtoare datoritã situaþiei din teren, puntea existentã este necesar a fi înlocuitã cu o punte nouã cu deschiderea mai micã”, aratã documentul.

Puntea Valea de Brazi ºi puntea din oraºul Uricani au fost realizate tot în anul 1957. Ambele sunt într-o stare de degradatã.

Proiectul este finanþat din bugetul M.L.P.D.A., prin Programul Programul Naþional de Dezvoltare Localã.

Cosmin BACIU

Complexul de la Geoagiu s-a deschis cu distanþare socialã D

eschiderea sezonului avea loc, în fiecare an, la data de 1 mai, însã, anul acesta din cauza pandemiei de coronavirus ºi a mãsurilor de restricþie impuse de autoritãþile centrale inaugurarea sezonului a fost amânatã. Abia sâmbãtã s-a deschis complexul de la Geoagiu Bãi.

ºtranduri vor exista covoare dezinfectante.

Staþiunea Geoagiu-Bãi este una dintre cele mai vechi exploatãri balneare de pe teritoriul þãrii datând din perioada colonizãrii romane.

Calitãþile curative ale apelor minerale sunt cunoscute încã din perioada dacicã.

În anul 2010 staþiunea Geoagiu-Bãi a fost desemnatã câºtigãtoare ca Destinaþie Europeanã de Excelenþã din România în cadrul concursului EDEN – European Destinations of Excellence care a avut ca temã turismul acvatic.

Cosmin BACIU

S-au luat mãsuri sporite de igienã pentru a combate rãspândirea infecþiilor cu noul coronavirus. ªi ºezlongurile au fost poziþionate astfel încât sã se pãstreze distanþarea socialã.

S-au achiziþionat dezinfectanþi, iar la intrarea în

Bãgat în spital de un ºofer fugar ccidentul rutier a avut loc pe strada A Dorobanþi din Sebeº, iar un ºofer de 43 de ani, din comuna Morãreºti, judeþul Argeº, în timp ce conducea un autocamion, a acroºat un biciclist, de 56 de ani, din municipiul Orãºtie. În loc sã opreascã pentru a vedea în ce stare este hunedoreanul ºi sã cearã ajutor, ºoferul ºi-a continuat deplasarea. ”În urma accidentului, biciclistul a suferit leziuni corporale ºi a fost transportat la spital, iar conducãtorul auto a fost identificat ºi audiat. Atât conducãtorul auto, cât ºi

biciclistul au fost testaþi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ”, a informat IPJ Alba. Poliþiºtii au întocmit un dosar penal în acest caz ºi fac cercetãri pentru sãvârºirea infracþiunilor de vãtãmare corporalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului. Rãnile suferite de hunedorean nu-i pun viaþa în pericol însã va avea nevoie de o lungã perioadã de timp pentru a se recupera.

M. GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iunie 2020

A

COMUNICAT DE PRESÃ

vând în vedere atacurile repetate din ultima perioadã ale PSD Hunedoara, prin liderii sãi de opinie, care încearcã sã acrediteze ideea cã la Petroºani nu au fost implementate proiecte cu finanþare europeanã, doresc sã le readuc aminte acestor politicieni care promoveazã informaþii false cã, în luna august 2016, conform evaluãrii fãcute de Ministerul Fondurilor Europene, municipiul Petroºani a beneficiat în perioada 2007 – 2013 de cele mai multe fonduri structurale la nivelul Vãii Jiului!

Pentru o corectã informare a cetãþenilor, prezint în cele ce urmeazã proiectele implementate de administraþia publicã din Petroºani, pe fonduri europene, proiecte care au plasat municipiul nostru pe primul loc în Valea Jiului.

Proiecte implementate în perioada 2007 – 2013: - Reabilitare, modernizare ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani - Reabilitarea ºi modernizarea arterei principale din Municipiul Petroºani - ”O ºcoalã pentru viitor” - Reabilitare zonã pietonalã ºi parcuri în centrul Municipiului Petroºani – proiect individual inclus în Planul Integrat de Dezvoltare Urbanã ”REVITALIZAREA CENTRULUI CIVIC AL MUNICIPIULUI PETROªANI” - Reabilitare strãzi zona centralã a Municipiului Petroºani – proiect individual inclus în Planul Integrat de Dezvoltare Urbanã ”REVITALIZAREA CENTRULUI CIVIC AL MUNICIPIULUI PETROªANI”

- Sistem de supraveghere video în zona centralã a Municipiului Petroºani – proiect individual inclus în Planul Integrat de Dezvoltare Urbanã ”REVITALIZAREA CENTRULUI CIVIC AL MUNICIPIULUI PETROªANI” - Centrul Naþional de Informare ºi Promovare Turisticã în Municipiul Petroºani.

Proiecte implementate în perioada 2014 – 2020: - Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã - Creºterea eficienþei energetice a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani cod SMIS 117296 - Creºterea eficienþei energetice a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani cod SMIS 119885 - Creºterea eficienþei energetice a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani cod SMIS 119886 - Creºterea eficienþei energetice a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani cod SMIS 119887 - Acþiunea “WiFi4EU - Promovarea

conectivitãþii la internet în comunitãþile locale” - Proiect ”ePAS-eficientizarea Procedurilor Administrative prin Simplificare la Primãria Municipiului Petroºani - Linie verde de autobuze electrice între Petrila-Petroºani-Aninoasa-Vulcan-LupeniUricani Green Line Valea Jiului; - Contribuþie Municipiul Petroºani - componenta 1 ºi componenta 2 Doresc sã le mulþumesc tuturor celor ce au fãcut parte din echipele manageriale ale acestor proiecte, a cãror muncã a permis elaborarea ºi derularea acestora.

Pe exerciþiul financiar 2021 – 2027 România are la dispoziþie o sumã fãrã precedent pânã acum, respectiv 88 de miliarde de euro, iar pentru atragerea acestor bani trebuie sã ne pregãtim temeinic. Am depus deja la ADR Vest cereri de finanþare pentru studii de fezabilitate ºi documentaþii tehnice pentru 4 proiecte mari, finanþabile în perioada 2021 – 2027. Sunt 4 proiecte care au un buget total de 94.184.930 de euro, depuse pe patru direcþii de finanþare: Mobilitate urbanã, Infrastructurã ºi servicii publice de turism, inclusiv obiective de patrimoniu, Regenerare urbanã, respectiv Specializare inteligentã.

De asemenea, administraþia publicã de la Petroºani va aplica în mod direct pe anumite axe de finanþare care vor fi disponibile în exerciþiul financiar viitor, inclusiv cele destinate zonelor miniere aflate în tranziþie.

Locuitorii municipiului Petroºani trebuie sã fie corect informaþi ºi, pentru acest lucru, voi continua periodic sã prezint realizãrile de pânã acum ºi proiectele pentru viitor.

Vã mulþumesc pentru încredere!

Primarul municipiului Petroºani, Florin Tiberiu Tiberiu Iacob - Ridzi

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ

La furat de trandafiri prin Vulcan

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 1000 de euro, disponibile 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor la Zona D Petroºani

arbuºti ornamentali ºi trandafiri.

SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

oi vulcãneni au fost prinºi de poliþiºtii locali din municipiu, în D cursul nopþii de 19-20 iunie, la furat de

Echipajul de la Poliþia Localã Vulcan i-a descoperit pe cei doi operând pe Bulevardul Mihai Viteazu, în centrul localitãþii iar cei doi vor fi sancþionaþi ºi riscã dosar penal pentru furt. ”În scopul eliminãrii acestui tip de acþiune infracþionalã, Primãria ºi Poliþia Localã intensificã supravegherea bulevardului atât prin prezenþa reprezentanþilor poliþiei locale cât ºi prin montarea de camere video”, spun reprezentanþii municipalitãþii Vulcan.

Maximilian GÂNJU

propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iunie 2020

Henþ cu mâna

Alcooliºti, balabuste ºi bãtãuºi, ãsta-i fotbalul nostru...

Pandemia asta a scos la suprafaþã ºi o altã faþetã a fotbalului românesc dincolo de ceea vedem pe gazon,

în televiziunile centrale. Oricum, calitatea fotbalului e jalnicã, iar cei care îl reprezintã, ºi mai ºi! Dãunãzi,

slugoiul de Ionel Dãnciulescu a fost prins rupt de beat, noaptea prin Bucureºti, la volanul maºinii sale. A fost oprit de poliþie, a fãcut circ – normal, prostul dracului e de la Dinamo, nu? – i s-a fãcut dosar penal ºi are de plãtit o amendã groasã. Ba ia mai ºi ameninþat cã-i dã

afarã?! Jalnic personaj, analistul lui peºte prãjit la DigiSport. Anamaria Prodan, o altã ”balabustã” cum îi spune Cornel Dinu, cu un comportament de mahala de cum deschide gura, vrea sã mai tragã un tun, punându-i-se acum pata pe Hermannstadt Sibiu. Ãia de acolo

JUBILEU În fiecare zi de luni o poveste dedicatã unei echipe sportive din Valea Jiului cu aniversare rotundã în cursul anului 2020.

z 70 DE ANI (1950) întãrirea Jiului, prin plecarea unui grup masiv de jucãtori, printre care Nicºa, Costicã Marinescu sau Ticã Rugiubei ºi Mircea Popescu. Chiar dacã va debuta cu ghinion, 0-5 în etapa a 2-a la CFR (Locomotiva) Timiºoara (Crâsnic a intrat în repriza secundã, încasând douã goluri) Crâsnic va deveni în timp unul dintre simbolurile echipei din Petroºani.

Tot acum apar la Jiul (Partizanul) Petroºani, ªtefan Coidum de la Unirea Tricolor Bucureºti, Filimon ºi Dula, doi localnici, celebrul Guþã Tãnase, un atacant de 27 de ani, sositde la Karres Mediaº, un jucãtor impresionant prin originalitatea soluþiilor tactice ºi de o tehnicitate de un nivel superior.

Partizanul (Jiul) a avut un parcurs echilibrat cu 7 victorii, 8 egaluri ºi 7 înfrângeri, golaveraj 39:38, ocupând locul 6 din 12 echipe. Tot în acest campi-

onat a revenit ºi „fiul rãtãcitor”, Iuliu (Gyula) Farkas I zis „Picior de aur”, acum în vârstã de 27 de ani, dupã ce jucase la Jiul în anii 1937-1939, apoi la Ferenovaros Budapesta (1939-1944) cu care a cucerit un titlu de campion al Ungariei, apoi la Rapid (1944-1945), Carmen Bucureºti (1945-1947) ºi Dinamo Bucureºti (din 1948) de unde a venit la Petroºani. Porecla de

JIUL PETROªANI JUBILEE ÎN 2020

1. 95 ani (1925)

de la finala de vicecampioanã a României.

2. 85 ani (1935)

de la câºtigarea primei ediþii a diviziei ”B”.

FORMULA VINE DE LA RUªI

Începând cu ediþia 1950, campionatul Diviziei „A” intrã sub zodia sistemului sovietic, desfãºurat primãvara (turul) ºi toamna (returul). Pânã ºi denumirile echipelor sunt aliniate la nomenclaturã sovieticã, mergându-se ºi în anii viitori cu multe nume precum Dinamo, Progresul, Flacãra, Locomotiva, Energia... De ce ar fi fãcut Jiul Petroºani excepþie, care va fi botezatã „Partizanul”! La echipa din Petroºani apar câteva nume noi, ce se vor dovedi benefi ce, echipa reuºind în fi nal un loc 6 excelent, dupã ce în ultimele campionate (cu excepþia lui 1948-1949) avusese oarecare emoþii cu rãmânera în primul eºalon.

Remarcabilã este prezenþa noului portar Aurel (Icã) Crâsnic, nãscut la Petrila (Lonea) la 11 mai 1926, ca fiu al minerului Gheorghe Crâsnic de la mina Jieþ. Dupã un pionierat la Lonea, Icã Crâsnic vine la Partizanul (Jiul) Petroºani, împreunã cu Anisia ºi I. Matei, pentru

s-au pricopsit cu fii-sa pe cap, ailulia! În fine, Ionel Ganea, un alt fanfaron în fotbalul nostru, face ca toþi dracii la adresa lui Gicã Hagi cã nu-l bagã pe fiu-sãu sã joace ºi o înjurã pe aceeaºi Prodan. Râde ciob de oalã spartã... ªi uite aºa se gratuleazã unii pe alþii.

Vedetelor care sunteþi!

„Picior de aur” a dobândit-o dupã un meci la Tirana, Albania-România 0-4, când Farkas I a marcat trei goluri într-un stil absolut superb.

De altfel, calitãþile sale fi zice ºi tehnice au fãcut din Farkas unul dintre cei mai valoroºi atacanþi români ai perioadei imediat postbelice. Farkas I a jucat de 9 ori în Naþionala României.

Din pãcate, viaþa sa tumultuoasã - un fel de Adrian Mutu al anilor ’50, l-a exclus de timpuriu din viaþa sportivã. Campionatul 1950 aduce la rampã 22 de jucãtori sub culorile Jiului din nou cu un Tudor Paraschiva în mare verbã de gol – 15 goluri marcate – urmat de surpriza Filimon (6 goluri), Costicã Moraru (4 goluri), Ioan Balogh (3 goluri), Licã Panait ºi Cricovan (2 goluri), Pingert,

3. 70 ani (1950)

de la schimbarea numelui în ”Partizanul” ºi debutul lui Aurel Crâsnic, viitor internaþional.

4. 60 ani (1960)

de la cea de-a 2-a retrogradare în divizia ”B”.

5. 45 ani (1975)

de la incendiul care a distrus vechiul stadion.

6. 35 ani (1985)

de la a 3-a retrogradare în divizia ”B”.

7. 15 ani (2005)

de la a 7-a promovare în divizia ”A”.

Pop IV, Guþã Tãnase ºi Iuliu Farkas I, câte un gol. S-a folosit aceeaºi formulã 1-32-5, adicã cu douã extreme ºi doi atacanþi centrali: Crâsnic (Nemeº), Pingert, Balogh, Panait (Anisia) C. Moraru (I. Deleanu), Cricovan, Bone (Farkas I), I. Matei (Coidum), Guþã Tãnase (Filimon), Paraschiva, Pop IV (M. Dula).

CAMPIOANA ÎNGENUNCHEATÃ

Deºi în anul competiþional 1950 echipa campioanã a fost Flamura Roºie (viitoarea U.T.A.) Arad, cu celebrii

Marki, Farmati, Bãcuþ II, Mercea, Petschovschi sau Coco Dumitrescu în formulã, la Petroºani, gruparea arãdeanã a fost însã umilitã în prima etapã, scor 4-1 (goluri marcate de C. Moraru, Paraschiva, Balogh ºi Cricovan), iar în retur, la Arad, scorul a fost de 2-2, ambele goluri aparþinând lui Paraschiva.

A fost, dacã vreþi, o revanºã la umilinþa suportatã de Jiul cu doi sau patru ani în urmã, 0-6 la Petroºani ºi 0-12 la Arad...

Paginã realizatã de Genu TUÞU