2059

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2059

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cãderi masive de stânci pe DN 7A tenþie, cad A bolovanii pe DN 7A! Bucãþi din versanþi s-au desprins ca urmare a ploilor torenþiale din ultimele zile, iar drumarii au fost solicitaþi sã intervinã pe DN 7A.

”Districtul Livezeni – SDN Deva a intervenit pe DN 7A, pentru eliberarea carosabilului, în urma cãderilor de stânci.

Ploile din ultimele zile au mãrit ºi debitul apelor, formând o adevãratã cascadã în zonã”, informeazã DRDP Timiºioara.

DN 7A face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea ºi se aflã în proces de reparaþii.

Vestul þãrii s-a aflat sub cod portocaliu de precipitaþii abundente.

Apa infiltratã în stânci le-a mãcinat, astfel cã bucãþi de rocã s-au desprins ºi au ajuns pe carosabil.

Cosmin BACIU

UNDE AJUNG

hotelurile ºi motelurile minerilor?

P

entru cã nu pot fi date în platã decât activele industriale, motelurile, hotelurile ºi toate spaþiile pe care minerii le aveau pentru cazare ajung acum la creditori. Este o mãsurã pe care o adoptã acum cei din Complexul Energetic Hunedoara, care reorganizeazã activitatea în timp ce societatea este insolvenþã. >>> PAGINA A 3-A

Romgaz continuã demersurile pentru realizarea unei centrale electrice la Mintia

omgaz vrea sã R cumpere un teren de la

Complexul Energetic Hunedoara pentru a realiza o centralã electricã cu ciclu combinat în zona Mintia.

Terenul supus atenþiei are o suprafaþã de peste 72.000 de metri pãtraþi. Comitetul creditorilor trebuie sã

aprobe cererea Romgaz. ”În data de 09.04.2020 Romgaz SA ne-a trimis adresa nr. 2532 prin care ne-a solicitat stabilirea unei intalniri pentru a se discuta problemele legate de intenþia acesteia de a cumpara un teren in suprafata de 72.138 mp situat in Mintia

pentru investiþia "Centrala electrica cu ciclu combinat cu turbine cu gaze CECC".

Prin raspunsul nr.

3089/14.04.2020 am prezentat stadiul procedurii de Insolventa, precum si faptul ca vanzarea de poate face numai in condiþiile aprobate de comitetul creditorilor, conform prevederilor art. 87, alin. (2) din

Legea nr. 85/2014”, aratã administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara. În anul 2018, Romgaz a comandat în sistemul electronic de achiziþii publice studiul de fezabilitate pentru consttuirea unei centrale electrice pe gaze, în ciclu combinat, cu o putere instalatã de 400-500 MW, investiþie

estimatã la 300 de milioane de euro.

Centrala, care ar urma sã funcþioneze cu gaze, în ciclu combinat ºi sã fie legatã direct la reþeaua Transgaz, ar urma sã aibã o capacitate

instalatã de 400-500 MW . Randamentul net al noii centrale cu ciclu combinat va fi minimum 55%.

Durata de operare minimã a noii centrale va fi de 30 de ani.

Cosmin BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iunie2020

LUCIAN RESMERIÞÃ:

”Valea Jiului va avea o triplã finanþare” V

alea Jiului va beneficia de fonduri importante.

Sunt bani europeni cu ajutorul cãrora ar trebui sã se îmbunãtãþeascã calitatea vieþii în Valea Jiului.

O întâlnire importantã a avut loc, la Petroºani. Reprezentanþii Ministerului Fondurilor Europene ºi cei ai ADRVEST s-au aflat la Petroºani unde au participat la o întâlnire cu primarii din Valea Jiului.

S-a vorbit despre investiþiile viitoare, dar ºi cele care au fost implementate. Principala temã a fost cea legatã de investiþiile teritoriale integrate în Valea Jiului.

Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, spune cum vede toate aceste proiecte de viitor. ”Am avut o discuþie foarte interesantã ºi foarte aplicatã. Au fost patru factori de decizie, de la Ministerul Fondurilor Europene, de la ADR VEST, administraþiile locale din Valea Jiului, Universitatea din Petroºani ºi cei de la INSEMEX. A fost o zi importantã pentru noi pentru cã am fãcut primii paºi pentru realizarea ÎÞI Valea Jiului iar Valea Jiului va avea o triplã finanþare. Adicã banii vor putea fi accesaþi din mult mai multe pãrþi. este a doua ºansã pe care Valea

Jiului o are, prima ºansã a avut-o în anul 1997 din punct de vedere economic atunci când au fost fãcute anumite scutiri din punct de vedere fiscal”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilul din Lupeni considerã cã este ”ultimul tren”care mai soseºte în Valea Jiului. Este ultima ºansã pentru dezvoltarea coerentã a zonei ºi trecerea de la minerit la alternative economice viabile. ”Aceastã a douã ºansã, sunt convins cã este ultima pe care noi o avem, este important pentru cã are cel mai important lucru ºi anume finanþarea. Aceasta este stabilitã ºi este foarte îmbucurãtor faptul cã în ultima perioadã de timp finanþarea a crescut pe zonele carbonifere.

Acum urmeazã doar sã reuºim sã finalizãm aceastã strategie cu cei de la PWC dar în acest moment eu sunt dezamãgit pentru cã nu s-au luat în considerare ideile pe care ie trebuiau sã le aibã ca ºi consultanþi ºi nu au venit cu lucruri noi ºi concrete. Ne dorim sã repornim motoarele în legãturã cu aceastã strategie. S-a fãcut primul pas în ceea ce înseamnã strategia unitarã de la Uricani pânã la Petrila. Am luat hotãrârea comunã cu primarii, ministerul ºi toþi factorii de decizie sã facem un ONG în Valea Jiului care se va numi ”Dezvoltãm Valea

Jiului împreunã” prin care noi sã avem oameni foarte bine pregãtiþi pentru a putea avea cât mai multe proiecte. Exemplul ITI Delta Dunãrii are în acest moment undeva la 80 de administraþii la un loc. Vom încerca sã grãbim cât mai repede înfiinþarea acestui ONG Valea Jiului”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni.

Comisia Europeanã a lansat în 11 decembrie 2017 ”Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziþie”, una dintre principalele mãsuri ale pachetului “Energie curatã pentru toþi europenii”.

Platforma faciliteazã dezvoltarea de proiecte ºi strategii pe termen lung în regiunile carbonifere, în scopul lansãrii procesului de tranziþie ºi ca rãspuns la dificultãþile sociale ºi de mediu.

Valea Jiului va fi prima zonã din România care va beneficia de sprijinul acestei iniþiative, prin proiecte care vizeazã diversificarea economicã, îmbunãtãþirea calitãþii aerului ºi a tehnologiilor care vor contribui la decarbonizarea economiei.

Cosmin BACIU

Maidanezii s-au înmulþit pe strãzile din Valea Jiului M

aidanezii sunt din ce în ce mai mulþi pe strãzile din Valea Jiului, dupã ce ADI Câini care funcþiona la nivel judeþean ºi-a întrerupt activitatea din cauza unui control al Curþii de Conturi.

O situaþie de crizã a fost generatã dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara a trebuit sã se retragã din asociaþia care se ocupa de maidanezi. La Petrila, autoritãþile locale cautã sã rezolve problema. În acest sens s-a încheiat un contract cu o firmã din judeþul Alba. Contractul are ca obiect servicii ”de

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE gestionare a cainilor fara stapan, capturare, transport, adapostire, hranire, adapare, curatenie, identificare, examinare clinica zilnica, deparazitare interna, deparazitare externa, vaccinare antirabica, microcipare caini adoptati si introducere in R.E.C.S., sterilizare caini revendicati, adoptati si adoptati la distanta, lunar, eutanasiere, incinerare cadavre eutanasiate”.

55.000 de lei a alocat administraþia localã de la Petrila pentru aceste servicii.

Cosmin BACIU

Director:

z

PETROªANI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

z

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iunie 2020

Unde ajung hotelurile ºi motelurile minerilor? entru cã nu pot P fi date în platã decât activele

industriale, motelurile, hotelurile ºi toate spaþiile pe care minerii le aveau pentru cazare ajung acum la creditori.

Este o mãsurã pe care o adoptã acum cei din Complexul Energetic Hunedoara, care reorganizeazã activitatea în timp ce societatea este insolvenþã.

Administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara explicã ce va face cu cele 3 unitãþi rãmase ºi care pot prezenta interes. „Noi, în baza Ordonanþei 60, care spune cã activele viabile energetic pot constitui baza noii entitãþi ce va fi Complexul Energetic Valea Jiului, iar acesta va cuprinde cele 4 mine, plus sucursala PrestServ ºi

Termocentrala Paroºeni, cea de la Mintia urmând sã fie datã la o entitate localã sau judeþeanã. Celelalte active care nu pot fi date în platã, respectiv Hotelul Onix, Cabana Jieþ ºi cabana 5 Sud de la Lupeni, vor trebui date cãtre creditori. Mai departe, vom vedea ce se va întâmpla cu ele”, a spus Cristian Roºu, administrator special la CEH. Rãmâne de vãzut cine vor fi cei care vor

accepta ca, în baza datoriilor pe care CEH le are cãtre ei, sã primeascã o astfel de cabanã. Toate sunt relativ folosibile, iar cea mai bunã investiþie pare fi cea de la Hotelul Onix. „Lista creditorilor este destul de mare, fiind undeva la peste 400 de firme. Hotelul Onix, în ultima perioadã, nu a avut turiºti cazaþi. Cabana Jieþ este închisã ºi ea de ceva timp ºi la fel ºi cabana de la 5 Sud de

la Lupeni. Nu sunt toate în stare de funcþionare permanentã.

Doar Hotelul Onix este ºi înainte de pandemie, sau acum, dupã, funcþiona cu acel sistem de catering. Celelalte nu sunt amenajate ºi au nevoie de investiþii totale, cei care vor prelua vor fi obligaþi sã investeascã mult ºi la interior ºi la exterior”, a mai spus Cristian Roºu, administrator special la CEH. Complexul Energetic Hunedoara a intrat în

insolvenþã la finele anului 2019, la momentul în care instanþa a decis sã fie administrat de un administrator judiciar, respectiv de Expert Insolvenþã SPRL, dar ºi de un administrator special.

Planul de reorganizare al CEH este, în viziunea administratorilor ce au preluat activitatea dupã insolvenþã, legat de darea în platã a unor active. Aºa s-ar stinge unele datorii, creanþe ce acum sunt la ANAF, valoarea totalã a datoriilor

fiind de 7 miliarde de lei vechi.

Cert este, însã, un singur lucru, cã termocentrala Mintia ar urma sã fie preluatã de Primãria Deva sau Consiliul Judeþean Hunedoara, iar o nouã entitate ar urma sã preia activitatea din Valea Jiului. Cabanele ºi hotelul pot deveni viabile, doar dacã creditorii vor accepta sã le preia ºi apoi sã le introducã în circuite turistice.

Diana MITRACHE

Produse de ONG-ul primarilor din Vale trebuie sã elaboreze la timp strategia de dezvoltare igienã pentru familiile la Petroºani. „Ar fi bine ca ar trebui sã cuprindã domenii de sã primim banii defavorizate autoritãþile publice sã pãstreze interes, sã aducã investiþii ce ar Investiþiei C adestinaþi calendarul pe care cumva îl urma sã creeze noi locuri de

Teritoriale Integrate pentru Valea Jiului, primarii de aici, împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi ADR Vest trebuie sã îºi uneascã forþele sã sã elaboreze strategia de dezvoltare, pe de o parte, iar pe de alta, specialiºtii sã scrie proiectele de finanþare.

Este o condiþie esenþialã, despre care secretarul de stat de la Ministerul Fondurilor Europene a vorbit la întâlnirea de

avem ºi la nivelul elaborãrii documentelor strategice de la nivel naþional. Asta înseamnã cã, pe mãsurã ce avansãm cu programele operaþionale, cu viitoarele programe, cu acordurile de parteneriat, ar fi bine sã avansãm ºi cu strategia de dezvoltare localã a celor 6 comunitãþi a judeþului Hunedoara, aºa încât, cele douã strategii sã fie gata cam în acelaºi timp”, a spus Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Strategia de Dezvoltare localã

muncã, alternative la mineritul aflat în proces de regresie la nivelul întregii Uniuni Europene, dar ºi sã ofere posibilitãþi mediului de afaceri sã se dezvolte.

Primarii au fiecare idei, dar niciodatã, deºi se vorbeºte de mai mult timp, nu s-a elaborat concret aceastã strategie. „În mod normal, vrem sã vedem care sunt acele elemente pe care judeþul Hunedoara le poate atrage. Vorbim despre proiecte punctuale ale comunitãþilor, dar ºi proiecte care sã cuprindã o populaþie cât mai numeroasã din Valea Jiului”, a mai adãugat secretarul de stat Adrian Mariciuc.

Acum, toþi cei 6 primari ai Vãii Jiului s-au constituit într-un ONG, o altã structurã decât cea pe care o formau prin Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI), dar trebuie sã se orienteze spre domenii ce pot atrage fondurile UE special destinate acestei zone.

Diana MITRACHE

P

este 14 mii de hunedoreni beneficiazã de ajutor, primele pachete fiind deja trimise cãtre Valea Jiului.

Fiecare pachet primit de beneficiari conþine 5 periuþe de dinþi, 4 tuburi de pastã de dinþi, sãpun lichid, ºampon pentru copii ºi adulþi, dar ºi detergent pentru rufe. ”Primele 3.998 de pachete au ajuns în oraºele Vãii Jiului (Lupeni, Vulcan, Uricani, Aninoasa, Petroºani ºi Petrila) urmând ca pânã în data de 19 iunie celelalte primãrii din judeþ sã primeascã aceste produse pentru a le repartiza persoanelor cu venituri mici.

Prefectul judeþului, Vasilicã Potecã, a constituit o echipã din cadrul Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara care asigurã sprijin autoritãþilor locale pentru distribuirea pachetelor trimise de Guvernul României”, a informat Prefectura Hunedoara. Pachetele sunt distribuite beneficiarilor cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne ºi al Prefecturii Hunedoara, iar persoanele care vor beneficia de asistenþã materialã de bazã acordate în cadrul proiectului finanþat din POAD sunt din categorii defavorizate.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Iunie 2019

Mierea de salcâm compromisã. Apicultorii cer sprijin Taberele de varã din Straja,

M

ierea de salcâm aproape cã nu s-a fãcut ºi poate doar 5 % din producþie poate fi consideratã de calitate. Asta spun acum apicultorii hunedoreni, care vor sã cearã un ajutor financiar sub forma unor despãgubiri, celor care ar putea sã îi ajute.

A fost frig, nici florile nu s-au fãcut, iar cei care au plecat în pastoralã mai mult au cheltuit, decât au produs. „Din pãcate, rezultatele sunt catastrofale. Majoritatea apicultorilor nu au fãcut mai nimic.

Deºi s-au deplasat la Dunãre la salcâm, sau la Gorj, mai apoi, majoritatea nu a fãcut decât sã cheltuiascã, Sunt foarte puþini cei care au scos cam 4-5 kg de miere, pe familia de albine ºi nu salcâm de calitate. A fost ºi pãducelul înflorit ºi, ca atare, nu e bine, cã albinele au amestecat mierea ºi ea îºi pierde din culoare ºi gust. La aceastã producþie nu îºi scot nici cheltuielile”, a spus Iosif Korb, preºedintele Asociaþiei Naþionale a Crescãtorilor de Albine, filiala judeþului Hunedoara.

Apicultorii mai sperã sã îºi scoatã cumva din cheltuieli pe viitor, dar nici acum vremea în

Hunedoara nu este una propice. „Urmeazã teiul, dar apicultorii, când trag linie, ºi vãd cã doar au cheltuit, sunt

dezamãgiþi. Vrem sã fim ajutaþi de Ministerul Agriculturii, sau la Direcþia Agricolã, ori Prefecturã. Cred cã organele

locale trebuie sã se implice, deºi problema este la nivel european. A fost frig cam douã sãptãmâni. Vom face demersurile necesare ca sã obþinem fonduri de despãgubire pentru apicultori, aºa cum se face ºi în alte ramuri ale agriculturii, când sunt calamitate”, a mai spus preºedintele ANCA Hunedoara.

Nici anul trecut nu a fost mai bine, dar acum vremea pare neprielnicã apicultorilor, a fost mult timp frig, a ºi plouat ºi albinele au cules puþin ºi abia au supravieþuit.

Diana MITRACHE

Ce specialitãþi sunt cele mai cãutate Accident din cauza unui capac de canal la Universitatea din Petroºani? Î

nscrierea la Universitatea din Petroºani a luat start, iar primii care sunt aºteptaþi, pentru cele 22 de specializãri, sunt cei din promoþiile de absolvenþi anterioare.

Pentru ei e deschisã deja admiterea on-line, dar rectorul Universitãþii din Petroºani ne-a spus ºi care sunt cele mai solicitate dintre specializãrile de aici. „La Facultatea de Mine, cele mai solicitate specializãri sunt: ingineria mediului, ingineria sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã, topografia e ºi ea foarte cãutatã. La Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã cele mai solicitate sunt specializãrile: calculatoare, automaticã energeticã, ingineria transportului ºi a traficului, sau tehnologia construcþiilor de maºini.

La Facultatea de ªtiinþe sunt ªtiinþele economice cele mai solicitate, dar, în ultimii ani, studenþii au

optat pentru economia turismului ºi serviciilor, pentru cã suntem într-o zonã cu potenþial turistic mare. La Administraþie Publicã mai sunt solicitãri, ca ºi la Asistenþã Socialã. Avem deci, o paletã largã de specializãri în aºa fel încât absolvenþii oricãrei forme de învãþãmânt de la liceu pot veni înspre universitatea noastrã”, a spus prof univ dr habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani.

Mai multe firme sunt partenere

cu Universitatea din Petroºani, iar studenþii, dupã ce fac practicã în cadrul acestora au mari ºanse sã fie direct angajaþi în producþie.

Universitatea din Petroºani este una dintre cele mai cãutate în domeniul tehnic, dar sunt solicitate ºi celelalte specializãri.

Calendarul admiterii este urmãtorul: Între 6 – 22 iulie - înscrierea candidaþilor la studiile de licenþã. Înscrierile au loc online, pe platforma admitere.upet.ro, iar la sediul universitãþii se asigurã suportul tehnic de luni pânã vineri, orele 8.30-15, sâmbãta orele 8.30-12, duminica nu este program cu publicul. În 23 iulie are loc afiºarea rezultatelor (etapa I), pentru ca douã zile mai apoi, în 23ºi 24 iulie sã aibã loc etapa de depunere a contestaþiilor Între 24 ºi 28 iulie are loc etapa de confirmare a locului ocupat prin concurs: Diana MITRACHE

I

ncidentul a avut loc în municipiul Deva, iar tânãra rãnitã uºor, din localitate, are 28 de ani.

ªoferiþa ce conducea un autoturism pe bulevardul 22 Decembrie, din Deva, ºi a lovit cu roata autoturismului un cãmin de vizitare situat pe partea stângã a sensului sãu de mers.

Pe de altã parte, poliþiºtii rutieri hunedoreni au prins mai mulþi ºoferi aflaþi în neregulã ºi le-au întocmit dosare penale.

Astfel, poliþiºtii din Ilia au oprit pe strada Unirii, din comunã, un moped al cãrui conducãtor nu purta casca de siguranþã. În urma verificãrilor în bazele de date ale Poliþiei Române, poliþiºtii au aflat cã mopedistul, un bãrbat de 35 de ani, nu are permis de conducere.

Un alt caz a fost descoperit în traficul din municipiul Hunedoara, unde un ºofer de 53 de ani conducea un autoturism cu o alcoolemie de 0,48 mg/l, alcool în aerul expirat. Acesta din urmã este cercetat penal pentru conducere sub influenþa alcoolului.

Maximilian GÂNJU

cu mãsuri stricte de protecþie

O

rganizatorii taberelor de varã din staþiunea montanã Straja implementeazã mãsuri stricte pentru a preveni rãspândirea infecþiilor cu noul tip de coronavirus.

Dupã ce autoritãþile centrale au anunþat care sunt mãsurile graduale de ridicare a restricþiilor, organizatorii de tabere au început sã aplice planurile.

Cazarea va avea loc într-o pensiune clasificatã ca fiind sigurã în contextul pandemiei de COVID-19, aceasta fiind amplasatã într-o zonã izolatã la cota 1360. Pensiunea va funcþiona cu circuit închis, astfel la proprietate vor avea acces numai participanþii din tabere.

”La sosire, oaspeþilor, dar ºi angajaþilor li se va lua temperatura. Dacã aceasta depãºeºte 37.3°C nu li se va permite accesul în unitate. Participanþii trebuie sã prezinte o adeverinþã de la medicul de familie în care sã fie specificat cã nu sunt în evidenþã cu boli cronice transmisibile. Se va respecta numãrul maxim autorizat de locuri în pensiune. Ba mai mult, în fiecare camerã va fi lãsat cel puþin un loc liber! În cazul în care situaþia o cere, în fiecare camerã va sta un singur participant. În zonele comune veþi gãsi dezinfectant ºi mãºti oferite gratuit. Toate zonele comune vor fi dezinfectate de cel puþin 3 ori pe zi. Mâncarea va fi servitã în intervalele orare: 8:309:30, 13:00-14:30 ºi 19:0020:30, în exteriorul pensiunii,

afarã pe terasã. Mesele vor avea o distanþã de minim 1,5 m între ele. Mâncarea va fi servitã în farfurii ºi cu tacâmuri de plastic de unicã folosinþã. Când legea va permite vom servi mâncare în spaþiile închise ale restaurantului, dacã organizatorul taberei o va cere în anumite situaþii, respectând toate normele impuse de autoritãþi. Micul dejun se poate servi în camerã sau afarã pe terasã, în funcþie de situaþie.

Personalul pensiunii care va intra în contact cu turiºtii va fi protejat cu mascã ºi mãnuºi de protecþie.

Participanþii din tabere au program de igienã ºi de fãcut ordine în camere bine stabilit.

Participanþii vor fi instruiþi sã respecte mãsurile de protecþie ºi autoprotecþie împotriva Covid 19. Vor fi afiºate la vedere

regulamente cu mãsurile recomandate, iar instructorii se vor asigura în permanenþã cã sunt respectate”, aratã Marius Fodoran, organizatorul Tabere Straja. În ceea ce priveºte activitãþile, acestea se vor desfãºura în aer liber: înviorare, drumeþii, jocuri, parc aventura, tirolianã, cãþãrat pe panou, lecþii de educaþie pentru sãnãtate, lecþii sportive, lecþii cultural-educative, foc de tabãrã,

S-a lansat oficial site-ul Cursanþii www.produsdehunedoara.ro Aerodromului S din Deva au susþinut examenele

-a lansat oficial site-ul www.produsdehunedoara.ro, o iniþiativã a Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Agenþiei de Dezvoltare Economico-Socialã a Judeþului Hunedoara Pentru site-ul, care a devenit funcþional în urmã cu câteva minute, echipa ADEH a lucrat mai bine de douã luni de zile.

Prin intermediul acestei platforme on-line, micii ºi marii producãtori locali, artizanii ºi meºterii populari din judeþul nostru vor fi prezentaþi ºi promovaþi, astfel încât consumatorii care doresc sã cumpere produse autohtone sã aibã la dispoziþie un instrument modern ºi facil de informare.

Site-ul este structurat în patru mari categorii: Produse Agricole, Meºteri Populari, Artizanat ºi Produse de Artizanat, Magazine ºi Mari Producãtori, iar cei care viziteazã platforma au posibilitatea de a filtra rezultatele cãutãrii în funcþie de zona etnograficã de provenienþã a produselor, dar ºi în funcþie de tipul acestora:

produse apicole, dulceþuri, siropuri, lactate ºi brânzeturi, fructe ºi legume, uleiuri, produse de panificaþie ºi aºa mai departe.

O abordare distinctã s-a încercat în cazul meºterilor populari ºi artizanilor locali, în cazul acestora fiind create ecusoane prin care aceºtia se prezintã ºi spun povestea meºteºugului sau a îndeletnicirii lor. ªi aceastã secþiune este structuratã pe categorii distincte, astfel încât cei interesaþi pot gãsi manufacturieri de obiecte din piele, lemn, confecþii tradiþionale, ceramicã, icoane sau alte asemenea produse. În site, rezultatele cãutãrilor nu vor returna doar informaþii ºi imagini de prezentare, ci ºi date de contact ale producãtorilor,

denumirea ºi adresa magazinelor sau a pieþelor din care aceste produse pot fi cumpãrate sau comandate. Întrucât www.produsdehunedoara.ro reprezintã un proiect amplu ºi în continuã dezvoltare, invitãm pe aceastã cale sã se înscrie pe aceastã platformã cât mai mulþi asemenea producãtori locali, precizând cã aceastã facilitate de promovare online le este oferitã în mod gratuit. Înscrierea poate fi solicitatã prin e-mail, la adresa adeh_hd@yahoo.com. În paralel cu site-ul www.produsdehunedoara.r o, funcþioneazã în continuare pagina de Facebook ºi grupul cu aceeaºi denumire, create deja pe aceastã platformã de socializare.

erodromul de la Deva este A pregãtit pentru a-ºi întâmpina sportivii. Zilele trecute, o nouã serie de tineri a susþinut examenele de admitere la zbor.

Între timp, piloþii de la Aerodrom au realizat imagini de sus. Au avut loc zboruri de reantrenare pentru instructorii deveni. În luna februarie, peste 50 de tineri s-au înscris la cursurile de planorism ºi paraºutism la Aeroclubul Deva. 20 au ales paraºutismul.

film pe videoproiector.

Participanþii vor evita contactul fizic ºi vor pãstra o distanþã corespunzãtoare faþã de colegii lor în timpul activitãþilor. În plus, vor fi oferite gratuit bandane personalizate ce pot acoperi la nevoie gura ºi nasul în timpul activitãþilor ºi nu numai. Straja este cunoscutã ºi pentru taberele care au loc aici în timpul verii.

Cosmin BACIU

Înfiinþat ca secþie în cadrul aeroclubului, pe lângã secþia de zbor cu motor ºi fãrã motor, paraºutismul din cadrul acestui aeroclub cucereºte urgent întâietate în rândul tinerilor din judeþ ºi din þarã, parte din tineri ridicându-se în domeniu ºi pe alte trepte superioare. Pe durata activitãþii din cei 15 ani, paraºutiºtii Aeroclubului Deva au executat numeroase activitãþi de lansãri demonstrative, care au pus în valoare gradul ridicat de pregãtire în zbor ºi lansare pe stadioane, pieþe, locuri neamenajate special, la festivitãþi, comemorãri, etc în oraºele: Deva, Brad, Aurel Vlaicu, Petroºani, Caransebeº, Sibiu, Arad, BaiaMare, Timiºoara ºi alte localitãþi din þarã.

Cosmin BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Iunie 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iunie 2020

Jiul a crescut cu o jumãtate de metru de la ploi A

plouat mult, dar specialiºtii sistemului hidrotehnic spun cã precipitaþiile sunt în grafic. Nu s-au înregistrat creºteri mari de debite ºi în Defileul Jiului, apa a crescut cu doar o jumãtate de metru. În Valea Jiului nu s-au înregistrat probleme pe niciunul dintre cursurile de apã,

iar cel mai mult a plouat în estul Vãii Jiului. „A plouat destul de mult. În ultimele 6 zile avem peste 100 l/mp, atât pe est, cât ºi pe vest. Am avut creºteri pe Jiul de Vest, de 30 35 de cm, iar pe Jiul de Est mult mai mari, de 50-55 de cm, iar ca atare, debitul pe Jiu, în Petroºani este mult mai mare, decât pe partea de Vest a Vãii Jiului, unde eram obiºnuiþi cu precipitaþii mai bogate.

Judecat pentru tâlhãria din cimitir

T

ânãrul de 20 de ani va rãmâne în continuare în arest preventiv au mai decis magistraþii din cadrul Judecãtoriei Hunedoara. ”Constatã legalitatea ºi temeinicia mãsurii arestãrii preventive dispusã faþã de inculpatul M. Radu-Adrian, în prezent aflat în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva , mãsurã pe care o menþine pe o duratã de 30 de zile începând cu data de 28.05.2020 pânã la data de 26.06.2020 inclusiv. Respinge cererea de revocare a mãsurii arestãrii preventive precum ºi cererea de înlocuire a mãsurii arestãrii preventive cu mãsura preventivã a controlului judiciar ori cu aceea a arestului la domiciliu formulate de inculpat”, se aratã în soluþia pe scurt a judecãtorilor. Fapta a fost comisã într-un cimitir din Cãlan iar victimã a fost un localnic de 70 de ani. Procurorii au finalizat ancheta în acest caz ºi au dispus trimiterea în judecatã a individului, pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie calificatã. Potrivit poliþiºtilor, bãrbatul bãtut ºi tâlhãrit are 70 de ani, din Cãlan, ºi voia sã ajungã la cimitirul localitãþii. Un tânãr l-a acostat ºi fãrã sã stea pe gânduri a tãbãrât pe pensionar cu pumnii, ca mai apoi sã-i fure cei 120 de lei pe care-i avea la el.

Maximilian GÂNJU

Pe defileu avem acum un debit de 45 mc/s. Iar ca sã fac o comparaþie, la ultima viiturã mai puternicã, aveam, doar pe Jiul de Vest, în Aninoasa, un debit de peste 100mc/s. Practic, cele douã Jiuri sunt la jumãtatea unui debit de la ultima viiturã”, a spus Sorin Corici, ºef al

Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Precipitaþiile au fost mai abundente în zona de est, în Petrila, Cimpa, Jieþ, acolo fiind ºi cele mai mari creºteri de debit a apelor. „Am avut, cumulat, 108 l/mp, în ultimele 6 zile, dar consider cã a fost o ploaie necesarã

Trimis într-un centru educativ A

dolescentul este recidivist ºi a tâlhãrit o femeie de 66 de ani, din Petroºani. Pentru cã este minor nu va ajunge în penitenciar.

R. Dãnuþ (17 ani) a fost trimis în judecatã pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie calificatã, fiind gãsit vinovat ºi condamnat la un an de zile de pedeapsã, respectiv internarea într-un centru educativ. În cazul comiterii unei noi infracþiuni în perioada internãrii, adolescentul poate ajunge într-un centru de detenþie au stabilit judecãtorii petroºãneni. Tânãrul a tâlhãrit o pensionarã de 66 de ani, din municipiul Petroºani, care a rãmas fãrã bani ºi acte. Femeia mergea spre casã ºi avea un cãrucior cu care-ºi ducea plasele cu

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

cã era secetã. Avem cod galben pe hidrologie, pe cursurile de apã, pânã marþi seara, dar ne aºteptãm în continuare la precipitaþii în aceastã lunã, iunie fiind o lunã ploioasã”, a mai adãugat ºeful sistemului hidro Sorin Corici.

Potrivit avertizãrii emise de Administraþia

Naþionalã de Meteorologie, în intervalul 16 iunie, ora 10:00 - 18 iunie, ora 10:00 vor fi perioade cu instabilitate atmosfericã accentuatã, ce se va manifesta prin frecvente descãrcãri electrice, averse torenþiale, grindinã ºi vijelii.

Cantitãþile de apã vor depãºi 25- 30 l/mp ºi pe arii restrânse 40...60 l/mp. Gradul de instabilitate atmosfericã se va menþine accentuat în cea mai mare parte a þãrii, pe tot parcursul sãptãmânii.

Diana MITRACHE

cumpãrãturi, iar din spatele ei a apãrut adolescentul care a împins-o. Victima a cãzut iar tâlharul i-a sustras poºeta ce se afla legatã de mânerul cãruciorului. În geantã era o tabletã, trei telefoane mobile, un portmoneu cu 200 de coroane suedeze ºi documente personale. Poliþiºtii au reuºit sã-l prindã pe minorul de 17 ani la scurt timp dupã comiterea faptei. (M. GÂNJU)

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iunie 2020

Henþ cu mâna

Ultima legendã...

Helmuth Duckadam a spus ”Pa ºi pusi” oierul din Pipera, omul cu echipa artificialã numitã FCSB. ”N-am nevoie sã dau banii pe

legende, nu mã intereseazã numai familia mea”, declarã rãspicat prostul din Pipera numit George – Gigi Becali.

Duckadam a realizat

dupã zece ani de colaborare cu prostanul cã face ºi el parte din clasa miliþiilor la acest club.

Când lucrezi cu idiotul ãla, asta þi-e soarta: accepþi umilinþe ºi reproºuri. Pânã la urmã s-a lipsit ºi de banii lui – care nu erau o avere pe lângã

cât câºtigã verii, veriºorii sau finii lui angajaþi de-a-mproasta la FCSB, considerând cã demnitatea e mai importantã. Becali nu dã doi bani pe nimeni. În afarã de mãsa, fiicele lui ºi acum, nepotul de dupã Teodora, nimeni nu conteazã. Fariseul îºi

Jiul Petroºani. Jubileu

vede înainte de viaþa lui. El crede în continuare cã este antrenor, selecþioner, magazioner sau hamburger. All inclusive.

Sincere felicitãri lui Helmuth Duckadam, legenda de la Sevilla, ce l-a lãsat pe Becali înconjurat doar de marþafoi ºi papagali.

Fotbal, liga I

85 de ani (1935) de la prima ªONTÂC ªONTÂC... promovare în divizia ”A”.

PRIMII...

DIN PRIMA! JIUL PETROªANI era una dintre echipele cu multe valori, dar care nu se puteau exprima doar la nivelul campionatelor districtuale.

Astfel, JIUL este repartizatã în seria a II-a (serie cu opt echipe), reuºind sã termine pe primul loc, devansând echipe puternice ca ILSA Timiºoara, RGMT Timiºoara sau UDR Reºiþa. Conform regulamentului de atunci, trebuia susþinut un meci de baraj cu ultima clasatã în Divizia „A”, în cazul de faþã, AMEFA Arad. JIUL PETROªANI va juca în cele douã partide tur-retur cu formula de echipã alcãtuitã din Emerich, Medve II, Szabados II, R. Radu, Szulle, Matusek, Golgoþiu, Peterffy, Cosma, Bulik ºi Vâjdea. În primul joc, la Arad, AMEFA a învins cu 2-0 iar în retur la Petroºani, scorul a fost 0-0. A fost, oricum, o experienþã nouã pentru fosta „echipã de district”, care, iatã, la primul campionat în Divizia „B” reuºeºte sã fi e atât de aproape de promovarea în „A”! Se poate spune cã se încheie o primã perioadã, de pionierat în viaþa unei echipe care avea sã vinã puternic din urmã.

CÃRUÞA DE GOLURI Jiul a avut o comportare excelentã pe parcursul campionatului, reuºind câteva rezultate la scoruri mari, de douã ori 6-0, un 9-1, cu 4-0 sau de douã ori 4-1. În partidele cu Vulturii Lugoj, Rovine Griviþa Craiova ºi C.A. Arad, petroºenenii au reuºit victorii duble. Cu cele 49 goluri marcate, Jiul s-a dovedit cea mai ofensivã din toate cele 32 echipe din cele patru serii, dupã ocupanta locului I din seria a 3-a, Phoenix Baia Mare, care a marcat 63 goluri.

Astfel Jiul a arãtat o ofensivã de temut, cu o medie de 3,5 goluri pe meci, având o linie de atac cu cinci jucãtori.

Liga I a început cu chiu cu vai, cu douã meciuri amânate (Univ.

Craiova – FC Botoºani ºi Dinamo – Chindia Târgoviºte), oferind un palid tablou a ceea ce numeºte fotbal.

Scoruri stânse, fotbal modest, bufa-bufa sau na-þi-o þie, dã-mi-o mie....

Ultimele cinci clasate în play-out se vor bate la retrogradare, Academica Clinceni pãrând condamnatã, iar Chindia, cu acelaºi numãr de puncte, dacã-i bate pe Dinamo Bucureºti poate sã bage echipa din ªtefan cel Mare la ”apã”.

Lupta la titlu s-a cam clarificat ºi ea, CFR Cluj se pare cã nu mai poate pierde titlul, la avansul pe care l-a luat faþã de FCSB ºi Craiova.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

“BRIGADA” LUI COSTEL

În speranþa cã vom mai apuca (sic...) sã vedem fotbal pe stadionul ”Petre Libardi” din Petroºani, anul acesta, harnica grupare a galeriei jiuliste a purces la începutul lunii iunie la treabã, fãcând ca zona sã arate excelent pentru ultimele etape. Noi vrem fotbalul, el ne mai vrea pe noi?!

Fotografie la minut