2058

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2058

Cronica Vãii Jiului Marti, 16 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Uricani: Fonduri europene pentru modernizare

ITI VALEA JIULUI

ne scoate din sfera ajutoarelor sociale.

CE SPUN OFICIALII? utoritãþile locale din A oraºul Uricani

implementeazã un proiect cu finanþare europeanã.

Banii vin prin Programul Operaþional Regional ºi prevede reabilitarea ºi dotarea cu echipament didactic Liceul Tehnologic Retezat – ªcoala gimnaziala nr. 1, reabilitare parc zona Primãrie ºi Poliþie. ”Obiectivul general al proiectului este creºterea calitãþii vieþii locuitorilor prin îmbunãtãþirea serviciilor educaþionale ºi îmbunatãþirea spatiilor publice urbane. Proiectul

urmãreºte o abordare integratã a problemelor din oraº (servicii educaþionale, culturale, recreative) în vederea soluþionãrii simultane a necesitãþilor populaþiei ºi revitalizarea fizicã ºi socialã a comunitãþilor defavorizate din oraºul Uricani”, aratã documentaþia.

Proiectul privind reabilitarea ºi dotarea cu echipament didactic a Liceului Tehnologic Retezat - ªcoala Gimnazialã nr. 1, reabilitarea parcului din zona primãriei ºi a poliþiei din Uricani (jud. Hunedoara) are o valoare totalã de 10.881.057,79 lei.

Cosmin BACIU

O

Investiþie Teritorialã Integratã este soluþia pentru Valea Jiului. Dupã modelul Delta Dunãrii, ITI Valea Jiului presupune regândirea vieþii, dincolo de sfera ajutoarelor sociale ºi a locurilor de muncã disponibilizate din industria minierã. Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, Adrian Mariciuc, ne explicã exact ce presupune aceastã primã întâlnire de la Petroºani la care au luat parte oficialitãþile locale ºi judeþene. >>> PAGINA A 4-A

Programele europene afectate de COVID 19 P

andemia de coronavirus a afectat toate activitãþile pe care societatea le-a avut înainte. A fost nevoie de a gãsi modalitãþi de continuare a activitãþilor academice.

Poate o parte care nu a fost afectatã este cea privitoare la desfãºurarea lucrãrilor de reabilitare a instituþiei de învãþãmânt

superior din Valea Jiului. Acestea au continuat conform graficului. Au fost afectate alte programe de studiu. ”În ceea ce priveºte activitãþile didactice am cãutat sã le þinem la un nivel calitativ adecvat, pe studenþi i-a afectat faptul cã nu s-au mai întâlnit cu studenþii ºi nu au mai socializat.

Mai mult decât atât foarte multe cadre didactice au lucrat cel

mai mult de acasã. Au fost ºi cadre care au trebuit sã lucreze în laboratoare pentru a

putea finalize anumite proiecte de cercetare. În rest ne-am desfãºurat activitãþile

de întreþinere, reparaþii ºi investiþii astfel încât sã putem profita de faptul cã nu avem studenþi în aceastã perioadã. Avem câteva proiecte în cadrul Programului Operaþional Capital Uman pe care le-am întrerupt pentru o perioadã de o lunã sau douã pentru cã impuneau niºte activitãþi faþã în faþã care nu puteau fi toate înlocuite cu activitãþi

online ºi atunci, aceste proiecte au fost puþin afectate. Aceste vor fi reluate din luna iunie.”, a declarat prof. univ.dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul UPET. Stundeþii universitãþii din Petroºani ºi-au continuat în aceastã perioadã activitatea în mediul online.

Profesorii de la Universitate le-au predat acestora, iar anumite laboratoare acolo unde prezenþa era necesarã vor fi recuperate.

Cosmin BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iunie 2020

Termoncetralele funcþioneazã

LA LIMITA DE AVARIE

inerii scot din ce în ce mai puþin M cãrbune. Lipsa

echipamentelor ºi a investiþiilor ºi-a pus amprentã, într-un mod brutal, asupra activitãþii miniere din Valea Jiului.

Stocurile de cãrbune de la cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt la minime istorice. Un document al Ministerului Economiei, aratã cã la data de 14 mai 2020, la termocentrala Paroºeni exista un stoc de cãrbune de 2041 tone. Situaþia era ceva mai bunã la Mintia, însã, este de departe a fi potrivitã pentru funcþionarea în condiþii optime a termocentralei. Astfel, potrivit aceluiaºi document, stocul de cãrbune de la termocentrala

Mintia, la data de 15 mai 2020 era de 14.665 tone de cãrbune. ”Precizãm cã mãsurile de protecþie dispuse de SCEH SA pentru perioada stãrii de urgenþã coroborate cu prevederile actelor normative emise în aceastã perioadã au condus la restrângerea activitãþii ºi implicit diminuarea producþiei de cãrbune extrasã, acestor aspecte suprapunându-lise ºi elemente de ordin tehnic, operaþional ºi financiar. Avem în vedere

în special aspecte ce þin de oprirea planificatã a unui abataj de lucru la EM Livezeni ºi a unui abataj de lucru la EM Vulcan pentru mutarea echipamentelor de producþie în alte zone de exploatare, precum ºi aspecte de ordin financiar generate de costurile de producþie ºi de alþi factori care au influenþat ºi afectat capacitatea financiarã a societãþii”, aratã Ministerul Economiei.

Ministerul Economiei mai subliniazã cã stocul

de cãrbune a scãzut constant pânã în prezent, la un nivel foarte scãzut, fiind de maximum 1000 de tone.

Producþia proprie de cãrbune este utilizatã în realizarea energiei electrice ºi termice. Se poate observa cã producþia de cãrbune extras s-a redus în anul 2017 cu 22% faþã de 2016. În anul 2018 acest indicator prezintã o scãdere de 8% faþã de 2017. Trendul se menþine ºi anul 2019, fiind înregistratã o diminuare de 23% faþã de 2018.

Echipamentele din mine ºi din cele douã centrale sunt vechi, unele de peste jumãtate de secol, ceea ce duce la costuri în creºtere ºi chiar la unele pericole în exploatare.

Echipamentele din mine ºi din cele douã centrale sunt vechi, unele de peste jumãtate de secol, ceea ce duce la costuri în creºtere ºi chiar la unele pericole în exploatare.

Cosmin BACIU

Peste 150.000 de lei pentru repararea gazanalizoarelor de la CEH C

omplexul Energetic Hunedoara alocã peste 150.000 de lei pentru servicii de calibrare ºi reparare gazanalizoare portabile tip ALTAIR 4X ºi ORION PLUS. Sunt 457 de aparate pentru verificat/etalonat ºi 303 aparate pentru reparat.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

”Monitorizarea localã a parametrilor atmosferei din subteran (metan, monoxid de carbon, bioxid de carbon, oxigen) se realizeazã prin intermediul gazanalizoarelor portabile de tip Oldham (...). Aceste echipamente au o deosebitã importanþã pentru controlul operativ al parametrilor menþionaþi, în scopul desfãºurãrii în condiþii de deplinã siguranþã a activitãþii personalului din subteran. Menþinerea în parametri tehnici ºi metrologici corespunzãtori

Cronica Vãii Jiului

PETROªANI

a acestor aparate din dotarea sucursalelor miniere ºi a sucursalei Prest-Serv din cadrul S CEH SÃ se realizeazã din ce în ce mai anevoios, având în vedere starea de uzurã avansatã ºi dificultatea în asigurarea pieselor de schimb. Pentru asigurarea unui control corespunzãtor al parametrilor atmosferei din subteran ºi þinând cont de faptul cã defectarea unei centrale telegrizumetrice de la una din sucursalele miniere ar putea

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

conduce la imposibilitatea realizãrii controlului parametrilor atmosferei din subteran, cu implicaþii ce greu pot fi evaluate, este necesarã achiziþia serviciului de calibrare ºi reparare gazanalizoare portabile de tip Oldham (...)”, aratã documentaþia.

Sunt echipamente vitale pentru siguranþa lucrãtorilor din subteran, dar ºi pentru siguranþa zãcãmântului.

Cosmin BACIU

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

z

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iunie 2020

Dosarul accidentului de la Uricani, la final D

upã exact douã luni de la producerea accidentului de la mina Uricani, expertiza specialiºtilor în construcþii a fost gata, iar inspectorii de muncã spun cã le este clar ce s-a întâmplat acolo.

Sunt date ce încã nu pot fi fãcute publice, pânã la avizarea de cãtre inspectorii de muncã, însã, aºa încât abia apoi se vor înainta concluziile ºi va fi întocmit dosarul de cercetare. „A venit expertiza de la firma din Cluj care se ocupã de acest lucru. La ora actualã, din punctul nostru de

vedere, concluziile sunt destul de clare. Am fãcut o adresã prin care solicitãm niºte clarificãri la anumite cauze pe care le-au fãcut cei din cadrul firmei

Pagube în urma ploilor ºi viiturilor P loile abundente au pus la grea încercare pompierii hunedoreni.

Astfel, militarii Detaºamentelor Deva ºi Hunedoara ºi ai Gãrzii de intervenþie Baru au acþionat cu motopompe pentru extragerea apei pãtrunsã în 2 gospodãrii în

cu expertiza ºi sperãm ca, spre sfârºitul lunii, dacã nu la începutul lunii viitoare, sã încheiem dosarul ºi sã îl înaintãm spre avizare la

localitatea Baru, într-o anexã în Hãrþãgani ºi 3 beciuri în Chiºcãdaga, Deva ºi ªoimuº. ”De asemenea, pompierii au îndepãrtat cu ajutorul motofierãstraielor copaci dislocaþi de vânt, ce au cãzut pe drumul comunal 64 între Pui ºi Fizeºti ºi pe drumul ce face legãtura între Teliuc ºi Govãjdia”, informeazã ISU Hunedoara. Avertizarea meteo cod portocaliu a fost în vigoare pânã în aceastã dimineaþã. ”Deoarece au fost preconizate precipitaþii, intensificãri puternice de vânt, vijelii ºi grindinã, inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara a dispus activarea grupei operative,

Inspecþia Muncii”, a spus Florin Bozdog, purtãtor de cuvânt al ITM Hunedoara.

Doi muncitori de 31 ºi 41 de ani au murit, în 15 aprilie, dupã ce au fost prinºi sub dãrâmãturi la mina Uricani din Valea Jiului. Turnul unei instalaþii cu skip s-a prãbuºit peste utilajele cu care lucrau la demolarea lui ºi oamenii care au fost prinºi sub dãrâmãturi nu au avut ºanse de supravieþuire.

Unul era angajat de doar o zi, în timp ce al doilea de doar o lunã ºi, în tot acest timp, inspectorii de muncã au aºteptat ca o echipã de experþi de la Facultatea de

Biciclist rãnit dupã ce a intrat în plin într-o maºinã prealertarea personalului aflat în turele libere ºi transmiterea la comitetele locale a avertizãrilor meteo cu mãsurile care se impun”, mai precizeazã ISU Hunedoara.

Tot pânã astãzi este în vigoare ºi un cod galben hidrologic caracterizat de creºteri de debite, viituri ºi inundaþii locale.

M. GÂNJU

Suspectul de violarea Au ajuns cu unei minore a fost maºina în pârâu oi spanioli s-au rãsturnat cu maºina trimis în judecatã într-un pârâu între Cerna ºi Cheile D rocurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - Direcþia de P Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate

Buþii, însã, din fericire, nici unul dintre ei n-a fost rãnit grav.

Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia au finalizat dosarul petroºãneanului suspectat cã a abuzat sexual o copilã de 11 ani.

Petru R. de 54 de ani, din Petroºani, a fost trimis în judecatã pentru comiterea infracþiunilor de viol, (trei acte materiale), pornografie infantilã ºi ºantaj. Magistraþii au dispus începerea judecãþii cauzei la Tribunalul Hunedoara.

Individul este vecin cu copila violatã, ameninþatã ºi ºantajatã repetat, faptele având loc la locuinþa lui din cartierul Colonie. Mama copilei a reclamat violul, tot aceasta declarându-le anchetatorilor cã încã din luna decembrie 2019, fiica sa de 11 ani mergea la locuinþa suspectului, unde a rãmas sã doarmã de cele mai multe ori. Copila a fost constrânsã sã întreþinã raporturi sexuale cu individul, acte ce erau ºi filmate. Anchetatorii au susþinut cã folosea aceste înregistrãri pentru a o ºantaja dacã va spune ceva.

Petru R. ar fi ameninþat-o pe minorã cã le va face publice, dar nu s-ar fi rezumat numai la aceste ameninþãri. Mama minorei ar fi cerut ajutor poliþiºtilor încã din luna ianuarie a.c., iar aceºtia nu au acþionat, astfel cã s-a dispus o verificare internã ºi la Poliþia Petroºani. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Construcþii din Cluj sã facã analize la faþa locului. „Sunt concluzii pe care noi le-am tras ºi trebuie verificate de Inspecþia Muncii, iar deocamdatã nu pot fi fãcute publice.

Vinovaþii vor fi stabiliþi, în mare parte de Procuraturã.

Noi vom înainta dosarul”, a mai spus Florin Bozdog.

Ancheta va scoate la ivealã toate detaliile accidentului colectiv de muncã, produs la suprafaþa minei aflatã în ecologizare. De altfel, Mina Uricani a fost închisã la sfârºitul anului 2017, iar acum au loc lucrãri doar la perimetrul de la suprafaþã.

Diana MITRACHE

Totuºi, cei doi tineri au ajuns la spital pentru a le fi acordate îngrijiri medicale. Accidentul rutier a avut loc pe DN 66 A, iar spaniolii au plecat pe drumul neasfaltat ºi greu accesibil cãtre Cheile Buþii din Uricani, dar cel de la volan a scãpat autoturismul de sub control ºi s-a rãsturnat în albia pârâului Cãrbune. Poliþiºtii din Gorj ºi cei din cadrul Poliþiei Oraºului Uricani au stabilit cã la momentul producerii evenimentului autoturismul era condus de cãtre un spaniol, de 22 de ani, iar pe locul din dreapta faþã se afla un tânãr, de 23 de ani, cu aceeaºi naþionalitate. Tânãrul de la volan a fost testat cu aparatul etilolest, rezultatul fiind negativ, însã va fi cercetat penal pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. (M. GÂNJU)

T

ânãrul circula cu bicicleta în toiul nopþii pe un drum circulat, nu purta vesta reflectorizantã, ºi nu avea nici mãcar far ºi stop, astfel cã ºoferilor le era dificil sã-l vadã în trafic.

Chiar ºi aºa tot ciclistul a fost cel care a intrat într-o maºinã. ”Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã prin S.N.U.A.U. 112 despre faptul cã pe DJ 668B ce face legãtura între localitãþile Jeledinþi ºi Mãgura a avut loc un accident rutier soldat cu victime omeneºti. La faþa locului s-a stabilit faptul cã un tânãr în vârstã de 26 de ani, a condus o bicicletã de culoare neagrã, neinscripþionatã, din direcþia Mãgura spre Jeledinþi, iar dupã o curbã uºoarã la stânga a pãtruns pe contrasens unde a intrat în coliziune cu o autoutilitarã, condusã de o femeie, în vârstã de 31 de ani, care circula din sens opus”, a informat IPJ Hunedoara. Atât biciclistul cât ºi ºoferiþa, au fost testaþi cu aparatul alcooloscop, dar nu consumaserã alcool. În urma accidentului a rezultat rãnirea uºoarã a biciclistului, care a fost transportat la Spitalul Municipiului Orãºtie pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Poliþiºtii au întocmit dosar penal în caest caz ºi fac cercetãri pentru infracþiunea de vãtãmare corporalã din culpã. Poliþiºtii rutieri hunedoreni au mai descoperit ºi un alt tânãr ”curajos” care circula prin centrul Devei deºi avea permisul reþinut. ªoferul de 25 ani, din oraºul Petrila, a fost prins condus un autoturism pe strada Horea din municipiul Deva. ªi în cazul lui a fost întocmit dosar penal pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fãrã drept.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Iunie 2019

ITI Valea Jiului ne scoate din sfera ajutoarelor sociale. În Hunedoara, fãrã copii Ce spun oficialii?

Investiþie Teritorialã O Integratã este soluþia pentru Valea Jiului. Dupã modelul Delta Dunãrii, ITI Valea Jiului presupune regândirea vieþii, dincolo de sfera ajutoarelor sociale ºi a locurilor de muncã disponibilizate din industria minierã.

Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, Adrian Mariciuc, ne explicã exact ce presupune aceastã primã întâlnire de la Petroºani la care au luat parte oficialitãþile locale ºi judeþene. „Vorbim despre proiecte de infrastructurã

destinate administraþiilor publice locale, ca urmare a strategiei de dezvoltare pe care o elaboreazã în momentul de faþã, la nivelul Vãii Jiului, dar ºi de o serie de proiecte pentru zona privatã. Specificul zonei, ca zonã minierã, are, de asemenea, o componentã care va primi finanþare în perioada urmãtoare, în contextul în care existã o serie de intenþii de a aduce, alãturi de aceastã activitate economicã ºi alte activitãþi în acest areal ºi de a încerca sã obiºnuim oamenii cu ideea cã zona Vãii Jiului nu este strict o zonã monoindustrialã bazatã pe cãrbune”, a spus, la

Petroºani, Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Ministerul Fondurilor Europene, împreunã cu ADR Vest, pregãteºte urmãtoarea perioadã de programare 2021 – 2027, iar Valea Jiului este

un actor esenþial pentru regiune ºi, ca atare, va fi unul dintre principalii beneficiari ai noii perioade de programare. „S-au fãcut foarte multe lucruri în Valea Jiului, dar nu s-au dus pânã la capãt foarte multe dintre ele, din pãcate ºi,

chiar dacã s-a mai fãcut câte ceva în zona de infrastructurã, în zona de dezvoltare economicã, totuºi, nu s-au gãsit soluþii sustenabile, care sã transforme ceea ce s-a oprit, stricat aici. E uºor sã închizi, sã pui o gondolã, dar mai complicat este sã creezi în spate un ecosistem de dezvoltare viabil, care sã ajute oamenii sã se educe ºi sã poatã accede la alte tipuri de resurse. Este cazul sã trecem de pe sistemul de avarii al ajutoarelor sociale, pe un sistem sãnãtos, în care oamenii sã aibã o perspectivã, pentru ei ºi pentru copiii lor ”, a explicat ºi Sorin Maxim, director ADR Vest.

Primarii ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara vor face o

strategie de dezvoltare ºi, abia apoi vom putea vorbi despre proiectele ce ar putea fi finanþate. Asta înseamnã cã oficialii de la Ministerul Fondurilor Europene vor mai veni aici, dar pânã atunci ºi oficialitãþile de la noi trebuie sã se sincronizeze perfect.

Toþi primarii din Valea Jiului au luat, la final, decizia de a se constitui într-un ONG, care sã reprezinte partea tehnicã a ceea ce va însemna suportul de dezvoltare al Vãii Jiului. Asta, pentru cã acum este a doua ºi ultima ºansã de a accesa, aºa cum au spus cei de la Ministerul Fondurilor Europene, banii ce vor veni special pentru Valea Jiului.

Diana MITRACHE

S-au deschis sãlile de fitness.

Ce reguli le sunt impuse sportivilor D

in prima zi a acestei sãptãmâni, cei care vor sã revinã în sãlile de fitness, sunt aºteptaþi mai întâi sã se programeze on-line. Este prima regulã la care au recurs toþi cei ce deþin astfel de sãli de antrenamente ºi primii sportivi au ºi ajuns, de la ora 9,00 dimineaþã, la salã.

Au fost, însã, surprinºi sã vadã cã la final nu vor putea sã facã duº ºi cã fiecare aparat trebuie sã fie ºters, dupã exerciþii, timpul fiindu-le limitat la fiecare dispozitiv. „Este cel mai important pentru sãnãtatea noastrã. A ne menþine un tonus muscular sãnãtos este foarte important.

Nu sunt neajunsuri ce þin de sala de fitness, ci cele ce au fost impuse de guvernul þãrii. Nu s-a fãcut o relaxare totalã ºi nu avem voie sã lucrãm la acelaºi aparat mai multe persoane, distanþa trebuie sã fie de 4 m, la un aparat se lucreazã la douã nu, apoi se dezinfecteazã înainte ºi dupã folosire fiecare aparat.

Nu avem voie, însã, sã facem duº, lucru ce mi se pare anormal, pentru cã noi suntem programaþi on-line ºi apoi trebuie sã plecãm ºi sã nu ne vedem cu ceilalþi”, a spus unul dintre cei care venise în prima zi la salã. „Este o problemã, mai ales pentru cei care de aici pleacã la servici, dar ne bucurãm cã s-au deschis sãlile ºi respectãm ceea ce ni se impune”, a

spus ºi o tânãrã, care abia aºtepta sã se întoarcã la salã, dar a recunoscut cã problema este lipsa duºului de la final.

Regulile sunt reguli ºi toatã lumea, chiar dacã nu le agreeazã total, le respectã, pentru cã toþi au vrut sã revinã la salã. „Din fericire, ne-au dat voie de pe data de 15 iunie sã redeschidem sãlile, cu reglementãrile ºi regulile de rigoare, desigur. Ne bucurãm sã îi avem la miºcare pe clienþii vechi ºi îi aºteptãm ºi pe cei noi. Avem reguli de distanþare ºi putem sã primim cam 30 de persoane.

Am fixat o orã ºi jumãtate pentru fiecare dintre cei care vin la salã, ca sã avem timp ºi ceilalþi abonaþi sã ajungã. Respectãm regulile impuse, aparatele sunt

dezinfectate ºi de noi ºi de clienþi. Clienþii le respectã ºi ne bucurãm cã nu trebuie sã le atragem atenþia. Din nefericire, nu putem sã folosim duºurile, dar sperãm ca, pânã la urmã, se vor reglementa ºi aceste neajunsuri”, a explicat Erika ªanta, antrenoare de fitness.

Dupã atâtea luni de pauzã, instructorii de fitness ne sfãtuiesc sã nu începem de unde am lãsat antrenamentele, ci sã o luãm uºor de la capãt. „ E foarte, foarte important cã am revenit

aici. Am suferit foarte mult cã 3 luni de zile am fost opriþi la miºcare. Dar am alergat, în aer liber, iar acum o luãm de la capãt cu antrenamentele”, a spus o tânãrã din sala de fitness.

Sãlile de fitness sunt deschise de luni, iar la Petroºani acestea au program de la ora 9,00, la 21,00. Trebuie, însã, sã þineþi cont cã în salã se ajunge doar cu programare prealabilã ºi cã la final nu se poate intra la duºuri, deocamdatã.

Diana MITRACHE

eliminaþi, sau bolnavi

proape 3.200 de elevi din judeþul Hunedoara au fost primii care au A intrat în febra examenelor, primul examen din pandemie, cu reguli stricte ºi mãsuri de distanþare.

Inspectorii ºcolari spun cã nu au fost nici incidente nedorite, nici elevi bolnavi. „Toþi elevii înscriºi s-au prezentat la poarta ºcolii, au fost duºi pe traseele stabilite în clase, au fost termoscanaþi ºi nu a fost niciun elev în judeþul Hunedoara care, prezentându-se la examen sã aibã temperatura peste 37,3.

Au urmat cu toþii regulile de igienizare ºi ºi-au început treaba la ora 9,00. Niciun elev nu a fost dat afarã nici pentru vreo fraudã”, a spus Ilie Pârvan, inspector general IªJ Hunedoara.

Probele pentru examenele naþionale au început la ora 9:00 ºi, în total, în judeþ au fost 60 de centre de examen, iar lucrãrile urmeazã sã porneascã spre centrele de corectare. „Se adunã

Spitalul municipal Lupeni, primul din þarã la evaluarea proiectelor cu finanþare europeanã a dotãrilor împotriva Covid-19

P

roiectul depus de Primãria Municipiului Lupeni pentru Spitalul Municipal Lupeni se lucrãrile ºi aºteptãm la ora 12,00 sã vinã situeazã pe primul loc din þarã la din teritoriu. Le vom amesteca, le vom evaluarea proiectelor depuse pentru sigila ºi, cu un transport special, la ora a primi finanþare din fonduri 19,00, luni au plecat într-o direcþie pe care nu o ºtim, ca sã fie apoi corectate”, europene, necesare achiziþionãrii de a mai specificat profesorul Ilie Pârvan. echipamente medicale ºi Primele rezultate vor fi comunicate modernizarea Sectiei ATI. marþi, 22 iunie, pânã la ora 14:00 (în centrele de examen). Contestaþiile pot fi depuse în zilele de 22 iunie (în intervalul orar 16:00 ºi 19:00) ºi 23 iunie (în intervalul orar 8:00 ºi 12:00). Acestea pot fi depuse/transmise ºi prin mijloace electronice. În acest caz, candidaþii completeazã, semneazã ºi depun/ transmit prin mijloace electronice ºi o declaraþie-tip în care se menþioneazã faptul cã au luat cunoºtinþã cã nota acordatã ca urmare a soluþionãrii contestaþiei poate modifica, dupã caz, nota iniþialã, prin creºtere sau descreºtere.

Rezultatele finale vor fi afiºate sâmbãtã, 27 iunie.

Diana MITRACHE

Turismul din Straja afectat de pandemie hiar dacã sezonul C de iarnã din staþiunea montanã Straja a fost unul foarte bun, în ceea ce priveºte sezonul de varã planeazã incertitudinea.

Atât persoanele care deþin pensiuni în staþiune, cât ºi angajaþii au avut de suferit în aceastã perioadã.

Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, sperã ca sezonul de varã din Straja sã nu fie pierdut mai ales cã existã semnale cã vor exista tabere pentru copii în aceastã varã, acestea respectând toate regulile

de distanþare socialã. ”În aceastã perioadã de timp cabanele nu au funcþionat pentru cã nu au avut voie. În acest moment am înþeles cã s-ar mai deschide câteva care au tabere ºi care au reuºit sã rezolve problema distanþãri sociale între copiii care vor veni. Cred cã odatã cu trecerea timpului se va deschide ºi acest sector al turismului. Sperãm ca sezonul de varã sã nu fie pierdut, dar trebuie sã respectãm regulile care au fost impuse chiar dacã eu consider cã aceste reguli sunt exagerate”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni.

Complexul turistic este format din 210 cabane, case de vacantã, pensiuni ºi vile. Dintre acestea, 70 sunt omologate cu 1, 2, 3 ºi 4 stele. Straja a fost declaratã staþiune turisticã localã în anul 2002, potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002. Principalele forme de turism practicate sunt turismul de recreere (de weekend) ºi odihnã, incluzând drumeþii ºi sejururi; turismul sportiv – cu practicarea sporturilor de iarnã (schi alpin, schi fond, snow-boarding, sanie, alpinism etc); practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike. Existã numeroase posibilitãþi de cazare ºi masã cu standarde superioare ºi medii, vile, pensiuni ºi cabane particulare.

Cosmin BACIU

În luna mai potrivit unui comunicat oficial al Ministerului Fondurilor Europene, primele instituþii care au depus cereri pentru achiziþionarea echipamentelor medicale din fonduri europene au fost Primãria Municipiului Lupeni pentru dotarea Spitalului Municipal Lupeni ºi Spitalul Clinic de Urgenþã ”Bagdasar Arseni ”din Bucureºti.

Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã declara la vremea respectivã cã a urmãrit cu maximã atenþie apariþia acestei axe speciale de finanþare din fonduri europene, derulatã de Ministerul Fondurilor Europene ºi a depus un proiect necesar pentru a veni în sprijinul cadrelor medicale precum ºi al pacienþilor de la Spitalul Municipal Lupeni în lupta împotriva pandemiei cu virusul COVID-19 ºi nu numai, întrucât tratarea cazurilor de îmbolnãviri cu acest virus necesitã aparaturã ºi echipamente performante.

Primar Lucian Resmeriþã: ”În luna mai am fost prima instituþie din þarã care a depus cerere de finanþare pentru a obþine fonduri europene prin programul - POIM/819/9/1/ Consolidarea capacitãþii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, pentru proiectul ”Extindere si dotare A.T.I. Spital Municipal Lupeni”, care dupã cum se ºtie este declarat spital suport pentru pacienþi COVID-19 confirmaþi pozitiv, la vremea respectivã fiind doar douã cereri depuse, noi si Spitalul Clinic de

Urgenþã ”Bagdasar Arseni ”din Bucureºti.

Cu bucurie am primit vestea cã proiectul nostru este primul pe lista de evaluare, aflându-se acum în etapa de verificare administrativã ºi a eligibilitãþii, dupã finalizarea acestei etape, în data de 15 iulie 2020 vor fi semnate primele 10 contracte de finanþare, achiziþionarea acestor echipamente medicale precum ºi a dotãrilor pentru modernizarea spitalului sunt foarte importante în lupta cu coronavirusul dar ºi pentru tratarea tuturor tipurilor de afecþiuni.

Vom continua eforturile ca Municipiul Lupeni sã se dezvolte din fonduri europene.”

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iunie 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iunie 2020

2.171 persoane ºi-au gãsit un loc de muncã cu sprijinul AJOFM HUNEDOARA

Î

n primele patru luni ale anului 2020, ca urmare a implementãrii Programului Naþional de Ocupare a Forþei de Muncã, prin intermediul AJOFM Hunedoara, au fost încadrate în muncã 2.171 persoane, dintre care 966 femei.

Din totalul persoanelor ocupate pânã la data de referinþã, 1.009 au peste 45 de ani, 786 au vârsta cuprinsã între 35 ºi 45 de ani, 316 au între 25

ºi 35 de ani, iar 60 sunt tineri sub 25 de ani. În funcþie de rezidenþã, din totalul persoanelor încadrate în muncã, 1.846 provin din mediul urban, iar 325 persoane sunt din mediul rural.

Din punct de vedere al nivelului de pregãtire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc

3,61 % - rata ºomajului înregistrat în evidenþele AJOFM Hunedoara în luna aprilie 2020

a sfârºitul lunii aprilie 2020, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru L Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara erau înregistraþi 6.220 ºomeri (din care 3.450 femei), rata ºomajului fiind de 3,61 %.

Comparativ cu luna precedentã, când rata ºomajului a fost de 3,38 %, în aceastã lunã acest indicator a înregistrat o creºtere de 0,23 pp.

Din totalul de 6.220 persoane înregistrate în evidenþele AJOFM Hunedoara, 3.379 erau beneficiari de indemnizaþie de ºomaj, iar 2.841 erau ºomeri neindemnizaþi. În ceea ce priveºte mediul de rezidenþã, 1.852 ºomeri provin din mediul rural ºi 4.368 sunt din mediul urban.ªomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în totalul ºomerilor înregistraþi în evidenþele AJOFM Hunedoara 31,11 %, urmat de cei cu studii gimnaziale 25,63 %, iar

de muncã, cele mai multe persoane au studii liceale, 1.036, urmate de cele care au ca studii ºcoala profesionalã sau de arte ºi meserii, 775.

Numãrul celor fãrã studii sau cu studii primare ºi gimnaziale este de 337, cei cu studii postliceale sunt în numãr de 4, iar cei cu studii universitare sunt în numãr de 19.

Din numãrul total de persoane care au fost angajate prin intermediul AJOFM Hunedoara, 392 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile. Precizãm cã încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizeazã cã urmare a activitãþii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenþele noastre.

Pentru integrarea pe piaþa muncii, persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã înregistrate în baza de date a agenþiei teritoriale pentru ocuparea forþei de

20,16 % au absolvit învãþãmântul profesional sau ºcoli de arte ºi meserii. ªomerii fãrã studii ºi cu nivel de studii primare reprezintã 12,56 % din totalul ºomerilor înregistraþi, cei cu studii superioare sunt 8,92 %, iar cei cu învãþãmânt postliceal sunt 1,62 %.

Structura ºomerilor înregistraþi pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintã astfel: 1.602 persoane foarte greu ocupabile, 2.672 greu ocupabile, 1.170 mediu ocupabile, iar 776 sunt persoane uºor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizeazã cã urmare a activitãþii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenþele noastre. Informaþii detaliate despre structura ºomajului la nivelul judeþului Hunedoara sunt afiºate pe pagina de internet a AJOFM Hunedoara la adresa www.ajofmhd.ro.

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara

muncã în a cãrei razã au domiciliul sau reºedinþa beneficiazã de pachete personalizate de mãsuri active prevãzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, modificatã ºi completatã.

Astfel, în cursul lunii aprilie 2020, numãrul persoanelor care au beneficiat de asistenþã pentru înregistrarea în evidenþã cã persoane aflate în cãutarea unui loc de

muncã, în vederea asigurãrii protecþiei sociale privind acordarea indemnizaþiei de ºomaj sau cuprinderea în mãsuri active, a fost de 954 persoane.

Pentru mai multe informaþii despre activitatea Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, puteþi accesa www.ajofmhd.ro .

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara

Doi dintr-un foc

D

oi tineri s-au ales cu dosare penale, unul pentru conducere fãrã permis iar celãlalt pentru mãrturie mincinoasã.

Poliþiºtii au oprit în trafic, pe raza oraºului Aninoasa, un tânãr de 27 de ani, din Petroºani, care conducea un autoturism pe DN66A, deºi avea dreptul de a conduce autovehicule suspendat. Cu ocazia audierilor, un pasager din autoturism (în vârstã de 28 de ani, din judeþul Gorj) a declarat cã el a condus autoturismul respectiv. Anchetatorii ºi-au dat seama cã a minþit, astfel cã tânãrul de 28 de ani este cercetat pentru sãvârºirea infracþiunii de mãrturie mincinoasã. În cazul tânãrului de 27 de ani, poliþiºtii vor efectua cercetãri pentru sãvârºirea infracþiunii de conducere a unui vehicul fãrã permis de conducere.

M. GÂNJU

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 1000 de euro, disponibile 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iunie 2020

Henþ cu mâna

AU IUBIT VALEA JIULUI

Dincolo de mineriade, lideri sindicali ºi politicieni care ºi-au bãtut joc de aceste locuri, ori ºmecheri de

oameni de afaceri care ºi-au tras caimacul de pe-aici ºi-au plecat arãtând un deget mijlociu mai existã o

masã de altfel de caractere. Foarte mulþi sportivi m-au abordat în ultimul an, toþi cu câte un gând bun pentru locul unde au jucat în Valea Jiului.

Fosta mare voleibalistã Simona Filiche este mereu conectatã la fenomen. Teodor Alin Ursache acum în

posturã de manager la un mare restaurant din Madrid îºi aduce aminte mereu cu plãcere de anii petrecuþi la juniorii Jiului sau la Jiul Petrila.

Aceeaºi abordare a avut-o recent fostul jucãtor al Vulcanului ºi Lupeniului, Nicu Chivu, aflat acum ca

antrenor de juniori la Udinese în Italia, care chiar într-un interviu recent acordat vorbeºte cu bucurie ºi nostalgie despre timpul petrecut în Vale. ªi sunt doar trei exemple. ªmecherii de care spuneam mai sus ar trebui sã ia aminte...

Fotbal. Interviu. ”Valea Jiului m-a salvat de douã ori” spune fostul jucãtor al Vulcanului, Nicu Chivu

M

ulþi fotbaliºti care ”au bãut apã din Valea Jiului” îºi aduc aminte cu plãcere de aceste locuri, chiar dacã viaþa ia purtat ºi în alte locuri ale lumii. Este ºi cazul lui Nicu Chivu (44 ani) care acum trãieºte în Italia, dar nu a uitat anii petrecuþi în Valea Jiului.

Reporter: Salut Nicule!

Cum e în Italia?

Nicu Chivu: Excelent, locuiesc la Veneþia de 15 ani cu soþia ºi cei doi copii.

Reporter: Ai jucat o vreme în Valea Jiului...

N. Chivu: Oo, da amintiri foarte

frumoase! Eu am plecat de la juniorii Universitãþii Craiova la doar 20 de ani la AS Paroºeni Vulcan – deºi la 16 ani avusesem o ofertã de la Steaua..., fiind solicitat de antrenorul Radu Troi, dar ”boss-ul” Craiovei, Marcel iancu nu mi-a dat drumul...

Am ratat ºi lotul de juniori UEFA U19, am revenit la Craiova dar norocul meu s-a numit Valea Jiului, când am venit în 1998. Am revenit la Craiova dar m-au ”pasat” pentru armatã, scãparea mea fiind a doua oarã Valea Jiului.

Reporter: Pãi cum!?

N. Chivu: M-am întors în anul 1999 la Minerul Lupeni în divizia ”C”, unde venise antrenor Marian Bâcu. Aici mi-am cunoscut ºi soþia, m-am realizat excelent ca sportiv.

Dupã douã sezoane la Minerul Lupeni, în anul 2001 am ajuns la CS Vulcan.

Douã baraje de promovare Reporter: Cum a fost la Vulcan?

N. Chivu: Excelent! În ediþia 20002001 am participat la bara-

Legitimaþia de jucãtor a lu Nicu Chivu

Nicu Chivu concentrat pe terenul de joc jul pentru divizia ”C”, pierdut la Timiºoara 1-2 cu Tricotaje Ineu, dupã ce am condus cu 1-0, antrenor fiind Marcu Buzduga, iar anul urmãtor 2001-2002 am câºtigat la Arad într-un joc memorabil cu CFR Timiºoara, 5-4 la lovituri de la 11 m cu portarul Mârºava apãrând de douã ori, noi jucând cu doi eliminaþi. Antrenor era Ioan Dosan, printre coechipierii de atunci amintindu-i pe George Barbu, Gabi Trestian, Hluºmaniuc, Epure, Taloº, Tesluþã, Andruºca sau Alin Miculescu.

Reporter: Apoi?

N. Chivu: Am plecat în Italia unde am mai jucat puþin, apoi am urmat o ºcoalã de antrenori, unde am absolvit la Coverciano. Aº mai fi jucat dar am avut niºte probleme la un genunchi.

Reporter: Ok, acum ce faci în Italia?

N. Chivu: Sunt tot în fotbal, sunt profesor de fotbal cu licenþã, la Under 17, la o academie de fotbal supervizatã de Udinese. Sunt bine!

Reporter: Despre Valea Jiului?

N. Chivu: Numai de bine, ce-aº putea spune? Au fost cei mai frumoºi ani ai mei acolo, regret cã nu mai existã nicio echipã la nivel divizionar. Ar trebuie sã se gãseascã o soluþie, sã-ºi uneascã forþele, sã se poatã construi o echipã puternicã. O zonã cu tradiþie în fotbal ca Valea Jiului, meritã acest lucru.

Genu TUÞU

Bucurie la fotbal în Italia, alãturi de elevii sãi