Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2057
Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Iunie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Suspectat cã ar fi condus reþeaua de falsificatori
O
fiþerii de Combatere a Crimei Organizate spun cã gruparea specializatã în falsificarea de monedã ºi plasarea ei pe piaþã era coordonatã de un bãrbat de 48 de ani. Ar fi vorba de un fost consilier local din Petrila, condamnat pentru evaziune fiscalã din cauzã cã fãcea contrabandã cu þigãri ºi alcool. Florin Þurcaº a fost prins în mai multe rânduri de-a lungul anilor cã la societatea sa comercialã din Petrila deþinea atât þigãri de contrabandã ori alcool, însã de cele mai multe ori a scãpat cu amenzi usturãtoare. În cele din urmã a fost pus sub acuzare ºi condamnat la o sentinþã cu suspendare. Þurcaº ceruse în luna martie a acestui an ca Judecãtoria Petroºani sã-l reabiliteze dupã condamnarea cu suspendare astfel încât cazierul sã-i fie curat. La
finele sãptãmânii trecute a fost ridicat de acasã de ofiþerii DIICOT pentru implicarea în reþeaua de falsificatori de euro. Acesta ar fi avut rolul procurãrii ºi aprovizionãrii grupãrii cu bancnote contrafãcute, care ar fi provenit din Italia. Trei tineri, cu vârste cuprinse între 20 ºi 21 de ani, ar fi avut rolul de a lua legãtura cu diverse persoane, care ar fi avut anunþuri de vânzare de bunuri electronice, în special telefoane mobile, pe diferite site-uri. Ulterior, persoanele în cauzã ar fi plasat pe piaþã bancnotele falsificate. Procurorii DIICOT au reþinut 11 suspecþi ºi au cerut magistraþilor emiterea unor mandate de arestare preventivã pentru 30 de zile. Pânã la o sentinþã definitivã toþi cei implicaþi în acest dosar beneficiazã de prezumþia de nevinovãþie mai aratã procurorii DIICOT. Maximilian GÂNJU
3 DECENII de când Valea Jiului era la breaking news
I
ON ILIESCU, fost preºedinte al României: „Dragi mineri, mã adresez dumneavoastrã, de astã datã, mulþumindu-vã pentru rãspunsul de solidaritate muncitoreascã”. >>> PAGINILE 4-5
Reduceri de taxe pentru antreprenorii din Lupeni A
ntreprenorii din municipiul Lupeni vor putea beneficia de reducerea taxelor, în contextual pandemiei de coronavirus.
Proiectul privind reducerea taxelor a fost lansat în dezbatere publicã, iar apoi acesta va fi supus spre a fi votat de Consiliul Local. Oamenii de afaceri
pot beneficia de reduceri, având în vedere prevederile Ordonanþei de Urgenþã 69/2020, privind acordarea anumitor facilitãþi fiscale antreprenorilor care au fost afectaþi de criza generatã de pandemia de coronavirus. Existã pârghii legale pentru acordarea unor facilitãþi, pentru reducerea cu pânã la 50% a unor
impozite pe clãdiri. Trebuie doar ca acestea sã fie legiferate ºi la nivel local, prin hotãrâri de consiliu. ”Avem un proiect
care este pus în dezbatere publicã. Acest proiect a venit de la tot mediul politic din Lupeni ºi în primul rând de la cetãþeni. Avem ºi acea reduce-
re de 50% aºa cum a fost în marea majoritate a þãrii. Dupã ce vom supune la vot acest proiect aºteptãm firmele care doresc ºi sunt eligibile pentru a
primi sprijin din partea noastrã pentru cele douã luni de zile cât a fost starea de urgenþã”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni. Autoritãþile centrale au adoptat mãsuri fiscale menite sã îi ajute pe contribuabili sã treacã mai uºor peste problemele generate de pandemia COVID-19 Cosmin BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iunie 2020
Eroii nu mor niciodatã.
Alexandru Dobocan s-a stins din viaþã V
eteranii de rãzboi din judeþul Hunedoara rãmân din ce în ce mai puþini. Încã un veteran de rãzboi a plecat dintre noi. Alexandru Dobocan ar fi împlinit în toamna aceasta 101 ani, însã organismul slãbit nu a mai putut lupta. ”A fost o lecþie de istorie vie a veteranilor de rãzboi, un om care ºi-a iubit þara indiferent de greutãþile pe care le-a îndurat de-a lungul vieþii sale, impresionând prin poveºtile sale pline de învãþãminte, ca om simplu care a trãit ororile rãzboiului, poveºti din care nu au lipsit niciodatã nici dragostea de þarã ºi de neam, nici bunul Dumnezeu”, spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila, cel care anul trecut l-a ºi sãrbãtorit pe Alexandru Dobocan, la împlinirea a 100 de ani de viaþã.
Nãscut la Cluj, la data de 13 noiembrie 1919, la un an de la Marea Unire din 1918, ajunge pe meleagurile Vãii Jiului în anul 1940, la începutul celui de-al doilea rãzboi
mondial, pentru un loc de muncã la Petrila, la mina Jieþ. În 1941 este încorporat în armatã la ”Vânãtori de Munte, cea mai asprã armatã, aºa cum povestea dumnealui ori de câte ori avea ocazia. Nu s-a dat în lãturi de la nimic, a fãcut absolut orice i s-a ordonat ºi ajunge pe frontul din Basarabia. La întoarcerea de pe front revine la Petrila ºi lucreazã în adâncurile minei Lonea, imediat dupã încheierea rãzboiului, de unde se ºi pensioneazã. Nu a uitat niciodatã sã pomeneascã eroii români care eu luptat pe fronturile pentru eliberarea teritoriilor sacre, mândru de þara lui, de România, mulþumind de fiecare datã lui Dumnezeu pentru cã ne-a pãstrat-o pentru noi, românii. Alexandru Dobocan a fost ºi cetãþean de onoare al oraºului Petrila. Cosmin BACIU
14 iunie – Ziua donatorului de sânge – dupã pandemie Mondialã a Z iua Donatorului de
Sânge se celebreazã, an de an la 14 iunie, iar ea a fost înfiinþatã în urma succesului de care s-a bucurat Ziua Mondialã a Sãnãtãþii din anul 2000, ce a avut ca temã importanþa donãrii de sânge ºi care s-a desfãºurat sub sloganul "Sângele salveazã vieþi”.
Acum, însã, dupã ce am trecut prin perioada de pandemie, în care mobilitatea tuturor a fost limitatã, specialiºtii spun cã a scãzut cu aproape un sfert numãrul celor ce au mai venit sã doneze sânge. Aºa se face cã au fost chemaþi donatorii obiºnuiþi de acasã, atunci când a fost nevoie. „În perioada de pandemie s-a constatat o scãdere a numãrului de donatori. Foarte mulþi, din teama de a se contamina, deºi noi am
luat toate mãsurile, pentru cã li se oferã mascã, dezinfecþia mâinilor, botfori ºi avem un circuit bine pus la punct, cu cearceafuri de unicã folosinþã, teama este însã, normalã. Aºa cã am început sã chemãm donatorii de la domiciliu, sã le trimitem sms-uri. Este o ratã de 30 35 % de scãdere a numãrului donatorilor în aceastã perioadã ce tocmai a trecut”, a spus, directorul Centrului Judeþean de Transfuzii Sanguine (CJTS) Deva, Viorica Hãlmagiu. Mai mult, în aceastã perioadã s-a recurs ºi la
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
oamenii care s-au vindecat de COVID-19. Ei sunt singurii care pot dona sânge, aºa încât sã se extragã plasma, de care este nevoie în obþinerea anticorpilor. O solicitare de plasmã a venit recent chiar de la Hunedoara, aºa cum susþin reprezentanþii CJTS. „Consumul de sânge începe sã creascã. Alãturi de donarea de plasmã, pentru cã noi extragem plasmã de la cei vindecaþi de COVID19, dar avem grijã ºi de pacienþii noºtri, având zilnic urgenþe în Spitalul Judeþean. Dar, din pãcate, încã, nu
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)
putem sã facem teren, la nivelul spitalelor din judeþ. Nu se pot face, dar o parte dintre donatori au venit la centre”, a mai spus Viorica Hãlmagiu. Ziua de 14 iunie a fost aleasã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) ca un omagiu, în amintirea imunologului austriac Karl Landsteiner, laureat al premiului Nobel pentru medicinã în anul 1930 pentru descoperirea grupelor de sânge AB, nãscut acum 148 de ani, pe 14 iunie. Datoritã lui, transfuziile de sânge au devenit astãzi proceduri de rutinã medicalã. Cu toate cã scopul acestei zile este de a creºte gradul de conºtientizare asupra importanþei donãrii de sânge ºi de a încuraja cât mai mulþi oameni sã doneze, obiectivul zilei este nu neapãrat de a atrage un numãr mare de donatori în acea zi, cât de a-i sãrbãtori pe cei care doneazã sânge în mod voluntar, fãrã vreo recompensã, decât aceea cã au ajutat la salvarea a milioane de vieþi. Diana MITRACHE
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
z
Maximilian G ÂNJU
Desktop publishing:
z
Monika BACIU
Bogdan MITRACHE
z
Genu TUÞU
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iunie 2020
Trei schiþe ale muralului pentru Valea Jiului C
oaliþia Valea Jiului Implicatã ºi Fundaþia Greenpeace România au lansat proiectul de picturã muralã / street art în Valea Jiului. Proiectul a demarat cu sesiuni de consultãri online cu artistul IRLO în vederea realizãrii unei picturi murale care va transpune povestea spusã de seniorii, juniorii ºi reprezentanþii mediului asociativ al Vãii într-una din zonele centrale ale Vãii Jiului. Trei viziuni au fost identificate, iar acum se supune la vot. În cadrul sesiunilor consultative participanþii au transmis artistului gânduri, poveºti, idei, mãrturii, infor-
maþii despre „ce a fost Valea Jiului, ce reprezintã Valea Jiului în prezent ºi care va fi viitorul Vãii Jiului?” ºi „Cum poate fi transformatã ºi reinventatã
o regiune mono industrialã?”. În urma acestor consultãri, artistul a pregãtit 3 schiþe ale muralului, schiþe care vor fi supuse unui proces de vot online. Schiþa cu cele mai multe voturi va fi aleasã ºi realizatã la finalul lunii iunie pe calcanul clãdirii de lângã Poºta veche din centrul Municipiului Petroºani, calcan pus la dispoziþie de Primãria Municipiului Petroºani. La baza celor trei schiþe stau elemente reprezentative ale Vãii Jiului, precum mineritul, momârlanii – bãºtinaºii zonei, dar ºi viitorul. Discuþiile se poartã pe marginea viitorului. Proiectul se desfãºoarã în
contextul în care autoritãþile naþionale lucreazã la „Strategia pentru tranziþia de la cãrbune în Valea Jiului. Analiza principalelor provocãri ºi oportunitãþi din Valea Jiului” ºi urmãreºte sã transmitã o viziune care sã se axeze pe o dezvoltare sustenabilã a regiunii. La sfârºitul anilor ‘90 a avut loc un amplu program de restructurare a mineritului în Valea Jiului, regiunea fiind direct afectatã de disponibilizãrile masive. Minerilor ºi comunitãþilor nu li s-au oferit alternative viabile, echitabile ºi durabile, cu excepþia unor proiecte izolate. Douãzeci de ani mai târziu, Valea Jiului nu renunþã ºi face paºi hotãrâþi pentru renaºtere economicã ºi dezvoltarea socialã a
comunitãþilor sale. Valea Jiului Implicatã oferã un cadru de organizare ºi cooperare pentru organizaþiile neguvernamentale ºi grupurile civice locale, naþionale ºi internaþionale, cu scopul implementãrii de proiecte pentru dezvoltarea economicã, socialã ºi culturalã a Vãii Jiului ºi al promovãrii regiunii la nivel local, naþional, european ºi global. Greenpeace este o organizaþie internaþionalã independentã, prezentã în peste 50 de þãri din întreaga lume, care acþioneazã pentru a schimba atitudini ºi comportamente, pentru a proteja ºi conserva mediul înconjurãtor ºi pentru a promova pacea. Cosmin BACIU
NICI 10 ZILE ÎN 4 LUNI. 238 de ore a funcþionat termocentrala Paroºeni în acest an T ermocentrala Paroºeni, parte a Complexului Energetic Hunedoara, a funcþionat, în primele 4 luni ale acestui an, aproape 10 zile.
Ministerul Economiei aratã cã termocetrala de la Paroºeni a funcþionat din luna ianuarie ºi pânã în luna aprilie doar 238 de ore. În rest, termocentrala a stat la dispoziþia Dispeceratului Energetic Naþional. ”În anul 2020, termocentrala Paroºeni a
funcþionat cu grupul energetic nr. 4 un numãr de 238 ore ºi a fost în reparaþii accidentale pentru un numãr de 200 ore. În restul perioadei de raportare s-a aflat în dispoziþia DEN în rezervã”, aratã Ministerul Economiei. Nici în anul 2019 situaþia nu a fost foarte diferitã. În tot anul trecut, termocentrala de la Paroºeni a funcþionat câteva mii de ore. ”În anul 2019, termocentrala Paroºeni a funcþionat cu grupul energetic nr. 4 (de 150 MW) 1221 ore, iar cu
Cazanul de Apã Fierbinte (CAF) un numãr de 1538 ore, fiind în reparaþii planificate pentru grupul energetic nr. 4 cu un
numãr de 672 ore ºi în reparaþii accidentale cu un numãr de 755 ore. Restul perioadei aferentã anului 2019 a stat la dispoziþia DEN, în rezer-
vã pentru un numãr de 6112 ore. În perioada 2019 – 2020, blocul energetic nr.4 Paroºeni a fost disponibil pe piaþa de energie în toatã perioada de rezervã, a rãspuns la toate solicitãrile de pornire, asigurând toate serviciile de sistem la care blocul este calificat”, aratã Ministerul Economiei. Termocentrala Paroºeni s-a confruntat cu o singurã avarie în anul 2019. Toatã luna aprilie 2019 termocentrala de la Paroºeni nu a fost disponibilã. ”La blocul nr.4
Paroºeni s-a înregistrat o singurã avarie de spargere de þevi la cazan, avarie care a dus la indisponibilitate de bloc în luna aprilie 2019. Restul perioadelor înregistrate de oprire accidental ale blocului, au fost programate fãrã a fi ofertate pe piaþa de energie astfel încât sã nu se producã dezechilibre care sã afecteze negativ bugetul societãþii”, mai aratã ministerul de resort. La începutul acestui an când termocentrala de la Paroºeni a fost pornitã, localnicii din zonã au chemat Garda de Mediu, pentru cã în zonã se simþea un miros pregnant de sulf. Cosmin BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Iunie 2019
3 DECENII de când Valea Jiului era la BREAKING NEWS ION ILIESCU, fost preºedinte al României: „Dragi mineri, mã adresez dumneavoastrã, de astã datã, mulþumindu-vã pentru rãspunsul de solidaritate muncitoreascã”
Ion Iliescu nu a fost niciodatã tras la rãspundere, dosarul mineriadei a scos la ivealã adevãruri ascunse, Miron Cozma nu mai vrea sã vorbeascã despre acele vremuri, iar Valea Jiului e tot în umbra creatã de mineriade. Klaus Iohannis, actualul preºedinte al României, a reacþionat dur, la 30 de ani de la acele momente: "Constat iarãºi cu indignare cã dosarul Mineriadei treneazã de 30 de ani. Vinovaþii pentru pierderile de vieþi omeneºti ºi pentru cele peste 1.000 de victime sunt încã necunoscuþi. Consider cã este o ruºine ºi o jignire profundã faþã de toþi cei care au luptat cu mâinile goale pentru câºtigarea libertãþii, faþã de urmaºii acestora ºi faþã de întreaga societate. Justiþia are obligaþia de a face luminã dupã atât de mulþi ani. Dreptatea nu este un moft, ci este în acest caz o urgenþã majorã", a declarat preºedintele Klaus Iohannis. ªeful statului a fãcut aceastã declaraþie joi, 11 iunie 2020, în Piaþa Universitãþii, unde s-a deplasat pentru a depune o coroanã de flori în memoria victimelor mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 Acum 3 decenii, forþele de ordine, susþinute de mineri, au intervenit în forþã împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. A fost consideratã cea mai sângeroasã, cea mai brutalã ca stil ºi anvergurã dintre toate acþiunile minerilor. Numãrul victimelor
este controversat. Oficial, conform evidenþei de la comisiile parlamentare de anchetã, numãrul rãniþilor este de 746 iar numãrul morþilor este de ºase: patru morþi prin împuºcare, un decedat în urma unui infarct ºi o persoanã înjunghiatã. „S-a fãcut diversiune , cã s-au îmbrãcat unii în hainele minerilor ºi au fãcut ce aþi vãzut. Nu au fost minerii cei care au exercitat acele acte de violenþã ºi distrugeri” „Am petrecut luni bune în Valea Jiului ºi am audiat sute de mineri pentru acest dosar de mineriadã. Este un aºa-zis dosar de mineriadã, pentru cã practic, acest dosar nu exista pânã în 2005. Erau, însã, foarte multe plângeri ale pãrþilor vãtãmate, care stãteau pe la circile de poliþie din Bucureºti, nelucrate. Cu ajutorul unui procuror ºef, de la Secþia de Urmãriri Penale din capitalã, am reuºit sã identificãm toate aceste cauze. Au fost peste 700 de plângeri pe care le-am conexat ºi am fãcut acest dosar al mineriadei. Pentru asta am venit în Valea Jiului, unde am avut un spijin consistent de la toatã lumea. Mi-au asigurat transportul la fiecare gurã de minã, unde am stat de vorbã cu minerii, care au avut o singurã dorinþã: sã nu îi chem la Parchet”, a spus generalul Dan Voinea, procuror, anchetatorul Mineriadelor.
Minerii din Valea Jiului ajung abia în 14 iunie În 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 dimineaþa, forþele de ordine au distrus corturile celor aflaþi în Piaþã ºi au fãcut arestãri. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanþi. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaþa Universitãþii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" ºi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Minerii, însã, au ajuns abia a doua zi, când primele acte de violenþã se petreceau la Petroºani, în garã. „A sunat telefonul ºi am rãspuns eu. Era domnul Dragotã, ºeful de garã la Petroºani, care a zis sã fac ceva cã minerii au venit peste el. Unul i-a dat douã palme, altul a spart ceasul de pe peron cu o coadã de lopatã ºi o sã fie prãpãd aici. În dupã-amiaza zilei de 13 iunie au plecat douã garnituri de tren ºi pe urmã au mai fost ataºate alte douã. Însemnau cam 15 – 18 vagoane, fiecare garniturã. Câþi mineri erau? Pãi în aºa fel încât nu puteai sã treci de la un capãt în altul al vagonului, nici în juma’ de orã. Plin, dormeau pe jos, pe suportul de bagaje. Au plecat cã li s-a spus cã vor sã le închidã minele ºi, cei care luptã ca sã le rãmânã locurile de muncã, adicã
FSN- ul, trebuie apãraþi”, a spus Romulus Burdan, prim vicepreºedinte al Comitetului municipal de Uniune Naþionalã (CPUN). ªi aºa cu plecat, mulþi urcându-se ulterior în restul garniturilor. La Bucureºti, însã, a început vacarmul, minerii fiind clar ghidaþi spre diverse locuri bine ºtiute de cei care îi conduceau. „Am vãzut cum Miron Cozma ºi câþiva de ai lui, au plecat cu douã dacii, una roºie ºi una verde. Acolo ne-a întâmpinat amiralul Cico Dumitrescu. Era în uniformã. Ne-a mulþumit cã am ajuns ºi de acolo am mers direct cãtre Palatul Victoria. Vã spun ceva: scuarul verde, noi am apucat cam un sfert sã îl ocupãm, cã restul era ocupat de alþi muncitori, inclusiv mineri din Maramureº. În uniforme noi de mâner, pe care nu scria nimic, echipamentul lor era nou- nouþ ºi semãna cu cel al minerilor din Polonia. Erau bãieþii cuminþi, cu ochi albaºtri”, mai spune Romulus Burdan. Minerii s-au dus spre sediul Guvernului, iar mai apoi a rezultat vacarmul. Totuºi, despre diversiune vorbesc ºi cei care au instrumentat dosarul Mineriadei ºi care au concluzionat cã nu minerii au fost cei vinovaþi în exclusivitate. „Erau foarte multe obiecte pe care minerii le-au luat cã pradã de la
Bucureºti: cãºti, scuturi, iar când au coborât la Petroºani, fiecare avea câte un scut, o cascã de jandarm, care erau pe inventarul Jandarmeriei Române. Era pagubã la ei. ªi i-am explicat lui Miron Cozma cã este bine sã le strângem toate acestea, pentru cã erau pe inventar. La asta, Cozma a zis cã nu are nimic împotrivã, cã nu vrea sã facã puºcãrie minerii pentru ele, dar, sã ne dea ºi ei lãmpaºele. Lãmpaºele erau obiecte de inventar aici, la minã. Erau peste 1.000 de lãmpaºe lipsã. ªi atunci eu m-am ocupat de acest schimb, ca sã nu fie prejudiciu de nicio parte. Asta, mai ales cã atunci se fãcuse ºi o companie de mineri, care era de rezervã la Bucureºti. În Armata I am gãsit tabelul cu cei 1000 de mineri care fuseserã cazaþi la Armata I, li s-au luat hainele de mineri, lãmpaºele ºi pe ei i-au îmbrãcat în haine militare ºi i-au bãgat în drepturi. Întâmplãtor am dat de ei ºi erau ºi uniformele de armatã care trebuiau restituite. S-a fãcut diversiune, cã s-au îmbrãcat unii în hainele minerilor ºi au fãcut ce ºtim cã au fãcut. Nu au fost minerii cei care au exercitat acele acte de violenþã ºi distrugere pe care le-a prezentat media”, a afirmat generalul Voinea, cel care a vor-
bit cu sute de oameni din Valea Jiului ºi a întocmit dosarul mineriadei. Dorel ªchiopu, actual angajat la CFR Petroºani: „Sã ne aducem aminte cã Piaþa Universitãþii era ocupatã de circa douã luni, de prin luna aprilie ºi cam toatã lumea se uita destul de ciudat. Sã ne amintim cã, prin 20 mai fuseserã alegeri ºi cã dupã, protestele din Piaþa Universitãþii nu mai erau chiar justificate. Adicã ce urma sã mai aºteptãm? Categoric acei oameni protestau pentru lucruri care nu s-au rezolvat nici dupã 30 de ani. Deci era culmea sã se rezolve acum”
De câte ori a fost chemat, Ion Iliescu a trimis câte o carte anchetatorilor Romulus Burdan: „Minerii s-au dus acolo unde au fost chemaþi ºi dirijaþi de unii ºi alþii, la sediul ãla, la altul. ªi de la garã pânî la Guvern s-a spart o singurã siglã, cea a PNL. Au fãcut ºi rele. Au fãcut ºi puºcãrie. Atunci s-a instalat psihoza aceea de barbarie, hai acolo, hai acolo. Au fost ºi morþi în curtea fostului Minister de Interne. Eu am vãzut 6, sigur ãia nu mai suflau. Minerii s-au bãtut cu cei pe care li-i arãtau ãia îmbrãcaþi frumos, tunºi, cu cravatã. Le spuneau cã sunt PNÞ-iºti, PNL –iºti ºi cã ei vor sã nu mai aibã ei locuri de muncã” Procurorul Dan Voinea: „Am gãsit un jurnal istoric, de luptã, al unitãþii militare care a fost folositã atunci la Mineriadã. E un jurnal þinut de generalul ªchiopu, locþiitorul ªefului de Stat Major al Armatei. Acolo scria cã în Ziua de 13 iunie 1990, de exemplu, Ion Iliescu era pictat pe ore. Cã aºa se þinea jurnalul. Ora cutare: Iliescu solicitã 100 de militari sã acþioneze într-o anumitã zonã. Altã orã: domnul Iliescu spune 12 taburi sã acþioneze în zona Ministerului de Interne. Apoi ne cere sã acþionãm cu gaze lacrimogene, deºi i-am recomandat domnului Iliescu sã nu foloseascã armata, cã nu e cazul. Domnul preºedinte insistã. ªi
atunci l-am audiat pe Cozma, care a dat o declaraþie lãmuritoare, cu privire la toate acþiunile la care a fost solicitat atunci sã participe ºi în acest fel eu cred cã Dosarul e lãmurit din toate punctele de vedere”, Dosarul e gata, dar fãrã prejudiciile create de mineri, cu cazarea, transportul, ori cu faptul cã la minã au fost pontaþi, ei fiind practic, la Bucureºti ºi, mai mult, generalul Voinea spune cã: „au luat salariile întregi ºi, celor care au participat la deplasarea aceasta li s-a dat ºi primã”. Ion Iliescu, însã, s-a folosit de orice, ca sã nu rãspundã nici mãcar la întrebãrile procurorului. „Domnul Iliescu, de câte ori l-am chemat, mi-a adus câte o carte ºi a refuzat sã dea declaraþie. A zis cã adevãrul este în cartea dânsului. Eu nu pot sã duc în instanþã cu o carte. Eu trebuie sã mã duc cu un dosar, pe care sunt obligat sã ãl fac Procurorul Voinea spune cã Dosarul Mineriadei este unul „complex, cu multã încãrcãturã politicã”, care a fãcut cã România sã sufere. În plan intern, mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadã de lipsã a libertãþii presei prin prezentarea unilateralã la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), pentru cã a fost împiedicatã apariþia ziarului România Liberã. Sediile
partidelor de opoziþie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuºit sã genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate sã fie condamnatã în justiþie. Cei din Valea Jiului, însã, vor acum sã plece acolo cu o Mineriadã Culturalã. „Am propus sã organizãm o nouã mineriadã. La 30 de ani sã ocupãm din nou Piaþa Universitãþii. Cum sunã, nu? Bineînþeles cã e vorba de o Mineriadã Culturalã, iar în locul topoarelor ºi bâtelor cu care au mers atunci, în 1990, sã mergem cu flori, cântec, folk, teatru, ansambluri folclorice, cu port popular, cu ceea ce ne reprezintã pe noi ºi sunt convins cã Valea Jiului poate susþine un spectacol, doar cu talente locale, la cel mai înalt nivel”, mai afirmã Dorel ªchiopu. Dacã vom scãpa vreodatã de ºtampila de mineri rãi, rãmâne de vãzut. Lumea încã este reticentã în ce priveºte acest loc ºi nu sunt puþini cei care vorbesc despre Valea Jiului ca despre locul din care au plecat oamenii cu bâtele, la Bucureºti. Nu o datã, ci de mai multe ori, fãrã cã vinovaþii principali sã fie traºi vreodatã la rãspundere. „Este nedreaptã anatema care a fost aruncatã asupra acestei zone ºi, pânã la urmã, nu discutãm de vinovãþia sau nevinovãþia minerilor, dar, totuºi, nu poþi sã nu te întrebi, ca ºi în scena din O scrisoare Pierdutã, când Caþavencu e arestat de Ghiþã Pristanda, poliþistul încearcã sã se scuze, cã na, a primit ºi el ordin, ºi Caþavencu îi zice: Stai liniºtit poliþistule! Nu mâna care loveºte, voinþa care ordonã este de vinã!”, a conchis Dorel ªchiopu, unul dintre oamenii care apãrã vestigiile istorice ale acestui loc.
ION ILIESCU: „Delegaþia de mineri, în frunte cu Miron Cozma se îndreaptã spre Piaþa Universitãþii, pe care vrem sã o ocupaþi dumneavoastrã” Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Iunie 2020
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iunie 2020
Proiect pentru cetatea Sarmizegetusa Regia, finanþat prin granturi norvegiene irca 3 milioane de euro vor fi investite pentru C revitalizarea monumentului aflat în patrimoniul mondial UNESCO Consiliul Judeþean Hunedoara a obþinut o finanþare în valoare de aproximativ 2 milioane de euro prin progamul RO-Cultura pentru conservarea, restaurarea ºi punerea în valoare a monumentului Sarmizegetusa Regia. Este vorba despre proiectul ”Capitala Daciei – muzeu viu al patrimoniului cultural european”, depus prin programul RO-Cultura, apelul ”Restaurarea ºi revitalizarea monumentelor istorice”, program finanþat prin Granturi SEE (fonduri norvegiene) 2014 – 2021. Partenerul român în cadrul proiectului este Fundaþia Mihai Eminescu Trust, iar partenerul norvegian este Møre &Romsdal County Council. Valoarea
nerambursabilã a proiectului va fi de circa 2 milioane de euro, iar cofinanþarea asiguratã de Consiliul Judeþean Hunedoara se ridicã la aproximativ 1 milion de euro. Obiectivul proiectului este acela de a avea un monument istoric restaurat ºi revitalizat, valorificat cultural ºi economic, care sã atragã dupã sine creºterea cu cel puþin 30% a numãrului de vizitatori ºi sã readucã în atenþia publicului o serie de activitãþi interactive, printre care ºi reînvierea unor meºteºuguri
Accident provocat de un ºofer bãut urcat bãut la volan ºi a distrus un autoturism A parcat pe o stradã din Petroºani. ªoferul vinovat va trebui sã suporte costurile cu reparaþia maºinii avariate din cauzã cã era bãut.
”Poliþiºtii au fost sesizaþi telefonic cu privire la faptul cã, pe o stradã din Petroºani, a avut loc un eveniment rutier soldat cu pagube materiale.La faþa locului s-a deplasat un echipaj rutier
ANUNÞ PIERDERE Pierdut certificat constatator de la sediul social apartinand SC GMP AUTOHD SRL, cu sediul în municipiul Petroºani, str. Aviatorilor, nr. 66, bl. e6, sc. 2, et. p, ap. 16, judeþul Hunedoara, înregistratã la ORC Hunedoara sub nr. j20/1407/2004, CUI 16783065. SE DECLARÃ NUL.
tradiþionale (fierãria dacicã, prin amenajarea unui atelier mobil). În cadrul proiectului vor fi derulate urmãtoarele activitãþi principale: proiectare ºi execuþie lucrãri de restaurare, realizarea de structuri/ panouri modulare amplasate în zona sitului cu scopul promovãrii tradiþiilor meºteºugãreºti, a obiceiurilor populare din judeþul Hunedoara ºi, implicit, din zona Sarmizegetusei, organizarea unei expoziþii internaþionale, digitizarea ºi promovarea proiectului. Se are în vedere restaurarea întregului zid al cetãþii ºi transformarea incintei militare într-un ”muzeu viu”, completatã cu cercetãri arheologice, taluzãri ºi amenajãri ale terenului, refacerea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii de vizitare – trasee de acces, semnalizare, realizare lapidariu ºi adãpost pentru vizitatori. Durata de implementare a proiectului este de 48 de luni. Biroul de presã
care a stabilit, în urma cercetãrilor, cã un tânãr de 26 de ani, din municipiul Petroºani, în timp ce conducea o autoutilitarã, nu s-a asigurat corespunzãtor la efectuarea unei manevre de viraj spre dreapta ºi a acroºat un autoturism parcat pe strada respectivã”, informeazã IPJ Hunedoara. În urma testãrii tânãrului cu aparatul etilotest, a rezultat o concentraþie de 0,41 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Bãrbatul este cercetat penal petru conducere sub influenþa alcoolului. O alt tânãrã de 22 de ani, din Vulcan, s-a ales ºi ea cu dosar penal dupã ce a fost prinsã în trafic de poliþiºtii din Petroºani conducând fãrã permis. M. GÂNJU
Actualitate 7
INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA, CONSILIUL JUDEÞEAN, 330025 – Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr. 28, jud. Hunedoara, Tel. 0254 211 350; Fax 0254 230 030, www.cjhunedoara.ro, ce intenþioneazã sã solicite de la: ADMINISTRAÞIA BAZINALà DE APà CRIªURI , str. Ion Bogdan, nr.35, 410125, ORADEA, fax. 0259 444237, e-mail: dispecerat@dac.rowater.ro, www.apecrisuri.ro, aviz de gospodãrire a apelor pentru desfãºurarea activitãþii de execuþie Pod provizoriu la km 13+305, care face parte din investiþia “MODERNIZARE DJ 741 : Criºcior – Bucureºci – Almaºu Mic de Munte, km 12+450 – 18+050”, localizat în Comuna Bucureºci, în bazinul hidrografic CRIªURI pe Valea Bucureºci. Solicitarea este pentru : modernizarea folosinþei existente a construcþiilor hidrotehnice aferente drumului judeþean DJ741. Aceastã investiþie este: provizorie Ca rezultat al procesului de modernizare a drumului judeþean nu vor rezulta ape uzate. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr.107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã.
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ
Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 1000 de euro, disponibile 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare. Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã. CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1. Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.
propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi
Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iunie 2020 propuse de federali?), liga I, vine cu covid-ul la pachet. Cicã arbitrii sã intre cu zece minute înaintea startului pe teren (poate le mai face cineva la faþa locului vreun test...), sã nu mai verifice crampoanele la jucãtori, iar jucãtorii sã nu se mai apropie la 1,5 metri
Henþ cu mâna
Liga lui Covid Fotbalul românesc este compromis de la un capãt la altul. Divizia ”C” a fost fãcutã praf, liga a II-a au ”franjurat-o”,
fãcând din ea o ºaorma cu de toate, ligile a IV-a ºi a V-a sunt în moarte clinicã (cine dracu mai crede în variante aiurite
de domnul arbitru, atunci când are vreo treabã cu el !? Exact regim de puºcãrie, sã se ºtie! Deja douã echipe au fost bulversate Dinamo Bucureºti ºi FC Botoºani. Magazionerul respectiv mediul de la aceste echipe, au fost depistaþi cu Covid 19
FOTBAL. Istoria în statisticã Î
ncepând cu azi, luni 15 iunie pânã la finalul anului 2020, în fiecare zi de luni câte o poveste dedicatã unei echipe sportive din Valea Jiului cu aniversare rotundã în cursul anului.
Desigur, cã orice astfel de interpretare, poate fi subiectivã. Nu ºi dacã þinem cont cã a avut la bazã doar numãrul de jocuri sub tricoul echipei Jiul, respectându-se ºi posturile ocupate în anii respectivi. Am ales o formulã de 1-4-3-3, folositã des dupã 1975 (cu variante mai recente 1-4-4-2), toþi jucã-
torii având peste 100 de meciuri în divizia ”A” sub culorile Jiului. Am propus o echipã de ”titluri” ºi una de rezerve, observându-se pe anumite posturi diferenþe destul de mari la numãrul de jocuri. Dintre cei 22 jucãtori (titulari ºi rezerve), ºapte au jucat în perioada anilor 1946-1960,
Jiul Petroºani, echipa ”Tuturor Timpurilor” dupã numãrul de selecþii în alb-negru CAVAI
ºi li s-au amânat partidele de la startul reluãrii sezonului. Stupefiant este faptul cã cele douã adversare ale lor, Univ. Craiova ºi Chindia Târgoviºte ºi-au aranjat un meci amical între ele! În ritmul ãsta, de Revelion jucãm finala Cupei României.
apoi alþi zece, pânã în 19901991. De remarcat diferenþele mari la postul de portar (Cavai vs Crâsnic), fundaºi centrali (Licã Panait, Stocker vs Tonca, Romoºan), la mijlocaºi (I. Varga, Gigi Mulþescu ºi Libardi, cu mult peste Tr. Stoica, I. Deleanu ºi I. Sandu) sau la extrema stângã (Sãlãgean vs Naidin). Nu mai puþin de 34 de fotbaliºti au evoluat de peste 100 de ori sub culorile Jiului, un top 5 fiind Stocker – 261j, Cavai – 250 j, Libardi – 239 j, Grigore Petre – 238 j, Mulþescu/Sãlãgean – 237 j. Paginã realizatã realizatã de Genu TUÞU
Andrei STOCKER
(250 j.) <1976-1985>
CRÂSNIC
(205 j) <1950-1962>
Al. GEORGESCU
(136 j.) <1968-1974>
SZILAGYI
(131 j) <1946-1954>
LICÃ PANAIT
(207 j.) <1948-1960>
TONCA
(176 j) <1966-1976>
I. VARGA (200 j.) TR. STOICA
(129 j) <1975-1981>
STOCKER
(261 j.) <1966-1976>
ROMOªAN
MULÞESCU (237 j.)
I. DELEANU
(130 j) <1946-1960>
PARASCHIVA (197 j.)
POP IV
LASCONI
(140 j) <1946-1953>
VASIU
(161 j) <1951-1959>
(149 j) <1951-1959>
PERONESCU
(147 j.) <1966-1972>
GR PETRE
(238 j.) <1977-1985>
<1946-1956>
(192 j) <1979-1985> <1986-1987> <1989-1991>
LIBARDI (239 j.)
I. SANDU
(129 j) <1966-1972>
SÃLÃGEAN
(237 j.) <1975-1986>
NAIDIN
(167 j) <1967-1974>
Petre LIBARDI
Iosif CAVAI
JIUL PETROªANI 5 JUBILEE ÎN 2020
1. 95 ani (1925)
de la finala de vicecampioanã a României.
2. 85 ani (1935)
de la câºtigarea primei ediþii a diviziei ”B”.
3. 70 ani (1950)
de la schimbarea numelui în ”Partizanul” ºi debutul lui Aurel Crâsnic, viitor internaþional.
4. 60 ani (1960)
de la cea de-a 2-a retrogradare în divizia ”B”.
5. 45 ani (1975)
de la incendiul care a distrus vechiul stadion.
6. 35 ani (1985)
de la a 3-a retrogradare în divizia ”B”.
7. 15 ani (2005) de la a 7-a promovare în divizia ”A”.