Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2056
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Iunie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Aproape 900.000 de lei costã explozivii pentru unitãþile miniere
C
omplexul Energetic Hunedoara a demarat o achiziþie de explozivi. 880.000 de lei costã aceste materiale care se folosesc în minele de cãrbune. Nu sunt explozivi oarecare, ci sunt materiale specifice pentru activitatea de subteran. Explozivul de siguranþã antigrizutos se foloseºte în subteran pentru operaþiunea de împuºcare a fronturilor de lucru în cazul abatajelor, la împuºcarea frontului de lucru ºi la formarea liniei de descãrcare în cazul abatajelor cu banc subminat ºi la sãparea lucrãrilor de deschidere ºi pregãtire
în procedeul de perforare-împuºcare. ”Lipsa acestui produs duce la imposibilitatea executãrii lucrãrilor miniere influenþând astfel evoluþia capacitãþilor de producþie prin nerealizarea la timp a lucrãrilor miniere, producþia planificatã, aprovizionarea cu cãrbune autohton a celor douã termocentrale, producerea de energie ºi asigurarea termoficãrii locuinþelor, punerea în siguranþã a zãcãmântului”, aratã documentul. Se achiziþioneazã minim 48.000 ºi maxim 80.000 de kg de explozivi, care vor ajunge la unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Cosmin BACIU
Toatã arhiva de documente a Primãriei Lupeni va fi digitalizatã cu bani europeni
D
igitalizarea administraþiei publice locale este un deziderat al primarilor din þarã. Primarii de municipii din þarã s-au aflat la Bucureºti unde au adus în discuþie necesitatea adoptãrii mai multor acte normative care au ca scop îmbunãtãþirea activitãþii desfãºurate la nivel local în domenii precum digitalizarea prin reglementarea accesului reciproc la bazele de date deþinute de administraþia publicã centralã ºi de cea localã. >>> PAGINA A 3-A
Salvamontiºtii sunt uluiþi: turiºti în sandale, în Retezat N
ici bine nu a început primãvara în munþi, zãpada se gãseºte chiar ºi pe zonele mai joase, dar salvamontiºtii gãsesc turiºti foarte prost echipaþi, care pleacã în drumeþii lungi. Este incredibil ce se întâmplã ºi salvamontiºtii spun cã au gãsit un grup mare de turiºti care veniserã în
munte, cu gândul sã facã trasee, nu foarte grele, dar pentru cei experimentaþi ºi bine echipaþi. „Sãptãmâna trecutã am fost pânã în Retezat ºi am constatat, cu mare stupoare ºi nefericire, cã, din aproximativ 100 de turiºti pe care i-am întâlnit la munte, nu ºtiu dacã aveau 10 dintre ei bocanci în picioare. Pentru mine a fost extrem de neplãcut sã îi vãd ”, a spus
Ovidiu Bodeanu, ºef Salvamont Hunedoara. Vremea în munte, spun salvamontiºtii, care sunt sunaþi sã intervinã ºi sã îi salveze pe cei care nu se echipeazã corespunzãtor, trece uºor de la o
extremã la alta ºi turiºtii sunt sfãtuiþi sã þinã cont de asta, atunci când pleacã pe diverse trasee. „Într-un timp foarte scurt a plouat, a venit un vânt foarte puternic, a fost apoi foarte rece ºi la final s-a
încãlzit din nou. E vreme schimbãtoare la munte ºi poate nu ºtiu cu toþii, dar am constatat cu neplãcutã surprindere accesul acestor turiºti, puþin inconºtienþi aº zice eu, pentru cã erau ºi cu copii mici, care nu erau echipaþi, îmbrãcaþi, de parcã ar fi în parcul copiilor din Timiºoara. Chiar acesta a fost rãspunsul unuia dintre turiºti. Deci, aºa ceva nu am mai întâlnit în
ultima perioadã, pentru cã era un grup mare de turiºti, neechipat total”, mai spune ºeful Salvamont Hunedoara. Salvamontiºtii le recomandã tuturor celor care ales sã petreacã zilele de la sfârºitul sãptãmânii la munte sã se echipeze corespunzãtor, sã þinã cont de prognoza meteo ºi sã ia în calcul faptul cã la munte încã este zãpadã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iunie2020
Rectorul U.P Radu Sorin: ”Trebuie gânditã foarte bine aceastã idee de a ne uni într-o singurã entitate. Eu cred cã aceastã decizie trebuie bine argumentatã, bine gânditã” onducerea Universitãþii C din Petroºani considerã cã Valea Jiului poate deveni un tot unitar, însã, acest lucru s-ar putea realiza mult mai uºor sub forma unei Asociaþii de Dezvoltare Intercomunitarã.
Sunt exemple de bune practici în acest sens chiar în Valea Jiului, iar astfel, niciun primar ºi niciun viceprimar nu ºi-ar pierde funcþia, iar preºedinþia ADI-ului va fi preluatã rând pe rând de reprezentanþii celor ºase localitãþi. ”Este o problemã care nu se poate finaliza repede dar avem deja experienþa Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã ºi probabil cã aceastã propunere a plecat de la aceastã experienþã. Existã foarte multe asemãnãri între oraºele ºi municipiile din Valea Jiului, cu preocupãri comune, cu activitate industrial comunã cu proiecte care ar trebui sã vizeze un tot unitar. Un exemplu este ApaServ Valea Jiului care a atras fonduri europene pentru extinderea ºi modernizarea reþelei de apã ºi
canalizare. Mai existã proiectul GreeLine care este sprijinit ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara, pentru un transport ecologic de la Lonea, la Uricani. Trebuie gânditã foarte bine aceastã idee de a ne uni într-o singurã entitate. Eu cred cã aceastã decizie trebuie bine argumentatã, bine gânditã. La aceastã decizie trebuie sã se punã la masã toþi primarii din Valea Jiului, alãturi de factorii de decizie de la nivelul judeþului. Poate ca o asemenea conurbaþie sã fie în subordinea direct a Guvernului”, a declarat Prof Univ Dr Ing Radu Sorin Mihai rectorul Universitãþii din Petroºani. Universitatea din Petroºani poate fi
un factor important în aceastã construcþie. Viziune existã, însã sunt o serie de factori ce trebuie îndepliniþi. ”Universitatea din Petroºani a fost întotdeauna un coagulator al Vãii Jiului ºi pentru a nu se considera cã anumite acþiuni care vizeazã Valea Jiului le-am þinut la universitate, noi fiind neutrii din punct de vedere politic ºi ºtiinþific. Noi putem gândi ºi adunã idei pentru Valea Jiului, dar idei mari care sã cuprindã nu numai Valea Jiului, ci întreg judeþul Hunedoara”, a mai spus sursa citatã. De altfel, ºi Comisia Europeanã vede Valea Jiului ca un tot unitar. Sunt alocate fonduri importante de bani pentru investiþiile teritoriale integrate. Au existat ºi dezbateri în acest sens, iar edilii nu s-au putut pune de acord pe marginea proiectelor care ar putea fi finanþate. S-au cerut bani pentru realizarea unui aeroport sau pentru anveloparea blocurilor, însã aceste proiecte nu sunt eligibile spre a fi finanþate din fonduri europene, tocmai pentru cã nu au o viziune integratã. Cosmin BACIU
Participanþii la programele ERASMUS+, PETROªANI retincenþi în a mai pleca peste hotare comercializeazã pentru dumneavoastrã C CRISTAL DE BOEMIA adrele didactice, dar ºi studenþii Universitãþii din Petroºani care ar fi trebuit sã plece în diferite þãri europene, în cadrul programului ERASMUS+ sunt reticenþi a mai efectua deplasãrile.
De altfel, acestea au ºi fost suspendate, excepþie fãcând participanþii care deja participã efectiv la aceste programe. ”În aceastã perioadã nu am mai oferit nici cadrelor didactice, nici studenþilor, posibilitatea de a participa în programe ERASMUS pânã când cei care sunt gazdele noastre în cadrul acestor
proiecte din Uniunea Europeanã nu vor debloca atât zborurile cât ºi intrãrile în þãrile respective. Aici intrã Spania, Italia, Franþa, Marea Britanie, Germania. Mã gândesc cã ºi cadrele noastre didactice sunt puþin reticenþe, dar ºi studenþii sunt reticenþi de a petrece o perioadã mai îndelungatã în aceste þãri. Universitãþile din Spania ºi Italia au oferit o informaþie prin care doresc în aceastã perioadã o reducere a celor care urmeazã cursurile, mai ales vis-a-vis de studenþii strãini. În schimb, am reuºit la solicitarea unor studenþi sã le prelungim ºederea în aceste þãri pe perioadele pe care ei le-au cerut, ceea ce
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
înseamnã de la o lunã sau douã luni, iar apoi sã poatã reveni în siguranþã în þarã. Toþi studenþii care s-au întors din þãrile unde au desfãºurat activitãþi în cadrul programului ERASMUS+ sunt bine, nu au coronavirus. Majoritatea au venit din zone galbene. Cei din zonele roºii ºli-au prelungit activitatea acolo. Cei care au venit din zonele
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)
galbene au stat în izolare 14 zile într-un cãmin”, a declarat prof. univ.dr. ing. Radu Sorin Mihai. Studenþii Universitãþii din Petroºani care au revenit din þãrile europene, mai exact din zonele galbene au stat 14 zile în izolare. Încã mai sunt studenþi care se aflã în zonele roºii, iar aceºtia au solicitat prelungirea ºederii. Cosmin BACIU
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
z
Maximilian G ÂNJU
Desktop publishing:
z
Monika BACIU
Bogdan MITRACHE
z
Genu TUÞU
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iunie 2020
Toatã arhiva de documente a Primãriei Lupeni va fi digitalizatã cu bani europeni
igitalizarea D administraþiei publice locale este un
deziderat al primarilor din þarã. Primarii de municipii din þarã s-au aflat la Bucureºti unde au adus în discuþie necesitatea adoptãrii mai multor acte normative. Acestea au ca scop îmbunãtãþirea activitãþii desfãºurate la nivel local în domenii precum digitalizarea prin reglementarea accesului reciproc la bazele de date deþinute de administraþia publicã centralã ºi de cea localã; programe pilot în domenii în care acum se utilizeazã cea mai mare cantitate de schimb de date; eliminarea, acolo unde este acceptata de cãtre contribuabil, a corespondenþei cu confirmare
de primire ºi utilizarea mail-ului ca instrument de comunicare. Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni susþine cã un proiect de digitalizare a administraþiei locale din România dupã modelul norvegian este destul de greu de implementat. Însã, la Lupeni are loc un proces de digitalizare a arhivei. Toatã arhiva de documente a Primãriei Lupeni va fi digitalizatã, iar în 15 luni de acum înainte cetãþenii din Lupeni vor putea accesa documentele de interes, on-line. ”Avem un proiect de 4 milioane de euro ceea ce înseamnã digitalizarea unei pãrþi, adicã arhiva, dar digitalizarea este foarte important pentru viitor. Pentru moment este destul de dificil sã se facã o digitalizare la
nivelul Vãii Jiului ºi a României, pe modelul din Norvegia, dar toate problemele se vor rezolva în timp pentru cã nu se poate face totul de odatã. Vom încerca sã avem o digitalizare a camerelor de luat vederi pentru a avea o recunoaºtere facialã. La nivelul Uniunii Europene este foartã important digitalizarea dar la noi în pandemie foarte multe familii nu au calculator acasã. Noi cerem anumite lucruri fãrã sã ne gândim, fãrã a lua în considerare faptul cã sunt zeci de mii de copii care nu au calculator acasã. Este imposibil acest lucru pânã nu are þara o stabilitate economic. ªi în ziua de azi sunt firme care îºi plãtesc angajaþii din mânã fãrã sã-i plãteascã pe card. În perioada de pan-
demie au fost foarte puþine persoane care ºi-au plãtit taxele online. Pe tot anul trecut pe Ghiºeul.ro au fost undeva la 47 de persoane care au ales acea metodã de platã printre care m-am aflat ºi eu. Poate cã oamenii încã sunt reticenþi în a face plãþi cu cardul”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni.
Proiectul, finanþat cu bani europeni, promoveazã accesibilitatea la tehnologia informaþiei ºi a comunicaþiilor în scopul realizãrii incluziunii grupurilor dezavantajate cu acces limitat sau problematic. Proiectul promoveazã accesibilitatea persoanelor la servicii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitãþi. Activitatea constã în
Actualitate 3 scanarea ºi indexarea unor documente din arhiva istoricã care prezintã valoare operaþionalã în prezent. Se vor identifica volumele de documente de prezintã interes pentru instituþie, nu se vor digitaliza documentele cu termen de pãstrare sub 4 ani, iar cele mai vechi de 10 ani se vor digitaliza doar dacã au valoare operaþionalã justificatã. Copiile digitale vor fi indexate, sub raportul conþinutului ºi a identificatorilor documentelor/ grupãrilor de documente din care fac parte, iar rezultatul va fi predat pe suport optic/ magnetic pentru a putea fi accesat prin sistemul de management al documentelor extins cu modulul de arhivã electronicã. Sunt vizate pentru procesul de arhivare 40.000 de dosare, 1.600.000 de documente formate A4, A3 ºi 100.000 de documente formate A2, A1, A0. Cosmin BACIU
Lucrãri de anvergurã la Lupeni M
unicipiul Lupeni este ºantier. Sunt mai multe lucrãri care au demarat, iar toate acestea odatã finalizate vor schimba în bine aspectul localitãþii, dar vor creºte ºi gradul de confort al cetãþenilor. Se lucreazã la modernizarea strãzilor, a parcãrilor, a trotuarelor, se modernizeazã cinematograful. În paralel, autoritãþile locale din municipiul Lupeni aºteaptã sã fie finalizatã licitaþia pentru construirea bazinului de înot didactic. Astfel, elevii se vor putea bucura de aceastã facilitate fãrã a mai fi nevoiþi sã meargã la Petroºani, acolo unde deja existã un astfel de bazin didactic. ”Avem cuprinse în acest moment opt ºantiere în municipiul Lupeni. Se lucreazã la reþeaua de apã ºi canalizare. Am fost în Cartierul ªtefan unde am
vãzut cã lucrãrile avanseazã, iar introducerea canalizãri este un lucru foarte bun pentru locuitorii de acolo. Pe lângã aceste lucrãri mai avem oameni în teren la cinematograf, la monument ºi se mai lucreazã la parcul din Bãrbãteni. Mai avem drumuri unde se lucreazã într-un ritm destul de alert, lucrãm pe strada Viitorului, mai lucrãm pe strada din spatele cinematografului. Avem foarte multe cartiere care sunt luate în considerare de cãtre noi ºi licitate. Singurul inconvenient în aceastã perioadã este vremea pentru cã au fost mai multe ploi. Pe strada Retezatului am început deja sã turnãm trotuarele iar în zilele viitoare vom turna douã straturi de asfalt care vor arãta foarte bine. Suntem în licitaþie pentru foarte multe parcãri, avem peste un hectar de parcãri. Perioada este de 12 luni dar începem sã facem demersurile pentru tot ceea ce înseamnã aceste parcãri. Lucrãm cât putem noi de
bine ºi am fãcut în aºa fel încât sã atragem foarte mulþi bani europeni ºi am fãcut în aºa fel încât sã drãmuim bine ºi bugetul pe care noi îl avem, ºi mai avem ºi niºte fonduri guvernamentale. Avem în licitaþie bazinul de înot, avem în licitaþie terenul de fotbal de la Grupul ªcolar. Am reuºit sã semnãm foarte multe contracte în ceea ce înseamnã fonduri europene pentru toate ºcolile ºi la multe alte obiective. Fondurile europene sunt puþin mai complexe dar vom face în aºa fel încât sã atragem cât mai mulþi bani”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni. Infrastructura medical este prioritarã pentru edili. În
aceastã perioadã generatã de criza de coronavirus sistemul medical a fost readus în prim-plan. La Lupeni s-au alocat sume importante de bani pentru susþinerea financiarã a unitãþii medicale. S-au fãcut demersuri pentru achiziþionarea de aparate de ventilaþie mecanicã, mai ales în contextul în care unitatea medicalã este spital suport COVID. În plus, autoritãþile locale de la Lupeni au depus un proiect pentru accesarea de fonduri europene pentru unitatea medicalã din localitate. ”Pentru spital am primit deja clarificãri din partea celor de la POIM iar suma este aproximativ de 17 milioane
de lei. Vom vedea ce acte vor mai trebui ºi ce mai avem de fãcut dar este un proiect amplu la care þin ºi am vrut ca toate condiþiile de acolo sã fie foarte bune”, a mai precizat sursa citatã. Sunt investiþii care deja sunt începute, iar altele urmeazã a fi demarate în perioada imediat urmãtoare. Cert este cã aspectul municipiului Lupeni s-a schimbat major în ultima perioadã, aceasta fiind ºi prioritatea lui Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, care îºi doreºte un oraº curat, modern ºi primitor pentru cetãþeni, dar ºi pentru turiºti. Cosmin BACIU
4 Actualitate
Au visat la un final cu fast ºi au rãmas la un discurs on-line
bsolvenþii de liceu sunt cei mai afectaþi A de pandemia care nu i-a mai lãsat sã se revadã. Au plecat acasã, crezând cã e doar o epidemie de gripã, ºi cã vor reveni, dar sunt prima generaþie care, indiferent de cât de mult li s-a spus cã doar exagereazã ºi ei, care nu au festivitatea de absolvire. Au þinut fiecare câte un discurs on-line, mai mult sau mai puþin urmãrit de colegii lor ºi asta a fost tot.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Iunie 2019
Urmeazã Bacalaureatul, iar ºefa de promoþie de la Colegiul Hermes din Petroºani a vrut sã le spunã tuturor cã anii de liceu au contat ºi cã doar finalul nu a fost aºa cum l-au aºteptat ei.
„Ani de liceu....”
A venit ºi ziua cea mult aºteptatã, ziua în care suntem cu toþii declaraþi absolvenþi,cea mai frumoasã ºi mai importantã din viaþa unui elev de liceu. Pentru mine este o onoare sã fac parte din promoþia 2016-2020 a Colegiului Economic „Hermes ”
Petroºani, o „ºcoalã europeanã, bazatã pe valori”. Pot spune cã aceºti 4 ani de liceu mi-au oferit atât momente de bucurie, de mândrie, de nostalgie, dar ºi momente emoþionante. Este adevãrat faptul cã am muncit destul mult pentru aceastã distincþie, dar am avut ºi timp pentru a lega prietenii, pentru a petrece clipe minunate alãturi de colegi. Nu regret cã am fost unul dintre elevii acestui liceu. Mã bucur ca am reprezentat ºcoala în diversele concursuri ºi olimpiade, dar ºi în
activitãþile extraºcolare. Sunt onoratã pentru premiile câºtigate ºi pentru acest lucru vreau sã le mulþumesc tuturor profesorilor care m-au îndrumat în toþi aceºti ani. Le mulþumesc cã au avut rãbdare cu fiecare dintre noi, le mulþumesc pentru rãspunsurile oferite la nenumãratele întrebãri ºi mai ales pentru suportul oferit. Vreau sã le mulþumesc doamnelor directoare Petrescu Florentina ºi Pascal Rodica pentru tot sprijinul pe care ni l-au
Caritas îºi deschide centrul Festivalul EUROPAfest 2020 de zi pentru copiii sãrmani se organizeazã în iulie
S
oferit, dar vreau sã îi mulþumesc, în special, doamnei diriginte Dumitraºcu Gabriela, pentru îndrumãrile oferite în toþi aceºti ani. Este un om minunat ºi îi ofer toatã recunoºtinþa mea. Dragi absolvenþi, dragi
colegi, dragi prieteni, acum la finalul celor patru ani de liceu, vreau sã vã urez tuturor mult succes la bacalaureat ºi sper ca tot ceea ce vã propuneþi în viaþã sã vi se îndeplineascã! Denisa Peter
Albinele, pandemia ºi ploaia pun în pericol producþia de miere plouat mult ºi mai plouã, iar asta afecteazã mult A albinele, care nu mai ies sã culeagã. Apicultorii vorbesc despre încã o primãvarã capricioasã, care a început târziu, iar lipsa mobilitãþii, care a privat parþial crescãtorii de albine de plecarea în pastoralã, fac ca aceastã primãvarã sã fie una dintre cele mai grele.
Dumitru Gârjoabã este apicultor de mulþi ani ºi are ºi un spaþiu comercial de unde îºi vinde mierea ºi alte produse naturiste, dar recunoaºte cã anul acesta ºi pandemia ºi vremea rea le-a dat peste cap mult planurile. „Anul acesta a fost un pic mai greu ca în alþi ani. A plouat foarte mult ºi miere la rapiþã a fost foarte puþinã. Rapiþa a fost compromisã în acest an ºi avem cam 5 sau 6 kg de miere pe stup.
Media era cam 8, poate 10 kg pe stup. ªi la salcâm avem un pic de 14 kg. Sperãm sã avem o varã cãlduroasã ºi sã ne bazãm pe mierea poliflorã în acest an”, a spus Dumitru Gârjoabã, apicultor din Valea Jiului. Apicultorii care au vrut sã plece în pastoralã, cum este
numitã camparea lor în zone de câmpie, dupã cum înfloresc florile, au putut sã o facã, dar în condiþii stricte. Asta, pentru cã, cei mai mulþi oameni care se ocupã cu creºterea albinelor sunt oameni ieºiþi la pensie, iar ei erau primii vizaþi în pandemie. „Cei care au avut stupii
înregistraþi ºi au respectat legea au putut pleca în pastoralã. Chiar dacã eu am o vârstã mai înaintatã, am putut sã plec. Important era sã ai stupii înregistraþi ºi sã ai documente sanitar veterinare, care sã ateste cã sunt sãnãtoºi”, a mai spus Dumitru Gârjoabã. ªi, dacã mai pun la socotealã cã urºii le-au dat mereu de furcã ºi nimeni nu îi despãgubeºte, constatãm cã apicultorii sunt mereu în luptã cu natura. „ªi acum mi-au spus oamenii de aici din zonã cã a coborât ursul pânã aproape de zona de case. Nu pot face decât vânãtorii ceva, iar noi aºteptãm sã îi mute. Am avut probleme ºi eu ºi am fost despãgubit foarte puþin, dar am renunþat la idee. Apicultura este ultima de care am sã mã ocup în viaþã ºi vã spun cel
mai sincer acest lucru”, a conchis Dumitru Gârjoabã. Apicultorii din întreaga þarã au tras un semnal de alarmã, susþinând cã o situaþie ca acum nu s-a mai întâlnit de 30 de ani. Seceta, temperaturile oscilante ºi lipsa unor strategii naþionale clare, mai ales în contextul acestei pandemii ucigãtoare, creioneazã un tablou sumbru al apiculturii româneºti. Ar exista, însã, o propunere din partea oficialilor din cadrul Ministerului Agriculturii, care au adoptat deja proiectul pentru Programul Naþional Apicol, ce prevede un sprijin de 150 de milioane de lei pentru apicultori, în perioada 2020-2022, jumãtate din aceastã sumã fiind alocatã din fonduri europene. Diana MITRACHE
j
ãptãmâni la rând, copiii sãrmani din zonele limitrofe ale municipiului Petroºani au îndurat uneori chiar foamea, iar cei de la Caritas spun cã s-au ocupat aºa cum au putut ca sã le ofere un sprijin. De la începutul acestei luni, însã, odatã cu relaxarea de dupã starea de urgenþã, cei mici au fost aduºi la centrul Maria Stein, iar asta vine ca o binecuvântare pentru toþi. Sunt copii ce provin din familii sãrace ºi care aici, la centrul din Petroºani, unde sunt aduºi de voluntari, primesc, uneori, singura masã caldã din zi. „Activitatea noastrã s-a rezumat doar la partea de distribuire de alimente, de produse de igienã, pentru cei aflaþi în nevoie, dar, începând cu data de 2 iunie, am revenit la centru, datoritã faptului cã ni s-a permis, dar în anumite
mEvents, producãtor de evenimente muzicale internaþionale anunþã organizarea festivalului EUROPAfest 27 în perioada 16-25 iulie 2020.
condiþii”, a spus Alexandru Kelemen, director Caritas Petroºani. Sunt mai puþini copii care vin acum la centrul din Petroºani, pentru cã distanþarea ºi mãsurile stricte impun o altfel de abordare. Fiecare copil primeºte mascã, i se ia temperatura, iar abia apoi participã la activitãþi. „Aici este locul în care, de ceme mai multe ori, primesc o masã caldã, singura masã caldã din zi ºi locul unde de fapt se joacã ºi pot sã mai înveþe. Înainte veneau cam 40 de
Casele electronice de marcat vor fi conectate începând cu 1 iulie
arii contribuabili vor conecta casele de marcat cu jurnal M electronic la serverele ANAF în
termen de trei luni începând cu 1 iulie, pânã la 30 septembrie, în timp ce operatorii economici din categoria contribuabililor mijlocii ºi mici vor finaliza procesul de conectare pânã la 31 ianuarie 2021. Furnizorii de AMEF-uri vor fi notificaþi cã începând de miercuri au primit acces gratuit la un server pentru testarea firmware-ului. Accesul este facilitat înainte ca furnizorii ºi producãtorii sã meargã la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Informaticã ICI Bucureºti pentru suplimentul de aviz. Datele colectate din AMEF-uri vor fi folosite pentru analizã ºi control de la distanþã, astfel încât sã conducã la reducerea substanþialã a numãrului controalelor fizice
copii, dar acum, pentru cã ni se impun condiþii, trebuie sã lucrãm pe schimburi ºi suntem limitaþi la maxim 10 copii pe grupã. Acum am redus numãrul la 30 de copii, dar sperãm sã îi aducem, cât de curând, pe toþi”, a mai spus Alexandru Kelemen. Organizaþia Caritas vine mereu în sprijinul acestor copii, care aici, la centrul Maria Stein îºi fac lecþiile, mãnâncã ºi sunt educaþi, aºa cum acasã nu ar avea ocazia. Diana MITRACHE
inopinate ºi la concentrarea verificãrilor pe zonele de risc identificate. Pânã la 31 septembrie vor fi conectate la serverele ANAF circa 50.000 de terminale instalate de marile companii, iar la finalul lunii ianuarie se vor colecta datele în timp real de la un total de circa 550.000 de case de marcat. În platformã vor fi integrate ºi bazele de date cu fiºierele colectate pânã în prezent (formularul A4200 – care va fi eliminat ulterior) pentru a fi folosite în cadrul procesului de analizã. Noutatea sistemului implementat acum constã în faptul cã tot volumul de date primite ºi stocate din 2018 pânã în prezent, cât ºi datele noi raportate zilnic vor fi folosite pentru analize predictive. Acest sistem va permite recunoºterea unor tipare ºi le va semnala pe cele disfuncþionale sau atipice. Interfaþa folositã de inspectorii ANAF va permite filtrarea datelor pe mai multe tipuri de date: cod CAEN tip produs/ serviciu, CUI, sediu, adresã ºi altele. Pe lângã îmbunãtãþirea relaþiei dintre ANAF ºi operatorii economici prin simplificarea interacþiunii, proiectul vizeazã ºi folosirea datelor colectate în vederea identificãrii cu o acurateþe foarte mare a operatorilor economici care se conformeazã benevol ºi cei care încearcã eludarea prevederilor legale. Platforma software a fost donatã Ministerului Finanþelor Publice de cãtre Asociaþia pentru Tehnologii Avansate. (sursa: Mediafax)
“Suntem optimiºti ºi chiar dacã va fi o ediþie atipicã, evenimentele muzicale vor fi la aceleaºi standarde de calitate cu care s-a obiºnuit deja publicul. Vor fi respectate toate mãsurile de siguranþã pentru spectatori, dar în acelaºi timp ne gândim ºi la extinderea posibilitãþilor de urmãrire a concertelor live. Ne transformãm, ne adaptãm ca sã oferim o experienþã nouã celor care iubesc muzica bunã. Cred cã sunt în asentimentul tuturor când spun cã purtãm o preþuire deosebitã celor din prima linie, care au fost alãturi de bolnavii de coronavirus, pe baricade zi ºi noapte. În acelaºi timp aº vrea sã vã
invit sã facem un exerciþiu de imaginaþie ºi sã vedem cum ar fi fost timpul petrecut în izolare aceste luni fãrã muzicã, film, cãrþi, dans…ªi iatã cã, în acest fel, conºtientizãm poate cã arta ºi cultura în general au fost aliaþi la fel de preþioºi, “prima linie” pentru cele peste 3 miliarde de oameni care au stat acasã”, declarã directorul EUROPAfest, Luigi Gageos. Aºadar, joi, 16 iulie, EUROPAfest 27 - jazz | blues | pop | clasic îºi deschide porþile ºi invitã lumea buna sã i se alãture într-un maraton de 10 zile de evenimente pline de culoare ºi rafinament. Artiºti din peste 20 de þãri - Anglia, Argentina, Azerbaijan, Belarus, Coreea de Sud, Cuba, Danemarca, Elveþia, Estonia, Franþa, Germania, Israel, Italia, Japonia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Slovenia, Spania, SUA, Þãrile de Jos ºi Ucraina vor prezen-
ta producþii muzicale în spaþii de concert tradiþionale ºi neconvenþionale. Mai multe detalii cu privire la spaþiile de desfãºurare a evenimentelor ºi la mãsurile ce trebuie respectate de publicul spectator vor fi anunþate cât de curând posibil, dupã comunicarea acestora de cãtre autoritãþi. Echipa festivalului îºi doreºte ca fiecare persoanã care participã la EUROPAfest sã vinã cu încredere ºi sã ºtie cã se va urma întocmai protocolul de igienã, se vor asigura normele de protecþie ºi siguranþã indicate de cei responsabili. Unic în România, în 2005 Festivalul Internaþional EUROPAfest a fost primul eveniment cãruia Casa Regalã i-a acordat Înaltul Patronaj, iar din 2015 este festival EFFE | Europe’s finest festivals, titulaturã oferitã de Comisia Europeanã ºi Parlamentul European.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Iunie 2020
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iunie 2020
Hoþii roiesc în jurul fostei EM Paroºeni
P
erimetrul minier aflat în ecologizare este o adevãratã minã de aur pentru hoþii de fier vechi, numai cã aproape de fiecare datã cei care se încumetã sã fure sunt prinºi.
Este ºi cazul a ºase vulcãneni prinºi în urma unei acþiuni la Aninoasa. Poliþiºtii efectuau un control în trafic ºi au oprit un un bãrbat de 31 de ani, din municipiul Vulcan, care conducea pe DN66A, pe sen-
sul de deplasare Vulcan-Petroºani, o autoutilitarã încãrcatã cu deºeuri de fier (a cãror provenienþã bãrbatul a declarat cã este E.M Paroºeni). În autoutilitarã, poliþiºtii au mai identificat alþi 5 vulcãneni, cu vârste cuprinse între 15 ºi 52 de ani. Cei ºase au fost conduºi la sediul Poliþiei, pentru cercetãri, în cauzã fiind întocmit dosar penal sub aspectul
Din izolare, a mers sã-ºi facã buletin
O
petroºãneancã venitã din zone de risc de infectare cu noul coronavirus s-a dus cu tupeu sã-ºi schimbe buletinul. ”Ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani a fost sesizat de cãtre funcþionarii S.P.C.L.E.P. Petroºani cu privire la faptul cã la ghiºeul unitãþii s-a prezentat o
sãvârºirii infracþiunii de furt. Alþi nouã hoþi au fost prinºi de poliþiºtii de siguranþã publicã ºi cei ai Biroului de Investigaþii Criminale Vulcan au observat douã autoturisme care staþionau în zona Minei Paroºeni ºi care nu îºi justificau prezenþa. ” În urma verificãrilor, au fost identificaþi cei doi conducãtori auto (în vârstã de 23 ºi de 39 de ani), precum celelalte 9 persoane (cu vârste cuprinse între 22 ºi 40 de ani) prezente la faþa locului, iar în interiorul autoturismelor au fost gãsite componente de fier vechi sustrase de la Mina Paroºeni”, informeazã IPJ Hunedoara. ªi în acest caz, poliþiºtii efectueazã cercetãri privind comiterea infracþiunii de furt calificat. M. GÂNJU
femeie de 49 de ani, din Petroºani, care a solicitat preschimbarea cãrþii de identitate. În urma verificãrilor în bazele de date, poliþiºtii au stabilit faptul cã femeia este sositã recent din strãinãtate ºi figureazã în izolare la domiciliu. Întrucât nu a respectat mãsura de izolare, femeia a fost transportatã cu ambulanþa la un centru de carantinare instituþionalizatã”, precizeazã IPJ Hunedoara. Petroºãneanca a fost amendatã cu 1000 de lei ºi va trebui sã acopere costurile cu cazarea ºi masa pe perioada carantinei instituþionalizate. M. GÂNJU
Partidele politice primesc ANUNÞ PUBLIC privind etapei de încadrare în iunie de la buget peste decizia CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA prin Serviciul Investiþii, cu sediul în Municipiul Deva, str. 23 de milioane de lei 1 Decembrie 1918, nr. 28, titular al proiectului ubvenþiile acordate partidelor politice de la S buget în prima decadã a lunii iunie totalizeazã 23,816 milioane lei, PSD primind cea mai mare sumã, 11,9 milioane lei, informeazã Autoritatea Electoralã Permanentã.
A doua cea mai mare subvenþie a mers la PNL, care a primit 6,6 milioane lei, urmat de Uniunea Salvaþi România cu 1,7 milioane lei. Partidul Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor a primit 1,4 milioane lei, Partidul Miºcarea Popularã 794.647 lei Partidul Pro România 1,1 milioane lei, iar Partidul Forþa Naþionalã 176.588 lei. (sursa: Mediafax)
”Reabilitare drumuri judeþene pentru dezvoltarea infrastructurii turistice ºi promovarea patrimoniului economic ºi cultural al judeþului Hunedoara” - DJ 685: Cârneºti (DN68) – Ostrov – Clopotiva - Gura Zlata - Baraj Retezat - Cabana Rotunda, km 0+000 – 32+873, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre AGENÞIA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI HUNEDOARA, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare adecvatã, pentru proiectul ”Reabilitare drumuri judeþene pentru dezvoltarea infrastructurii turistice ºi promovarea pat-
ANUNÞ PUBLIC privind decizia etapei de încadrare CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA prin Serviciul Investiþii, cu sediul în Municipiul Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.28, titular al proiectului ”Reabilitare drumuri judeþene pentru dezvoltarea infrastructurii turistice ºi promovarea patrimoniului economic ºi cultural al judeþului Hunedoara” - DJ 687G: Toteºti (DN68) – Hãþãgel – Densuº – ªtei- DJ 687D, km 0+000 – 15+200, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre AGENÞIA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI HUNEDOARA, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare adecvatã, pentru proiectul ”Reabilitare drumuri judeþene
Adolescent inconºtient
dolescentul a vrut sã profite de viteza prinsã la coborâre pe o pantã ºi sã A depãºeascã un autoturism care circula în faþa sa. Manevra lui deosebit de riscantã s-a sfârºit prost.
Din fericire nu a suferit rãni grave. ”Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã cu privire la faptul cã, pe strada Iosif Vulcan, din Deva, a avut loc un accident rutier. La faþa locului, poliþiºtii au stabilit cã un minor în vârstã de 16 ani, din municipiul Hunedoara, în timp ce conducea o bicicletã pe strada Iosif Vulcan, spre strada Mihai Eminescu, la finalizarea porþiunii de pantã, s-a angajat în depãºirea unui autoturism care circula în faþa sa. În momentul în care s-a angajat în efectuarea manevrei de depãºire, minorul a observat faptul cã din sens opus circula un alt autoturism, a frânat bicicleta, a intrat în derapaj, iar în cãdere s-a lovit de autoturismul care circula din sens opus (care era condus de un tânãr de 29 de ani, din municipiul Deva)”, a informat IPJ Hunedoara. Minorul a suferit rãni uºoare în urma accidentului. Maximilian GÂNJU rimoniului economic ºi cultural al judeþului Hunedoara” - DJ 685: Cârneºti (DN68) – Ostrov – Clopotiva - Gura Zlata - Baraj Retezat - Cabana Rotunda, km 0+000 – 32+873 propus a fi amplasat în comuna Toteºti, satul Cîrneºti ºi comuna Rîu de Mori, satele Ostrov, Ostrovul Mic, Clopotiva, Brazi. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara din Deva, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, în zilele de luni - joi, orele 8 – 15.30 ºi de vineri, orele 8 – 13, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: http://apmhd.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 de zile de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 19.06.2020. pentru dezvoltarea infrastructurii turistice ºi promovarea patrimoniului economic ºi cultural al judeþului Hunedoara” - DJ 687G: Toteºti (DN68) – Hãþãgel – Densuº – ªtei- DJ 687D, km 0+000 – 15+200 propus a fi amplasat în comuna Toteºti, satul Toteºti ºi comuna Densuº, satele Hãþãgel, Densuº, ªtei. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara din Deva, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, în zilele de luni joi, orele 8 – 15.30 ºi de vineri, orele 8 – 13, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: http://apmhd.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/ observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 de zile de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 19.06.2020.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iunie 2020
SPECIAL. POVEªTILE FRUMOASE ALE SPORTULUI DIN VALEA JIULUI
POVEªTILE UNUI SECOL... Campionatul cu patru antrenori, acum 25 de ani UN ALT CAMPIONAT ÎN ANONIMAT Sezonul 1994 – 95 însemna cel de-al patrulea campionat în Divizia „B”. Un campionat marcat de o oarecare instabilitate financiarã, minei Livezeni fi indu-i tot mai greu sã suporte cheltuielile financiare ale echipei. Campionatul începe sub conducerea aceluiaºi
antrenor din sezonul trecut, Vasile Grossu, cu Mircea Popa ºi Toni Sedecaru reveniþi în lot, dupã peregrinãri pe la alte echipe. Start bun, cu 2–0 cu CFR Timiºoara (goluri Fl. Stoica ºi Ceacusta), dar urmeazã un neverosimil 0–4 la Tractorul Braºov! Dupã 1–2 cu ICIM Braºov acasã cu Gogu Tonca la cârma tehnicã, cel care îl înlocuise pe Grossu dupã eºecul de la Tractorul Braºov,
urmeazã un 2–3 la ASA Tg. Mureº, locul 16… Pleacã Gogu Tonca vine Ion Geolgãu, care debuteazã cu un 3–0 cu CSM Reºiþa. Era deja etapa a 5-a. Este momentul revenirii: 3–2 la Armãtura Zalãu, 2–1 cu FC Bihor Oradea, 2–1 la Unirea Dej, 2–1 cu Poli Timiºoara. Jiul merge „ceas”, vine o sincopã în etapa a 13-a, 1–3 acasã cu Gloria Reºiþa în ciuda a patru ocazii clare semnate Fl. Stoica, trei de Tudorache, douã Cioabã ºi Mangalagiu, una Ovidiu Dodu. Dar Jiul nu a mai avut vigoarea dintre etapele 5–9,
terminând modest turul. Antrenorul Ion Geolgãu pleacã, rãmâne ca principal secundul sãu, Emil Vlãduþ. Retur modest, cu rezultate de la 4–0 cu Tractorul Braºov, 2–1 cu ICIM Braºov. Un record, probabil greu de egalat, în etapa a 23-a, 9–1 cu Armãtura Zalãu! Apoi, alte ciudãþenii: în etapa a 26-8, 0 – 5 la Poli Timiºoara (gazdele cu Cosmin Contra în teren), în condiþiile în care cel mai bun jucãtor al Jiului a fost portarul Sorin Ghiþan; a urmat un 4–0 cu Jiul IEELIF Craiova. Ultima etapã, a 34-a (17 iunie 1995) a
însemnat a 16-a victorie în campionat, 3–1 cu Corvinul Hunedoara. Aceastã inconstanþã a plasat echipa pe locul 7, la 28 de puncte diferenþã de echipa promovatã, „Poli” Timiºoara. Cu patru antrenori pe parcursul campionatului, era evident cã nu se poate ajunge la un rezultat pe mãsura aºteptãrilor. Cu doar douã victorii în deplasare, nu se puteau emite pretenþii. David Movilã, Aristicã Cioabã, Marin Tudorache, Mangalagiu ºi Mircea Cristescu au fost jucãtori care au dat satisfacþie.
TUDORACHE MARCHEAZÃ, TUDORACHE PASEAZÃ! La 24 septembrie 1994, în etapa a 5-a a Diviziei „B”, Jiul întâlnea la Petroºani pe CSM Reºiþa. La fl uierul arbitrului bucureºtean Al. Criºan, cei doi antrenori Ion Geolgãu (Jiul) ºi Carol Gal (CSM Reºiþa) trimit în teren echipele. Jiul: Ghiþan – Doroº, Huza, Mititel (min. 80 M. Popa), M. Cristescu – Cr. Lazãr, D. Movilã, Cioabã, Fl. Stoica, Frumoca (min. 46 Ov. Dodu), Tudorache; CSM Reºiþa: Ianu II – Ianu I, Cojocaru, Roºu, Panescu (min. 88 Gãdãlean), ªerban, Cr. Marinescu, Stroia (min. 46 Boltaºiu) Doanã – I. Petrescu, Mititelu. Antrenorul secund al Jiului de atunci, avea 28 de ani, va face un joc excelent. În minutul 13 el a marcat imparabil cu capul din centrarea lui Doroº, pentru ca tot el (în min. 52) sã fi e la originea golului nr. 2: scapã la centrul terenului de Roºu, se duce spre poartã, paseazã lui Fl. Stoica, acesta îndeplinind formalitatea marcãrii golului. În final, va fi 3-0 (Fl. Stoica min. 78), Jiul reuºind unul dintre meciurile sale bune în campionat. GENU TUÞU