Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2055

Cronica Vãii Jiului Joi, 11 Iunie 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Arestat preventiv pentru tâlhãrie

uspectul de tâlhãrie are 20 de ani ºi a mai avut probleme cu legea. A fost arestat preventiv pentru 30 de zile dupã ce ºi-a bãtut un vecin, a intrat peste el în casã ºi l-a tâlhãrit. Judecãtorul de drepturi ºi libertãþi din cadrul Judecãtoriei Petroºani a admis propunerea procurorilor privind arestarea preventivã a suspectului, însã decizia poate fi contestatã. Florea Gabriel de 20 de ani, din Petroºani, este suspectat cã ºi-a bãtut un vecin de 49 de ani. L-a atacat pe casa scãrii ºi l-a lovit cu pumnul în faþã

apoi a intrat în apartamentul celui bãtut cu o sticlã cu bãuturã pentru a-i cere iertare. Bãrbatul agresat l-a refuzat însã suspectul a revenit în locuinþã dupã circa 30 minute ºi l-a agresat din nou, ca mai apoi sã-i fure mai multe bunuri de valoare ºi mâncarea din frigider. La scurt timp poliþiºtii l-au depistat pe tânãr ºi l-au reþinut. Poliþiºtii au mai recuperat jumãtate din prejudiciul de 7000 de lei provocat de tâlhar. Pe numele sãu a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de tâlhãrie calificatã. Maximilian GÂNJU

Parâng: Cabanele dau pe afarã cu fecale, apa nu e potabilã, iar primãria Petroºani „atârnã”

n Parâng, cabanele nu au apã potabilã, o singurã sursã de apã, cu un debit mult prea mic alimenteazã sediul ANEFS, în timp ce canalizarea o are fiecare cum poate. Multe cabane deverseazã canalizarea direct în pãmânt, prin spatele unitãþilor de cazare ºi, deºi comisia pentru Parâng a identificat problemele ºi le-a prezentat edililor, nimeni nu a fãcut încã nimic. >>> PAGINA A 7-A

Ce se întâmplã cu elevii navetiºti? Siguranþa lor ºi plata biletelor, luate în discuþie ransportatorii, T dascãlii hunedoreni ºi cei din

Consiliul Judeþean Hunedoara se întâlnesc la Deva pentru a stabili ce mãsuri se impun ca elevii navetiºti sã fie în siguranþã ºi sã li se deconteze o parte din cheltuieli. Este nevoie de o decizie care sã fie luatã

de comun acord cu transportatorii, dar ºi cu profesorii care ºtiu exact cum se prezintã acum situaþia în judeþul nostru, mai ales cã sunt modificãri legislative ce trebuiesc puse în aplicare. „A apãrut Ordonanþa 51 în care plata a jumãtate din abonamentul elevilor, va fi suportat de cãtre CJH, cu toate cã Guvernul României nu a indicat ºi surse de

finanþare. Gãsim sursa, dar vedem cum vor fi ei transportaþi, fiind problema legatã de pandemie. Aºa cã am decis ca joi, inspectorul general al IªJ Hunedoara, Poliþia Judeþeanã ºi DSP sã ne vedem la CJH, ca elevii sã fie. În primul rând, transportaþi în condiþii optime ºi sã vedem cum vom deconta noi abonamentele”, a spus Costel

Avram, administrator public al judeþului Hunedoara. Reprezentanþii forului judeþean spun cã vor deconta cheltuielile în procent de 50%, pentru abonamentele acestor copii ce fac kilometri întregi cu mijloace de transport în comun, dar li se impun ºi condiþii. „Se va deconta de cãtre Consiliul Judeþean 50% din abonament, cu

condiþia ca elevii sã nu aibã absenþe la ºcoalã. Dacã au, ºi sunt nejustificate, nu li se va deconta nimic”, a mai spus Avram. Deocamdatã nu se cunoaºte nici numãrul exact al elevilor navetiºti

ºi nici rutele, cu exactitate, aºa cã, la masa discuþiilor se aºeazã atât cei care le deconteazã transportul, cât ºi cei care vor avea în vedere siguranþa acestora. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iunie2020

Toþi ambulanþierii au protestat miercuri T oate salvãrile din þarã au avut afiºe în parbriz, iar reprezentanþii Serviciului Judeþean de Ambulanþã din fiecare judeþ au fost la Bucureºti. Ambulanþierii au protestat miercuri cerându-ºi drepturile, ei fiind dintre cei care au lucrat primii cu oamenii bolnavi pe timpul pandemiei ºi singurii care nu au primit sporurile.

În fapt, preºedintele sindicatului din Hunedoara, Petriºor Ciucã spune cã s-a aflat la Bucureºti, acolo unde toþi ambulanþierii au spus ce nu este bine în acest sistem. Sindicaliºtii au spus cã propunerile lor „NU au fost asumate ºi introduse în lege, deºi era ultima speranþã cã se va face dreptate în Camera Deputaþilor pentru personalul operativ de intervenþie din serviciile de ambulanþã care a desfãºurat activitatea în teren în perioada stãrii de urgenþã ºi nu numai, în vederea acordãrii stimulentului de risc în lupta cu COVID-19”. ªi sporul pentru condiþii deosebit de periculoase a fost diminuat ºi egalizat cu sporul personalului din unitãþile spitaliceºti, Proiectul privind statutul ambulanþierilor a fost blocat din anul 2016, iar organizarea sistemului din care ei fac parte este total ignoratã. Sunt câteva puncte ale protestului ambulanþierilor, care au scris pe maºinile lor cã s-au sãturat de indiferenþã, fãcând referire la ambulanþierii STUPIUC ªI IRIMESCU, cei care au murit de COVID-19. Diana MITRACHE

MOTIVELE PROTESTULUI

Forma finalã a proiectului PL-x nr. 257/2020 care a adus completãri la OUG nr. 43/2020, trimis la promulgare, proiect la care am adus prin Blocul Naþional Sindical amendamente pe perioada procesului legislativ, nu au cuprins propunerile noastre, ºi NU au fost asumate ºi introduse în lege, deºi era ultima speranþã a noastrã cã se va face dreptate în Camera Deputaþilor pentru personalul operativ de intervenþie din serviciile de ambulanþã care a desfãºurat activitatea în teren în perioada stãrii de urgenþã ºi nu numai, în vederea acordãrii stimulentului de risc în lupta cu COVID-19, stimulent mult trâmbiþat de actualul Guvern ºi Preºedintele României. Propunerea de modificare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului din serviciile de ambulanþã, cu prioritate salarizarea asistenþilor medicali, ºi nu numai, când sporul pentru condiþii deosebit de periculoase a fost diminuat ºi egalizat cu sporul personalului din unitãþile spitaliceºti, propuneri înaintate la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã pe timpul derulãrii procesului legislativ al proiectului PL-x nr. 600/2019, NU au fost introduse din motive cunoscute, ceea ce a fãcut sã revenim cu altã iniþiativã legislativã care a fost depusã la Comisia pentru sãnãtate ºi familie din Senatul României. Proiectul de lege PL-x nr. 355/2015 privind STATUTUL personalului profesionist operativ de intervenþie din serviciile de ambulanþã judeþene ºi al Serviciului de Ambulanþã Bucureºti-Ilfov, este blocat din toamna anului 2016 la Comisia pentru sãnãtate ºi familie din Camera Deputaþilor, din motive necunoscute, deºi am fãcut solicitãri de repunere pe dezbateri a acestui proiect preºedintelui ºi individual membrilor comisiei, oferind din partea noastrã posibilitatea de a accepta unele modificãri care se impun în proiect. Propunerile de completare ºi modificare a Titlului IV din Legea nr. 95/2006, propuneri care se impun a fi aduse pentru buna organizare, dezvoltare ºi consolidare a Serviciilor Publice de Ambulanþã, sunt în aºteptare din 2017 la Comisia pentru sãnãtate ºi familie din Camera Deputaþilor, din motive necunoscute. Lipsa de rãspuns la adresele depuse în Parlamentul României, respectiv Camera Deputaþilor ºi la unele comisii, este considerat de noi ca o indiferenþã faþã de personalul din aceste unitãþi care desfãºoarã activitatea în condiþii de teren ºi în regim de urgenþã contra cronometru pentru a salva vieþi.

! !

Legiºtii au stabilit cã nu e crimã

ãrbatul nu ºi-a omorât în bãtaie concubina, moartea femeii survenind din cauza unei afecþiuni medicale au stabilit medicii legiºti. Totuºi, concubinul femeii va rãspunde penal pentru cã a bãtut-o. Bãrbatul de 67 de ani, din Simeria, reþinut de poliþiºti sub suspiciunea de omor nu va fi pus sub acuzare pentru

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

aceastã infracþiune. Examenul efectuat de medicii legiºti a arãtat cã femeia de 45 de ani a decedat din cauza unei pancreatite acutã hemoragicã. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au declinat cercetarea penalã cãtre cei de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva, iar bãrbatul va fi cercetat în continuare pentru comiterea infracþiunii de lovituri aplicate unui membru de familie. Iniþial bãrbatul a fost suspectat cã ºi-a lovit concubina de mai multe ori cu o bâtã. Un vecin al agresorului l-a vãzut ieºit din locuinþã cu hainele pãtate de sânge ºi a alertat autoritãþile. Maximilian GÂNJU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

Genu TUÞU

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iunie 2020

Aproape 100.000 de lei a încasat administratorul judiciar de la CEH proape 100.000 A de lei a încasat administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara pentru perioada 14-30 noiembrie 2019 ºi parþial pentru luna decembrie. Informaþia reiese tocmai din raportul întocmit de administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara.

”Onorariul administratorului judiciar a fost încasat numai pentru perioada 1430.11.2019-97.617,04 lei (30.000 euro: 30 zile x 17 zile+TVA x 4,8254 lei), ºi parþial pentru luna decembrie 2019, nefiind încasat pentru perioada ianuarie-martie 2020”, aratã raportul. Onorariul administratorului judiciar a fost aprobat prin hotãrârea adunãrii creditorilor din

data de 25.02.2020. Administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara va primi o sumã de 30.000 de euro lunar, pe durata procedurii de insolvenþã a societãþii, iar la finalul ei un onorariu de 3% din „sumele rezultate”. Adunarea Creditorilor Complexului Energetic Hunedoara a stabilit în data de 25 februarie, printre altele, onorariul pe care îl va primi adminis-

tratorul judiciar al societãþii, firma Expert Insolvenþã SPRL din Deva. „Cu votul a 51,01% din totalul creanþelor se stabileºte onorariul administratorului judiciar Expert Insolvenþã SPRL astfel: un onorariu fix în cuantum de 30.000 euro/lunã + TVA ºi un onorariu procentual în cuantum de 3% + TVA din sumele rezultate ca urmare a valorificãrilor de

active, transfer de business ºi/sau recuperãri de creanþe, dare în platã, etc”, aratã procesul verbal al adunãrii creditorilor. Doi dintre creditorii principali ai CEH nu au acceptat suma. Nici

Ludovic Orban ºi Virgil Popescu luaþi la întrebãri de Cristian Resmeriþã ristian Resmeriþã, senator C PSD, vrea sã afle care sunt veniturile celor din conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Ludovic Orban, premierul României, ºi Virgil Popescu, ministrul Economiei vor trebui sã îi rãspundã lui Cristian Resmeriþã. Despre veniturile conducerilor Complexului Energetic Hunedoara s-a vorbit de la înfiinþarea societãþii. Veºnic sumele de bani încasate de directori, dar ºi de membrii Consiliului de Administraþie au fost

în atenþia opiniei publice. Acum, senatorul vrea sã afle care sunt veniturile celor care conduc astãzi

societatea energeticã, aflatã de altfel în insolvenþã, încã din luna noiembrie a anului trecut. Astfel, senatorul Cristian Resmeriþã vrea sã afle de la premierul României ºi de la ministrul Economiei care au fost veniturile nete încasate de directorul general Samuel Dioane, angajatul Complexului Energetic Hunedoara pe lunile martie ºi aprilie 2020, care au fost veniturile administratorului special, Cristian Roºu, angajatul ministerului Economiei, Energiei ºi a Mediului de Afaceri, pe lunile martie ºi aprilie 2020. În plus, senatorul vrea sã mai

ANAF ºi nici Hidroelectrica nu au acceptat onorariul, însã acesta a fost aprobat pentru cã Administraþia Fondului de Mediu a votat pentru. Cosmin BACIU

afle care au fost veniturile administratorului judiciar al Complexului Energetic Hunedoara. Mai exact, Resmeriþã vrea sã i se confirme dacã veniturile administratorului judiciar Emil Gros au fost de 30.000 de euro + TVA/lunã ºi în lunile martie ºi aprilie 2020. Cele douã luni, respectiv martie ºi aprilie la care face referire senatorul Cristian Resmeriþã sunt legate de trimiterea în ºomaj tehnic a salariaþilor Complexului Energetic Hunedoara ca urmare a izbucnirii pandemiei de coronavirus. În acest context, senatorul mai vrea sã afle dacã directorul general al CEH, Samuel Dioane ºi administratorul special al CEH au beneficiat de aceleaºi mãsuri, adicã de ºomaj tehnic. Cosmin BACIU

Conformare la cerinþele de mediu, cu o scurtãturã epozitul pentru depozitarea uscatã D a zgurii ºi cenuºii de la

termocentrala Mintia va suferi modificãri. Capacitatea de stocare a depozitului se apropie de utilizare, iar astfel se achiziþioneazã servicii de proiectare pentru ,,Adaptare depozit ºlam dens pentru depozitarea uscatã a zgurii ºi cenuºii transportate hidraulic”. În prezent, zgura ºi cenuºa rezultate din arderea cãrbunelui în cazanele termocentralei Mintia sunt evacuate în hidroamestec în proporþie de 1 la 10 în depozitul Bejan, aflat în curs de închidere prin umplere. Potrivit mãsurãtorilor realizate, capacitatea de depozitare se apropie de epuizare.

”Pentru asigurarea capacitãþii de depozitare a zgurii ºi cenuºii rezultate în urma arderii cãrbunelui la cazanele din termocentrala Mintia cu respectarea legislaþiei de mediu (...), Complexul Energetic Hunedoara – SE Deva a realizat, pe baza proiectãrii efectuate de cãtre ISPE, un depozit ecologic pentru depozitarea în tehnologia ºlamului dens a zgurii, cenuºii ºi a produselor de desulfurare, amplasat în extravilanul comunei ªoimuº, pe malul drept al râului Mureº, imediat în amonte de depozitul existent (care este retras din exploatare) În anul 2011 s-a recepþionat prima etapã a acestui obiectiv de investiþii, reprezentând digul de bazã cu douã compartimente, care asigurã o capacitate de

depozitare de 2.000.000 mc”, aratã documentaþia. Numai cã investiþia s-a oprit când avea un grad de realizare de 19%. Contractul de execuþie a instalaþiilor de colectare ºi transport în depozit a zgurii, cenuºii ºi a produselor de desulfurare, în tehnologia ºlamului dens a fost sistat definitiv de cãtre executant în anul 2015, ca urmare a neplãþii facturilor pentru lucrãrile executate. Din cauza lipsei surselor de finanþare,

lucrãrile nu au mai fost reluate ºi termenul de finalizare a contractului a expirat. ”Principalul obiectiv al investiþiei este utilizarea capacitãþii de depozitare disponibile reprezentate de noul depozit de ºlam dens, folosind actualul sistem de transport hidraulic de la termocentralã la depozit, prin adaptarea depozitului de ºlam dens pentru aplicarea soluþiei tehnice de depozitare uscatã a zgurii ºi cenuºii transportate

hidraulic. Soluþia va consta în implementarea unei etape tehnologice de separare ºi uscare a zgurii ºi cenuºii în iazuri etanºe de decantare, astfel încât depozitarea sã se realizeze uscat, cu utilaje terasiere sau prin alte mijloace”, mai aratã documentul. Soluþia ar permite funcþionarea în continuare a termocentralei Mintia cu arderea cãrbunelui, cu efort investiþional mai scãzut faþã de cel necesar pentru finalizarea instalaþiilor de colectare ºi transport în tehnologia ºlamului dens, precum ºi cu o duratã scãzutã de implementare. În cazul nerealizãrii obiectivului de investiþii, termocentrala Mintia nu va mai avea unde sã evacueze produsele de ardere de la cazane ºi nu va mai putea funcþiona cu cãrbune. Cosmin BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Iunie 2019

Vineri începe Festivalul Internaþional de Teatru de la Sibiu. Examene cu distanþare socialã Recomandãrile ediþiei speciale #online „Puterea de a crede / Empowered” la Universitatea din Petroºani

eter Stein, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Sasha Waltz, Declan Donnellan, Akram Khan, Emmanuel Demarcy-Mota, Peter Sellars, Silviu Purcãrete, Kazuyoshi Kushida, Hideki Noda, Jo Kanamori, Guo Xiaonan, Milo Rau, Lev Dodin, Pippo Delbono, Jan Lauwers, Michèle Noiret, María Pag, Sidi Larbi Cherkaoui, Gigi Cãciuleanu, Krzysztof Warlikowski, Eimuntas Nekrošius, Rami Be’er, Amir Kolben ºi Angela Gheorghiu sunt doar câþiva dintre marii creatori ai scenei internaþionale prezenþi cu spectacole ºi evenimente în cadrul primei ediþii digitale a Festivalului Internaþional de Teatru de la Sibiu, care va debuta vineri, 12 iunie 2020, în cea mai mare salã de spectacole în care publicul s-a întâlnit pânã acum: online-ul. Cu peste 14.400 de minute de spectacole difuzate online, pe site-ul www.sibfest.ro/fitsonline,FITS promite sã ofere ºi anul acesta publicului zece zile cu unele dintre cele mai bunespectacole de teatru, dans, muzicã, operã, outdoor, din toate timpurile, dintre care amintim aici o micã parte: „Adriana Lecouvreur”, dirijor Mark Elder, regia David McVicar (spectacol) & FrançoisRoussillon (film) - The Royal Opera House, 12 iunie, ora 17:30 „Fraþi ºi Surori”, regia Lev Dodin (teatru) Maly Drama Theatre, partea I – 12 iunie, ora 20:00; partea II – 13 iunie, ora 20:00 „Dupã Bãtãlie”, regia Pippo Delbono (teatru), Emilia Romagna Teatro Fondazione -Pippo Delbono Company - 12 iunie, ora 12:00

„Memorandum”, coregrafia Amir Kolben (dans) - Kolben Dance Company, 12 iunie, ora14:00„Körper”, coregrafia Sasha Waltz (dans) Sasha Waltz & Guests, 13 iunie, ora 19:00„If At All”, coregrafia Rami Be’er (dans) Kibbutz Contemporary Dance Company – 21 iunie, ora 18:05. Programul complet al ediþiei poate fi consultat pe site-ul #FITSonline , dar ºi pe pagina de Facebook.

n FITS online, dimineþile sunt ale copiilor

De la ora 9:30, în fiecare dimineaþã, actorul Marian Râlea, cel care a cucerit ºi fascinat generaþii întregi cu emisiunile sale pentru copii difuzate de televiziunea publicã TVR, aduce la FITS online zece poveºti magice pentru cei

oar studenþii Universitãþii din Petroºani din anii terminali vor susþine fizic examenele de final. Pentru ceilalþi studenþi, sesiunea de examene va fi online.

mici, în cadrul celei mai noi secþiuni a festivalului „FITS for KIDS”: „Bivolul ºi iepuraºul” (12 iunie), „De ce este blândã oiþa” (13 iunie), „Steaua plângãtoare” (14 iunie), „Trei fete sfinte” (15 iunie), „Gaiþa ºi turturica” (16 iunie), „Cei doi feciori de împãrat” (17 iunie), „Lupul pârcãlab”, de Petre Ispirescu (18 iunie), „Un om tare bogat” (19 iunie), „Ogarul ºi iepurele” (20 iunie), „Vrabia ºi stejãrelul” (21 iunie).

este 100 de companii artistice participã la Bursa de Spectacole de la Sibiu Bursa de Spectacole de la Sibiu singurul eveniment de acest gen din România aduce an de an, în timpul FITS, împreunã profesioniºti din domeniul artelor spectacolului, managementului cultural, producþiei de spectacole ºi impresariatului artistic, oferind, prin deschiderea internaþionalã pe care o are, contextul prezen-

tãrii ºi promovãrii proiectelor artistice, al creãrii de conexiuni ºi parteneriate în artele spectacolului. Anul acesta, în perioada 15 – 17 iunie 2020, vor participa online, la eveniment, peste 100 de companii artistice ºi profesioniºti ai artelor spectacolului din toatã lumea. “Festivalurile ºi criza artelor spectacolului”, “Festivaluri în dialog” ºi “Dezvoltarea comunitãþii prin culturã” sunt câteva dintre temele care vor fi cuprinse în Bursa de Spectacole. Printre invitaþii ediþiei din acest an ai evenimentului, amintim: David Baile (ISPA -International Society for the Performing Arts), Gilles Doré (CINARS), JulieAnne Richard & Nadia Guérette (Bourse RIDEAU), Yingqi Tang (ChinaSPAF), Yan Pan (China Association of Performing Arts), Faisal Kiwewa (DOADOA - East African Performing Arts Market), Andy Beecroft

(Adelaide Fringe - Honey Pot), Mike Ribalta (FiraTàrrega), Geir Lindahl (Performing Arts Hub Norway), Dieter Jaenicke (Internationale tanzmesse nrw!), Tisa Ho (Hong Kong Arts Festival), Alicia Adams (John Kennedy Center for Performing Arts), Jens Frimann Hansen (Passage Festival), Maja Mitiæ &amp; Brnislava Jovanoviæ (International Nisville Jazz Theater Festival), Eyal Sher (Israel Festival), Maria Revyakina (Golden Mask), Anthony Sargent.

de spectacole lecturã în programul #FITSonline Un „best of” al celor mai apreciate evenimente gãzduite de secþiunea „Spectacole lecturã Virgil Flonda” din cadrul Festivalului Internaþional de Teatru de la Sibiu va fi difuzat online, în cadrul ediþiei din acest an a festivalului, în parteneriat cu Teatrul Naþional Radiofonic pe platforma

eteatru.ro ºi pe site-ul #FITSonline Emisiunile, promovate sub titlul „Thaliafest” arhiveazã, sub forma „imaginilor sonore”, fragmente din textele dramatice propuse de FITS ºi interpretate de actori ai Teatrului Naþional „Radu Stanca”, precum ºi de studenþii Departamentului de Artã Teatralã din cadrul Universitãþii „Lucian Blaga” din Sibiu. Emisiunile sunt realizate de o echipã a Teatrului Naþional Radiofonic (redactor Irina Soare, regia muzicalã Patricia Prundea), condusã de regizorul artistic Mihai Lungeanu. Ediþia specialã online a Festivalului Internaþioal de Teatru de la Sibiu este organizatã de Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu, sub sub Înaltul Patronaj al Preºedinþiei României. Primãria Municipiului Sibiu este principalul finanþator al evenimentului.

Sunt mãsuri luate de conducerea instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului în contextul rãspândirii infecþiilor cu noul coronavirus. Pandemia de coronavirus a decalat calendarul examenelor.

Mãsurile de distanþare social prin care s-a decis inclusiv închiderea unitãþilor de învãþãmânt superior i-au þinut pe studenþi departe de laboratoare. Sunt discipline la care prezenþa fizicã este obligatorie. Astfel, în perioada imediat urmãtoare va începe faza de recuperare a anumitor cursuri. Apoi, urmeazã ca studenþii sã susþinã sesiunea de examene. Pentru cei din anii terminali, susþinerea examenului de licenþã va fi realizatã în mod clasic,

în timp ce pentru ceilalþi studenþi examenele vor fi online. ”Vor începe recuperãrile de laborator, unele dintre acestea le-am putut face online dar sunt câteva care nu se pot face decât fizic, dar cu pãstrarea tuturor regulilor care se impun în situaþia actual de alertã, cu traseele stabilite ºi cu numãrul de studenþi stabiliþi. studenþii care intrã în laboratoare trebuie sã aibã mascã iar pentru cei care nu au, le punem noi la dispoziþie.

Sesiunea de examene se va þine toatã online iar pentru cei din anii terminali avem o sesiune de restanþe la care examinarea va fi, fie online, fie faþã în faþã, în funcþie de posibilitãþile cadrelor didactice dar în

primul rând pe posibilitãþile studenþilor pentru cã în acest caz ei sunt cei mai importanþi. pentru cã susþinerea online a proiectelor de diplomã ºi a lucrãrilor de disertaþie implicã niºte platform special cu înregistrarea

efectivã a fiecãrui candidat, am decis ca urmare a mãsurilor de relaxare, ca ºi aceste examene sã se poatã da fizic. Pentru cã avem amfiteatre foarte mari se vor putea susþine aceste proiecte de diplomã ºi disertaþie”, a declarat Prof Univ Dr Ing Radu Sorin Mihai rectorul Universitãþii din Petroºani. Evident, acolo unde studenþii vor trebui sã participe efectiv la examene, se vor lua mãsurile obligatorii de distanþare socialã astfel încât sã se previnã o eventualã rãspândire a infecþiilor cu noul tip de coronavirus. Cosmin BACIU

Locul nefast din judeþul Accesul turiºtilor la Cabana Hunedoara atrage turiºtii Pietrele va fi reabilitat O

porþiune de drum de 4,7 kilometri, de la parcarea care mãrgineºte DJ 667A Ohaba de sub Piatrã pânã la Cabana Pietrele, unde este ºi refugiul va fi reabilitat de Consiliul Judeþean Hunedoara.

udeþul Hunedoara are locuri pitoreºti ºi poveºti fantastice. Cei din Þara Haþegului de invitã la o incursiune la Tãul fãrã fund. Locul considerat unul nefast este în jurul cãruia localnicii din Peºteana au þesut o mulþime de legende. ”Dacã veþi asculta spusele locuitorilor din Peºteana, veþi afla cã în apropiere de sat existã o mlaºtinã ce comunicã în adâncime cu marea ºi unde rãmân înþepenite vitele atrase de Necurat. Meritã sã mergeþi pânã acolo, parcurgând un traseu de câteva zeci de minute, cãci însãºi povestea realã a acestui loc este una interesantã. Iar peisajul din jur, cu siguranþã cã va fermeca!

Chiar dacã nu veþi gãsi o mlaºtinã noroioasã, cum v-aþi putea închipui, veþi descoperi un loc unde cresc plante carnivore (Drosera rotundifolia / Roua cerului). Sã nu vã imaginaþi cã acestea au tentacule uriaºe ºi prind vietãþi. Sunt doar mici „capcane pentru musculiþe”, nu mai înalte de câþiva centimetri. Frunzele lor secretã o substanþã lipicioasã, iar micile insecte pãcãlite

rãmân prizoniere între periºorii plantei”, aratã cei din Þara Haþegului. Povestea acestui loc e foarte frumoasã, e un loc special, cu multe legende, unde oamenii considerã cã sãlãºluieºte Necuratul, deci este un loc nefast . Tãul Fãrã Fund sau Mlaºtina de la Peºteana este o rezervaþie botanicã importantã din douã motive: în primul rând aici trãieºte Drosera Rotundifolia, o plantã carnivorã rãmasã de pe vremea glaciaþiunii. În al doilea rând Tãul este un loc special în folclorul local – se spune cã Tãul nu are fund ºi comunicã prin subteran cu Marea Neagrã ºi cã aici sãlãºluiesc forþele rãului, care, câteodatã, atrag oameni sau animale pe care le trag în apã. Cosmin BACIU FOTO: Dan DINU

Potrivit administratorului public al judeþului Hunedoara, Costel Avram, în urma unei discuþii cu salvamontiºtii ºi cu reprezentanþii Administraþiei Parcului Naþional Retezat legate de accesul în zona Cabanei Pietrele s-a convenit ca respectiva porþiune de traseu sã fie reabilitat prin pietruire. Asta pentru a facilita accesul pietonal pentru turiºtii care vin sã

viziteze Retezatul, cât ºi pentru a oferi o cale de acces mai bunã salvamontiºtilor ºi administratorilor. ”Vã reamintesc cã anul trecut am deschis traficului cei 20 de kilometri spre Poiana Pelegii, intraþi în reabilitare în 2017. Astfel, turiºtii pot ajunge cu maºina în inima Parcului Retezat, la Poiana Pelegii. Trebuie sã încurajãm

turismul, trebuie sã încurajãm oamenii sã vinã în judeþ pentru cã avem aici adevãrate bogãþii naturale ºi culturale”, spune Costel Avram. Parcul Naþional Retezat este supranumit ºi „Tãrâmul cu Ochi Albaºtri”, nume ce se datoreazã multitudinii de lacuri glaciare ce se gãsesc în masiv ºi care reprezintã aproximativ 40% din totalul de lacuri glaciare ale României.

6 Actualitate

Cronica VÃ£ii Jiului | Joi, 11 Iunie 2020

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iunie 2020

Parâng: Cabanele dau pe afarã cu fecale, apa nu e potabilã, iar primãria Petroºani „atârnã” Î

De peste 30 de ani se întâmplã asta, de când turismul a luat an de an amploare, iar acum un consilier local de la Petroºani aratã cã, deºi s-a grãbit sã desfacã ºampania când s-a aprobat finanþarea pentru studiul de fezabilitate, dupã câteva luni de zile, nimeni nu l-a ridicat pe SEAP. „Studiul de fezabilitate pentru apã ºi canal în Parâng a fost o victorie a Consiliului Local în mandatul acesta. Au fost doi ani de muncã, 8 zile petrecute în Parâng ºi am avut suportul Consiliului Local ºi a fost aprobat, bugetat în luna februarie. ªi eu credeam, în naivitatea mea de consilier local, cã primãria îl va pune pe SEAP ºi va fi o mare victorie când se va apãsa tasta ENTER ºi vor veni firme interesate pentru acest studiu”, a spus Viorel Pascu, consilier local CL

Petroºani. În luna aprilie 2019, pe ordinea de zi a Consiliului Local a ajuns un proiect ce a fost fãcut pentru ca studiul de fezabilitate privind aceastã investiþie sã fie validat, iar în februarie s-au alocat banii ºi nimeni nu înþelege ce s-a întâmplat. Specialiºtii de la ape recunosc ºi ei cã este necesarã introducerea apei ºi a sistemului de canalizare. „În Parâng au fost discuþii ºi acum 2 ani, iar anul trecut a fost o întâlnire cu reprezentanþii de la Primãria Petroºani, cu cei de la Apele Române, care chiar aveau acolo monitorizatã acolo o sursã de apã cu un debit de 2 l/s, debit care normal nu este suficient. A rãmas ca sã fie identificate surse de apã din munte ºi, dacã sunt ºi alte alternative, cum ar fi sã dãm apã din reþeaua publicã. Abia dupã, eu v-aº putea rãspunde la întrebare”, a menþionat Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului. Studiul, ce nu mai este scos la licitaþie, ar arãta

exact ce trebuie fãcut ca în Parâng, o staþiune cu pretenþii de staºiune naþionalã, sã fie apã potabilã ºi, desigur, canalizare. Numai cã nimeni nu a pus lucrarea pe SEAP, iar consilierul Pascu a cerut edililor un punct de vedere. „A trecut februarie, martie, aprilie, mai ºi am decis sã îi adresez domnului primar o scrisoare deschisã în care am prezentat toate lucrurile, toþi paºii pe care i-am fãcut ºi am cerut un rãspuns. Nu am primit, îl aºtept”, afirmã consilierul Pascu. Cabanele ºi pensiunile de aici au fose septice ºi

vidanjabile ºi apa o primesc prin sisteme ce preiau aducþiuni de la diverse izvoare. Situaþia nu poate trena aºa la nesfârºit ºi, pentru siguranþa celor ce urcã la munte, s-a luat decizia de a întocmi un studiu. Mai ales cã sunt ºi cabane care deverseazã totul în pãmânt, prin spatele cabanelor. „Sunt pline de mizerie ºi cu apa aruncatã prin pãdure cu fecale. Este o mizerie de care se sperie ºi cei care merg dupã ciuperci”, mai susþine Viorel Pascu. Toate se întâmplã doar în Parâng ºi cei din primãrie par pasivi, în timp ce la Straja, sau Pasul Vîlcan lucrãrile sunt finalizate, ori în curs de finalizare. „Avem douã experienþe pânã acum, în Pasul Vîlcan ºi Straja. La Pasul Vîlcan, pe lângã izvorul de care ºtiam noi, s-a mai descoperit unul ºi acolo vor fi douã surse de apã subteranã pe care le vom capta ºi le vom înmagazina. La Straja, nefiind izvoare subterane, ci sunt ape de suprafaþã,

Devean, condamnat pentru viol

eveanul care a atras într-o scarã de bloc o fatã cu probleme medicale ºi apoi a violat-o, a fost condamnat la o pedeapsã cu executare. Individul a fost prins la circa jumãtate de an de la comiterea faptei. Sentinþa nu este definitivã. Cionca Ovidiu de 29 de ani, din Deva, a fost trimis în judecatã pentru comiterea infracþiunii de viol. Magistraþii Judecãtoriei Deva l-au gãsit vinovat de faptul cã a profitat de o tânãrã cu discernãmânt limitat ºi l-au condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare ºi interzicerea unor drepturi. Magistraþii au admis acþiunea civilã formulatã de victimã ºi l-au obligat pe bãrbat la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de daune morale. Soluþia Judecãtoriei Deva poate fi atacatã cu apel. Fapta a avut loc în iulie 2019, iar anchetatorii au spus cã bãrbatul a acostat-o pe fata de 19 ani, din Deva, pe care o cunoºtea, ºi i-ar fi propus sã se plimbe. A reuºit sã o atragã în scara unui bloc unde a întreþinut relaþii sexuale cu ea. Un locatar a vãzut ce se întâmplã ºi a alertat autoritãþile. Cionca a dispãrut imediat dupã comiterea faptei dar fost prins ºi arestat preventiv dupã circa jumãtate de an de la infracþiune. Maximilian GÂNJU

care presupun o mai mare tehnologie ºi costuri, am ajuns la concluzia sã pompãm apa. Important e sã avem un rãspuns din

Actualitate 7 teren”, a arãtat Cristian Ionicã. Rãspunsul din teren ar veni în urma studiului de fezabilitate, însã, paradoxal, acael click de care vorbeºte consilierul Viorel Pascu nu s-a produs ºi proiectul nu a ajuns în sistemul electronic de licitaþii, Diana MITRACHE

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare. Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã. CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1. Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iunie 2020

Henþ cu mâna

SPERANÞE PENTRU IONUÞ POPA

A fost antrenorul, care dupã eºecul din vara lui 2004, a luat-o din nou, în toamnã de la capãt cu Jiul Petroºani, pentru a

readuce echipa în divizia ”A”. A lãsat echipa pe primul loc dupã etapa a 6-a, plecând la Politehnica Iaºi, reuºind sã menþinã

echipa moldavã mulþi ani pe linia de plutire. Acum, antrenorul Ionuþ Popa se luptã pentru a rãmâne în viaþã, el având de mai bine de un an o tumorã cerebralã imparabilã, motiv pentru care Ionuþ Popa a renunþat la funcþia de antrenor la UTA. În cursul serii de marþi, 8 iunie,

antrenorul de 67 de ani a suferit un stop cardiorespirator, fiind internat la Secþia de Terapie Intensivã a Spitalului Judeþean din Arad. E un moment greu pentru familia sa, un moment trist pentru fotbalul românesc. Sã sperãm cã Ionuþ Popa va trece de aceste momente grele.

FOTBAL. REMEMBER

În urmã cu 34 de ani (1986) AS Paroºeni Vulcan

promova în divizia ”B”!

La 16 ani de la înfiinþare (1970) dupã ce urmase toate treptele ierarhice fotbalului – campionate, municipale, judeþene, Divizia ”C” – echipa de dincolo de Jiul de Vest, Minerul Paroºeni (devenitã între timp AS Paroºeni Vulcan) reuºea promovarea în eºalonul doi, dupã un meci decisiv în ultima etapã (vezi facsimil cronicã) la Dacia Orãºtie. Golurile lui Romulus Matula au adus victoria care a menþinut avantajul de lider al echipei de la Vulcan, care promova astfel în divizia ”B”. Aºadar, dupã 6 ani în divizia ”C”, Paroºeniul reuºea performanþa de a pune, în premierã, Vulcanul pe harta diviziei ”B”. Va juca la acest nivel trei sezoane (1985-1988), un moment de rezonanþã fiind în decembrie 1986, când echipa lui Puiu Benea a întâlnit în ”16”-imile Cupei României puternica Universitatea Craiova, în faþa cãreia a cedat doar la lovituri de departajare, 5-6 dupã ce au condus cu 1-0 la pauzã!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Un antrenor ºi douã promovãri: TIBERIU BENEA

Romulus MATULA, autorul golurilor din ultima etapã în Divizia “C” - 8, scor 2-1 la Dacia Orãºtie

Joi, 11 iunie 2020, de la orele 17:15 la Mondo TV

SALUTÃRI DIN VALEA JIULUI emisiune realizatã de Genu TUÞU

ISTORIE ªI MINERIT LA URICANI O trecere în revistã a unor momente importante în istoria celui mai vestic oraº al Vãii Jiului