Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2053
Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Iunie 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Suspectul de viol îºi aºteaptã sentinþa
agistraþii Judecãtoriei M Deva au rãmas în
pronunþarea soluþiei în dosarul bãrbatului acuzat cã a profitat de o tânãrã cu discernãmânt limitat. Verdictul judecãtorilor ar urma sã fie dat în ºedinþa de judecatã de astãzi. Deveanul învinuit de viol se aflã în arest preventiv încã de la începutul anului, în ciuda încercãrilor repetate de a fi plasat sub control judiciar ori arest la domiciliu, mãsuri preventive mai blânde. C. Ovidiu de 29 de ani, din Deva, a fost judecat pentru infracþiunea de viol, iar magistraþii au stabilit termenul de pronunþare a sentinþei
pentru astãzi-joi, însã soluþia nu va fi una definitivã. Potrivit anchetei, C. Ovidiu ar fi obligat o tânãrã de 19 ani sã întreþinã raporturi sexuale cu el în scara unui bloc din municipiul Deva. Bãrbatul a profitat de faptul cã tânãra are un discernãmânt limitat. Individul a acostat-o pe victima de 19 ani, din Deva, pe care o cunoºtea ºi i-ar fi propus sã se plimbe. A reuºit sã o atragã în scara unui bloc unde a întreþinut relaþii sexuale cu ea. Un locatar a vãzut ce se întâmplã ºi a alertat autoritãþile. Individul a dispãrut imediat dupã comiterea faptei dar fost prins ºi arestat preventiv dupã circa jumãtate de an de la infracþiune. M. GÂNJU
INTERVIU - Costel AVRAM:
„În urmãtoarea perioadã oamenii au nevoie de certitudini. Iar eu de asta mã voi ocupa!”
Un amplu interviu în PAGINA A 3-A
Doi poliþiºti - judecaþi pentru proxenetism ºi abuz în serviciu fiþerii Direcþiei generale Anticorupþie O - Serviciul Judeþean Anticorupþie Hunedoara au finalizat cercetãrile în dosar iar procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara a emis rechizitoriul dispunând trimiterea în judecatã a trei inculpaþi, din care doi agenþi de poliþie din cadrul I.P.J. Hunedoara, pentru comiterea infracþiunilor de proxenetism ºi abuz în serviciu.
Ofiþerii S.J.A. Hunedoara au fost delegaþi sã efectueze cercetãri cu privire la suspiciuni de sãvârºire a unor infracþiuni de proxenetism de cãtre un agent de poliþie din cadrul Poliþiei Municipiului Deva. Anchetatorii spun cã Delie Claudiu, beneficiind de sprijinul unor persoane fãrã calitate specialã ºi utilizând metoda ,,loverboy", a racolat mai multe tinere pe care, ulterior, le-a determinat sã se prostitueze. ”Totodatã, în luna decembrie 2019, agen-
tul de poliþie a intervenit pe lângã un coleg poliþist, pentru ca acesta sã nu aplice o sancþiune contravenþionalã unui cunoscut depistat încal-
când reglementãri rutiere. În cauzã s-au efectuat 7 percheziþii domiciliare ºi la sediile unor societãþi comerciale pentru alcãtuirea pro-
batoriului, cu sprijinul S.J.A. Alba ºi S.J.A. CaraºSeverin, în urma cãrora reprezentantul legal al unei societãþi comerciale din judeþul Caraº-Severin a fost, de asemenea, trimis în judecatã sub aspectul comiterii infracþiunii de proxenetism”, informeazã SJA Hunedoara. Poliþistul suspect de sãvârºirea infracþiunilor de proxenetism a fost cercetat în stare de arest preventiv iar mai apoi în stare de arest la domiciliu. Maximilian GANJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iunie 2020
Aninoasa: Centru pentru persoanele vârstnice n centru pentru U persoanele vârstnice va fi realizat pe raza oraºului Aninoasa. Aproape 3 milioane de lei este valoarea contractului scos la licitaþie ºi care prevede ”lucrãrile de intervenþie privind realizarea obiectivului de investiþii denumit „Centru social de zi persoane vârstnice – Reabilitare ºi dotare clãdire, refacere cãi de acces ºi branºamente utilitãþi în incinta obiectului de investiþie”.
Sunt bani europeni cu ajutorul cãrora vã fi realizat centrul. Banii vin prin Programul Operaþional Regional. ”Motivele care au condus la solicitarea acestei finanþãri sunt probleme de ordin social cu care se confruntã persoanele vârstnice din oraºul Aninoasa ºi care, conform analizelor ºi
statisticilor, derivã din fondul problemelor sociale înregistrate la nivel naþional, scopul principal fiind acela de a îmbunãtãþi calitatea vieþii persoanelor vârstnice ºi de a preveni instituþionalizarea lor. În cadrul oraºului Aninoasa, populaþia este îmbãtrânitã din cauza faptului cã tinerii au migrat cãtre marile oraºe, dar ºi din cauza faptului cã natalitatea a scãzut considerabil în ultimii ani. Majoritatea vârstnicilor nu sunt activi ºi duc o viaþã sedentarã. Activitãþile pe care
le desfãºoarã în mod curent (cei capabili) sunt în principal de naturã casnicã, de întrajutorare a familiei sau activitãþi agricole de subzistenþã”, aratã documentaþia. Potrivit statisticilor furnizate de Institutul Naþional de Statisticã, la 1 ianuarie 2012 populaþia tânãrã din Aninoasa, mai exact categoria 0-14 ani, a fost în numãr de 818 ºi reprezenta circa 16% din totalul populaþiei, în timp ce numãrul persoanelor vârstnice (65 de ani ºi peºte)
Nici jumãtate din absolvenþi nu participã la cursurile de pregãtire
A
bsolvenþii din judeþul Hunedoara nu par a fi foarte interesaþi de examenele care urmeazã. Începând din data de 2 iunie, absolvenþii ar fi trebuit sã revinã la cursuri pentru a se pregãti pentru examenele care urmeazã sã le susþinã, însã, în judeþul Hunedoara, mai puþin de jumãtate dintre aceºtia au participat la cursurile de pregãtire.
”Avem 5739 de absolvenþi. 42% au fost ieri prezenþi la cursurile de pregãtire. A fost un liceu din Deva la care niciun absolvent nu a fost prezent la aceste cursuri”, a declarat Ilie Pârvan, inspector ºcolar general al ISJ Hunedoara. Pentru ceilalþi absolvenþi care nu au participat la cursuri, pregãtirea s-a desfãºurat în
a fost de 543, reprezentând aproximativ 10,86% din totalul populaþiei. Situaþia s-a schimbat în anul 2018, iar potrivit raportãrii Institutului Naþional de Statisticã, ponderea populaþiei tinere ºi a celei vârstnice este aproximativ egalã, undeva la 13% din totalul populaþiei. ”Scopul serviciului social concretizat prin centrul de zi pentru persoanele vârstnice este de prevenire ºi de limitare a unor situaþii de dificultate ºi vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socialã, promovând participarea persoanelor vârstnice la viaþa socialã ºi cultivarea relaþiilor interumane. Din punct de vedere al contextului social, proiectul se adreseazã persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani ºi peste, care se aflã în risc de excluziune socialã sau dependenþã”, mai aratã documentaþia. Termenul de finalizare a lucrãrilor este de 31 mai 2022. Cosmin BACIU
mediul online. De precizat este faptul cã un singur absolvent din municipiul Petroºani nu a fost lãsat sã intre la cursuri, acesta având o temperaturã mai mare de 37,3 grade. Elevul a fost îndrumat cãtre medicul de familie. Unitãþile ºcolare au fost închise douã luni din cauza pandemiei de coronavirus. prima mãsurã luatã a fost suspendarea cursurilor pentru ca elevii sã nu se îmbolnãveascã cu noul coronavirus. Cosmin BACIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
Doar 42% din totalul absolvenþilor de gimnaziu ºi liceu din judeþul Hunedoara au fost efectiv la cursuri. La nivelul judeþului Hunedoara sunt 5739 de absolvenþi, iar în aceastã perioadã pentru ei au fost redeschise ºcolile, cu mãsuri excepþionale de siguranþã. Absolvenþii ar trebui sã se pregãteascã pentru examenele naþionale, însã numãrul celor care au absentat este foarte mare.
Cronica Vãii Jiului
PETROªANI
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)
z
Maximilian G ÂNJU
Desktop publishing:
z
Monika BACIU
Bogdan MITRACHE
z
Genu TUÞU
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iunie 2020
Costel AVRAM: „În urmãtoarea perioadã oamenii au nevoie de certitudini. Iar eu de asta mã voi ocupa!” (INTERVIU) Domnule Avram, vã tot auzim în declaraþiile publice cu formularea - Existã viaþã dupã coronavirus. Aºadar, cum vedeþi aceastã etapã urmãtoare pentru Hunedoara ºi, implicit, pentru Valea Jiului? Da, ºtim cu toþii cã urmeazã o perioadã complicatã, mai din punct de vedere economic ºi social. În lipsa unor mãsuri concrete ale Guvernului, situaþia va fi cu atât mai complicatã. Pe plan local, ºi mai ales în Valea Jiului, ce putem face noi este sã continuãm investiþiile, pentru cã sunt cele care oferã locuri de muncã ºi, implicit, sunt motor de dezvoltare. Din fericire (sau din pãcate, dupã caz), aici totul þine ºi de modul în care fiecare primar a ºtiut sã se gospodãreascã. Nu vreau sã parã cã politizez subiectul, dar îi felicit pe aceastã cale pe colegii mei, primarii PSD buni ºi serioºi din Valea Jiului. Pe de altã parte, trag un semnal de alarmã vizavi de municipiul Petroºani. Din datele pe care le am pe birou, Petroºaniul riscã sã intre într-o gravã crizã economicã încã din toamna acestui an. Din pãcate, ratarea accesãrii fondurilor europene, eºecul valorificãrii potenþialului turistic ºi lipsa, în general, a proiectelor de dezvoltare, toate acestea vor cântãri greu acum, în contextul crizei coronavirus. Gospodãrirea unui oraº nu înseamnã imagine, înseamnã acþiuni concrete. Anticipez cã eºecul actualei conduceri a primãriei va fi evident pentru toatã lumea peste câteva luni, dar despre asta ºi despre proiectele de restartare a Petroºaniului vom vorbi, cu siguranþã, într-o ocazie viitoare. Are Consiliul Judeþean perspectivã în acest sens, în continuarea ideii analizate de cãtre dumneavoastrã? Desigur, nu va fi o perioadã tocmai uºoarã. În acest an avem mai puþini bani, bugetul a fost mult diminuat prin noile alocãri guvernamentale: minus 70 de milioane de lei. Dar nu suntem aici sã ne plângem, ci sã gãsim soluþii! Cu toate acestea, în judeþul Hunedoara avem în derulare, doar prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL), 225 de proiecte în valoare totalã de aproximativ 650 milioane lei - adicã aproape 135 milioane euro. Este vorba despre investiþii în modernizare de drumuri judeþene, comunale, strãzi, poduri ºi podeþe, construcþii de creºe, reabilitãri ºi dotãri de unitãþi de învãþãmânt, dispensare medicale, dotãri cu aparaturã medicalã în spitale, extinderea ºi reabilitarea sistemelor de distribuþie a apei
potabile, respectiv a sistemelor de canalizare, extinderea ºi reabilitarea sistemelor de iluminat public, restaurare monumente istorice, reabilitarea sediilor unor unitãþi administrativ-teritoriale. Proiectele sunt implementate de 64 de localitãþi (din totalul de 69) ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara. Cât priveºte fondurile europene, dacã ne referim strict la proiectele aflate în diferite stadii de implementare, în judeþ au ajuns deja peste 800 de milioane de lei. Aproape jumãtate dintre aceste fonduri sunt obþinute pe diferite axe ale Programului Operaþional Regional (POR) 2014 - 2020. Proiectele depuse de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi de primãrii, fac din judeþul Hunedoara campion la atragerea de finanþãri din fonduri nerambursabile pe POR 2014 2020, fapt certificat de ADR Vest. Aº vrea sã mai adaug ceva. Judeþul Hunedoara are cea mai mare reþea de drumuri judeþene din România. ªi o sã vã dau o informaþie în premierã: din 2016 ºi pânã în 2019, Consiliul Judeþean Hunedoara a realizat lucrãri de întreþinere ºi reparaþii pentru drumurile judeþene în valoare de peste 80 de milioane de lei. Aºadar, cum vedeþi evoluþia Vãii Jiului în noul context al crizei post pandemie? Aici mereu situaþia a fost mai delicatã, nu trebuie sã ne ferim sã o spunem. Sunt treizeci de ani de guvernare centralã care nu s-a preocupat aºa cum ar fi trebuit de aceastã frumoasã zonã, care pentru mine înseamnã ACASÃ. Turismul este ºi va fi un ºi mai important generator al creºterii economice constante în Valea Jiului. Oamenii au nevoie de locuri de muncã bine plãtite. Ca sã ai locuri de muncã, trebuie sã investeºti, iar înainte de a investi firmele private, peste tot în lume întâi investeºte statul - în principal în infrastructurã ºi utilitãþi. În acest sens, ºtim cu toþii cã vom finaliza în aceastã varã drumul în Parâng, unde a început montarea celui de al doilea tunel pe DJ 709F Cabana Rusu – Masivul Parâng. La acest obiectiv de investiþii al Consiliului Judeþean avem un progres financiar de 52% ºi un progres fizic de 60%, lucrãrile fiind în grafic. În vara acestui an vom turna covorul asfaltic ºi vom circula în condiþii civilizate în Parâng. Aici avem în derulare un contract finanþat prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã Durabilã (PNDL), în valoare de 17 milioane de lei, iar cele douã tuneluri care nu au putut fi eligibile în cadrul contractului sunt finanþate de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara cu suma de 1,3 milioane de lei.
Staþiunea Parâng are un potenþial uriaº, care, iatã, va fi pus în valoare prin aceastã investiþie. Aº mai aminti linia verde de autobuze electrice între PetrilaPetroºani-Aninoasa-Vulcan-LupeniUricani, Green Line Valea Jiului, un proiect pe fonduri europene în valoare de peste 45 de milioane de lei. În Valea Jiului, în cadrul Programului Operaþional Infrastructurã Mare (POIM), Apa Serv, care este în subordinea Consiliului Judeþean, are în derulare una dintre cele mai mari investiþii, în valoare de 90 de milioane de euro. În consecinþã, mã preocupã în mod constant evoluþia acestor lucrãri aflate în plinã desfãºurare în Petroºani, Uricani, Vulcan, Lupeni, Petrila. O altã investiþie pentru Valea
Jiului este alimentarea cu apã potabilã a staþiunii turistice Straja-Lupeni, lucrare finanþatã integral de cãtre Consiliul Judeþean. Valoarea investiþiei este de peste 5 milioane de lei, în acest moment ne aflãm în etapa documentaþiei tehnico-economice ºi a studiului de fezabilitate, ambele aprobate. Tot pentru Valea Jiului, avem în stadiul de studiu de fezabilitate ºi indicatori tehnico-economici aprobaþi alimentarea cu apã potabilã din zona turisticã Pasul Vâlcan. Obiectivul de investiþii este cofinanþat din bugetul propriu al judeþului Hunedoara cu suma de 1,8 milioane lei. Amintesc ºi proiectul privind desfiinþarea platformei de stocare temporarã a deºeurilor din Municipiul Petroºani, un obiectiv de
Staþiile de tratare, pregãtite de ploile torenþiale A
plouat mult, iar ploile nu se vor opri cel puþin deocamdatã, motiv pentru care cei de la Apa Serv spun cã sunt pregãtiþi la fiecare dintre staþiile de tratare a apei. Asta, pentru cã, de fiecare datã când plouã, este nevoie ca staþiile sã funcþioneze perfect.
investiþii finanþat din bugetul Consiliului Judeþean cu o valoare totalã de peste 520 mii lei. Proiectul, a cãrui recepþie a fost deja realizatã, are un numãr de peste 137 000 de beneficiari. Închiderea depozitului neconform de deºeuri menajere Uricani este o altã investiþie cofinanþatã de Consiliul Judeþean Hunedoara alãturi de administraþia Fondului pentru Mediu. Este vorba despre un proiect în valoare de aproape 3,9 milioane lei, care va fi gata la finalul acestui an. Mai departe, la Vulcan avem proiectul de închidere ecologicã a depozitului neconform de deºeuri, cu o valoare a investiþiei de peste 21 milioane lei. Un alt proiect finanþat integral de Consiliul Judeþean Hunedoara este modernizarea DJ 672C: limitã judeþ Gorj – Valea de Peºti. Ordinul de începere a proiectãrii a fost dat în luna martie a acestui an. Valoarea totalã a acestei investiþii este de 41,8 milioane lei, perioada de execuþie a lucrãrilor fiind de 24 de luni. În concluzie, principiile economice valabile peste tot în lume se aplicã ºi la Valea Jiului: investiþiile sunt motorul care genereazã creºtere economicã. Ce pot sã vã spun este cã dacã existã dorinþã, orice se poate face, dacã existã determinare, existã soluþii. În urmãtoarea perioadã oamenii au nevoie de certitudini. Iar eu de asta mã voi ocupa! Car men IVAN IVAN
„În aceastã perioadã, nu am avut probleme deosebite. Adicã, nu au fost opriri de staþii de tratare. Doar la staþia Taia, care ºtim cã este limitatã ca ºi funcþionalitate, s-a oprit. Populaþia, însã, nu a avut de suferit ºi nu au fost restricþii. Am asigurat necesarul de apã din rezervoarele de înmagazinare. Chiar dacã am lucrat cu reactivi, chiar dacã am mai ºi oprit staþia de la Taia, nu a fost nicio clipã restricþionatã alimentarea cu apã potabilã ”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului. Staþia Taia este una dintre cele care a intrat în reabilitare, însã, aici, în zona de Est a Vãii Jiului sunt ºi cele mai mari probleme legate de turbiditatea apei. Totul, din cauza exploatãrilor forestiere, care fac ca apele sã fie mereu poluate, peste limita normalã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Absolvenþi de top, fãrã festivitatea de absolvire
Monumentul “Lupeni ‘29” îºi recapãtã strãlucirea A
utoritãþile locale de la Lupeni lucreazã de o bucatã de vreme la refacerea zonei unde se aflã ºi monumentul destinat minerilor eroi ai grevei din 1929.
Statuia “Lupeni ’29” realizatã de sculptorul Ion
Irimescu este un important punct de reper pentru municipiul Lupeni, iar autoritãþile locale intenþioneazã ca întreaga zonã sã o punã, acum, în evidenþã. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã spune cã ideea reabilitãrii acestei zone a pornit de la faptul cã statuia este o
capodoperã, dar ºi istorie, dat fiind semnificaþia sa. „Monumentul face parte din colecþia marelui sculptor Ion Irimescu, fiind o adevãratã capodoperã în aer liber. Întrucât trebuie sã þinem la istoria noastrã, la zonele noastre istorice ºi având în vedere cã acest acest monument nu a fost recondiþionat de
C
la inaugurarea sã, din 1968, zona în care este amplasat nu a fost reabilitatã din aceeaºi perioadã, am considerat cã este necesar sã se execute o serie de lucrãri de reabilitare ºi modernizare. Acestea au ca ºi scop refacerea ºi modernizarea ansamblului monumental, începând cu spaþiile pavate prin repararea sau înlocuirea acestora, realizarea de drenaje în jurul monumentului, refacerea spaþiilor verzi ºi plantarea de copaci ornamentali, amplasarea de mobilier urban,
respectiv bãnci, coºuri de gunoi ºi realizarea unui iluminat modern în zonã. Prin acest proiect ne dorim sã realizãm creºterea calitãþii vieþii locuitorilor municipiului Lupeni, prin realizarea unor spaþii publice de calitate pentru petrecerea timpului liber. A fost înlocuit pavajul din piatrã naturalã, au fost refãcute zonele verzi adiacente prin salvarea gazonului prin supraînsãmânþare ºi plantarea de copaci ornamentali. Lucrãrile de reabilitare a zonei de la „MONUMENTUL
LUPENI ’29” precum ºi lucrãrile de asfaltare a porþiunii de trotuar de la Spitalul Municipal Lupeni pânã la monument se desfãºoarã conform graficului ºi vor fi finalizate în cel mai scurt timp. Vom reuºi astfel sã punem în valoare aceastã zonã încãrcatã de istorie, sã creãm un loc de petrecere cât mai plãcutã a timpului liber pentru cetãþenii din localitatea noastrã, dar ºi un loc de atracþie turisticã pentru cei care ne viziteazã municipiul ºi zona”, a þinut sã declare primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã.
Costel Avram: Refugiul din Cârja va fi reabilitat cu voluntariat O
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Iunie 2019
construcþie din piatrã ºi lemn, aflatã la o altitudine de: 2231 de metri în Parâng, la baza Vârfului Cârja, pe traseul Parângul Mic Vf. Cârja, va fi reabilitat.
Consiliul Judeþean Hunedoara nu are acum banii necesari, dar sunt oameni care spun cã adunã voluntari ºi fonduri ºi promit cã, pânã se termina vara, refugiul va fi reabilitat. „Refugiul din Cârja, la ora la
care discutãm, sunt ºanse de 20% sã fie fãcuþi cu bani publici, de la CJH. Vom gãsi voluntari ºi mã implic personal sã facem acest refugiu, fiindcã oamenii care iubesc muntele au nevoie de un refugiu. Este un loc în care pot sã încapã cam 10 persoane, dar promit cã în luna iulie refugiul va fi fãcut, acolo în munþii Parâng, sub vârful Cârja”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara. Refugiul, spun cei care urcã în munte ºi se adã-
postesc acolo, a fost construit în anul 1889 când Societatea Carpatina Ardeleanã a Turiºtilor l-a ridicat din piatrã ºi lemn. În decursul anilor a fost, însã, distrus fiind cunoscut doar faptul ca el a fost reconstruit între anii 1932-1938, iar de atunci timpul ºi-a tot spus
cuvântul. Din el au rãmas acum doar zidurile din piatrã, dar oamenii ce urcã la munte au nevoie de acest loc, motiv pentru care, alãturi de salvamontiºti ºi iubitorii de munte, o mânã de oameni vrea sã-l refacã. Diana MITRACHE
u medii de 10, ori aproape 10, cei mai buni dintre cei buni, elevi ai liceelor din Valea Jiului, dar ºi de ºcoalã generalã, ne-au povestit cum este pentru ei sã fie privaþi de tot ce înseamnã absolvire. Nu au avut banchet, au plecat pentru câteva zile acasã ºi nu au mai revenit la ºcoalã, le-au lipsit colegii, profesorii ºi, poate cel mai mult, faptul cã ei, cei mai buni din ºcoala lor, nu au putut preda cheia succesului. Nu le-au vorbit colegilor, ori poate au fãcut-o pe zoom, aºa cum ºi-au desfãºurat ºi ultimele lecþii, dar rãmân cei mai buni, dintr-o generaþie ca nicio alta. Alexia este ºefa de promoþie a uneia dintre cele mai bine cotate ºcoli din Valea Jiului, iar acum, fãrã festivitatea de absolvire, dupã lecþii pe zoom ºi multe frustrãri, ne-a spus cum este sã nu ai parte din prima festivitate din viaþa ta, dar ºi despre reuºita la care a sperat mereu. „Sunt mândrã cã am reuºit sã o fac. A fost un obstacol pe care l-am trecut. În clasa a V-a, când am trecut, mi-am spus cã pot sã fac ºi asta ºi e un lucru pe care mi l-am propus. Înmânarea Cheii succesului era o tradiþie a
ºcolii mele, pe care voiam sã o împãrtãºesc, dar nu sa putut. Nu am putut nici sã le spun colegilor mei ce aº fi vrut sã le spun, la final. Le-aº fi zis sã creadã în visurile lor, sã prospere, iar singurele persoane cu care sã fie în competiþie sã fie ei înºiºi”, ne-a spus Alexia Ioniþoaei, ºefa de promoþie a ªcolii I.G Duca din Petroºani. Alexia este cea mai micã dintre absolvenþii cu care am stat de vorbã, dar are vise mari, într-o lume care deja a fãcut-o sã înþeleagã ce este mai important. „Ne vedeam zi de zi la ºcoalã, ne mai certam, dar avem ºi amintiri frumoase, iar, la sfârºit, doar momentele frumoase neau rãmas. Am învãþat sã apreciem cã era important acel lucru simplu,
adicã sã ne vedem zi de zi. Am stat câteva luni închiºi în case ºi vorbeam doar pe reþelele de socializare ºi ne-a lipsit acea apropiere, care nu a mai existat”, a mai spus Alexia. Cu o medie de 9.50, Beniamin este ºeful de promoþie de la unul dintre colegiile tehnice din Valea Jiului, ºcoalã care nu are mereu o bunã promovabilitate. El, însã, ne spune cã, dacã vrei, poþi, ºi tocmai acest deziderat l-a fãcut ca singur, fãrã meditaþii particulare, sã devinã cel mai bun dintre absolvenþii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Doar cã nu a avut ocazia sã le vorbeascã deloc colegilor sãi. „A fost mult de muncã, dar am ajuns aici datoritã profesorilor. Sunt aici oameni cu experienþã, care ºtiu sã ne
susþinã ºi am ajuns %unde am ajuns. Am câºtigat ºi premiul Margareta Dima ºi le mulþumesc celor ce mi lau acordat. I-aº fi sfãtuit, pe colegii mei, dacã puteam sã þin acel discurs de final de an. sã înveþe toþi ºi sã nu neglijeze ºoala ºi sã fie atenþi cã, în viaþã, depinde de noi ce vrem sã facem ºi viitorul stã în mâinile noastre. Eu m-am gândit sã continui studiile, dar o sã vad dupã media de la Bacalaureat”, ne-a mãrturisit Onisim Beniamin Malina, ºef de promoþie la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Rareº Dobre - Baron este un geniu, iar el este, aºa cum era de aºteptat ºeful de promoþie al generaþiei 2020 de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu
din Petroºani. L-am cunoscut cu toþii, de-a lungul timpului, el fiind mereu în topul naþional la diverse concursuri de fizicã, matematicã, dar nu numai. A terminat cu 10 clasa a XII-a ºi nici el nu a avut ocazia sã îmbrace roba, sã le spunã ceva colegilor lui, decât pe zoom. O absolvire altfel, despre care ne spune chiar el cum o vede acum. „Am încercat mereu sã învãþ ºi am fost mereu la concursuri. În clasa a X-a am adus o medalie de bronz la fizicã, iar la un alt concurs la matematicã al Politehnicii, am avut cel mai mare punctaj. Asta este o parte din ceea ce am fãcut de-a lungul timpului. Dar a venit aceastã pandemie. Ultima zi am plecat de la ºcoalã, gândindu-ne cã e o chestie temporarã. Nu a fost, aºa cã nu am apucat sã ne întâlnim, sã stãm, spre sfârºit, dar eu sper ca, atunci când vom face pozele de final, mãcar sã ne vedem”, a spus Rareº Dobre – Baron, ºeful de promoþie al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Rareº le-a vorbit pe zoom, într-un film dedicat liceului, celor ce rãmân în urma lor. ªi, poate cel mai frumos gest de adolescent, vine de la el, un tânãr sim-
plu, talentat, cu o inteligenþã mult peste medie, dar care le recomandã celor mai buni sã fie în rând cu cei mai buni. „Le-am vorbit în principal celor din clasele IX- XI ºi le-am spus sã înveþe din timp, sã fie atenþi pentru viitorul lor, deoarece Bacalaureatul este doar un hop obligatoriu, iar apoi le-am mulþumit celor de la liceu, prietenilor, familiei. Sunt unii, în clasele de gimnaziu, care, atunci când vizitam liceul, la absolvirea gimnaziului, erau costumaþi cu ºepci ºi ne spuneau sã nu venim la Teoretic cã e „naºpa”. Nu! E un liceu bun, cu profesori buni ºi oricine poate sã înveþe, dacã doreºte. Nu va avea hopuri”, a conchis Rareº. Generaþia din 2020 nu a avut ºansa de a se întâlni cu colegii, unii, poate, pentru ultima oarã. Nu au avut banchet, nu au toþi albumele de absolvire ºi nici nu au avut cum sã îºi mai ia rãmas bun. Vin acum, la orele de pregãtire finalã, ori le fac de acasã, pe zoom, însã, ei nu vor uita niciodatã cã o pandemie, ce a afectat planeta Pãmânt, nu i-a lãsat sã fie la fel ca cei din generaþiile anterioare. Diana Mitrache Foto cu cei 3
Vreme imprevizibilã Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului în Retezat Cioclovina, colorat de mii de narcise
A
M
dministraþia Parcului Naþional Retezat îi informeazã pe turiºtii care aleg zona ca destinaþie sã se informeze cu privire la starea vremii.
ii de narcise coloreazã Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina. Administratorii Parcului Natural au împãrtãºit imagini sublime cu frumuseþea narciselor.
În Retezat vremea este foarte capricioasã. Mai mult, meteorologii au anunþat cã la munte existã ºanse sã cadã lapoviþã ºi ninsoare. ”Dacã vã planificaþi drumeþii în Parcul Naþional Retezat vã recomandãm sã fiþi pregãtiþi pentru temperaturi joase ºi vreme imprevizibilã cu ploi, vânt ºi ceaþã”, aratã administraþua Parcului Naþional Retezat. Pentru zilele viitoare minima se va situa între 3-8 grade, iar maxima va fi cuprinsã între 11 ºi 15 grade. (Cosmin BACIU)
Narcissus poeticus este denumirea ºtiinþificã a narciselor, o bijuterie de început de varã ce împodobeºte în aceastã perioadã culmile montane din Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina. Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina este situat în zona nemoralã, având o însemnatã valoare floristicã. Dintre speciile endemice întâlnite aici, sunt meþiona-
te crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbriºorul (Thymus comosus), brusturul negru (Symphytum cordatum) ºi Sorbus borbasii. În cuprinsul parcului se întâlnesc numeroºi taxoni rari, dintre care: Sesleria rigida (coada iepurelui), Anacamptis pyramidalis (bujor), Herminium monorchis, Plantago holosteum, Peucedanum rochelianum, Festuca pseudodalmatica, Dianthus petraeus ssp. petraeus, etc. Dintre pteridofite, Botrychium multifidum este strict protejatã prin Convenþia de la Berna; de acelaºi statut se bucurã dintre angiosperme Pulsatilla patens ºi Ligularia sibirica, specii strict protejate ºi prin Directiva
92/43/EEC. Potrivit Ordinului nr. 1198 din 25/11/2005, Cephalaria radiata se numãrã printre speciile de interes naþional, iar Galanthus nivalis printre cele de interes comunitar. Cosmin BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Iunie 2020
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iunie 2020
Hoþii cer împãcare T
rei tineri care au comis mai multe furturi cu un prejudiciu de circa 50 de mii de lei ar putea scãpa de o condamnare penalã. Totul depinde de încercarea lor de a- ºi convinge victimele sã-i ierte, dar ºi de acoperirea prejudiciului produs. Judecãtoria
Petroºani a admis cererea de amânare depusã de suspecþi, unul din Petrila iar ceilalþi din Petroºani, autorii mai multor spargeri comise între finalul anului 2019 ºi începutul lui 2020. Aceºtia au cerut un rãgaz pentru a discuta cu pãrþile civile în vederea realizãrii unei eventuale împãcãri. Termenul expirã la jumãtatea acestei luni
când a fost stabilit un nou termen în dosar. R. A., T. B. ºi A.ª. au fost trimiºi în judecatã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat. Pentru destructurarea grupãrii de spãrgãtori ºi reþinerea lor a fost nevoie de intervenþia a nu mai puþin de 25 de poliþiºti. Conform datelor oferite de anchetatori, tinerii au
Extrãdat în Spania C
urtea de Apel Alba Iulia a admis cererea de extrãdare formulatã de procurori ºi a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritãþile judiciare spaniole. Apreutesei Constantin de 39 de ani, din Uricani, este cercetat pentru uciderea unui marocan ºi rãnirea gravã a altuia. Cei doi ar
fi fost împuºcaþi cu un pistol de hunedorean ºi un complice al acestuia, tot un român. Apreutesei a refuzat sã fie predat autoritãþilor judiciare spaniole, însã judecãtorii din Alba au emis un mandat de arestare pe o duratã de 30 de zile în vederea predãrii cãtre autoritãþile judiciare ale statului solicitant. ”Fapta de
omor a fost comisã asupra unui bãrbat (cetãþean marocan) , prin împuºcare cu o armã de foc, iar fapta de tentativã de omor a fost comisã cu aceeaºi armã de foc prin împuºcarea unui alt bãrbat (tot marocan, cãruia i-a fost pusã viaþa în pericol prin leziunile cauzate)”, a informat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Considerat deosebit de periculos, uricãneanul a fost capturat de luptãtorii Serviciului Acþiuni Speciale din cadrul IPJ Hunedoara. Atât Apreutesei cât ºi celãlalt individ sunt recidiviºti ºi s-ar fi cunoscut în Penitenciarul Bârcea Mare. M. GÂNJU
Întreg CA-ul de la SNIM a fost schimbat C
omponenþa întregului Consiliu de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a fost schimbatã. Adunarea Generalã a Acþionarilor a hotãrât schimbarea membrilor Consiliului de Administraþie. Astfel, s-a hotãrât revocarea din calitatea
de administrator provizoriu al SNIMVJ al membrilor Alina Luminiºa Caþan, Ileana Petre, Gheorghe Bobar ºi Mircea Dumitru Sandu, ca urmare a expirãrii duratei mandatului acestora ºi a Iulianei Moise ca urmare a renunþãrii exprese la mandat. Astfel, s-au ales în calitatea de administratorii provizorii ai
acþionat atât la locuinþe particulare ori garaje cât ºi la societãþi comerciale, în special magazine de alimentaþie publicã. Au sustras atât produse alimentare, þigãri,
Consiliului de Administraþie al SNIMVJ Dan Dãnuþ Murgulescu, Alexandru Biro, Ionuþ Nastasa, Viorel Rogojinaru ºi Irina Andreea Cucu. La începutul lunii mai, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a
rãmas fãrã director general. Consiliul de Administraþie al societãþii nu a întrunit cvorumul necesar pentru prelungirea mandatului lui Gheorghe Bobar. Astfel, SNIMVJ a rãmas fãrã director, iar ministrul Economiei, Virgil Popescu a fost înºtiinþat despre situaþie. Noul director al SNIMVJ a fost numit Adrian Sîrb. Cosmin BACIU
bani, electronice ori alte bunuri ce puteau fi
valorificate ulterior. În urma efectuãrii percheziþiilor, poliþiºtii au ridicat mai multe bunuri (electronice, cosmetice ºi produse alimentare susceptibile cã provin din comiterea spargerilor în perioada septembrie 2019 ianuarie 2020. M. GÂNJU
Trupul unei persoane a fost descoperit în bazinele de la Dãnuþoni
persoanã de sex masculin a fost descoperitã într-un bazin de colectare al O staþiei de epurare de la Dãnuþoni-Aninoasa. Cadavrul ar fi ajuns în bazin pe una din conductele de apã uzatã care vine dinspre Aninoasa. Angajaþii staþiei au observat trupul ºi au dat alarma. Potrivit directorului general al Apa Serv Valea Jiului, Cristian Ionicã, nu este vorba de un angajat al societãþii sau de un accident de muncã. Poliþiºtii criminaliºti fac cercetãri pentru a stabili dacã este vorba de o faptã penalã, un accident sau chiar o sinucidere. Totodatã, anchetatorii urmeazã sã stabileascã ºi identitatea victimei iar necropsia sã arate cauzele decesului. (M. GÂNJU)
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi
Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iunie 2020
Henþ cu mâna
UNIVERSITATEA, JUSTIFICAT! Iatã în anul 60 al existenþei fotbalului universitar petroºenean, echipa Universitatea se retrage din liga a V-a
Hunedoara, acolo unde activa în acest sezon. Sã o spunem din start, o retragere justificatã. Campionatul a fost
întrerupt din cauza virusului mondial, iar atunci când se va relua (dacã se va mai relua...), va fi varã, sezon în care studenþii, majoritatea componenþilor echipei, vor fi plecaþi pe la casele lor. Existã un plan interesant pentru la toamnã, dar deocamdatã nu intrãm
Fotbal. Remember
Anul promovãrilor Î
n urmã cu 15 ani (2005) pe astã-vreme, trei echipe de fotbal din Valea Jiului reveneau în diviziile unde mai jucaserã de-a lungul vremii. Jiul Petroºani în divizia ”A”, Minerul Lupeni în divizia ”B” ºi Minerul Uricani în divizia ”C”. A fost ultima zvâcnire în bloc, spre seara performantã, pentru echipele din Valea Jiului.
JIUL PETROªANI, LA ULTIMA ETAPÃ... În sezonul 2003-2004 Jiul ratase promovarea la potou, dupã un 0-0 cu cântec (ºi fãrã artificii...) în ultima etapã, la Petroºani cu Gaz Metan Mediaº. Echipa lui Simota a mai ”tras” un an, astfel cã la finalul ediþiei 2004-2005 gãsitã în aceeaºi posturã, promovase la ultima etapã, da, ori ba? Echipa a dus o luptã la ”baionetã” cu cei de la Gaz Metan Mediaº având patru antrenori pe parcursul sezonului Ionuþ Popa (et.1-6), Gigi Borugã (et. 7-15), Gigi Mulþescu (et. 16-19), Marin Tudorache (et.20-30) – cu care era la egalitate înaintea ultimei etape! Mediaºul juca cu CS Deva, Jiul la Unirea Dej, unde avea nevoie de victorie, indiferent de rezultatul Gazului. Emoþii la pauzã, 0-0 la Dej, dar în final Jiul se impune cu 3-0, acumulând 65 de puncte dar cu un golaveraj net superior din
în detalii, pânã nu avem date concrete. Cert ºi important este cã se vrea continuitatea fotbalului la acest nivel. Au mai fost douã momente importante în activitatea de 60 de ani, acela din 1980, când echipa a fuzionat cu cea de la Vulcan, ºi apoi reînfiinþarea echipei în
1999, la nivelul ligii a IV-a. Acum s-a luat aceastã decizie provizorie cu liga a V-a cu întreruperea activitãþii, dar, repet, sunt semnele pentru sezonul viitor. Indiferent în ce ligã, important este ca activitatea sã continue la echipa de fotbal Universitatea Petroºani.
Mediaº + 20 de goluri, ceea ce îi dã dreptul la revenirea în divizia ”A”. Generaþia lui Hotoboc, Irina, Ciocoi, Pâcleºan, Drida, Militaru, Nea Iorga, Dulcea sau Gabi Apetrei readuceau Jiul pe prima scenã dupã ºapte ani!
MINERUL LUPENI REVENIRE DUPÃ 19 ANI! Dupã 19 campionate în divizia ”C” Minerul Lupeni revine în divizia secundã. Avându-l pe Iosif ”Picã” Rus la cârma echipei, cu Adi Câmpean, Drãghici, Elisei, Deaconescu, Noaþã, Minerul Lupeni la momentul promovãrii în Ciorea, Voica sau Divizia B, în anul 2005. Mugurel Radu, Cismaºiu, Szoradi sau Ilie Botezatu în componenþã, au încheiat en fanfare, cu un 4-0 în ultima etapã cu Aurul Brad cu 16 puncte peste ocupanta locului 2 în seria a 7-a a diviziei ”C”, Metalul Aiud.
MINERUL URICANI FÃRà ÎNFRÂNGERE! Minerul Uricani a avut un parcurs impecabil în acel sezon 2004-2005 în divizia ”D” Hunedoara (actuala liga a IV-a) câºtigând campionatul cu un avans de 17 puncte în faþa locului 2, CFR Marmosim Simeria, cu 23 de victorii, un egal ºi nici o înfrângere! A fost un parcurs de vis al echipei antrenatã de Ioan Dosan în care au excelat jucãtorii Anton Ilie, Cireº, Robert Daj, Iºfan, Ducu sau A. Popescu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
VINERI, 5 iunie 2020, de la orele 17:30 la Mondo TV
- PUNCTE CARDINALE emisiune realizatã de Genu TUÞU
ÎNTRE PLAJE EXOTICE ªI CIVILIZAÞII APUSE – YUCATAN – MEXIC Un documentar fascinant la tropice, cu imagini ºi trãiri incredibile, într-unul din cele mai frumoase locuri din America de Nord.