Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1545
Cronica Vãii Jiului Joi, 5 Aprilie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cimitirul ”vesel” al Vãii Jiului
Sãrbãtoarea Învierii Domnului este o sãrbãtoare care naºte în sufletul fiecãruia dintre noi speranþã ºi bunãtate, înþelegând supremul sacrificiu fãcut de Domnul Nostru Iisus Hristos pentru omenire. Vã doresc ca Sfintele Paºti sã vã gãseascã neîntinatã credinþa, indiferent de neajunsurile vieþii, inimile sã vã fie pline de cãldurã, iar casele luminate de aceastã Sfântã Sãrbãtoare! Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!
HRISTOS A ÎNVIAT! Tiberiu Iacob-Ridzi, Primarul municipiului Petroºani
U
n cimitir din Valea Jiului se transformã într-un loc plin de culoare, la fel cum este ºi cimitirul vesel din Sãpânþa. Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are, nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestuia. Toþi ºtiu cã în acest fel îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie continuat. >>> PAGINA A 5-A
Artur GÃMAN director general INCD INSEMEX SA Petroºani
Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci Hristos A Murit ca noi sã trãim ºi A Înviat pentru ca noi sã avem viaþã veºnicã! Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã fiþi conºtienþi de acest lucru minunat ºi Hristos sã fie viu în inimile tuturor!
UN PAªTE FERICIT! Primar, Lucian RESMERIÞÃ
Cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, transmit tuturor vulcãnenilor sã aibã parte de Pace ºi Bucurie în familie, sã primeascã Lumina Învierii în sufletele lor ºi sã o pãstreze aprinsã în fiecare zi. TUTUROR PAªTE FERICIT! Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Aprilie 2018
Apa Serv Valea Jiului - 22 de ani de activitate
e împlinesc în aceastã lunã nu S mai puþin de 22 de ani de când a fost înfiinþatã Apa Serv Valea Jiului. Din pragul falimentului, lovitã de insolvenþã, societatea a ajuns astãzi sã aducã profit ºi sã fie un model pentru regii ale statului din întreaga þarã.
În anii 90 furnizarea apei potabile se fãcea dupã un program care, cu mici modificãri, data încã din perioada regimului comunist. Acum, la 22 de ani de la înfiinþare, dupã ce a trecut prin perioade extrem de grele, o reorganizare ºi a fost în pericol de a intra pe mâna creditorilor, societatea a ajuns sã fie pe propriile picioare. Acest lucru a
fost posibil dupã ce politicul ºi-a luat mâinile de pe operator ºi i-a permis actualului director general sã gestioneze societatea la fel ca pe o afacere care asigurã atât pâinea zilnicã a sute de familii cât ºi un serviciu vital populaþiei. Apa Serv Valea Jiului ºi-a rãscumpãrat toate bunurile ºi echipamentele sechestrate de stat în contul datoriilor,
în urmã cu circa ºase ani, a plãtit din sumele datorate cãtre furnizori ºi cãtre terþi, a îngheþat timp de trei ani preþul apei ºi a gãsit oportunitãþi de a funcþiona fãrã întrerupere. Cel mai important este cã a reuºit sã obþinã douã proiecte europene cu finanþare nerambursabilã pentru a se moderniza. Câþi bani primesc primãriile din Valea
Jiului din profitul Apa Serv? Administraþiile locale din Valea Jiului vor beneficia de importante sume de bani de pe urma activitãþii angajaþilor de la Apa Serv din anul 2017. Astfel, potrivit bilanþului financiarcontabil aprobat zilele trecute de Consiliul de Adminstraþia ºi Adunarea Generalã a Acþionarilor acestei
societãþi, profitul total al anului 2017 la Apa Serv Valea Jiului este în sumã de 846.861 lei. Directorul general al ASVJ, Costel Avram spune cã o parte din aceºti bani vor fi distribuiþi cãtre cei aproape 500 de salariaþi, însã majoritatea banilor vor fi repartizaþi, drept dividende, acþionarilor. Astfel, acþionarul majoritar al Apa Serv, Consiliul Judeþean Hunedoara (52% din acþiuni), urmeazã sã primeascã 221.883 lei, municipiul Lupeni (cu o cotã de 7% din acþiuni) – 31.363 lei, Uricani (2%)– 10.283 lei, Petroºani (21%) – 90.000 lei, Aninoasa (5%) – 22.400 lei, Petrila (cu 6,2% din acþiuni)– 26.506 lei, respectiv Vulcan (cu 5%) – 21.264 lei. Salariaþii, în funcþie de
activitatea depusã în frmã anul precedent, au primit sume între 60 de lei ºi 150 de lei, drept cotã de participare la beneficii, banii fiind acordaþi înaintea sãrbãtorilor pascale. Autoritãþile locale ºi judeþene vor returna banii societãþii Apa Serv, iar operatorul de apã îi va folosi pentru alte investiþii locale în infrastructura specificã. La Vulcan vor fi începute lucrãrile de aducþiune a reþelei de apã în staþiunea Pasul Vâlcan (lucrare cãreia a subscris ºi Consiliul judeþean); la Lupeni se va executa extinderea reþelelor de apã ºi canalizare pe o stradã; iar la Petroºani se vor face investiþii pentru limitarea pericolului de inundaþii din cartierul Aeroport. Maximilian GÂNJU
Curãþenie de primãvarã, la Petroºani
M
unicipiul Petroºani a intrat în curãþenie generalã. Cum în toate gospodãriile, înainte de marile sãrbãtori se face curãþenie, la fel se întâmplã ºi pe domeniul public al municipiului Petroºani. Muncitorii din cadrul Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat, dar ºi beneficiarii venitului minim garantat
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
au fost scoºi la curãþenia de primãvarã. ”Acþiunea de curãþenie nu este pornitã chiar astãzi, dar astãzi vremea ne permite sã intrãm cu toate utilajele ºi echipele
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
pe care le avem. Suntem în Parcul Carol Schreter pentru curãþenia de primãvarã, dar lucrãm ºi pe celelalte strãzi. Se lucreazã ºi pe centrul civic. Am intrat pe zonele în care avem probleme cu plãcile care s-au desprins”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care a fost astãzi sã vadã modul în care se deruleazã lucrãrile gospodãreºti. Circa 20 din cei 70 de beneficiari ai venitului minim garantat presteazã
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
activitãþi sociale. Ei vin în sprijinul muncitorilor din cadrul Primãriei. “La curãþenie acþionãm cu oamenii de la DAPP ºi cu cei de la venitul minim garantat. De la venitul minim garantat sunt în jur de 20 care sunt în fiecare zi la muncã, însã ei sunt în jur de 60 care sunt în activitate”, a mai spus sursa citatã. Muncitorii sunt echipaþi cu mãturi, lopeþi, greble, dar ºi utilaje mecanizate cu ajutorul cãrora aspirã frunzele uscate. Monika BACIU
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului Joi 5 Aprilie 2018
Încã un comitet interministerial pentru Complexul Energetic Hunedoara M
inisterul Energiei nu are posibilitatea sã salveze Complexul Energetic Hunedoara. Este nevoie de formarea unui comitet interministerial (fãrã numãr-n.r.) care sã analizeze situaþia societãþii energetice.
“Opinia Ministerului Energiei, care a fost inclusã în memorandumul cu tema: “Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA-situaþia actualã ºi perspective”, este cã situaþia extreme de dificilã ºi complexã cu care se confruntã Societatea Complexul Energetic Hunedoara nu poate fi soluþionatã strict la nivelul Ministerului Energiei ºi cã pentru gestionarea problemei CEH/Valea Jiului trebuie sã se constituie un Comitet Interministerial care sã dezbatã ºi sã identifice soluþii pentru problemele patrimoniale, de mediu, de investiþii (inclusiv în domeniul producerii, transportului ºi distribuþiei energiei termice în sistem centralizat în municipiile din Valea Jiului ºi Deva), sociale, inclusiv posibilitatea de accesare de fonduri europene disponibile pentru astfel de situaþii”, aratã Ministerul Energiei.
iscuþii pentru extragerea D pãrþilor viabile
Complexul Energetic Hunedoara ar putea sã treacã printr-o restructurare. Oficialii ministerului vorbesc de extragerea pãrþilor viabile ale CEH. “Ministerul Energiei are în analizã ºi dezbateri preliminare cu Consiliul Concurenþei ºi cu reprezentanþii direcþiilor de specialitate ale Comisiei Europene, legate de identificarea
unor soluþii de reorganizare ºi remodelare a activitãþii Complexului Energetic Hunedoara, dintre care specificãm organizarea Serviciului de Interes Economic General (SIEG) grefat pe capacitãþile energetice ale grupurilor de la Mintia-Deva, pentru furnizarea unor astfel de servicii. Totodatã, se analizeazã posibilitatea emiterii unui act normative pentru acordarea unei capacitãþi de furnizare servicii de RTL (rezervã terþiarã lentã)”, aratã ministerul de resort. Din anul 2016 se discutã despre accesarea ajutorului de tip SIEG. Sindicaliºtii din zona energeticã nu sunt însã de acord cu aceastã variantã. “Compensaþiile acordate în cadrul ajutorului de tip SIEG, pentru fiecare kWh produs, vor trebui sã acopere diferenþa între costurile de producþie ºi preþurile de vânzare a energiei electrice ºi sã asigure realizarea investiþiilor de mediu ºi de reabilitare/modernizare pentru cele douã grupuri”, aratã ministerul fãcând referire la grupul nr. 3 de 235 MW de la termocentrala Mintia ºi la grupul de 150 MW de la Paroºeni.
G
rupuri fãrã huilã
Un alt aspect pe care îl au în vedere oficialii de la Ministerul
Energiei este înlocuirea unor grupuri care funcþioneazã pe bazã de huilã. “Un alt proiect avut în vedere pentru menþinerea capacitãþii de producþie în zona respectivã presupune înlocuirea unor capacitãþi învechite pe huilã cu altele, pe gaze naturale, performante, cu randament superior ºi care vor contribui la reducerea emisiilor”, mai aratã documentul. Se doreºte realizarea unui grup energetic în ciclu combinat, cu condensaþie, cu capacitatea de 400 MW ºi funcþionare pe gaze naturale. Existã însã probleme în implementarea proiectului. Obstacolul major îl constituie sechestrul. Astfel, ministerul are nevoie de “acordul ANAF ºi MFP privind posibilitatea extragerii, sub o formã juridicã permisã de lege, a unor active necesare, având în vedere faptul cã întreg patrimonial termocentralei Mintia este sub sechestrul instituit de respectivele instituþii”.
onduri pentru F dezvoltarea zonei
Oficialii Ministerului Energiei susþin cã existã posibilitatea accesãrii unor fonduri europene pentru dezvoltarea Vãii Jiului. Dar aruncã responsabilitatea în sarcina administraþiilor locale. Ministerul
Energiei vorbeºte de fonduri precum “ajutorul regional, fondul european de ajustare la globalizare, fonduri de dezvoltare ruralã”, cu menþiunea cã “accesarea fondurilor respective trebuie efectuatã, în primul rând, la nivelul autoritãþilor locale”. “În cazul în care, de comun acord cu COM (comitetul interministerial – n.r.), se vor identifica soluþii pentru pãstrarea în activitate a unor active viabile din cadrul CEH, este evident cã o parte a resursei umane, cu o bunã
calificare, va fi utilizatã în continuare în cadrul complexului. În funcþie de evoluþia viitoare a societãþii, sunt avute în vedere ºi mãsuri necesare pentru protecþia socialã a angajaþilor. Resursa umanã din cadrul SCEH SA vã continua sã constituie principalã valoare,
Green Line Valea Jiului primeºte 149.000 de lei
G
reen Line Valea Jiului mai primeºte de la Consiliul Judeþean Hunedoara o sumã de bani. Excedentul instituþiei judeþene este împãrþit pentru achiziþionarea unui Duster, dar ºi pentru suplimentarea creditelor bugetare aprobate la obiectivul de investiþii Green Line Valea Jiului. Consiliul Judeþean Hunedoara cumpãrã un autoturism. Suma alocatã pentru achiziþionarea autoturismului este de 85.000 de lei. Dacia Duster este noua maºinã pe care Consiliul Judeþean urmeazã sã o achiziþioneze. Banii provin din excedentul rezultat la închiderea exerciþiului bugetar 2017. Suma totalã rãmasã disponibilã este de 243.000
respectarea drepturilor salariaþilor fiind un obiectiv deosebit de important”, mai aratã Ministerul Energiei. Complexul Energetic Hunedoara se aflã într-o situaþie extrem de gravã. Riscul de a intra în faliment este iminent. Monika BACIU
de lei. Diferenþa de 149.000 de lei este alocatã “pentru suplimentarea creditelor bugetare aprobate la obiectivul de investiþii “Linie verde de autobuze electrice între Petrila – Petroºani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani Green Line Valea Jiului””. În acest context s-a aprobat ºi înfiinþarea unei noi asociaþii. Este vorba ed ADI Green Line Valea Jiului. Contribuþia CJ Hunedoara la patrimoniul ADI va fi de 1000 de lei. Legea prevede cã excedentul anual rezultat la închiderea exerciþiului bugetar se reporteazã în exerciþiul financiar urmãtor ºi se utilizeazã ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare. Monika BACIU
4 Actualitate
Nedeile se pornesc în aºezãrile momârlãneºti n Valea Jiului, imediat dupã Îterminarea Postului Mare, din prima zi de Paºti se pornesc nedeile strãmoºeºti.
În funcþie de aºezare momârlanii ºi-au stabilit ziua în care sã þinã aceastã sãrbãtoare, în aºa fel încât sã nu coincidã cu o alta a altei aºezãri de momârlani din Valea Jiului. Motivul este unul simplu: în acest fel toatã suflarea poate participa la serbare. Manifestarea a începe dis de dimineaþã,
când se strâng grupuri de prieteni ºi rude ale gospodarilor care pregãtesc masa, dar ºi bucatele specifice pentru petrecere. „Credincioºii localnici aduc ºi jertfesc animale de bunã voie, fãcând praznic, la care invitã apoi pe toþi doritorii. Oamenii sunt serviþi cu bucate tradiþionale, cu ciorbã sau tocãniþã de batal, varzã cãlitã ºi, mai ales, pãsatul cu brânzã cu colac ºi un pahar de vin”, spun momârlanii. Bucatele sunt tradiþionale ºi preparate
dupã reþeta lãsatã cu limbã de moarte de strãmoºi. Pentru cã este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la nedeie poate participa oricine are bunãvoinþã spun momârlanii. Nici sãracii nu sunt uitaþi, iar cu cât sunt mai mulþi cu atât bucuria este mai mare pentru cã de Paºti trebuie sã se dea ºi de pomanã, iar nedeia este un bun prilej pentru a aduce o bucurie, dar ºi o masã caldã celor nevoiaºi. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Aprilie 2018
U
n cimitir din Valea Jiului se transformã într-un loc plin de culoare, la fel cum este ºi cimitirul vesel din Sãpânþa.
Paºte Fericit! Mircea-Flaviu Bobora, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Sãrbãtoarea Paºtelui sã vã aducã liniºte sufleteascã, belºug ºi speranþã de mai bine.
Paºte Fericit! Daniel-Costel Andronache,
Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Pentru a înþelege sacrificiul suprem, trebuie sã fim mai buni, mai iertãtori, mai îngãduitori, mai înþelepþi, mereu cu lumina în suflet, gânduri ºi simþiri.
Hristos a Înviat! Sorin Adrian Vasilescu,
Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Darius CÂMPEAN, preºedintele sindicatului MUNTELE
Cimitirul ”vesel” al Vãii Jiului
Sfintele sãrbãtori ale Paºtelui sã vã aducã binecuvântare, liniºte în suflet, multã bucurie, sãnãtate, sã vã dea puterea de a dãrui ºi ajuta semenii. Minunea Învierii lui Hristos sã vã lumineze calea ºi viaþa!
Ioan TOMA SC REALCOM SA Petroºani
Actualitate 5
Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are, nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestuia. Toþi ºtiu cã în acest fel îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie continuat. Un obicei pe care nici mãcar regimul comunist nu l-a putut face uitat. Acest ritual de împodobire a crucilor este întâlnit în toate cele ºase localitãþi ale zonei Vãii Jiului. În cimitirul Sãlãtruc din Parohia Livezeni este respectat cu sfinþenie. „Cum ne pregãtim de Paºti, aºa trebuie sã ne ocupãm ºi de mormintele celor dragi ºi sã le împodobim crucile. Se pune o basma coloratã pe cruce ºi o icoanã. Basmaua, batista sau ºalul trebuie sã fie cât mai viu colorate, sã arate frumos. Baticul se prinde în patru colþuri, apoi se pun flori, o coroniþã ºi o icoanã”, spune un alt momârlan. Obiceiul este specific locului ºi semnificã grija pentru sufletele morþilor spun localnicii. În noaptea de Înviere oamenii vin la cimitir sã aprindã lumânãri, iar acea noapte este cea mai frumoasã, când cimitirul este cuprins de mii de luminiþe aprinse. „Înainte de Praznicele Împãrãteºti, credincioºii îºi aduc aminte de cei dragi care au trecut dincolo, în veºnicie, ºi materializeazã aceastã dragoste ºi aducere aminte prin împodobirea cimitirelor, crucilor mormintelor. Eu obiºnuiesc sã spun cã cimitirul bisericii din Livezeni Sãlãtruc este o Sãpânþa a Vãii Jiului”, spun ºi preoþii locului. Tot în Sãptãmâna Patimilor, cu toþii ne întoarcem spre religie, iar credincioºii din Valea Jiului vin în cimitire. κi primenesc morminte ºi fiecare crede cã acum este o
perioadã numai bunã pentru aºa ceva. Credincioºii vor reveni aici dupã Înviere, însã, locul trebuie acum amenajat aºa cum se cere. „ În fiecare an vin, miercurea din Sãptãmâna Mare, ca sã întreþin mormântul pãrinþilor mei. Din respect fac asta. Curãþ mormântul ºi sap florile ca sã strãluceascã dupã Paºti, când revin cu familia în acest loc”, a spus unul dintre cei care fãcea curãþenie la unul dintre mormintele din cimitirul Bisericii Sfântul Gheorghe, de pe Sãlãtruc, un sat de munte, de la poalele Parângului. Preoþii spun cã acum, oamenii profitã de vremea bunã ºi vin în cimitire, la locurile de veci, pentru a le primeni. Este un moment de aducere aminte, mai ales cã la noi, momârlanii, în special, þin la
Emil PÃRÃU COMEXIM R LUPENI
tradiþia de a reveni dupã Paºti în acest loc în care se odihnesc rudele lor. „Trebuie sã înþelegem cu toþii cã mormântul în sine este un loc sfânt, pentru cã groapa se sfinþeºte ºi crucea este sfinþitã de cãtre un preot ºi atunci, locul unde odihnesc cei dragi nouã, trupeºte vorbind, trebuie sã se bucure de o îngrijire mai aparte. Asta se întâmplã acum, în Sãptãmâna Mare ºi dupã Paºti. Oamenii vin la morminte, pe care le pun la punct, fac curat, aprind o lumânare ºi îºi amintesc de cei dragi. Este o perioadã în care ar fi bine sã facem cu toþii acest lucru”, a spus Ciprian Marton, preot ortodox, care slujeºte în acest loc. Pãrintele Ciprian este unul dintre cei care luptã ca tradiþia sã învingã. Localnicii de la noi îºi împodobesc crucile mormintelor, însã, tradiþia ar trebui respectatã ºi de cei care îi urmeazã. Pãrintele spune cã, la orice mormânt, ideal este sã pui o cruce din lemn ºi ideal ar fi ca asta sã fie valabil în toate cimitirele ce devin, pe zi ce trece, mai groteºti, din cauza celor ce fac din locurile de veci adevãrate kitschuri. „Ar fi bine sã ne întoarcem la tradiþional, la ceea ce este specific poporului nostru. Eu am vãzut un lucru, care m-a marcat, la înmormântarea Regelui Mihai, unde crucea pe care, cu siguranþã, el a ales-o, era una tradiþional româneascã, simplã, din lemn. Ar fi bine sã nu mai punem tot felul de kitsch-uri la mormânt ºi sã mergem pe ceea ce este specific: lemn, piatrã”, a completat pãrintele Ciprian Marton. Momârlanii sunt cei care îºi primenesc mormintele, împodobindu-le, iar în aceste zile cimitirele sunt pline de oameni harnici. Vor reveni cu toþii, dupã sãrbãtori, încã din primele zile, când chiar în aceste locuri, vor da de pomanã. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
Radu SORIN Rectorul Universitãþii din Petroºani
RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!
4 Actualitate
Nedeile se pornesc în aºezãrile momârlãneºti n Valea Jiului, imediat dupã Îterminarea Postului Mare, din prima zi de Paºti se pornesc nedeile strãmoºeºti.
În funcþie de aºezare momârlanii ºi-au stabilit ziua în care sã þinã aceastã sãrbãtoare, în aºa fel încât sã nu coincidã cu o alta a altei aºezãri de momârlani din Valea Jiului. Motivul este unul simplu: în acest fel toatã suflarea poate participa la serbare. Manifestarea a începe dis de dimineaþã,
când se strâng grupuri de prieteni ºi rude ale gospodarilor care pregãtesc masa, dar ºi bucatele specifice pentru petrecere. „Credincioºii localnici aduc ºi jertfesc animale de bunã voie, fãcând praznic, la care invitã apoi pe toþi doritorii. Oamenii sunt serviþi cu bucate tradiþionale, cu ciorbã sau tocãniþã de batal, varzã cãlitã ºi, mai ales, pãsatul cu brânzã cu colac ºi un pahar de vin”, spun momârlanii. Bucatele sunt tradiþionale ºi preparate
dupã reþeta lãsatã cu limbã de moarte de strãmoºi. Pentru cã este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la nedeie poate participa oricine are bunãvoinþã spun momârlanii. Nici sãracii nu sunt uitaþi, iar cu cât sunt mai mulþi cu atât bucuria este mai mare pentru cã de Paºti trebuie sã se dea ºi de pomanã, iar nedeia este un bun prilej pentru a aduce o bucurie, dar ºi o masã caldã celor nevoiaºi. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Aprilie 2018
U
n cimitir din Valea Jiului se transformã într-un loc plin de culoare, la fel cum este ºi cimitirul vesel din Sãpânþa.
Paºte Fericit! Mircea-Flaviu Bobora, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Sãrbãtoarea Paºtelui sã vã aducã liniºte sufleteascã, belºug ºi speranþã de mai bine.
Paºte Fericit! Daniel-Costel Andronache,
Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Pentru a înþelege sacrificiul suprem, trebuie sã fim mai buni, mai iertãtori, mai îngãduitori, mai înþelepþi, mereu cu lumina în suflet, gânduri ºi simþiri.
Hristos a Înviat! Sorin Adrian Vasilescu,
Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Darius CÂMPEAN, preºedintele sindicatului MUNTELE
Cimitirul ”vesel” al Vãii Jiului
Sfintele sãrbãtori ale Paºtelui sã vã aducã binecuvântare, liniºte în suflet, multã bucurie, sãnãtate, sã vã dea puterea de a dãrui ºi ajuta semenii. Minunea Învierii lui Hristos sã vã lumineze calea ºi viaþa!
Ioan TOMA SC REALCOM SA Petroºani
Actualitate 5
Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are, nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestuia. Toþi ºtiu cã în acest fel îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie continuat. Un obicei pe care nici mãcar regimul comunist nu l-a putut face uitat. Acest ritual de împodobire a crucilor este întâlnit în toate cele ºase localitãþi ale zonei Vãii Jiului. În cimitirul Sãlãtruc din Parohia Livezeni este respectat cu sfinþenie. „Cum ne pregãtim de Paºti, aºa trebuie sã ne ocupãm ºi de mormintele celor dragi ºi sã le împodobim crucile. Se pune o basma coloratã pe cruce ºi o icoanã. Basmaua, batista sau ºalul trebuie sã fie cât mai viu colorate, sã arate frumos. Baticul se prinde în patru colþuri, apoi se pun flori, o coroniþã ºi o icoanã”, spune un alt momârlan. Obiceiul este specific locului ºi semnificã grija pentru sufletele morþilor spun localnicii. În noaptea de Înviere oamenii vin la cimitir sã aprindã lumânãri, iar acea noapte este cea mai frumoasã, când cimitirul este cuprins de mii de luminiþe aprinse. „Înainte de Praznicele Împãrãteºti, credincioºii îºi aduc aminte de cei dragi care au trecut dincolo, în veºnicie, ºi materializeazã aceastã dragoste ºi aducere aminte prin împodobirea cimitirelor, crucilor mormintelor. Eu obiºnuiesc sã spun cã cimitirul bisericii din Livezeni Sãlãtruc este o Sãpânþa a Vãii Jiului”, spun ºi preoþii locului. Tot în Sãptãmâna Patimilor, cu toþii ne întoarcem spre religie, iar credincioºii din Valea Jiului vin în cimitire. κi primenesc morminte ºi fiecare crede cã acum este o
perioadã numai bunã pentru aºa ceva. Credincioºii vor reveni aici dupã Înviere, însã, locul trebuie acum amenajat aºa cum se cere. „ În fiecare an vin, miercurea din Sãptãmâna Mare, ca sã întreþin mormântul pãrinþilor mei. Din respect fac asta. Curãþ mormântul ºi sap florile ca sã strãluceascã dupã Paºti, când revin cu familia în acest loc”, a spus unul dintre cei care fãcea curãþenie la unul dintre mormintele din cimitirul Bisericii Sfântul Gheorghe, de pe Sãlãtruc, un sat de munte, de la poalele Parângului. Preoþii spun cã acum, oamenii profitã de vremea bunã ºi vin în cimitire, la locurile de veci, pentru a le primeni. Este un moment de aducere aminte, mai ales cã la noi, momârlanii, în special, þin la
Emil PÃRÃU COMEXIM R LUPENI
tradiþia de a reveni dupã Paºti în acest loc în care se odihnesc rudele lor. „Trebuie sã înþelegem cu toþii cã mormântul în sine este un loc sfânt, pentru cã groapa se sfinþeºte ºi crucea este sfinþitã de cãtre un preot ºi atunci, locul unde odihnesc cei dragi nouã, trupeºte vorbind, trebuie sã se bucure de o îngrijire mai aparte. Asta se întâmplã acum, în Sãptãmâna Mare ºi dupã Paºti. Oamenii vin la morminte, pe care le pun la punct, fac curat, aprind o lumânare ºi îºi amintesc de cei dragi. Este o perioadã în care ar fi bine sã facem cu toþii acest lucru”, a spus Ciprian Marton, preot ortodox, care slujeºte în acest loc. Pãrintele Ciprian este unul dintre cei care luptã ca tradiþia sã învingã. Localnicii de la noi îºi împodobesc crucile mormintelor, însã, tradiþia ar trebui respectatã ºi de cei care îi urmeazã. Pãrintele spune cã, la orice mormânt, ideal este sã pui o cruce din lemn ºi ideal ar fi ca asta sã fie valabil în toate cimitirele ce devin, pe zi ce trece, mai groteºti, din cauza celor ce fac din locurile de veci adevãrate kitschuri. „Ar fi bine sã ne întoarcem la tradiþional, la ceea ce este specific poporului nostru. Eu am vãzut un lucru, care m-a marcat, la înmormântarea Regelui Mihai, unde crucea pe care, cu siguranþã, el a ales-o, era una tradiþional româneascã, simplã, din lemn. Ar fi bine sã nu mai punem tot felul de kitsch-uri la mormânt ºi sã mergem pe ceea ce este specific: lemn, piatrã”, a completat pãrintele Ciprian Marton. Momârlanii sunt cei care îºi primenesc mormintele, împodobindu-le, iar în aceste zile cimitirele sunt pline de oameni harnici. Vor reveni cu toþii, dupã sãrbãtori, încã din primele zile, când chiar în aceste locuri, vor da de pomanã. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
Radu SORIN Rectorul Universitãþii din Petroºani
RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!
6 Actualitate
Acte de vandalism în toiul nopþii
M
ai multe coºuri de gunoi au fost incendiate, noaptea trecutã, în municipiul Lupeni. Autoritãþile locale îi cautã acum pe fãptaºi ºi fac apel la cetãþeni. Nu este pentru prima datã, când în localitate sunt comise astfel de fapte. “Deºi Primãria face eforturi pentru modernizarea localitãþii ºi pentru asigurarea
curãþeniei, sunt cetãþeni rãu voitori. În cursul acestei dimineþi au fost incendiaþi ºi grav deterioraþi mai mulþi recipienþi de colectare a gunoiului menajer”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cetãþenii s-au plâns în repetate rânduri de faptul cã nu este pãstratã curãþenia în localitate. Poliþia Localã din Lupeni a aplicat zeci de sancþiuni persoanelor care au fost identificate cã aruncã gunoiul de pe geam sau în la voia întâmplãrii. 500 de lei este amenda în aceste cazuri. În Lupeni au fost amenajate mai multe platforme pentru depozitarea gunoiului menajer. Monika BACIU
Iniþiativã cetãþeneascã M ai mulþi tãtici din Vulcan au luat iniþiativa ºi au reparat locurile de joacã dintr-un parc.
“Noi suntem schimbarea”, asta spun câþiva vulcãneni, care au decis sã treacã la fapte. ªi-au propus ca prin puterea exemplului sã schimbe aspectul localitãþii. S-au sãturat sã aºtepte ca autoritãþile sã ia mãsuri, astfel cã tinerii tãtici au pus mânã de la mânã ºi s-au apucat de lucru. “Acum un an am prezentat problema parcului de la grãdiniþã care reprezenta un real pericol pentru copiii noºtri, dar autoritãþile nu au luat nicio mãsurã. Aºa cã am decis împreunã cu câþiva tineri ºi tãtici, sã luãm noi atitudine ºi sã
fim noi schimbarea de care este atât de nevoie în acest oraº. Aºa cã de azi ne-am apucat de repararea pãrculeþului iar mâine îl vom vopsi. Vor urma ºi alte proiecte frumoase ºi vã îndemn pe toþi cã sã faceþi parte ºi sã vã implicaþi alãturi de noi”, spune Florin Govor, consilier local independent. În doar câteva ore ºi cu o investiþie minimã, tinerii din Vulcan au schimbat tãbliile la leagãne ºi tobogane.
Oana Magdalena ªchiopu este Campioanã Naþionalã la ªah Clasic – Fete 12 ani!
L
Participã 597 de ºahiºti de la aproape toate cluburile de ºah din þarã. Competiþia se desfãºoarã pe categoriile de vârstã: 8 ani, 10 ani, 12 ani, 14 ani, 16 ani, 18 ani, 20 de ani, separat fete / bãieþi. Ostilitãþile se disputã pe durata a 9 runde pe secþiunile: - ºah clasic (90 min./40 mutãri + 15 min.KO + 30 sec./mutare ) - ºah rapid (15 min./jucãtor +12 sec./mutare) - ºah blitz ( 3
min./jucãtor + 2 sec./mutare) - dezlegãri. La încheierea competiþiei de ºah clasic, cu 6 victorii, 3 remize, nici o înfrângere, Oana Magdalena ªchiopu câºtigat una dintre cele mai echilibrate grupe ºi a obþinut titlul de campioanã la categoria Fete – 12 ani! Oana a obþinut foarte multe rezultate meritorii la competiþiile naþionale de ºah: campioanã naþionalã la ºah
blitz, vicecampioanã naþionalã la ºah rapid, campioanã naþionalã la ºah individual ºcolar, campioanã naþionalã la ºah ºcolar pe echipe; campioanã naþionalã pe echipe – fete, campioanã naþionalã pe echipe – mixte. Cu toate acestea, acesta este primul titlu de campioanã la ºah clasic individual ºi este cel mai preþios câºtigat de pânã acum, titlu care îi va dã dreptul sã participe la
Centru de colectare a lânii, la Simeria
C
iobanii din Valea Jiului pot valorifica, de acum, lâna. Ministerul Agriculturii a dat un acord favorabil pentru înfiinþarea unui centru de colectare a lânii de oaie la Simeria. Crescãtorii de ovine primesc ºi bani pentru lânã.
„Crescãtorii de ovine înscriºi în schema de Monika BACIU Ajutor de minimis în conformitate cu HG 500/2017 ºi cu Legea 70/2018, au posibilitatea sã predea întreaga cantitate de lâna de care dispun, la acest Centru de colectare”, aratã informarea. Existã însã anumite condiþii care trebuie îndeplinite.
Performanþã de excepþie pentru ºahul vulcãnean!
a Cãciulata, în perioada 26 martie – 6 aprilie 2018 se desfãºoarã Campionatele Naþionale Individuale de ªah pentru Copii ºi Juniori.
Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Aprilie 2018
Campionatele Mondiale din Spania, cu sprijinul financiar al Federaþiei Române de ªah. Performanþa Oanei ªchiopu este prima de acest nivel obþinutã de un ºahist din Valea Jiului dupã cele obþinute de regretata Cristina Foiºor (Bãdulescu) ºi de bine-cunoscuta Daria Viºãnescu. Oana ªchiopu este un ºahist cu dublã legitimare, la CSM Mihai Viteazu Vulcan ºi la CSª nr. 1 Timiºoara. Este pregãtitã de antrenorul Alin Apostu (CSM Mihai Viteazu Vulcan) ºi de antrenorul emerit Corneliu Pãscãlãu (CSª nr. 1 Timiºoara). În condiþiile specifice de practicare a ºahului (printre altele, duratã foarte mare de desfãºurare a competiþi-
ilor), dubla legitimare este o metodã aprobatã ºi susþinutã de Federaþia Românã de ªah pentru susþinerea copiilor talentaþi. Clubul din Vulcan ºi cel de pe Bega ºi-au unit eforturile pentru pregãtirea câtorva ºahiºti talentaþi din Vulcan: Oana ªchiopu, Diana Petculescu, Eduard Berechet ºi
„Lâna de culoare albã, fãrã ciulini ºi balega, tunsa cojoc va fi achiziþionata la un preþ stabilit funcþie de calitatea acesteia. Lâna de altã culoare va fi cântãritã ºi consemnata separat pe documentele întocmite la preluare”, mai aratã informarea. La predarea lânii persoanele juridice vor emite facturi pentru cantitatea de lâna predatã, care vor fi confirmate de primire de cãtre colectorul autorizat, iar persoanele fizice vor prezenta carnetul de comercializare, în care se va consemna cantitatea de lâna predatã. Colectorul va efectua plata lânii preluate în numerar sau prin virament bancar. Monika BACIU David Rãdoi. Dupã multe rezultate de nivel zonal, regional ºi naþional, titlul de Campioanã Naþionalã la ªah Clasic Individual Fete 12 ani este cel mai prestigios rezultat al acestei colaborãri. Dorel ªchiopu, preºedinte Secþia de ªah CSM Mihai Viteazu -Vulcan
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Aprilie 2018
Dizabilitãþi transformate în abilitãþi A
sta demonstreazã copiii de la Casa Pollicino, acolo unde au început pregãtirile de Paºte. Copiii au vopsit, astãzi, ouãle.
Nu mai este nicio surprizã faptul cã alãturi de cei mici s-a aflat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, cel care ºi-a fãcut un obicei de a petrece câteva clipe în preajma copiilor. Cu nerãbdare, dar ºi mult entuziasm, cei mici au demonstrat cã dizabilitãþile de care suferã nu îi împiedicã sã fie creativi ºi de un real folos.
“În aºteptarea marelui praznic al ortodoxiei, aºa cum se cuvine, de 10 ani, de când Casa Pollicino existã, în sãptãmâna mare obiºnuim sã ne pregãtim pentru întâmpinarea Învierii Mântuitorului. Astãzi,
este ziua în care Casa Pollicino, împreunã cu copiii, coloreazã ouãle ºi începem sã ne pregãtim temeinic pentru marea sãrbãtoare”, a spus Florentina Presecan, directorul Casei Pollicino.
Procesiunea care face din Straja un adevãrat loc de pelerinaj
M
Evaluarea efectivelor de carnivore în vederea pregãtirii cotelor/ derogãrilor de vânãtoare pentru speciile de interes cinegetic/specii strict protejate
A
nual, în perioada martie-mai, APM Hunedoara evalueazã efectivele de carnivore în vederea pregãtirii cotelor/derogãrilor de vânãtoare pentru speciile de interes cinegetic/specii strict protejate ºi le transmite Ministerului Mediului. Aceastã activitate este transparentã ºi se face cu participarea tuturor factorilor interesaþi (APM, gestionari de fonduri cinegetice, ONG-uri, etc). În acest sens, toate persoanele sau entitãþile interesate pot consulta calendarul postat pe site-ul APM Hunedoara:http://apmhd.anpm.ro/ Biodiversitate/Informaþii biodiversitate/Evaluãri carnivore. În judeþul Hunedoara existã 30 gestionari de fonduri de vânãtoare care administreazã cele 70 de fonduri cinegetice. În anul 2017 APM Hunedoara a
Alãturi de copii s-a aflat ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, cel care în fiecare an participã la acest eveniment. “Suntem, din nou, la Pollicino, unde în
fiecare an vin cu mare drag la astfel de momente. Astãzi se vopsesc ouãle ºi alãturi de cei mici facem aceastã operaþiune destul de complicatã, dar e o mare bucurie sã fim împreunã ºi cu aceastã ocazie”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
emis 15 autorizaþii de mediu pentru cote de vânãtoare pentru specii de interes cinegetic ºi 3 autorizaþii de mediu pentru derogãri la specii strict protejate pentru: castor-derogare în scop ºtiinþific, capturare-relocare lilieci, urs-pagube pe fondul cinegetic 54. Evaluarea efectivelor de carnivore în vederea pregãtirii cotelor/derogãrilor de vânãtoare pentru speciile de interes cinegetic/specii strict protejate este o activitate controversata, astfel încât unele asociaþii considerã cã cotele ºi derogãrile de vânãtoare sunt insuficiente, iar ONG-urile contestã vânãtoarea ºi o considerã ca fiind un atac la biodiversitate. Speciile de interes cinegetic pentru care se alocã cote de vânãtoare sunt: mistreþ, iepure, vulpe, cãprior, fazan, cerb, etc. Speciile strict protejate pentru care se acordã derogãri sunt: urs, lup, râs, pisicã sãlbaticã. În anul 2017, reprezentanþii APM Hunedoara au participat la 36 de Comisii pentru constatarea ºi evaluarea pagubelor produse de speciile de faunã de interes cinegetic la culturi agricole, silvice sau animalelor domestice, convocate de UAT-uri ca urmare a reclamaþiilor depuse de cetãþeni.
anifestarea organizatã în Vinerea Mare a devenit atât de popularã încât aduce pelerini din mai toate colþurile þãrii. Aºa se face cã mii de credincioºi iau parte la procesiunea care reediteazã chinurile Mântuitorului pe „Drumul Crucii“.
Petroºani. Aproape 100 de copii au ajutat la vopsirea ouãlor de Paºti. Cu mic, cu mare fiecare ºi-a arãtat priceperea ºi talentul, iar ouãle vopsite sunt opere de artã realizate cu mânuþele unor copii speciali. Monika BACIU
kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitudine. Credincioºii duc pe braþe ºi umeri sau însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme. Procesiunea religioasã începe de la orele amiezii, din centrul municipiului Lupeni unde cãlugãrii schitului din Straja dar ºi cei de la Mânãstirea Lainici se roagã ºi þin o slujbã pentru participanþi. Pelerinajul imitã fidel drumul parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstignirii pe cruce. ”Prin Drumul Crucii se încearcã rememorarea suferinþei la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre”, spunea Emil Pãrãu, organizatorul acestei procesiuni religioase. Maximilian GÂNJU
În Vinerea Mare, pornind de la poalele Munþilor Vâlcan ºi pânã în inima Staþiunii Straja, se desfãºoarã un pelerinaj ortodox unic în România, la care participã deopotrivã turiºti, credincioºi din zone îndepãrtate ale þãrii, cât ºi localnici. Se împlinesc 19 ani de când s-a pornit acest pelerinaj devenit tradiþie în Valea Jiului. „Drumul Crucii” cum este numit pelerinajul presupune parcurgerea unui traseu de zece
Personalul MAI primeºte banii înainte de Paºti
Î
ntreg personalul MAI va primi la data de 5 aprilie a.c., norma de hranã cuvenitã pentru luna aprilie, în valoare de aprox. 960 de lei pentru poliþiºti ºi militari ºi 750 de lei pentru personal contractual, la care se adaugã ºi cota pe aceastã lunã din norma de echipament, cca. 240 de lei.
În urma consultãrii unitãþilor a rezultat cã Agenþia pentru Protecþia aceastã abordare – de Mediului Hunedoara platã parþialã a drepturilor Compartiment Relaþii Publice salariale anterior sãrbãto-
rilor de Paºte – va asigura atât acoperirea unor nevoi de moment ale angajaþilor, dar ºi evitarea unei perioade mult prea mari între zilele de platã a salariilor angajaþilor (într-o astfel de situaþie ar fi fost vorba de 39 de zile). În MAI plata salariilor se face în mod normal în ziua de 14 a lunii.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Aprilie 2018
Henþ cu mâna
la „catedrã” de profesorul Zinedine „Zizou” Zidane, cel care a mai parafat împreunã cu elevii sãi o filã despre poezia fotbalului. Echipa din capitala Spaniei a predat încã o lecþie la nivel continetal, cu senzaþia cã e din ce în ce mai greu de atins perfecþiunea.
Caligrafia lui „Zizou” Lecþie de fotbal planetar, acum douã zile la „Stadion Comunale” la Torino, în Liga Campionilor. S-a predat ca la ºcoalã, cu Kroos, Marcelo, Isco, Sergiu
Romos ºi peste toþi, Cristiano Ronaldo: Juventus - Real Madrid 0-3! Sã-i zicem umilinþã? Ori neputinþã? Nu, pur ºi simplu o lecþie de caligrafie pe gazon, coordonatã de
Fotbal, Liga a III-a
„Bombe” în etapa a 19-a
Douã dintre urmãritoarele liderului au pierdut în etapa de marþi: CSM Lugoj a cedat în min. 88, 0-1 la C.S.M. Reºiþa, iar CSU II Craiova, pe teren propriu, AFC Hermannstadt II, scor 1-2.
ETAPA XX ªirineasa Cetate Deva 2-2 Millenium Giarmata - Internaþional Bãleºti 3-0 ªoimii Lipova - Naþional Sebiº 0-1 CS U Craiova 2 - Hermannstadt 1-2 ACS Ghiroda - Gloria Lunca 2-0 CSM ªcolar Reºiþa - CSM Lugoj 1-0 Becicherecu Mic - ACSO Filiaºi 0-6
Scorul etapei Nouva Mama Mia CSO Filiaºi, 0-6!? Diferenþa de puncte dintre Liderul A.C.S. ªirineasa ºi CSM Reºiþa este acum de zece puncte.
0... „Cetate” greu de cucerit Surprins de replica Devei, liderul A.C.S. ªirineasa s-a trezit condus cu 1-0, prin acel „euro gol” reuþit de ex-lupeneanul Robert Cristian. A.C.S. ªirineasa se trezeºte abea în minutul 34, când din 6 m, Dragu îl ia la þintã pe portarul Apostol, cinci minute mai târziu, Soenac punându-l din nou la încercare pe goal-keeper-ul devean, cu un ºut frumos de la 35 m. La reluare, Honciu (min. 62 nimereºte transversala, apoi deveanul Chirlejan poate înscrie, dar se opune portarul Bogdan Miron.
Dar acest grup unit din Peninsula Ibericã devine din ce în ce mai evident cã numai un accident nefericit i-ar putea frustra de un nou trofeu continental. Pasul spre semifinalã este ca ºi fãcut. Sã vinã returul. În sãptãmâna Luminatã.
A.C.S. ªirineasa Cetate Deva 2-2 A.C.S. ªirineasa (antr. Cristian Dulca) Bg. Miron - Gruia, Lung, Ispas, Drugã Honciu (min. 70 Cocinã) - Stoenac , Gunie, Zaina (min. 46 Þârã) - Dragu, Mansour. Cetate Deva (antr. Sorin Cornea) Apostol - Coteþ, Boldea, Al. Doboº, I. Tãtaru Soit, M. Lupu (min. 85 Moþ), Cornea, R. Cristian (min. 80 Voineag) - Tornvai (min. 58 Chirleºan), Deda (min. 88 Bãrculeþ) Arbitri: Claudiu Giorgiu - Cluj Dragoº Lunca - Cluj Paul Pojar - Cluj Obs. FRF: Florian Mierea - Timiºoara Viorel Voicu - Caracal Spectatori: 800 GOLURI: 0-1: Robert Cristian - ºut imparabil la vinclu de la 35 m; 1-1: Cocinã din 2 m.; 1-2: Chirleºan ºut razant de la 10 m.; 2-2: C. Þârã ºut imparabil sub barã de la 7 m. Egalarea vine, totuºi, în minutul 76, ªirineasa prinde aripi, Cocinã - inspiratã schimbare - trimite razant (min. 81) de la
Cãtãlin Þârã, schimbarea cu noroc în atacul ªirinesei
Fotoreportaj
DE TREI ORI PINTILII Sãptãmâna trecutã internaþionalul Mihai Pintilii (33 ani), fost la Jiul Petroºani în anii 2006-2009 a fost prezent la Petroºani, la un meci de campionat al Jiului. L-am surprins în trei ipostaze.
10 m, apoi oaspeþii (min. 83) profitã de debandada din apãrarea gazdelor ºi fac 1-2! Cãtãlin Þârã (min. 87) se dovedeºte a fi o altã schimbare inspiratã, el fiind autorul golului egalizator de 2-2. Una peste alta, o partidã în care cei de la A.C.S. ªirineasa s-au izbit de „Zidul” Cetãþii Deva, lipsa de atitudine fiind factorul determinat al acestui eºec.
Paginã realizatã de Genu TUÞU