Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1542
Cronica Vãii Jiului Luni, 2 Aprilie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Proxenet condamnat în Italia, prins în Hunedoara
U
n bãrbat de 33 de ani, din Petrila, a fost prins de poliþiºti, pe numele acestuia fiind emis un mandat de arestare internaþionalã emis de autoritãþile din Italia. Individul a fost arestat de Curtea de Apel Alba Iulia.
Petrileanul a fost condamnat în Italia pentru proxenetism ºi tâlhãrie. ”Acesta a fost condamnat în Italia la 7 ani ºi 4 luni de închisoare (din care i-au mai rãmas de executat 4 ani, 7 luni ºi 23 de zile), pentru comiterea, pe teritoriul statului italian, a infracþiunilor de proxenetism ºi tâlhãrie. Magistraþii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba-Iulia au emis pe numele bãrbatului ordonanþã de reþinere, iar Curtea de Apel Alba Iulia a dispus arestarea provizorie în vederea predãrii a persoanei solicitate, M. F, pe o
perioadã de 15 zile, începând cu data de 30.03.2018 ºi pânã la data de 13.04.2018, inclusiv. Totodatã, completul Curþii de Apel Alba Iulia a cerut parchetului sã depunã la dosar traducerea mandatului european de arestare emis pe numele suspectului, însã decizia poate fi contestatã de individ. M. Florin se aflã încarcerat la Centrul de reþinere ºi arestare preventivã din cadrul Poliþiei Municipiului Deva ºi ar urma sã fie preluat de italieni, pentru a-ºi executa restul de pedeapsã, dupã jumãtatea lunii aprilie. Maximilian GÂNJU
Consilier local: “Sunt patroni în Petroºani care se lãfãie în maºini scumpe ºi sunt datori la primãrie”
30
de firme datoreazã bugetului local de la Petroºani peste 13 milioane de lei. În cazul unora datoriile sunt mai vechi de trei an. Restanþele contribuabililor la bugetul local al municipiului Petroºani au nãscut controverse în rândul consilierilor locali. Aceºtia au vrut sã afle care au fost demersurile iniþiate de cei de la Serviciul de Recuperare din cadrul Serviciului de Impozite ºi Taxe Locale pentru recuperarea creanþelor. >>> PAGINA A 5-A
I s-a pus pata pe maºinile altora ânãrul care furase T mai multe
autoturisme pentru a se plimba cu ele ºi a-ºi vizita iubita, la Orãºtie, a comis-o din nou. De aceastã datã a ºi fãcut praf una dintre maºini dupã ce s-a izbit cu ea de un stâlp la Geoagiu. Bãrbatul de 20 de ani, din Cugir, are la activ nu mai puþin de nouã autoturisme furate ºi este cercetat pentru furt în scop de
folosinþã ºi conducere fãrã permis. Deºi a comis aceeaºi infracþiune imediat dupã ce a scãpat din mâinile anchetatorilor, tânãrul a fost cercetat în continuare sub control judiciar. Acum are ºanse mari sã fie arestat, dupã ce poliþiºtii au alertat parchetul ºi instanþa de judecatã cu privire la încãlcarea condiþiilor mãsurii preventive. Individul a furat zilele trecute douã autoturisme ºi le-a condus fãrã permis
pânã în Deva ºi Geoagiu. ”Din primele cercetãri efectuate, poliþiºtii au stabilit cã, în noaptea de 27/28.01.2018, în jurul orelor 01.30, folosind chei potrivite, tânãrul ar fi sustras un autoturism ce aparþine unui bãrbat din Cugir, pe care l-ar fi condus pânã în localitatea Geoagiu, judeþul Hunedoara, unde l-a avariat, intrând cu el într-un stâlp. Ulterior l-a condus pânã în localitatea Vinerea, unde l-ar fi aban-
donat ºi de unde ar fi sustras un alt autoturism cu care s-ar fi deplasat pânã în Deva. La întoarcerea din Deva, tânãrul a fost depistat de poliþiºti, care au constatat cã este acelaºi ce mai este cercetat pentru alte
3 furturi de autoturisme, în scop de folosinþã, comise de la începutul anului, din diverse locaþii din Cugir ºi care are instituitã mãsura preventivã a controlului judiciar”, spun anchetatorii. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Aprilie 2018
Nu mai acceptã spãrturi. Lucrãrile la canalizare, vor fi efectuate de Apa Serv doar cu foreze U rmãtoarele lucrãri pe care ApaServ Valea Jiului le va executa în municipiul Petroºani vor fi fãcute cu foreze. Autoritãþile locale nu mai vor ca drumurile sã fie sparte.
A existat o situaþie în care municipalitatea de la Petroºani a fost reclamatã la mai multe instituþii din cauza anumitor lucrãri. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a explicat cã solul trebuie sã se niveleze, iar abia apoi se poate turna asfalt, lucru pe care mulþi dintre cetãþeni nu îl cunosc. “A fost o situaþie în care am schimbat schimbat o conductã pe tronsonul dintre Mol ºi sensul giratoriu cu avion, la care s-a astupat, s-a pus pietriº, iar la douã sãptãmâni se completa ºi a rãmas o denivelare de 3-4 centimetri ºi am fost reclamaþi la Bucureºti,
la Ministerul de Interne, la Radarul drumurilor cã nu se reface carosabilul. Ne reclamã toatã lumea cã nu reparãm drumul”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ApaServ Valea Jiului trebuie sã aducã la starea iniþialã ºi tronsonul de drum de la Lascãr. Alte 29 de puncte trebuie refãcute numai în Petroºani. “Acum, ce s-a deteriorat de la Lascãr încolo e responsabilitatea ApaServ pentru cã ei sunt concesionarii acestor reþele. Sunt încã 29 de
puncte în care au intervenit ºi trebuie refãcute”, a mai spus sursa citatã. Consilierii sunt nemulþumiþi de calitatea lucrãrilor. Aceºtia reclamã faptul cã în zonele în care au
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN ANUNÞ LICITAÞIE
Consiliul Local al municipiului Vulcan cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31, jud. Hunedoara, tel.0254-570340, fax.0254-571910, e-mail:primvulcan@yahoo.com, cod fiscal: 4375267, scoate la licitaþie publicã pentru concesionare, terenul ce aparþine domeniului public al municipiului Vulcan, în suprafaþã de 577mp, situat în Vulcan, str. ªt.O.Iosif, înscris în C.F. nr.62066 Vulcan, nr. cadastral 62066, în vederea amenajãrii unei parcãri aferente blocului colectiv de locuinþe, proprietate particularã. Durata concesiunii este de 49 ani. Persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire pe suport de hârtie începând cu data de 12.04.2018.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Documentaþia de atribuire se poate obþine de la Direcþia administrarea domeniului public ºiprivat, etajul II, camera 32 din cadrul Primãriei municipiului Vulcan. Costul documentaþiei de atribuire este de 20 lei iar garanþia de participare este de 300 lei. Plata se va face în numerar la casieria Primãriei municipiului Vulcan. Preþul de pornire al licitaþiei este de 773,20lei/an. Data limitã de depunere a ofertelor este de 23.04.2018 ora 12.00 Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor este de 20.04.2018. Adresa de depunere a ofertelor este: Primãria municipiului Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, jud. Hunedoara, cod poºtal 336200. Ofertele se depun într-un singur exemplar. ªedinþa publicã de deschidere a ofertelor va avea loc la data de 24.04.2018 ora 10.00 la sediul Primãriei municipiului Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, cam 17. Anunþul de licitaþie a fost transmis spre publicare la data de 30.03.2018. PRIMAR, ing. GHEORGHE ILE
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
lucrãri. Le aprobãm cu maximã operativitate, dar ce au distrus trebuie sã aducã la forma iniþialã. (...) Trebuiau sã aducã la forma iniþialã, nimic nu aratã la forma iniþialã cum a fost înainte”, a spus consilierul local Ioan Rus. Pentru a nu se mai confrunta cu astfel de situaþii, autoritãþile locale de la Petroºani le-au impus celor de la ApaServ noi condiþii. “Pentru etapa a douã noi am impus ca subtraversãrile sã se facã prin forare, nu se va mai sãpa niciun drum. Totul se face prin forare. ºi-au cumpãrat foreze, iar noi o sã fim mult mai atenþi la felul în care se desfãºoarã lucrãrile”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Oficialii de la comercializeazã ApaServ
PETROªANI
Director:
z
intervenit cei de la Ape pentru a remedia avariile, nu s-au mai refãcut drumurile. “Noi din dorinþa de a face niºte lucruri aprobãm celor care fac traversãri, subtraversãri, canalizãri
susþin cã foreza va fi utilizatã în anumite condiþii. “Foreza este pentru lucrãrile noastre personale, proprii. Nu va mai fi deranj fiindcã am fãcut în aºa fel încât, împreunã cu cei de la primãriei, am prins ºi în studiile de fezabilitate ºi proiect, sã mergem cel mai mult pe zona verde ºi numai unde chiar nu se poate sã se acþioneze în zona drumurilor. Vor mai fi locuri, dar oricum s-au înjumãtãþit faþã de lucrãrile precedente”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. ApaServ Valea Jiului a semnat în vara anului trecut un contract de finanþare în valoare de 90 de milioane de euro. În cadrul acestuia vor fi executate mai multe lucrãri. Monika BACIU
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului, Luni 2 Aprilie 2018
Investiþii din resurse proprii C
omplexul Energetic Hunedoara trebuie sã îºi conformeze termocentralele la cerinþele de mediu. Banii ar trebui sã provinã din resurse proprii. Problema la Complexul Energetic Hunedoara este cã nu dispune de fonduri pentru astfel de lucrãri.
T
ermocentrala Paroºeni – 2030
În urma lucrãrilor realizate la termocentrala Paroºeni, aceasta ar putea funcþiona pânã în anul 2030. Lucrãrile sunt realizate în proporþie de 96%, aratã oficialii Ministerului Energiei. “În cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA, la Sucursala Electrocentrale Paroºeni investiþia care vizeazã realizarea unei instalaþii de desulfurare astfel încât sã se încadreze în valoarea limitã de emisie a dioxidului de sulf în gazele de ardere de
400 mg/Nmc ºi investiþia privind sistemul de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii în ºlam dens, este realizatã în proporþie de 96%. Dupã finalizarea acestei investiþii, grupul energetic va funcþiona pânã în anul 2030”, aratã ministerul.
T
ermocentrala Mintia – situaþie criticã Termocentrala de la Mintia este într-o situaþie criticã. Aici nu s-au realizat niciun fel de lucrãri. Termocentrala funcþioneazã în baza unor planuri de tranziþie. “Grupurile energetice nr. 5 ºi nr.6 din
cadrul Sucursalei Electrocentrale Mintia pot funcþiona pânã la data de 30.06.2020 în baza Planului Naþional de Tranziþie. Grupurile nr. 3 ºi nr.4 pot funcþiona pânã la data de 31.12.2018 pe baza Planului Naþional de Tranziþie ºi apoi, pânã în 2030, în condiþiile conformãrii la cerinþele de mediu. În principiu investiþiile din domeniul energetic se fac de cãtre companiile din acest sector din surse proprii sau atrase în numele acestora”, mai aratã oficialii ministerului. Ministerul Energiei susþine cã sunt necesare investiþiile în cadrul complexelor
energetice. “Societãþile Complex Energetic Hunedoara (care exploateazã cãrbune huilã) ºi Complex Energetic Oltenia (care exploateazã cãrbune lignit) au obiective de investiþii urgente finanþate finanþate din surse proprii ºi din surse bancare cu garanþie de stat pentru instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere, instalaþia noncataliticã de reducere a cantitãþii de Nox, investiþii pentru lucrãri de refacere eu mediului pentru fiecare perimetru care se va închide în perioada 2016-2030, ca urmare a scoaterii din
funcþiune a exploatãrilor miniere. La aceste investiþii se adaugã investiþii suplimentare în vederea conformãrii la noile BAT-uri pentru anul 2021, care impun cerinþe ºi mai restrictive pentru emisiile de SO2, Nox ºi particule, ceea ce creazã condiþii
Inovaþiile INSEMEX, premiate la Cluj-Napoca I NSEMEX Petroºani este un pilon ºi pion major în cercetarea româneascã. Inovaþiile prezentate de cercetãtorii de la Petroºani sunt recunoscute la scarã largã. În perioada 21-23 Martie 2018, la Sala Polivalentã din ClujNapoca, s-a desfãºurat unul dintre cele mai importante evenimente din sfera cercetãrii ºi inovãrii
româneºti din zona de vest, ºi anume Salonul Internaþional al Cercetãrii ªtiinþifice, Inovãrii ºi Inventicii “PRO INVENT”. Ajuns la cea de-a XVI-a ediþie, salonul a fost organizat de Universitatea Tehnicã din Cluj–Napoca, sub egida Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii. Peste 400 de invenþii au fost prezentate la Cluj-Napoca, din þãri precum România, Republica Moldova, Iran,
Polonia, Malaezia, Taiwan, Indonezia, Coreea, SUA, Canada. ”Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Explozivã, INCD INSEMEX Petroºani, a participat la acest eveniment cu o serie de inovaþii în domeniul de activitate specific, toate acestea fiind recompensate de cãtre juriul salonului cu Diplome de Excelenþã. Douã dintre
cererile de brevet de invenþie prezentate au obþinut Medalia de Aur, respectiv Medalia de aur cu Menþiune Specialã”, a declarat dr.ing. George Artur Gãman, director general al INCD INSEMEX Petroºani. Lucrãrile cercetãrilor din Valea Jiului, premiate anul acesta la Salonul Internaþional al Cercetãrii ªtiinþifice, Inovãrii ºi
din ce în ce mai dificile pentru sectorul cãrbune”, mai aratã documentul. Problema este cã CEH nu dispune de fondurile necesare pentru realizarea investiþiilor. Nici credite nu poate contracta. Monika BACIU
Inventicii “PRO INVENT” sunt: “metodã de identificare a construcþiilor de aeraj critice la nivelul unei reþele complexe de aeraj, colectiv: dr. ing. Doru Cioclea, dr. ing. Nicolae Ianc, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing. Constantin Lupu, dr. ing. Emilian Ghicioi, ing. Ion Gherghe, drd. ing. Florin Rãdoi, ing. Adrian Matei, ing. Corneliu Boantã” ºi “Metodã de caracterizare tridimensionalã a atmosferelor explozive, colectiv: dr. ing. Cioclea Doru, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing. Lupu Constantin, dr. ing. Ghicioi Emilian, drd. ing. Gherghe Ion, dr. ing. Darie Marius, drd. ing. Rãdoi Florin, drd. ing. Boantã Corneliu, dr. ing. Ianc Nicolae, drd. ing. Chiuzan Emeric, dr. ing. Tomescu Cristian, drd. ing. Matei Adrian, dr. ing. Morar Marius Simion”. Monika BACIU
4 Actualitate
Sezon prelungit în staþiunile din Valea Jiului
C
abanierii din Staþiunea Parâng au scãzut preþurile la cazare pentru a profita de sezonul prelungit, în condiþiile în care zãpadã naturalã este din belºug ºi se mai poate schia foarte bine cel puþin pânã dupã Paºti. De cealaltã parte, Straja a oferit acces gratuit la unele instalaþii de transport pe cablu. Cum este aproape mijlocul primãverii iar sezonul de schi se cam închide, cabanierii din cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului vor sã-i atragã pe turiºti cu preþuri de extrasezon. Straja a dat startul, iar turiºtii au avut parte deja de o surprizã plãcutã. Emil Pãrãu, principalul investitor din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Aprilie 2018
staþiune, cel care deþine o mare parte a instalaþiilor de transport pe cablu, le-a pus gratuit la dispoziþia vizitatorilor. Tot acesta anunþã ºi alte reduceri sau bonusuri pentru cei care urcã în staþiune. De altfel, reducerile se vor întinde pânã spre începutul lunii mai ºi tot pânã atunci s-ar mai putea schia, chiar dacã nu pe toate pârtiile. Nici de sãrbãtorile pascale ofertele nu sunt de refuzat, iar pe lângã masa tradiþionalã ºi
Cotizaþie amânatã din cauza unui raport nedepus onsilierii locali de la Petroºani C aºteaptã ca reprezentanþii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri sã depunã raportul de activitate aferent anului trecut. Abia dupã ce acest raport va fi depus, va fi aprobatã ºi plata cotizaþiei cãtre Asociaþie. Proiectul a fost amânat în cadrul ºedinþei ordinare. Suma
participarea la ceremoniile religioase, turiºtii se vor putea relaxa pe pârtii sau în drumeþii. „Cred cã Parângul este printre puþinele locuri din þarã unde se poate schia pe zãpadã pânã în mai. Pârtia „B” este deschisã, are o diferenþã de nivel de peste 200 de metri ºi este deservitã de teleschi. Este o diferenþã între zãpadã artificialã ºi cea naturalã, iar schiorii pasionaþi ºtiu acest
de platã se ridicã la 42.000 de lei. În anul 2010 s-a aprobat asocierea Municipiului Petroºani cu Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, precum ºi cu celelalte unitãþi administrativ teritoriale din judeþul Hunedoara, prin consiliile locale ale acestora. ”Prin adresa nr. 1588/2018, ADI << Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor Judeþul Hunedoara >> ne-a informat cu privire la nivelul cotizaþiei pentru anul 2018 ca fiind de 1 leu/ locuitor/ an. Conform datelor furnizate de cãtre Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara, Municipiul Petroºani are la data de 1.07.2017 un numãr de 42.426 locuitori”, aratã documentul. Proiectul de hotãrâre a fost amânat pânã când cei de la ADI Deºeuri depun raportul de activitate. Monika BACIU
lucru. Altfel alunecã ºi-i aºteptãm în Parâng cu mare drag. Ar fi pãcat ca lumea sã nu profite de reducerile din staþiune”, spun cabanierii.
Catolic ºi Paºtele Floriile, pe schiuri
Zãpada a fost perfectã, iar schiorii s-au bucura la Straja de mari reduceri. În weekend-ul care a trecut, turiºtii care au fost aici, au plãtit pentru cele trei zile doar contravaloarea unei zile.
„Dacã în weekend-ul trecut a fsot gratis la Straja ºi au venit mii de schiori, în acesta, am fãcut o reducere de pânã la 70%. Deci, am stabilit 75 de lei pentru 3 zile. Începând de vineri pânã duminicã. Fiecare dintre cabanieri a fãcut reduceri de 30 – 40%”, a spus Emil Pãrãu, unul dintre cei care are ºi instalaþii de transport ºi locuri de cazare, la Straja. Pârtiile sunt încã perfecte, pentru cã a
CFR face reduceri de sãrbãtori C FR anunþã reduceri la cãlãtoriile cu trenul pentru copii ºi elevi.
În contextul vacanþei elevilor prilejuitã de Sãrbãtorile Pascale, CFR Cãlãtori reaminteºte cã pentru cãlãtoria cu trenul, copiii cu vârsta de pânã la 5 ani beneficiazã de transport gratuit, iar cei cu vârsta cuprinsã între 5 ºi 10 ani de 50% reducere din
tariful de transport. Copiii pânã la 10 ani beneficiazã de urmãtoarele facilitãþi pentru cãlãtoria la vagonul clasã (clasa 1 ºi a 2-a): - pânã • la 5 ani împliniþi, dacã nu se cere loc separat, cãlãtoria este gratuitã; - pânã la 5 ani, dacã se cere loc separat, ºi pentru cei între 5 ºi 10 ani împliniþi se acordã reducere 50%; • La trenurile cu regim de rezervare,
nins suficient în ultimul timp, iar sãrbãtorile pot fi fãcute pe pârtia din Straja. În plus, cabanierii au venit cu meniuri adaptate pentru fiecare turist în parte. Asta, pentru cã o parte au sãrbãtorit floriile, iar restul Paºtele. „A nins în ultimele zile foarte mult, aºa încât acum, pe toate pârtiile încã este peste 1 m de zãpadã. E chiar mai multã decât era în luna decembrie”, a mai adãugat Emil Pãrãu. Mii de oameni au urcat la finele sãptãmânii trecute, iar acum douã sãptãmâni, toate instalaþiile de transport au funcþionat gratis. Proprietarii instalaþiilor de teleschi spun cã fac reduceri, aºa încât toatã lumea sã vinã sã schieze ºi sã profite de stratul de zãpadã perfect. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU tariful tichetului de rezervare a locului se plãteºte integral; • Grupurile de minim 20 de copii – inclusiv personalul didactic, medico-sanitar ºi administrativ însoþitor (maxim o persoanã la 10 copii), organizate prin unitatea de învãþãmânt sau prin inspectoratele ºcolare, beneficiazã de o reducere de 50% din tariful tren Regio ºi InterRegio, la clasa a 2-a. Documentele în baza cãrora elevii beneficiazã de reducerea de 50% / gratuitate la cãlãtoria cu trenul sunt: carnetul de elev, care va avea înscris pe prima filã CNP-ul elevului, sau adeverinþa doveditoare pentru elevii claselor pregãtitoare ºi copia certificatului de naºtere, dupã caz, care vor fi vizate pentru anul ºcolar în curs de cãtre conducãtorii unitãþilor de învãþãmânt; Diana MITRACHE
Consilier local: “Sunt patroni în Petroºani care se lãfãie în maºini scumpe ºi sunt datori la primãrie”
30
de firme datoreazã bugetului local de la Petroºani peste 13 milioane de lei. În cazul unora datoriile sunt mai vechi de trei an. Restanþele contribuabililor la bugetul local al municipiului Petroºani au nãscut controverse în rândul consilierilor locali.
Aceºtia au vrut sã afle care au fost demersurile iniþiate de cei de la Serviciul de Recuperare din cadrul Serviciului de Impozite ºi Taxe Locale pentru recuperarea creanþelor. La nivelul persoanelor juridice, taxele ºi impozitele locale sunt plãtite doar în proporþie de 25%. “Care este tactica ºi strategia pentru a recupera aceste sume?”, a întrebat consilierul local, Mihai Barbu. Maricel Ragea, ºeful Serviciului urmãrire, încasare ºi executare silitã a spus cã “25 de firme sunt în insolvenþã sau faliment. 90%
dintre firme sunt în insolvenþã sau faliment”, iar în aceste condiþii este dificilã recuperarea creanþelor de la rãu-platnici. Datoriile societãþilor comerciale aflate în insolvenþã sau faliment sunt atât de mari, încât nici statul care este principalul creditor nu îºi poate recupera banii. “Motivul pentru care ele sunt în aceastã situaþie sunt debitele la bugetul de stat. În condiþiile acestea ar trebui sã ne luãm adio de la aceste debite pentru cã din valorificarea bunurilor, marea majoritate a acestor societãþi au deja bunurile valorificate ºi nici mãcar statul care este creditor prioritar nu reuºeºte sã se îndestuleze. Sã nu ne mai facem speranþe cã vom recupera. Poate la CEH se vor valorifica aceste active, dar la celelalte societãþi... nu o sã mai recuperãm niciodatã. E clar cã nu este vina noastrã. Ceea ce putea domnul Ragea sã facã, bãnuiesc cã a
fãcut. S-a înscris la masa credalã. Nu se vor putea recupera niciodatã aceste debite”, a spus Claudiu Cornea, consilier local. Consilierii locali au fost nemulþumiþi de rãspunsurile primite de la ºeful Serviciului de urmãrire ºi executare silitã. “Sunt patroni în Petroºani care se lãfãie în maºini scumpe ºi sunt datori la primãrie. Pânã acum de ce au fost lãsaþi sã intre în faliment? Domnule Ragea, dacã îmi amintesc bine aþi luat o sumã mare de bani ca premiu pentru recuperarea creanþelor ºi datoriilor. Ce s-a fãcut pânã acum?”, a spus consilierul Milu Vladislav. De cealaltã parte, Valeriu Butulescu a încercat sã îmbuneze situaþia. Acesta considerã cã trebuie þinut cont de mai multe aspecte, printre care factorul uman. “Problema nu este atât de simplã precum pare. Noi nu ne putem
transforma în executori judecãtoreºti. Trebuie o abordare mai elasticã, mai ales cã unele dintre firme sunt în dificultate financiarã. Problema este mai complexã. Noi avem niºte limite în ceea ce priveºte posibilitatea de a recupera. Nu putem sãri peste ei: “banii sau viaþa”, a spus Valeriu Butulescu. 30 de societãþi comerciale datoreazã bugetului local peste 13 milioane de lei. Mai exact, suma ce trebuie recuperatã de la primele 30 de societãþi comerciale este în valoare de 13.423.874, 21 lei. Monika BACIU
Lupeni – capitalã culturalã
200 de spectacole în 22 de luni P
este 50.000 de persoane au trecut pragul Palatului Cultural din municipiului Lupeni. viaþa culturalã din localitate a fost revitalizatã odatã cu reinaugurarea palatului cultural.
Cristian Resmeriþã, în mandatul sãu de primar, a avut un proiect denumit “Lupeni – capitalã culturalã”. Astãzi, la aproape doi ani de la inaugurarea edificiului cultural, autoritãþile locale din Lupeni spun cã acel proiect ºi-a atins scopul. “Palatul am reuºit sã îl dãm în folosinþã acum 22 de luni. A fost un proiect început de fratele meu, Lupeni – capitalã culturalã. Din punct de vedere al eficienþei este maxim. Sã faci 200 de spectacole în 22 de luni. La început multe
dintre spectacole erau pe bazã de invitaþii. Am avut un spectacol cu 40 de lei biletul ºi sala a fost arhiplinã. Au fost undeva la 50.000 de oameni care au cãlcat în acel palat. 50.000 de oameni au trecut prin acel palat cultural. Este o plãcere”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, în cadrul unei emisiuni la Mondo TV.
Mai mult, autoritãþile locale din Lupeni au încheiat un protocol de colaborare ºi cu Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani. Sãptãmânal, pe scena palatului se joacã ºi piese de teatru. Palatul Cultural Lupeni a fost redeschis publicului în 2016, dupã finalizarea lucrãrilor care au costat peste douã milioane. Monika BACIU
RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!
4 Actualitate
Sezon prelungit în staþiunile din Valea Jiului
C
abanierii din Staþiunea Parâng au scãzut preþurile la cazare pentru a profita de sezonul prelungit, în condiþiile în care zãpadã naturalã este din belºug ºi se mai poate schia foarte bine cel puþin pânã dupã Paºti. De cealaltã parte, Straja a oferit acces gratuit la unele instalaþii de transport pe cablu. Cum este aproape mijlocul primãverii iar sezonul de schi se cam închide, cabanierii din cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului vor sã-i atragã pe turiºti cu preþuri de extrasezon. Straja a dat startul, iar turiºtii au avut parte deja de o surprizã plãcutã. Emil Pãrãu, principalul investitor din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Aprilie 2018
staþiune, cel care deþine o mare parte a instalaþiilor de transport pe cablu, le-a pus gratuit la dispoziþia vizitatorilor. Tot acesta anunþã ºi alte reduceri sau bonusuri pentru cei care urcã în staþiune. De altfel, reducerile se vor întinde pânã spre începutul lunii mai ºi tot pânã atunci s-ar mai putea schia, chiar dacã nu pe toate pârtiile. Nici de sãrbãtorile pascale ofertele nu sunt de refuzat, iar pe lângã masa tradiþionalã ºi
Cotizaþie amânatã din cauza unui raport nedepus onsilierii locali de la Petroºani C aºteaptã ca reprezentanþii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri sã depunã raportul de activitate aferent anului trecut. Abia dupã ce acest raport va fi depus, va fi aprobatã ºi plata cotizaþiei cãtre Asociaþie. Proiectul a fost amânat în cadrul ºedinþei ordinare. Suma
participarea la ceremoniile religioase, turiºtii se vor putea relaxa pe pârtii sau în drumeþii. „Cred cã Parângul este printre puþinele locuri din þarã unde se poate schia pe zãpadã pânã în mai. Pârtia „B” este deschisã, are o diferenþã de nivel de peste 200 de metri ºi este deservitã de teleschi. Este o diferenþã între zãpadã artificialã ºi cea naturalã, iar schiorii pasionaþi ºtiu acest
de platã se ridicã la 42.000 de lei. În anul 2010 s-a aprobat asocierea Municipiului Petroºani cu Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, precum ºi cu celelalte unitãþi administrativ teritoriale din judeþul Hunedoara, prin consiliile locale ale acestora. ”Prin adresa nr. 1588/2018, ADI << Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor Judeþul Hunedoara >> ne-a informat cu privire la nivelul cotizaþiei pentru anul 2018 ca fiind de 1 leu/ locuitor/ an. Conform datelor furnizate de cãtre Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara, Municipiul Petroºani are la data de 1.07.2017 un numãr de 42.426 locuitori”, aratã documentul. Proiectul de hotãrâre a fost amânat pânã când cei de la ADI Deºeuri depun raportul de activitate. Monika BACIU
lucru. Altfel alunecã ºi-i aºteptãm în Parâng cu mare drag. Ar fi pãcat ca lumea sã nu profite de reducerile din staþiune”, spun cabanierii.
Catolic ºi Paºtele Floriile, pe schiuri
Zãpada a fost perfectã, iar schiorii s-au bucura la Straja de mari reduceri. În weekend-ul care a trecut, turiºtii care au fost aici, au plãtit pentru cele trei zile doar contravaloarea unei zile.
„Dacã în weekend-ul trecut a fsot gratis la Straja ºi au venit mii de schiori, în acesta, am fãcut o reducere de pânã la 70%. Deci, am stabilit 75 de lei pentru 3 zile. Începând de vineri pânã duminicã. Fiecare dintre cabanieri a fãcut reduceri de 30 – 40%”, a spus Emil Pãrãu, unul dintre cei care are ºi instalaþii de transport ºi locuri de cazare, la Straja. Pârtiile sunt încã perfecte, pentru cã a
CFR face reduceri de sãrbãtori C FR anunþã reduceri la cãlãtoriile cu trenul pentru copii ºi elevi.
În contextul vacanþei elevilor prilejuitã de Sãrbãtorile Pascale, CFR Cãlãtori reaminteºte cã pentru cãlãtoria cu trenul, copiii cu vârsta de pânã la 5 ani beneficiazã de transport gratuit, iar cei cu vârsta cuprinsã între 5 ºi 10 ani de 50% reducere din
tariful de transport. Copiii pânã la 10 ani beneficiazã de urmãtoarele facilitãþi pentru cãlãtoria la vagonul clasã (clasa 1 ºi a 2-a): - pânã • la 5 ani împliniþi, dacã nu se cere loc separat, cãlãtoria este gratuitã; - pânã la 5 ani, dacã se cere loc separat, ºi pentru cei între 5 ºi 10 ani împliniþi se acordã reducere 50%; • La trenurile cu regim de rezervare,
nins suficient în ultimul timp, iar sãrbãtorile pot fi fãcute pe pârtia din Straja. În plus, cabanierii au venit cu meniuri adaptate pentru fiecare turist în parte. Asta, pentru cã o parte au sãrbãtorit floriile, iar restul Paºtele. „A nins în ultimele zile foarte mult, aºa încât acum, pe toate pârtiile încã este peste 1 m de zãpadã. E chiar mai multã decât era în luna decembrie”, a mai adãugat Emil Pãrãu. Mii de oameni au urcat la finele sãptãmânii trecute, iar acum douã sãptãmâni, toate instalaþiile de transport au funcþionat gratis. Proprietarii instalaþiilor de teleschi spun cã fac reduceri, aºa încât toatã lumea sã vinã sã schieze ºi sã profite de stratul de zãpadã perfect. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU tariful tichetului de rezervare a locului se plãteºte integral; • Grupurile de minim 20 de copii – inclusiv personalul didactic, medico-sanitar ºi administrativ însoþitor (maxim o persoanã la 10 copii), organizate prin unitatea de învãþãmânt sau prin inspectoratele ºcolare, beneficiazã de o reducere de 50% din tariful tren Regio ºi InterRegio, la clasa a 2-a. Documentele în baza cãrora elevii beneficiazã de reducerea de 50% / gratuitate la cãlãtoria cu trenul sunt: carnetul de elev, care va avea înscris pe prima filã CNP-ul elevului, sau adeverinþa doveditoare pentru elevii claselor pregãtitoare ºi copia certificatului de naºtere, dupã caz, care vor fi vizate pentru anul ºcolar în curs de cãtre conducãtorii unitãþilor de învãþãmânt; Diana MITRACHE
Consilier local: “Sunt patroni în Petroºani care se lãfãie în maºini scumpe ºi sunt datori la primãrie”
30
de firme datoreazã bugetului local de la Petroºani peste 13 milioane de lei. În cazul unora datoriile sunt mai vechi de trei an. Restanþele contribuabililor la bugetul local al municipiului Petroºani au nãscut controverse în rândul consilierilor locali.
Aceºtia au vrut sã afle care au fost demersurile iniþiate de cei de la Serviciul de Recuperare din cadrul Serviciului de Impozite ºi Taxe Locale pentru recuperarea creanþelor. La nivelul persoanelor juridice, taxele ºi impozitele locale sunt plãtite doar în proporþie de 25%. “Care este tactica ºi strategia pentru a recupera aceste sume?”, a întrebat consilierul local, Mihai Barbu. Maricel Ragea, ºeful Serviciului urmãrire, încasare ºi executare silitã a spus cã “25 de firme sunt în insolvenþã sau faliment. 90%
dintre firme sunt în insolvenþã sau faliment”, iar în aceste condiþii este dificilã recuperarea creanþelor de la rãu-platnici. Datoriile societãþilor comerciale aflate în insolvenþã sau faliment sunt atât de mari, încât nici statul care este principalul creditor nu îºi poate recupera banii. “Motivul pentru care ele sunt în aceastã situaþie sunt debitele la bugetul de stat. În condiþiile acestea ar trebui sã ne luãm adio de la aceste debite pentru cã din valorificarea bunurilor, marea majoritate a acestor societãþi au deja bunurile valorificate ºi nici mãcar statul care este creditor prioritar nu reuºeºte sã se îndestuleze. Sã nu ne mai facem speranþe cã vom recupera. Poate la CEH se vor valorifica aceste active, dar la celelalte societãþi... nu o sã mai recuperãm niciodatã. E clar cã nu este vina noastrã. Ceea ce putea domnul Ragea sã facã, bãnuiesc cã a
fãcut. S-a înscris la masa credalã. Nu se vor putea recupera niciodatã aceste debite”, a spus Claudiu Cornea, consilier local. Consilierii locali au fost nemulþumiþi de rãspunsurile primite de la ºeful Serviciului de urmãrire ºi executare silitã. “Sunt patroni în Petroºani care se lãfãie în maºini scumpe ºi sunt datori la primãrie. Pânã acum de ce au fost lãsaþi sã intre în faliment? Domnule Ragea, dacã îmi amintesc bine aþi luat o sumã mare de bani ca premiu pentru recuperarea creanþelor ºi datoriilor. Ce s-a fãcut pânã acum?”, a spus consilierul Milu Vladislav. De cealaltã parte, Valeriu Butulescu a încercat sã îmbuneze situaþia. Acesta considerã cã trebuie þinut cont de mai multe aspecte, printre care factorul uman. “Problema nu este atât de simplã precum pare. Noi nu ne putem
transforma în executori judecãtoreºti. Trebuie o abordare mai elasticã, mai ales cã unele dintre firme sunt în dificultate financiarã. Problema este mai complexã. Noi avem niºte limite în ceea ce priveºte posibilitatea de a recupera. Nu putem sãri peste ei: “banii sau viaþa”, a spus Valeriu Butulescu. 30 de societãþi comerciale datoreazã bugetului local peste 13 milioane de lei. Mai exact, suma ce trebuie recuperatã de la primele 30 de societãþi comerciale este în valoare de 13.423.874, 21 lei. Monika BACIU
Lupeni – capitalã culturalã
200 de spectacole în 22 de luni P
este 50.000 de persoane au trecut pragul Palatului Cultural din municipiului Lupeni. viaþa culturalã din localitate a fost revitalizatã odatã cu reinaugurarea palatului cultural.
Cristian Resmeriþã, în mandatul sãu de primar, a avut un proiect denumit “Lupeni – capitalã culturalã”. Astãzi, la aproape doi ani de la inaugurarea edificiului cultural, autoritãþile locale din Lupeni spun cã acel proiect ºi-a atins scopul. “Palatul am reuºit sã îl dãm în folosinþã acum 22 de luni. A fost un proiect început de fratele meu, Lupeni – capitalã culturalã. Din punct de vedere al eficienþei este maxim. Sã faci 200 de spectacole în 22 de luni. La început multe
dintre spectacole erau pe bazã de invitaþii. Am avut un spectacol cu 40 de lei biletul ºi sala a fost arhiplinã. Au fost undeva la 50.000 de oameni care au cãlcat în acel palat. 50.000 de oameni au trecut prin acel palat cultural. Este o plãcere”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, în cadrul unei emisiuni la Mondo TV.
Mai mult, autoritãþile locale din Lupeni au încheiat un protocol de colaborare ºi cu Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani. Sãptãmânal, pe scena palatului se joacã ºi piese de teatru. Palatul Cultural Lupeni a fost redeschis publicului în 2016, dupã finalizarea lucrãrilor care au costat peste douã milioane. Monika BACIU
RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!
6 Actualitate
Costel Avram- tur de forþã în faþa aleºilor locali ºi de la judeþ D
irectorul general al Apa Serv, Costel Avram a fãcut un adevãrat tur de forþã în faþa aleºilor locali din toate localitãþile Vãii Jiului, dar ºi a celor de la judeþ pentru a prezenta activitatea desfãºuratã de societatea de apã din Valea Jiului pe parcursul anului 2017.
Aleºii locali de la Petrila au fost primii cãrora le-a fost arãtat ce s-a fãcut în oraºul Petrila ºi care sunt planurile de viitor pentru aceastã comunitate. “Am fost prezent la Petrila, un oraº în care ne-am bucurat de o excelentã colaborare cu autoritãþile locale ºi cu primarul Vasile Jurca, în mod special. Le-am vorbit membrilor Consiliului local despre activitatea noastrã din anul 2017 ºi despre auspiciile favorabile cu care întâmpinãm provocãrile anul 2018, mai ales cã urmeazã implementarea unui nou program de investiþii din fonduri europene”, spune Avram. Demersul celor de la Apa Serv de a informa în privinþa activitãþii societãþii a urmat mai
apoi cu municipiile Vulcan ºi Petroºani, locaslitãþi unde s-a investit ºi se va investii sume importante de bani din bugetul Apa Serv. “Am continuat acþiunea prin care dorim sã-i informãm pe acþionarii noºtri asupra activitãþilor derulate de Apa Serv Valea Jiului în anul 2017 ºi asupra lucrurilor pe care ni le-am propus anul acesta. În acest sens, am fost prezent în plenul Consiliilor locale de la Vulcan, respectiv de la Petroºani, douã localitãþi în care ne-am bucurat permanent de susþinerea ºi sprijinul administraþiilor locale. Pentru acest lucru le-am mulþumit public doamnelor ºi domnilor consilieri, dar ºi primarilor Gheorghe Ile ºi Tiberiu Iacob Ridzi. Le-am spus acþionarilor noºtri cã în continuare vom putea
face multe lucruri bune, pentru a veni în sprijinul cetãþenilor ºi al comunitãþilor locale pe care le slujim, împreunã”, afirmã Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. La rândul sãu, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, apreciazã faptul cã cei aflaþi acum la conducerea ApaServ S.A. au decis sp fie prezenþi la ºedinþa ordinarã a Consiliului Local pentru diseminarea Raportului de activitate pe 2017, cãtre unul dintre acþionarii principali ai APASERV S.A care este U.A.T. Vulcan. ”Apreciem faptul cã, dincolo de rezultatele notabile pe care le-a înregistrat în ultimii ani Apa Serv, conducerea societãþii vine în faþa acþionarilor sãi pentru a prezenta bilanþul activitãþii. Este
încã o dovadã a faptului cã, atunci când omul potrivit e la locul potrivit, lucrurile merg întotdeauna aºa cum trebuie”, a precizat primarul Gheorghe Ile. Iar sesiunea de informare cu privire la activitãþile desfãºurate de Apa Serv Valea Jiului în anul 2017 a fost finalizatã în faþa membrilor Consiliului Judeþean Hunedoara, dat fiind faptul cã instituþia publicã judeþeanã este ºi acþionarul majoritar al Apa Serv Valea Jiului. ”Dincolo de prezentarea cifrelor de bilanþ, le-am vorbit consilierilor judeþeni despre perspectivele care ni se deschid, începând din acest an când începem o nouã serie de investiþii cu fonduri europene în modernizarea reþelelor ºi creºterea calitãþii serviciilor oferite de Apa Serv. În acelaºi timp, le-am mulþumit consilierilor judeþeni ºi conducerii Consliului judeþean Hunedoara pentru cã, ori de câte ori am avut nevoie, s-au dovedit a fi alãturi de noi, aºa cum sunt convins cã se va întâmpla ºi de acum înainte”, spune Avram.Printre altele, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA, Costel Avram, le-a comunicat aleºilor cã societatea
Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Aprilie 2018 pe care o conduce are un profit de peste 840 de mii de lei, deºi cifra de afaceri s-a micºorat în 2017 faþã de 2016 din cauza faptului cã producþia a scãzut. Jumãtate din profit va fi împãrþit la acþionari, iar 10% din profit se împarte la angajaþii Apa Serv. “Sãptãmâna viitoare, în ajunul sãrbãtorilor Pascale, angajaþii vor primi dividente datoritã muncii pe care au prestat-o în 2017. Anul acesta, banii care revin ca dividente Consiliului Judeþean vor merge în Pasul Vâlcan pentru ca ºi aceastã staþiune sã beneficieze de apã. Aducem apã de la 4 km, am gãzit izvoare, facem staþii pentru ca apa sã fie potabilã”, a declarat Costel Avram.În ceea ce priveºte investiþiile din fonduri europene, valoarea acestora depãºeºte 323 de milioane de lei, banii fiind direcþionaþi cãtre reabilitarea captãrilor de apã, reabilitarea aducþiunilor ºi a staþiilor de tratare, a reþelelor de apã ºi canalizare. De asemenea, vor fi construite staþii noi de pompare a apelor uzate ºi a apei potabile. Apa Serv Valea Jiului are în administrare ºi exploatare un
sistem unitar pentru toatã Valea Jiului care cuprinde 601 km de reþele de alimentare cu apã, 257 de km de canalizare, patru staþii de tratare a apei brute, o staþie de filtrare, 3 staþii de pompare a apei, 17 rezervoare de înmagazinare, 13 staþii de pompare apã uzatã ºi douã staþii de epurare. Compania Apa Serv Valea Jiului are 41.100 de abonaþi facturaþi ºi 488 de angajaþi. Cifra de afaceri realizatã de Apa Serv Valea Jiului la 31 decembrie 2017 este de 21.798.000 lei. Valoarea creanþelor pe care societatea le are de recuperat era la sfârºitul anului trecut de 10.136.660 lei. Cantitatea facturat de apã este de 3,243 milioane de metri cubi. ”Apa Serv se angajeazã în viitor sã aplice termenii ºi condiþiile delegãrii gestiunii serviciilor în Valea Jiului respectând echilibrul economico-financiar al furnizãrii serviciilor de apã/canal ºi principiile de bazã ale continuitãþii, a adaptabilitãþii ºi egalitãþii de tratament al Utilizatorilor acestor servicii în Valea Jiului”, afirmã Costel Avram, directorul ASVJ.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Aprilie 2018
Defileul Jiului împlineºte 7 decenii U
nic în România, cu lucrãri excepþionale ce au tãiat munþii ºi au creat calea feratã ºi calea rutierã, Defileul Jiului împlineºte în acest an 70 de ani. Încã existã inscripþii din 1948, secera ºi ciocanul încrustate în piatrã ºi cei de la CFR vorbesc despre ceea ce s-a fãcut acolo ca despre o adevãratã operã de artã. „Locuitorii Vãii Jiului, ca ºi toþi cei care trec prin Defileul Jiului, trebuie sã ºtie cã parcurg cel mai frumos
drum din România. Mai mult din 25% din defileu înseamnã lucrãri de artã: poduri, podeþe, tuneluri, viaducte, ziduri sprijin. Alt motiv pentru care poate fi considerat cel mai frumos drum din
Primãvara nu a adus aprecierea leului E
voluþia raportului euro/leu a fost mai agitatã decât în zilele precedente, chiar dacã cursul nu s-a despãrþit de cota 4,66 lei. Scãderea aversiunii faþã de risc la nivel internaþional a permis leului sã se aprecieze în primele ºedinþe ale perioadei. Media euro a coborât pânã la 4,6502 iar cotaþiile au scãzut pentru scurt timp pânã la 4,649 lei. Treptat euro a revenit spre pragul de 4,66 iar intervalul s-a încheiat cu un curs de 4,6576 lei, când transferurile s-au efectuat între 4,655 ºi 4,662 lei. Tendinþa de depreciere a leului se va menþine ºi în urmãtoarele luni. În cazul factorilor interni trebuiesc reamintite inflaþia sau impredictibilitatea politicilor fiscale dar ºi adâncirea deficitelor de cont curent ºi comercial cât ºi creºterea majorã a celui bugetar, în condiþiile în care PSD a ales calea investiþiilor în consum, prin majorarea salariilor ºi pensiilor, ºi nu pe cea în economie. „În ultimul raport al FMI este o frazã care spune cã dacã politica monetarã nu va fi încurajatã de politica fiscalã, Banca Naþonalã nu poate decât sã majoreze ºi mai mult dobânda”, a atras atenþia guvernatorul Mugur Isãrescu, în faþa membrilor Comisiei Economice din Senat. „Presiunea pe deprecierea monedei naþionale este încã un argument pentru întãrirea politicii monetare. Stabilizarea cursului
România este sãlbãticia, adicã drumul e foarte aproape ºi de apã ºi de munte ºi puþine drumuri se pot apropia ca frumuseþe. Defileul rãmâne, la 70 de ani de la construcþia lui, o realizare extraor-
dinarã, mai ales cã a fost fãcut aproape cu mâinile goale. 28.000 de oameni au lucrat, timp de 7 luni, la ceea ce comuniºtii au numit ºantierul Bumbeºti – Livezeni ºi jumãtate din ce vedem noi acum în defileu a fost fãcut în aceste 7 luni”, a spus Dorel ªchiopu, angajat al CFR. Defileul Jiului mãsoarã 31 de km, din care peste 25 % sunt ”lucrãri de artã”, cum spun cei din transporturi. Mai precis, cei care trec prin Defileul Jiului pot fi fascinaþi pe lângã incredibila frumuseþe naturalã a muntelui, a apei ºi a
de schimb nu se poate face la orice dobândã”, a punctat guvernatorul BNR, care a precizat cã „suntem acuzaþi sau se sugereazã cã la începutul anului am dat cu capul precum berbecul în creºterea economicã”. Analiºtii Bãncii Transilvania puncteazã în ultimul lor raport asupra riscurilor cu care se confruntã economia localã. Creºterea inflaþiei medii la 3,4% va pune BNR în situaþia de a majora dobânda sa de politicã monetarã pânã la 3,5%. În ceea ce priveºte cursul mediu acesta ar urma sã fie de 4,7 lei, ceea ce înseamnã cã euro ar putea atinge valori de pânã la 4,75 – 4,8 lei. Cursul dolarului american a crescut de la 3,7453 la 3,7819 lei, pentru a încheia perioada la 3,7775 lei, într-o ºedinþã în care cotaþiile au fluctuat între 3,776 ºi 3,789 lei. Moneda elveþianã s-a miºcat pe pieþele internaþionale între 1,169 ºi 1,18 franci/euro, iar media a fluctuat între 3,9494 ºi 3,9690 lei, cea de la sfârºitul intervalului fiind stabilitã la 3,9632 lei. Perechea euro/dolar a coborât de la 1,2477, în prima parte a perioadei, la 1,2284 dolari la finalul ei, când pieþele americane s-au închis la 1,2320 dolari. Investitorii au ales, înainte de minivacanþa prilejuitã de Sãrbãtoarea Paºtelui Catolic, plasamentele în euro, în ciuda faptului cã economia americanã dã semne majore de revigorare, ºomajul atingând în februarie minimul ultimilor 45 de ani, iar vânzãrile cu amãnuntul au crescut cu 3,1%. Dolarul ar fi trebuit sã fie impulsionat ºi de creºterea inflaþiei la 1,8%. Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg a scãzut la finalul perioadei la 7.084,18 dolari, mai jos cu 21% faþã de începutul lui. Analiza cuprinde perioada 26 – 30 martie 2018 Radu GEORGESCU
pãdurii – ºi de frumuseþea arhitectonicã a celor 8 poduri mari, 27 de viaducte de coastã, 39 de tuneluri, 2,5 km ziduri de sprijin ºi a celor 5 staþii de cale feratã. O astfel de „densitate de lucrãri de artã pe km” este unicã în România ºi face din Defileul Jiului cea mai frumoasã porþiune de drum (rutier ºi feroviar) din România! Între 1924 ºi 1948, lucrându-se din douã direcþii, s-au realizat 14 km din calea feratã ce avea sã uneascã Valea Jiului cu Oltenia. Restul de 17 km au fost finalizaþi în exact 7 luni! Pe ºantierul Bumbeºti – Livezeni au lucrat 27.988 munci-
tori. Pe defileu, în timpul construcþiei arterelor rutiere ºi feroviare, erau foarte multe locuri unde nu se putea folosi utilaje. „Au fost foarte multe locuri în care nu se putea lucra nici cu roaba. ªi asta cred cã dã un plus de valoare muncii de atunci”, a mai spus Dorel ªchiopu. Deocamdatã nu au fost fãcute publice intenþiile celor de la CFR de a sãrbãtori în vreun fel cei 70 de ani care se împlinesc în aceastã toamnã, iar lucrãrile la artera rutierã, care treneazã de ani buni, ar putea fi finalizate în acest an, însã, nici aici nu se ºtie exact. Diana MITRACHE
Maxim 3 cabane au cerut vidanja în Parâng. Ce fac restul?
C
el mult trei cabanieri au cerut vidanjarea latrinelor pe care le au, în locul canalizãrii inexistente. Nu sunt bani ºi staþiunea Parâng nu s-a putut încadra în cerinþele pentru finanþarea acestor lucrãri de canalizare prin fonduri europene, dar restul cabanierilor nici mãcar nu cer vidanjarea, semn cã, sigur, þevile de la WC-uri sunt deversate direct în pãdure. Niciodatã Garda de Mediu nu a sesizat acest aspect, iar cei care cer vidanjarea sunt mereu aceiaºi. „În aceastã iarnã nu a mers maºina noastrã. Dar nu poate urca decât vara, aºa încât iarna nu ar trebuit luatã ca reper. În Strajã, pânã acum, erau contracte fictive. Nimeni nu cerea vidanja. Doar plãtea pentru a le elibera un act cã au fãcut asta. În varã au fost în Parâng de vreo trei ori”, spune Costel Avram,
directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, iar colegul sãu l-a completat. „Sunt fose septice pe hârtie ºi dar nu bazine care sã fie vidanjate”, a spus Cristian Ionicã, ºef în Departamentul producþie din cadrul Apa Serv Valea Jiului.
În aceste condiþii, este clar cã fiecare cabanier se descurcã cum poate, face ce poate ºi, cei mai mulþi, deverseazã totul în pãdure, prin þevi bine ascunse, ce duc direct în pãmânt. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Aprilie 2018
Henþ cu mâna
POVEªTILE JIULUI Un personaj pitoresc era Mihai Cocârla, un fel de fac-toterm (pantofar, magazioner, croitor, paznic) la vechiul stadion „Jiul” (unde se
aflã acum Parcul „Carol Schreter”). Acesta iniþiase un ritual, la sugestia conducãtorilor Jiului, de a uda terenul de joc cu apa din belºug, cu un
furtun de pompieri, pânã se fãcea o adevãrat mocirlã. Surpriza era enormã pentru echipele vizitatoare care inspectau terenul de joc dimineaþa dinaintea meciului, iar apoi, deºi era o zi cu soare, se
trezeau la ora jocului cu un gazon mustind de apã! Lupte prin surprindere, chiar ºi marile echipe ale vremii, Steaua, Dinamo, Rapid, FC Argeº, U.T.A., Univ. Craiova, erau copleºite de aceastã situaþie,
neadaptându-se condiþiilor de joc, lipindu-le crampoanele pentru astfel de situaþii. ªi altfel se poate spune cã Jiul îºi crea din start acest avantaj strategic, care de cele mai multe ori aducea victoriei echipei din Petroºani.
CENTENAR ÎN ALB NEGRU (1919-2019)
DE ANI CU JIUL PETROªANI Iubirile lui Winklehner
Oraºul ºi echipa P
e strada Bisericilor (actuala Mihai Viteazu) se aflã ºi Biserica Romano-Catolicã (indicatã prin sãgeatã) restauratã cu sprijinul lui Ioan Winklehner, primul peºedinte de onoare al Jiului
AUREL ªINCA
FRIGES MILLE
A început numãrãtoarea inversã. În anul 2019, Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani. Pânã atunci, vom derula în fiecare zi de luni câte un episod din istoria echipei, cu povestiri, statistici, fotografii inedite, care vor marca acest moment ºi în viitorul volum cu titlu alãturat.
G
aleria primilor conducãtori
Iozef Litz, nãscut în 1893, de profesie iginer minier, a desfãºurat activitãþi sportive în Timiºoara apoi din 1922 a devenit unul dintre cei mai abili conducãtori ai CAMP-ului. A avut merite deosebite în construirea stadionului Jiului, inaugurat în 1992. Aurel ªinca, nãscut în 1890, de profesie funcþionar, a fost un polisportiv. Încã de la înfiinþare CAMP-ului (1919) a
fost secretar general depunând o activitate deosebitã la dezvoltarea asociaþiei sportive. Lajos Nagy, nãscut la 1902, de profesie funcþionar minier, s-a ocupat de organizarea unor competiþii sportive ºcolare ºi apoi de aranjamentele fotbaliºtilor pe terenul pompierilor, lângã malul Jiului de Est. A contribuit esenþial la înfiinþarea viitoarei
IOZEF LITZ
LAJOS NAGY
echipe Jiul. Friges Mille, nãscut în 1987, de profesie electrician, a fost unul dintre fondatorii ºi administratorii cei mai activi ai CAMP. Este socotit unul dintre cei mai abili conducãtori de la începuturile acestei grupãri sportive. A fost ºi fotbalist în perioada 1913-1920 la PSC (Petroºeni Sport Club).