Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1534
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 Martie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
VALORIFICAREA TURISTICÃ A PATRIMONIULUI MINIER
CEH va furniza energia electricã la Petroºani
A
chiziþia energiei electrice de pe Bursã Românã de Mãrfuri aduce o economie de 15 procente, la Petroºani.
Autoritãþile locale au achiziþionat energia la un preþ de 166 lei/MWh, ceea ce înseamnã un preþ mai mic decât cel oferit de furnizorii locali. Autoritãþile locale de la Petroºani au reuºit sã reducã cheltuielile cu 15 procente dupã ce au achiziþionat energie electricã de pe Bursã Românã de Mãrfuri. Preþul obþinut în urma tranzacþiei este avantajos. 166 lei/MWh costã energia cumpãratã de administraþia localã de la Petroºani. ”Pot sã vã spun cã, prin sistemul bursier, am reuºit anul acesta sã încheiem un contract avantajos pentru energia electricã aferentã consumului public, respectiv iluminatul stradal ºi consumul de curent electric de la instituþiile din subordinea Consiliului local ºi Primãriei Petroºani, care ne va aduce o scãdere a costurilor la factura de energie undeva la 15%”, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi. CEH este furnizorul de la care au cumpãrat autoritãþile locale de la Petroºani energie electricã pentru alimentarea punctelor de consum. Edilii au recurs la aceastã modalitate de achiziþie a energiei electrice încã de acum câþiva ani, astfel facturile s-au redus consistent. Monika BACIU
T
urismul contribuie la creºterea veniturilor bugetului local. Edilii din Lupeni ºi-au propus sã valorifice patrimoniul minier în direcþia turisticã. Autoritãþile locale vor sã identifice toate obiectivele care pot deveni puncte de atracþie pentru turiºti, iar apoi acestea sã fie modernizate ºi puse în circuitul turistic. Se doreºte ºi punerea în valoare a tradiþiilor ºi obiceiurilor strãvechi ale zonei. >>> PAGINA A 3-A
Cabanierii din Straja cer anularea amenzilor aplicate de ISU
C
abanierii din Straja solicitã instanþei anularea proceselor verbale de contravenþie întocmite de Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã.
La începutul acestui an, mai mulþi proprietari de cabane din zona turisticã au fost sancþionaþi contravenþional din cauzã cã nu au autorizaþie de securitate la incendiu. Acum, cabanierii
apeleazã la instanþã pentru a anula procesele verbale de contravenþie, însã cei de la ISU Hunedoara susþin cã astfel de acþiuni au devenit o cutumã. “Asta e practicã care se întâlneºte frecvent, nu numai în rândul cabanierilor. Cred cã 90% dintre cei sancþionaþi contestã procesele verbale de sancþionare în speranþa cã instanþa le va preschimba amenda în avertisment sau le va anula procesul verbal. În 90% dintre
cei 90% care contestã nu prea au câºtig de cauzã în instanþã”, au declarat reprezentanþii ISU Hunedoara. Legea prevede deþinerea autorizaþiilor ISU. Toate imobilele din categoria turism, culturã ºi comerþ sunt obligate sã monteze panouri de înºtiinþare, astfel încât oamenii sã ºtie cã se expun unui risc în momentul în care le trec pragul. Amendã pentru cei care nu îºi avertizeazã clienþii este de 5 mii
de lei. Un anunþ scris cu litere de tipar de culoare roºie, de minim 2,5 cm, trebuie amplasat la intrarea în fiecare spaþiu fãrã
autorizaþie de securitate incendiu. La începutul acestui an, reprezentanþii ISU Hunedoara au desfãºurat mai multe verificãri la unitãþile de cazare din staþiunea montanã. În urma verificãrilor s-a constatat faptul cã ºase cabane din Straja nu au autorizaþie de securitate la incendiu. Administratorii locaþiilor au fost sancþionaþi cu amenzi contravenþionale în valoare totalã de 210.000 lei. În plus, au fost aplicate 6 avertismente pentru neafiºarea, conform Legii 28/2018. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Martie 2018
Poliþiºtii hunedoreni, te învaþã cum sã nu Tineri din Lupeni, suspecþi de furt ajungi victimã ale unor infracþiuni calificat L T a sfârºitul sãptãmânii trecute, poliþiºtii Compartimentului Analiza ºi Prevenirea Criminalitãþii ºi cei ai Serviciului Ordine Publicã au susþinut o serie de ºedinþe de prevenire a unor genuri de infracþiuni cu aplicabilitate, în special, în rândul persoanelor vârstnice.
Prima astfel de activitate a avut loc la sediul Centrului de Ajutor Reciproc pentru Pensionari din Deva. Aici, poliþiºtii au susþinut o activitate preventivã, de conºtientizare a persoanelor vârstnice (ce fac parte din publicul þintã vulnerabil), despre modurile de operare ale infractorilor în comiterea infracþiunilor de furt din locuinþã prin false calitãþi, înºelãciuni prin metoda ”accidentul” ºi tâlhãrie. Poliþiºtii au prezentat patru cazuri de infracþiuni sãvârºite în municipiul Deva, în perioada ianuarie – martie 2018, detaliind modul de operare al infractorilor, prejudiciile create ºi atrãgând atenþia asupra importanþei conduitei preventive necesare a fi adoptatã de persoanele vârstnice. Au fost prezentate pe larg recomandãrile
preventive, maniera eficientã de comportament antivictimal, dar ºi paºii de urmat în caz de victimizare. Cu aceastã ocazie, au fost distribuite 50 de pliante preventive (cu recomandãri privind prevenirea infracþiunilor contra patrimoniului), realizate de I.P.J. Hunedoara. O altã activitate cu caracter preventiv a avut loc la sediul Primãriei Comunei ªoimuº, unde poliþiºtii au susþinut o ºedinþã de informare a localnicilor cu privire la modurile de operarea ale infractorilor în sãvârºirea infracþiunilor de tâlhãrie în locuinþe, a celor de furt din gospodãrii rurale ºi a furturilor de animale ºi pãsãri. ªi aici, poliþiºtii au pus accent pe metodele preventive utile în protejarea bunurilor gospodãreºti, dar mai ales au adus în discuþie importanþa cooperãrii cetãþenilor cu autoritãþile
locale, în semnalarea persoanelor suspecte, strãine de comunitate sau a automobilelor ce ridicã suspiciuni localnicilor. Poliþiºtii au avertizat populaþia cu privire la consecinþele oferirii cu uºurinþã a informaþiilor despre vecini sau despre bunurile deþinute în gospodãrie ºi au recomandat discreþie maximã în ce priveºte familia ºi vecinii. De asemenea, oamenii legii au avut discuþii legate de mãsurile eficiente în descurajarea actelor infracþionale, respectiv: iluminarea corespunzãtoare a curþii ºi/sau a grãdinii, montarea unei alarme sau a unei camere de supraveghere, deþinerea unuia sau mai multor câini de pazã, montarea încuietorilor la uºile anexelor gospodãreºti ºi obiºnuinþa de a þine poarta ºi uºa casei încuiate chiar ºi pe timpul zilei.
rei tineri din municipiul Lupeni (un minor ºi o minorã în vârstã de 15 ani ºi un tânãr de 19 ani), au intrat în vizorul organelor de cercetare penalã fiind acuzaþi de furt calificat, ei fiind reþinuþi de poliþiºtii hunedoreni pe raza municipiului Hunedoara. În fapt, cei în cauzã sunt bãnuiþi de comiterea, în noaptea de 18/19.03.2018, a 6 infracþiuni de furt calificat (5 fapte de furt calificat din societãþi comerciale ºi o infracþiune de furt calificat dintr-un autoturism parcat pe raza municipiului Hunedoara), prejudiciul total estimativ cauzat de activitatea infracþionalã a celor trei fiind de peste 17.500 de lei. "În urma activitãþilor întreprinse, poliþiºtii au reuºit recuperarea integralã a prejudiciului (11 laptopuri, produse ºi aparaturã cosmeticã, un dispozitiv GPS, un telefon mobil etc.), bunurile recuperate urmând a fi restituite pãrþilor vãtãmate", spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Faþã de tânãrul de 19 ani, poliþiºtii au luat mãsura preventivã a reþinerii pentru 24 ore, acesta urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara, cu propunere de arestare preventivã.
Investiþii în infrastructura de recreere, la Vulcan M odernizarea parcurilor din Vulcan ºi creºterea spaþiului verde pe cap de locuitor este o prioritate a edililor. Autoritãþile locale au creionat în strategia de dezvoltare ºi modernizarea spaþiilor de recreere. Un astfel de proiect ar urma sã fie implementat ºi în parcul situat pe strada Nicolae Titulescu.
comercializeazã pentru dumneavoastrã
“În ceea ce priveºte parcurile ºi spaþiile verzi acestea sunt insuficiente pentru necesarul comunitãþii locale, iar cele existente necesitã mãsuri de reabilitare ºi amenajare. În acest sens, Primãria a demarat (...) un proiect de parc de recreere pentru tineri ºi vârstnici în perimetrul parcului aflat pe strada Nicolae Titulescu nr. F.N.”, aratã strategia de dezvoltare a municipiului Vulcan. Proiectul este unul ambiþios care odatã implementat va schimba total imaginea parcului. “Proiectul prevede, printre altele, decopertarea aleilor existente, nivelarea terenurilor, renovarea scenei existente prin recompartimentare, schimbarea tâmplãriilor, pardoselilor ºi a finisajelor interioare ºi exterioare, refacerea spaþiului
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
CRISTAL DE BOEMIA
verde ºi al gazonului, montarea a 40 de bãnci ºi a unei fântâni ornamentale, în timp ce spaþiu destinat copiilor va fi dotat cu tobogane, balansoare, bãncuþe, leagãne, pereþi pentru cãþãrare ºi 4 nivele
cu spaþii largi de joacã, în grãdini cu iarbã ºi nisip”, mai aratã acelaºi document. Edilii au în vedere accesarea de fonduri europene pentru astfel de proiecte. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
NOU ÎN PETROªANI!
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
z
PETROªANI
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Martie 2018
Valorificarea turisticã a patrimoniului minier T
urismul contribuie la creºterea veniturilor bugetului local. Edilii din Lupeni ºi-au propus sã valorifice patrimoniul minier în direcþia turisticã. Autoritãþile locale vor sã identifice toate obiectivele care pot deveni puncte de atracþie pentru turiºti, iar apoi acestea sã fie modernizate ºi puse în circuitul turistic. Se doreºte ºi punerea în valoare a tradiþiilor ºi obiceiurilor strãvechi ale zonei. “Din punct de vedere administrativ vom încerca, ca în fiecare an, sã gãsim un obiectiv turistic în municipiul Lupeni sã îl dezvoltãm cât putem. La minã sã încercãm sã gãsim un loc care sã fie o atracþie pentru turiºti ori anu-
mite activitãþi pe care noi le avem. Trebuie sã þinem cont ºi de istoria pe care municipiul Lupeni o are, trebuie sã þinem cont cã ceea ce s-a întâmplat acum zeci sau sute de ani trebuie sã le scoatem în evidenþã. Trebuie sã creãm o anumitã poveste a municipiului nostru ºi sunt convins cã vom reuºi sã creionãm o poveste astfel încât sã devinã mult mai atrac-
tivã localitatea din acest punct de vedere”, a declarat Lucian Resmeriþã. Deocamdatã transformarea patrimoniului minier în punct turistic este la stadiul de plan, însã edilii iau în serios aceastã posibilitate. Ar putea fi identificate foste perimetre miniere care sã fie transformate în atracþii turistice. De un asemenea lucru s-a vorbit ºi la Aninoasa.
Ba mai mult, acolo Banca Mondialã a alocat fonduri pentru transformarea minei în muzeu. Numai cã lucrãrile au fost oprite. “Îmi doresc ca mineritul sã funcþioneze în continuare, îmi doresc ca mineritul sã producã cât mai mult timp este posibil. Dar, dacã ar exista o anumitã galerie, un anumit puþ, sã se poatã ocupa administraþia localã de acea zonã. Cum erau, pe vremuri, acele galerii ºcoalã, unde învãþau copiii care erau la liceu. Ar putea acele galerii sã le dezvoltãm. Dorinþa mea este ca mineritul sã continue, ca producþia sã se poatã da pe cât mai mulþi ani”, a mai spus sursa citatã. Deºi bugetele locale sunt afectate de modificãrile aduse Codului Fiscal, la Lupeni edilii au prins bani ºi pentru investiþii. În principal, vor fi continuate lucrãrile începute anii trecuþi. “Este obligatoriu sã facem investiþii. Noi, ca
administraþie trebuie sã gãsim soluþii la orice. Chiar dacã existã situaþii mai grele, noi trebuie sã gãsim soluþiile ºi trebuie sã facem în aºa fel încât sã dezvoltãm. Avem alocate sume de bani pentru investiþii. Important ºi prioritar pentru noi este sã continuãm ce am
început în anii precedenþi”, a mai spus Lucian Resmeriþã. Patrimoniul cultural ºi istoric al Vãii Jiului ar permite dezvoltarea acestui tip de turism. Trebuie însã fonduri pentru ca anumite obiective sã fie puse în valoare. Monika BACIU
Mãsuri pentru creºterea competitivitãþii companiilor Undã verde pentru realizarea unui de stat elaborate de Ministerul Finanþelor achiziþie de produse, servicii ºi inisterul de Finanþe lucrãri finanþate din fonduri publice, bloc ANL la Vulcan M vrea competitivitate la
companiile de stat. În acest sens, ministerul a stabilit un mecanism de creºtere a competitivitãþii companiilor de stat prin intermediul procedurilor de achiziþie publicã.
“Astfel, mecanismul instituit cuprinde un set de mãsuri în vederea promovãrii concurenþei între operatorii economici ºi asigurãrii unei competiþii deschise pe piaþa achiziþiilor publice, în concordanþã cu legislaþia în vigoare, printre care cele mai importante vizeazã: întocmirea de cãtre autoritãþile publice tutelare, în termen de 30 de zile de la aprobarea prezentului memorandum, a listei complete cu operatori economici cu capital majoritar sau integral de stat pe domenii, subdomenii ºi activitãþi autorizate prin statut, aflaþi în subordonarea, coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliul acestora; impunerea prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale pentru Achiziþii Publice (ANAP) a obligativitãþii transmiterii de cãtre
autoritãþile/entitãþile contractante, dupã publicarea anunþului de participare, a unei invitaþii cãtre fiecare dintre companiile din listã, în concordanþã cu domeniul contractului de achiziþie publicã/sectorial; mandatarea de cãtre autoritãþile publice tutelare a reprezentanþilor statului în AGA/CA sã stabileascã obligativitatea operatorilor economici sã depunã oferte ºi sã participe la procedurile de achiziþie publicã/sectorialã organizate de autoritãþile/entitãþile contractante de la care au primit invitaþie”, aratã Ministerul de Finanþe. Mãsura a fost necesarã întrucât s-a constatat o scãdere a competiþiei în sfera procedurilor de
nivelul de participare al companiilor deþinute majoritar sau integral de stat fiind unul în permanentã scãdere, conform datelor monitorizate prin intermediul SEAP. “Concret, autoritatea/entitatea contractantã poate adopta, dupã publicarea în SEAP a unui anunþ de participare ºi alte mãsuri complementare pentru asigurarea publicitãþii atribuirii contractului de achiziþie publicã/sectoriale, cum ar fi transmiterea de invitaþii în scris cãtre operatorii economici interesaþi în vederea informãrii punctuale cu privire la desfãºurarea procedurii de atribuire. Selectarea operatorilor economici cãrora autoritatea/ entitatea contractantã le transmite invitaþie la procedurã, este strict decizia acesteia. Selectarea poate fi realizatã cu prioritate spre companiile cu capital majoritar de stat, în funcþie de obiectul contractului de achiziþie publicã ce urmeazã a fi atribuit, precum ºi de domeniul de activitate al companiei deþinutã majoritar sau integral de stat”, mai aratã ministerul. Monika BACIU
Î
ncã un bloc ANL va fi realizat pe raza municipiului Vulcan. Acesta va fi amplasat în zona blocurilor Q ºi G de pe strada Traian. Autoritãþile locale de la Vulcan au primit un aviz pozitiv de la Agenþia Naþionalã de Locuinþe pentru construirea unui bloc destinat tinerilor. În acest sens, Consiliul Local urmeazã sã aprobe nota conceptualã. “Aprobãm terenul ºi nota conceptualã pentru un nou bloc ANL. Va fi pe strada Traian, între ºcoala 6 ºi blocul Q. Vom aproba un spaþiu de 1300 mp unde va fi construit blocul pentru tineri. Acesta va fi în regim de P+3 ºi vor fi realizate 33 de spaþii locative pentru închiriere”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Se estimeazã cã lucrãrile de construcþie a noului bloc ANL vor începe în acest an. La Vulcan mai existã un astfel de imobil. Monika BACIU
4 Actualitate
Filme gratis la cinematograful din Petroºani C inematograful din Petroºani se deschide de luni, sãptãmâna viitoare, iar primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va profita de faptul cã majoritatea ºcolilor sunt în programul „ªcoala altfel”. Este ultima sãptãmânã în care se terminã cu procedurile birocratice, iar mai apoi, pentru adulþi, se vor plãti bilete. „Suntem în plinã procedurã de contractare a serviciilor de difuzare ºi
distribuþie a filmului. Astãzi (n.r. marþi, 20 martie), avem o întâlnire cu firma care a câºtigat aceastã selecþie de oferte, dupã care urmeazã sã
intrãm în Consiliul Local, tot sãptãmâna aceasta, cã luni sã putem sã inaugurãm cinematograful. Asta, pentru cã începe ºi „Sãptãmâna
altfel” ºi toþi copiii îºi vor dori sã vinã la cinematograf. Cu aceastã ocazie, o sã consult Consiliul Local ºi o sã propun ca în aceastã sãptãmânã, copiii sã aibã acces gratis la cinema”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În 12 iulie 2016, Compania Naþionalã de Învestiþii, în urma efectuãrii proiectului ºi a avizãrii tehnice la Bucureºti, a pornit amenajarea cinematografului din Petroºani. Primãria a suportat, din bugetul local, aproximativ 200 de mii de
lei, care au fost investiþi în: utilitãþile necesare, instalaþia de gaz metan ºi alimentarea cu energie electricã, cu apã ºi canalizarea. Investiþia a costat în jur de 3 milioane de lei ºi se deschide în vechea locaþie a unui cinematograf, ce a dispãrut dupã Revoluþie. Pânã atunci, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei, amplasate douã în centrul municipiului ºi unul în Cartierul Aeroport. Acum, dupã Vulcan, va fi unul ºi la Petroºani, în locul în care a funcþionat cândva Cinema 7 Noiembrie.
Ai idei de afaceri? Primeºti bani ºi consultanþã M ai mulþi specialiºti de la Universitatea de Vest din Timiºoara au venit în zona noastrã pentru a atrage oamenii cu idei într-o campanie de promovare ce se va încheia cu cursuri de pregãtire pentru cei interesaþi, iar la final, cei mai buni vor primi ºi sume importante de bani. Campania este lansatã în toatã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Martie 2018
Regiunea de Vest, iar prorectorul Universitãþii din Timiºoara spune cã ar pune accent pe aceastã zonã a Vãii Jiului, de unde sperã sã atragã oamenii cu idei bune. „Noi vom oferi un program de trening ºi apoi 200 de finanþãri cu granturi de pânã la 40.000 de euro, celor care au o idee de afaceri ºi doresc sã o punã în aplicare”, SPUNE prof. Ovidiu Megan, Prorectorul Universitãþii de Vest Timiºoara.
Toþi cei care au idei sunt aºteptaþi sã li se adreseze acestor specialiºti. Asta e tot ce trebuie sã ºtie un viitor om de afaceri. „De restul ne cam ocupãm noi, în sensul cã vom organiza un program de formare a competenþelor antreprenoriale, unde omul vine cu ideea ºi, cu ajutorul mentorilor ºi lectorilor noºtri din proiect, îºi va cizela un plan de afaceri. Participã apoi cu el într-o competiþie ºi, dacã iese câºtigãtor din ea, va beneficia de un stagiu de practicã, într-o companie cu domeniu similar, ca sã vadã care sunt realitãþile, ca sã nu fie expus direct mediului sãlbatic din jurul sãu ºi apoi urmeazã sã beneficieze de consultanþã în constituirea companiei, de mentorat din partea unor experþi ºi antre-
prenori cu experienþã ºi sã primeascã finanþarea ca sã îºi punã planul de afaceri în funcþiune”, a mai adãugat prof. Ovidiu Megan, Prorectorul Universitãþii de Vest Timiºoara. Proiectul ce vizeazã toatã Regiunea de Vest
a României se numeºte Atelierul de Antreprenori ºi îºi propune sã dezvolte competenþe în domeniul antreprenorial pentru 310 persoane din Regiunea Vest, sã sprijine înfiinþarea ºi dezvoltarea a 38 de
Diana MITRACHE afaceri non-agricole în mediul urban, din cele 4 judeþe ale regiunii Vest. Activitãþile proiectului se vor derula în Regiunea Vest respectiv în judeþele Timiº, Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara, pe o perioadã de 36 luni. Diana MITRACHE
„Hai pe Net 2018” sã înveþi din joacã
nvãþãm sã mutãm un personaj în spaþiu, îl „Î controlãm noi. Acesta este
primul pas în programare. Aþi reuºit?”. Aºa a început ora de alfabetizare la ªcoala Avram Stanca din Petroºani, iar Rolland Szedlacsek, coordonatorul proiectului le-a arãtat copiilor cum se miºcã eroul lor preferat dintr-un joc pe care toþi l-au recunoscut imediat: Minecraft. Copiii sunt învãþaþi un limbaj uzual de programare, aproape fãrã sã realizeze acest lucru. κi plimbã, prin diverse locuri, un personaj, pe care îl ºtiu din jocurile pe calculator, iar într-o fereastrã paralelã pot vizualiza exact programul informatic în urma cãruia acest personaj se miºcã. E o metodã de a învãþa limbajul de programare de la cele mai mici vârste, în timp ce acest proiect denumit generic „Hai pe NET 2018!” îi educã despre tot ce înseamnã navigarea în spaþiul virtual. „Este o campanie atât pentru elevi, cât ºi pentru seniorIi, care vor sã intre pe internet. Pe
Î elevii de clasele 0 – IV îi implicãm în proiectul „primul click”, ceea ce înseamnã cã încercãm sã le prezentãm riscurile ºi beneficiile internetului. Elevii de clasele V- VIII îi ghidãm pentru primul pas în programare, folosind câteva joculeþe interactive, practic ei fiind pregãtiþi ca viitori programatori. Elevii claselor de liceu pot sã desfãºoare simulãri pentru competenþele digitale ºi aceasta este, practic, o campanie foarte utilã ce se desfãºoarã în aceastã sãptãmânã în mai multe þãri din Europa”, a declarat Rolland Szedlacsek, coordonator al proiectului „Hai pe NET 2018!”. Parteneri în acest proiect sunt
cei de la ªcoala Avram Stanca, prin Colegiul Naþional Mihai Eminescu, ºcoalã Microsoft, Carmen Sylva ºi încã o unitate de învãþãmânt din Aninoasa. Campania Hai pe NET 2018! face parte din campania pan-europeanã de incluziune digitalã ALL DIGITAL Week 2018, în care accesul la internet aratã nevoia de îmbunãtãþiri. Fundaþia EOS România a fost înfiinþatã în 1999, având peste 15 ani de experienþã în introducerea ºi dezvoltarea utilizãrii noilor tehnologii atât în sistemul de educaþie formalã cât ºi la nivelul comunitãþilor mai largi. Diana MITRACHE
Proiect de peste 5 milioane de Darie Tudor, ajutorul de ºef de post de la lei derulat de Muzeul Civilizaþiei Dobra, la Premianþii fãrã premii– ediþia 129 upã aproape Dacice ºi Romane Deva 11 luni de pauzã D îndrãznim sã propunem
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, anunþã începutul derulãrii în parteneriat cu alte instituþii din þarã a unui proiect în valoare de peste 5.200.000 de lei, durata de implementare a acestuia fiind de 32 de luni, în perioada 1 martie 2018 ºi 31 octombrie 2020.
Proiectul este susþinut financiar de Unitatea Executivã pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior, a Cercetãrii, Dezvoltãrii ºi Inovãrii, fiind contractat de cãtre Agenþia Spaþialã Românã. Denumirea proiectului este urmãtoarea: „Proiect complex multidisciplinar pentru monitorizarea, conservarea, protecþia ºi promovarea patrimoniului cultural românesc” (RO-CHER), iar partenerii sunt Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie ºi Petrochimie Bucureºti, Universitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã Bucureºti, Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia, alãturi de Muzeul
Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva. Datoritã complexitãþii proiectului, acesta este împãrþit în patru componente, în trei dintre acestea MCDR Deva fiind partener direct ºi anume: „Monitorizarea obiectivelor din patrimoniul cultural cu ajutorul tehnologiilor spaþiale” „Nanotehnologia – abordare inovativã cu dezvoltare de materiale ºi tehnici pentru salvgardarea patrimoniului cultural” „Promovarea patrimoniului cultural folosind tehnologii actuale de reconstrucþie digitalã”. „Proiectul RO-CHER propune o metodologie pluridisciplinarã inovativã care integreazã expertizã de înalt nivel ºtiinþific pentru salvgardarea patrimoniului cultural„, în cadrul proiectului fiind prezente „douã unitãþi muzeale care personificã douã repere majore în istoria naþionalã: originea naþiunii ºi Marea Unire a tuturor românilor (Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, respectiv Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia)”, se aratã în documentele oficiale ale proiectului. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane
reluarea acestei campanii, prin care împreunã am încercat sã le spunem oamenilor pe care-i respectãm cã le vedem eforturile ºi stãruinþele de a face o lume mai bunã prin puterea exemplului.
Pentru sâmbãta aceasta vã invitãm sã ne vedem în spaþiul public pentru a mulþumi unui hunedorean care nu a stat pe gânduri ºi a sãrit în foc la propriu pentru a salva douã suflete nevinovate. Darie Tudor, ajutorul de ºef de post de la Dobra, deºi era în timpul liber, dupã ce a fost anunþat, a scos doi copii – unul de patru ani, iar celãlalt de ºase luni – dintr-o casã care ardea ca o torþã. La sfârºitul lunii februarie a acestui an o ºtire a fãcut ocolul þãrii.
De la 1 iulie, reþetele ºi biletele de trimitere la analize vor fi onorate de orice farmacie sau laborator
Gestul fãcut de poliþistul de la Dobra a atras atenþia tuturor. Omul nu a ezitat sã-ºi punã propria viaþã în pericol pentru a salva altele douã. Încercarea lui a fost un succes, iar astãzi doi copii sunt în viaþã ºi se bucurã de dragostea familiei. Pentru exemplul sãu de dãruire, pentru modul în care a ales sã apere viaþa ca valoare supremã, vã propunem sã ne întâlnim cu acest om
sufletist ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã din prea plinul sufletului sãu. Sâmbãtã, 24 Martie 2018, ora 11.00, domnul Darie TUDOR vine sã-l întâlnim. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în centrul Devei, în Piaþa Victoriei.
Despre proiectul „Premianþii fãrã premii” A trecut sau ar fi trebuit sã apunã perioada lui „sã se facã”. Dintr-un singur ºi banal motiv pentru cã se face. Societatea a mers înainte pânã acum, poate uneori destul de încet faþã de cum ne-am fi dorit, ºi merge în continuare. Proiectul social „Premianþii fãrã premii” se vrea o modestã rãsplatã din partea societãþii pentru valorile noastre, cele autentice. Ei sunt oamenii a cãror muncã este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac viaþa mai frumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care ne aratã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Astfel, proiectul vã invitã sã ieºim în stradã, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupãrile lor,
ncepând cu data de 1 iulie asiguraþii vor putea cumpãra medicamente cu ºi fãrã contribuþie personalã de la orice farmacie din þarã aflatã în contract cu sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate ºi îºi pot efectua investigaþiile paraclinice recomandate la orice furnizor de profil din þarã. Anunþul a fost fãcut chiar de preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS), Rãzvan Vulcãnescu, care a þinut sã precizeze ºi faptul cã asiguraþii îºi pot efectua investigaþiile paraclinice recomandate de medicii aflaþi în contract cu sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate la orice furnizor de profil din þarã. În prezent existã restricþia ca farmacia sau furnizorul de servicii paraclinice cãruia i se adreseazã asiguratul sã fie în contract cu aceeaºi casã de sãnãtate cu care se aflã în contract ºi medicul care elibereazã reþeta sau biletul de trimitere.
ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal. Vom invita de fiecare datã un om valoros, care prin munca lui, strãdaniile lui, face cã România sã existe. Vom merge acolo sã-l
cunoaºtem, sã-i mulþumim cã existã ºi sã-i strângem mâna în semn de preþuire ºi respect. Vã invitãm sã fiþi parteneri ai unui proiect care doreºte sã descopere ºi sã redescopere valorile României. Dan TERTECI
4 Actualitate
Filme gratis la cinematograful din Petroºani C inematograful din Petroºani se deschide de luni, sãptãmâna viitoare, iar primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va profita de faptul cã majoritatea ºcolilor sunt în programul „ªcoala altfel”. Este ultima sãptãmânã în care se terminã cu procedurile birocratice, iar mai apoi, pentru adulþi, se vor plãti bilete. „Suntem în plinã procedurã de contractare a serviciilor de difuzare ºi
distribuþie a filmului. Astãzi (n.r. marþi, 20 martie), avem o întâlnire cu firma care a câºtigat aceastã selecþie de oferte, dupã care urmeazã sã
intrãm în Consiliul Local, tot sãptãmâna aceasta, cã luni sã putem sã inaugurãm cinematograful. Asta, pentru cã începe ºi „Sãptãmâna
altfel” ºi toþi copiii îºi vor dori sã vinã la cinematograf. Cu aceastã ocazie, o sã consult Consiliul Local ºi o sã propun ca în aceastã sãptãmânã, copiii sã aibã acces gratis la cinema”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În 12 iulie 2016, Compania Naþionalã de Învestiþii, în urma efectuãrii proiectului ºi a avizãrii tehnice la Bucureºti, a pornit amenajarea cinematografului din Petroºani. Primãria a suportat, din bugetul local, aproximativ 200 de mii de
lei, care au fost investiþi în: utilitãþile necesare, instalaþia de gaz metan ºi alimentarea cu energie electricã, cu apã ºi canalizarea. Investiþia a costat în jur de 3 milioane de lei ºi se deschide în vechea locaþie a unui cinematograf, ce a dispãrut dupã Revoluþie. Pânã atunci, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei, amplasate douã în centrul municipiului ºi unul în Cartierul Aeroport. Acum, dupã Vulcan, va fi unul ºi la Petroºani, în locul în care a funcþionat cândva Cinema 7 Noiembrie.
Ai idei de afaceri? Primeºti bani ºi consultanþã M ai mulþi specialiºti de la Universitatea de Vest din Timiºoara au venit în zona noastrã pentru a atrage oamenii cu idei într-o campanie de promovare ce se va încheia cu cursuri de pregãtire pentru cei interesaþi, iar la final, cei mai buni vor primi ºi sume importante de bani. Campania este lansatã în toatã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Martie 2018
Regiunea de Vest, iar prorectorul Universitãþii din Timiºoara spune cã ar pune accent pe aceastã zonã a Vãii Jiului, de unde sperã sã atragã oamenii cu idei bune. „Noi vom oferi un program de trening ºi apoi 200 de finanþãri cu granturi de pânã la 40.000 de euro, celor care au o idee de afaceri ºi doresc sã o punã în aplicare”, SPUNE prof. Ovidiu Megan, Prorectorul Universitãþii de Vest Timiºoara.
Toþi cei care au idei sunt aºteptaþi sã li se adreseze acestor specialiºti. Asta e tot ce trebuie sã ºtie un viitor om de afaceri. „De restul ne cam ocupãm noi, în sensul cã vom organiza un program de formare a competenþelor antreprenoriale, unde omul vine cu ideea ºi, cu ajutorul mentorilor ºi lectorilor noºtri din proiect, îºi va cizela un plan de afaceri. Participã apoi cu el într-o competiþie ºi, dacã iese câºtigãtor din ea, va beneficia de un stagiu de practicã, într-o companie cu domeniu similar, ca sã vadã care sunt realitãþile, ca sã nu fie expus direct mediului sãlbatic din jurul sãu ºi apoi urmeazã sã beneficieze de consultanþã în constituirea companiei, de mentorat din partea unor experþi ºi antre-
prenori cu experienþã ºi sã primeascã finanþarea ca sã îºi punã planul de afaceri în funcþiune”, a mai adãugat prof. Ovidiu Megan, Prorectorul Universitãþii de Vest Timiºoara. Proiectul ce vizeazã toatã Regiunea de Vest
a României se numeºte Atelierul de Antreprenori ºi îºi propune sã dezvolte competenþe în domeniul antreprenorial pentru 310 persoane din Regiunea Vest, sã sprijine înfiinþarea ºi dezvoltarea a 38 de
Diana MITRACHE afaceri non-agricole în mediul urban, din cele 4 judeþe ale regiunii Vest. Activitãþile proiectului se vor derula în Regiunea Vest respectiv în judeþele Timiº, Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara, pe o perioadã de 36 luni. Diana MITRACHE
„Hai pe Net 2018” sã înveþi din joacã
nvãþãm sã mutãm un personaj în spaþiu, îl „Î controlãm noi. Acesta este
primul pas în programare. Aþi reuºit?”. Aºa a început ora de alfabetizare la ªcoala Avram Stanca din Petroºani, iar Rolland Szedlacsek, coordonatorul proiectului le-a arãtat copiilor cum se miºcã eroul lor preferat dintr-un joc pe care toþi l-au recunoscut imediat: Minecraft. Copiii sunt învãþaþi un limbaj uzual de programare, aproape fãrã sã realizeze acest lucru. κi plimbã, prin diverse locuri, un personaj, pe care îl ºtiu din jocurile pe calculator, iar într-o fereastrã paralelã pot vizualiza exact programul informatic în urma cãruia acest personaj se miºcã. E o metodã de a învãþa limbajul de programare de la cele mai mici vârste, în timp ce acest proiect denumit generic „Hai pe NET 2018!” îi educã despre tot ce înseamnã navigarea în spaþiul virtual. „Este o campanie atât pentru elevi, cât ºi pentru seniorIi, care vor sã intre pe internet. Pe
Î elevii de clasele 0 – IV îi implicãm în proiectul „primul click”, ceea ce înseamnã cã încercãm sã le prezentãm riscurile ºi beneficiile internetului. Elevii de clasele V- VIII îi ghidãm pentru primul pas în programare, folosind câteva joculeþe interactive, practic ei fiind pregãtiþi ca viitori programatori. Elevii claselor de liceu pot sã desfãºoare simulãri pentru competenþele digitale ºi aceasta este, practic, o campanie foarte utilã ce se desfãºoarã în aceastã sãptãmânã în mai multe þãri din Europa”, a declarat Rolland Szedlacsek, coordonator al proiectului „Hai pe NET 2018!”. Parteneri în acest proiect sunt
cei de la ªcoala Avram Stanca, prin Colegiul Naþional Mihai Eminescu, ºcoalã Microsoft, Carmen Sylva ºi încã o unitate de învãþãmânt din Aninoasa. Campania Hai pe NET 2018! face parte din campania pan-europeanã de incluziune digitalã ALL DIGITAL Week 2018, în care accesul la internet aratã nevoia de îmbunãtãþiri. Fundaþia EOS România a fost înfiinþatã în 1999, având peste 15 ani de experienþã în introducerea ºi dezvoltarea utilizãrii noilor tehnologii atât în sistemul de educaþie formalã cât ºi la nivelul comunitãþilor mai largi. Diana MITRACHE
Proiect de peste 5 milioane de Darie Tudor, ajutorul de ºef de post de la lei derulat de Muzeul Civilizaþiei Dobra, la Premianþii fãrã premii– ediþia 129 upã aproape Dacice ºi Romane Deva 11 luni de pauzã D îndrãznim sã propunem
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, anunþã începutul derulãrii în parteneriat cu alte instituþii din þarã a unui proiect în valoare de peste 5.200.000 de lei, durata de implementare a acestuia fiind de 32 de luni, în perioada 1 martie 2018 ºi 31 octombrie 2020.
Proiectul este susþinut financiar de Unitatea Executivã pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior, a Cercetãrii, Dezvoltãrii ºi Inovãrii, fiind contractat de cãtre Agenþia Spaþialã Românã. Denumirea proiectului este urmãtoarea: „Proiect complex multidisciplinar pentru monitorizarea, conservarea, protecþia ºi promovarea patrimoniului cultural românesc” (RO-CHER), iar partenerii sunt Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie ºi Petrochimie Bucureºti, Universitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã Bucureºti, Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia, alãturi de Muzeul
Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva. Datoritã complexitãþii proiectului, acesta este împãrþit în patru componente, în trei dintre acestea MCDR Deva fiind partener direct ºi anume: „Monitorizarea obiectivelor din patrimoniul cultural cu ajutorul tehnologiilor spaþiale” „Nanotehnologia – abordare inovativã cu dezvoltare de materiale ºi tehnici pentru salvgardarea patrimoniului cultural” „Promovarea patrimoniului cultural folosind tehnologii actuale de reconstrucþie digitalã”. „Proiectul RO-CHER propune o metodologie pluridisciplinarã inovativã care integreazã expertizã de înalt nivel ºtiinþific pentru salvgardarea patrimoniului cultural„, în cadrul proiectului fiind prezente „douã unitãþi muzeale care personificã douã repere majore în istoria naþionalã: originea naþiunii ºi Marea Unire a tuturor românilor (Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, respectiv Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia)”, se aratã în documentele oficiale ale proiectului. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane
reluarea acestei campanii, prin care împreunã am încercat sã le spunem oamenilor pe care-i respectãm cã le vedem eforturile ºi stãruinþele de a face o lume mai bunã prin puterea exemplului.
Pentru sâmbãta aceasta vã invitãm sã ne vedem în spaþiul public pentru a mulþumi unui hunedorean care nu a stat pe gânduri ºi a sãrit în foc la propriu pentru a salva douã suflete nevinovate. Darie Tudor, ajutorul de ºef de post de la Dobra, deºi era în timpul liber, dupã ce a fost anunþat, a scos doi copii – unul de patru ani, iar celãlalt de ºase luni – dintr-o casã care ardea ca o torþã. La sfârºitul lunii februarie a acestui an o ºtire a fãcut ocolul þãrii.
De la 1 iulie, reþetele ºi biletele de trimitere la analize vor fi onorate de orice farmacie sau laborator
Gestul fãcut de poliþistul de la Dobra a atras atenþia tuturor. Omul nu a ezitat sã-ºi punã propria viaþã în pericol pentru a salva altele douã. Încercarea lui a fost un succes, iar astãzi doi copii sunt în viaþã ºi se bucurã de dragostea familiei. Pentru exemplul sãu de dãruire, pentru modul în care a ales sã apere viaþa ca valoare supremã, vã propunem sã ne întâlnim cu acest om
sufletist ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã din prea plinul sufletului sãu. Sâmbãtã, 24 Martie 2018, ora 11.00, domnul Darie TUDOR vine sã-l întâlnim. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în centrul Devei, în Piaþa Victoriei.
Despre proiectul „Premianþii fãrã premii” A trecut sau ar fi trebuit sã apunã perioada lui „sã se facã”. Dintr-un singur ºi banal motiv pentru cã se face. Societatea a mers înainte pânã acum, poate uneori destul de încet faþã de cum ne-am fi dorit, ºi merge în continuare. Proiectul social „Premianþii fãrã premii” se vrea o modestã rãsplatã din partea societãþii pentru valorile noastre, cele autentice. Ei sunt oamenii a cãror muncã este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac viaþa mai frumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care ne aratã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Astfel, proiectul vã invitã sã ieºim în stradã, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupãrile lor,
ncepând cu data de 1 iulie asiguraþii vor putea cumpãra medicamente cu ºi fãrã contribuþie personalã de la orice farmacie din þarã aflatã în contract cu sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate ºi îºi pot efectua investigaþiile paraclinice recomandate la orice furnizor de profil din þarã. Anunþul a fost fãcut chiar de preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS), Rãzvan Vulcãnescu, care a þinut sã precizeze ºi faptul cã asiguraþii îºi pot efectua investigaþiile paraclinice recomandate de medicii aflaþi în contract cu sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate la orice furnizor de profil din þarã. În prezent existã restricþia ca farmacia sau furnizorul de servicii paraclinice cãruia i se adreseazã asiguratul sã fie în contract cu aceeaºi casã de sãnãtate cu care se aflã în contract ºi medicul care elibereazã reþeta sau biletul de trimitere.
ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal. Vom invita de fiecare datã un om valoros, care prin munca lui, strãdaniile lui, face cã România sã existe. Vom merge acolo sã-l
cunoaºtem, sã-i mulþumim cã existã ºi sã-i strângem mâna în semn de preþuire ºi respect. Vã invitãm sã fiþi parteneri ai unui proiect care doreºte sã descopere ºi sã redescopere valorile României. Dan TERTECI
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Martie 2018
Femeie din Moldova, depistatã cu Nu se ºedere ilegalã în judeþul Hunedoara dau tichete oliþiºtii de imigrãri
P
hunedoreni au depistat cu ºedere ilegalã o tânãrã de 22 de ani, din Republica Moldova. Aceasta a fost sancþionatã contravenþional cu suma de 400 de lei ºi îndrumatã sã-ºi reglementeze dreptul de ºedere, în calitate de membru de familie al unui cetãþean român. Poliþiºtii Inspectoratului General pentru Imigrãri – Biroul pentru Imigrãri al judeþului Hunedoara au desfãºurat o acþiune cu forþe proprii, pe raza de competenþã, pe linia prevenirii ºi combaterii ºederii ilegale a cetãþenilor strãini. În urma activitãþii, a fost depistatã cu ºedere ilegalã, o femeie în vârstã de 22 de ani, din Republica Moldova, care la expirarea dreptului
de ºedere nu a pãrãsit teritoriul României. Întrucât, este membru de familie al unui cetãþean român, persoana a fost îndrumatã sã-ºi reglementeze dreptul de ºedere pe teritoriul României. Totodatã, femeia a fost sancþionatã contravenþional cu amendã în valoare de 400 lei, în conformitate cu prevederile OUG 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã.
Acþiunile desfãºurate de cãtre poliþiºtii de imigrãri urmãresc asigurarea ordinii ºi siguranþei cetãþeanului prin exercitarea unui control permanent asupra respectãrii legalitãþii ºederii în România a strãinilor ºi combaterea migraþiei ºi muncii ilegale. Facem apel cãtre toþi cetãþenii strãini de pe raza judeþului ºi contãm pe respectul dumneavoastrã faþã de legislaþia în domeniu, invitându-vã sã ne contactaþi pentru orice problemã legatã de aplicarea prevederilor legale, la sediul Biroului pentru Imigrãri al judeþului Hunedoara, din Mun. Deva, str. Mihai Eminescu, nr. 130, la numãrul de telefon 0254.206722 sau vizitând site-ul public la adresa www.igi.mai.gov.ro.
pentru Paºti D
eºi, în ultimii ani, oamenii cu venituri modeste primeau ajutoare de la primãria din Petroºani, acum, în preajma sãrbãtorilor, în acest an nu mai este posibil. Nu sunt bani la buget, iar efortul financiar ar fi fost de nesuportat pentru administraþia de aici. Este primul an în care nu se acordã, un an de crizã, pe care îl vor resimþi ºi nevoiaºii. „Acest an este unul mai dificil din punct de vedere al veniturilor la bugetul local ºi din cauzã cã acestea s-au diminuat foarte mult, nu mai sunt bani suficienþi pentru achiziþionarea acestor tichete. Efortul financiar
ar fi fost destul de mare ºi, din pãcate, poate le vom da doar la anul, anul acesta nu”, a declarat Cristina Mraz, director DLAPS Petroºani. Sunt peste 3.000 de oameni numai în Petroºani, care anul trecut se încadrau în plafonul necesar de sub 800 de lei. Potrivit statisticilor din 2017, erau 124 de beneficiari din rândul persoanelor cu handicap, asistaþi social aproximativ 185, alþi 220 erau din rândul beneficiarilor venitului minim garantat, 2.450 de pensionari ºi aproape 100 de ºomeri. Fiecare beneficia de 7 tichete a câte 10 lei fiecare. Anul acesta, însã, sãrbãtorile vor fi mai sãrace ºi pentru ei. Diana MITRACHE
Start pentru Luna Pãdurii
Î
n fiecare an, la nivel mondial este marcatã Luna Pãdurii, o perioadã a sãdirii arborilor, activitãþi ce încurajeazã acordarea grijii cuvenite pentru protejarea pãdurii ºi a extinderii vegetaþiei forestiere.
În aceastã perioadã când pãdurea este în centrul atenþiei, Comunitatea Forestierilor- Fordaq atrage atenþia asupra faptului cã sectorul silvic din România este în continuare afectat de binecunoscuta modificare a art. 59 din Codul Silvic prin care s-a dorit ca masa lemnoasã din lucrãrile de rãrituri, igienã ºi produse accidentale sa fie exploatatã în regie proprie sau prestaþii de cãtre Romsilva ºi vândutã direct cãtre populaþie, pe bazã de tabele de repartiþie fãcute de primãrii. Noi am spus: Romsilva nu are logistica ºi dotarea necesare pentru exploatarea în regie, sistemul de achiziþii prin
SEAP/recepþii/vânzare a masei lemnoase din prestaþii de exploatare este foarte greu aplicabil, sunt volume mari rezultate de rãºinoase nevandabile ca lemn de foc, lemnul va fi pe drumuri forestiere îndepãrtate de cererea de lemn de foc etc. Nu ne-a ascultat nimeni! Astãzi putem sã spunem pe cifre cã modificarea art. 59 nu funcþioneazã. Romsilva a oferit la prestaþii un volum de 1,77 milioane mc ºi a contractat în ianuarie doar 90.000 mc (5%), iar pânã la zi abia au ajuns la 150.000 mc. Atenþie, contractat, nu exploatat ºi valorificat! Total exploatat în regie ºi prestaþii – 300.000 mc din totalul de peste 4 milioane de mc rezervaþi pentru exploatare în regie proprie sau prestaþii din produse principale ºi acea categorie specialã din rãrituri, igienã, accidentale. Minim 2 milioane mc nu vor intra în piaþã din volumul reþinut pentru exploatare în prestaþii/regie proprie de cãtre Romsilva, dacã art.
59 nu este modificat rapid. Iar crizã de resursã de pe piaþa lemnului se va agrava în continuare cu efectele sale asupra populaþiei ºi industriei lemnului. În plus, masa lemnoasã din doborâturile de vânt de anul trecut putrezeºte în pãduri – sute de mii de mc datoritã suprareglementãrii întocmirii APVurilor, licitaþiilor...... Pe fond, direcþionarea resursei de lemn prioritar cãtre lemn de foc este o pierdere din punct de vedere: - economic - valorificãm resursa de lemn de foc cu randamente energetice mici, în loc sã o lãsãm sã intre în industrie, unde valoarea resursei prin prelucrare creºte de 7-10 ori, produce PIB, locuri de muncã ºi aport valutar, dezvoltare ruralã. - social - pentru cã nu are alternative energetice, populaþia din zona de câmpie plãteºte 5600 lei mc, datoritã costurilor ridicate de transport ºi distribuþie a lemnului de foc; aceste costuri sociale înseamnã inclusiv depopularea
zonei rurale. Populaþia are nevoie de alternative energetice. - de mediu - arderea lemnului pentru încãlzirea locuinþelor este cea mai poluantã soluþie de energie termicã, datoritã arderii parþiale, ca lemn verde. Bilanþul de carbon al României sar îmbunãtãþi foarte mult (beneficii din vânzarea de certificate de carbon, beneficii de mediu) prin racordarea la reþeaua de gaze ºi utilizarea lemnului în produse cu valoare îndelungatã de întrebuinþare/centrale pe cogenerare. Ceea ce se întâmplã în România este un dezastru economic, social ºi de mediu, rezultatul unei incapacitãþi administrative a statului român, care ne menþine în subdezvoltare. În Luna
Pãdurii trebuie sã avem în vedere situaþia realã din România: criza de resursã ºi prioritizarea direcþionãrii resursei de lemn cãtre lemn de foc prin Codul Silvic, crizã care pune presiune pe pãduri inclusiv sub aspectul tãierilor ilegale. Concomitent crizei lemnului de foc- în fond o crizã de resursã energeticã- statul roman se pregãteºte sã permitã exportul resurselor de gaze ! În condiþiile în care, din totalul de 8 milioane locuinþe, 4 milioane se încãlzesc cu lemne, 2 milioane cu centrale individuale pe gaz ºi 2 milioane sunt racordate la sisteme centralizate, atragem ºi noi atenþia cã prin realizarea proiectului BRUA - conductã ce va lega exploatãrile României
din zãcãminte de gaz din Marea Neagrã cu Ungaria - aceastã resursã a României va fi exportatã în detrimentul populaþiei României, care va rãmâne captivã ºi fãrã alternative la încãlzirea cu lemne. Dacã reþeaua de distribuþie gaze s-ar extinde ºi încã 2 milioane de locuinþe ar fi racordate la gaze, consumul populaþiei de gaze s-ar dubla, atingând 5 miliarde mc, în timp ce prin conductã BRUA 4 miliarde mc/an vor fi exportate cãtre Ungaria!!! Atenþie, dacã toate locuinþele din România ar fi conectate la reþeaua de gaze, aºa cum se întâmplã în þãrile civilizate, consumul de gaze abia ar atinge 7,5 miliarde mc/an, dintr-o producþie totalã de 15 miliarde mc/an a României estimatã pentru urmãtorii ani. În acest timp în care România se pregãteºte sã exporte o mare parte din producþia internã de gaze - printr-o conductã la care populaþia României nu va avea acces - sã ne uitãm ce se întâmpla pe segmentul lemnului de foc. Sursa AGERPRES
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Martie 2018
Bãtãuºii sunt la un pas de sentinþã
M
embrii a douã grupãri interlope din Valea Jiului sunt la un pas de sentinþã. Cele douã clanuri s-au rãzboit ziua în amiaza mare pe strãzile dintr-o localitate a regiunii. Nu mai puþin de 12 tineri au fost trimiºi în judecatã, toþi fiind identificaþi ºi reþinuþi în urma unei acþiuni în forþã a poliþiºtilor din Aninoasa ºi IPJ Hunedoara. Aceºtia au fost judecaþi pentru o bãtaie generalã de
stradã stârnitã pe strãzile Aninoasei. Dupã doi ani de la trimiterea în judecatã, magistraþii Judecãtoriei Petroºani au finalizat dosarul ºi urmeazã sã dea sentinþa. Judecata a fost îngreunatã de faptul cã o serie de martori au fugit din þarã în timpul procesului ori unii dintre inculpaþi au fost încarceraþi dupã comiterea altor fapte. Instanþa de fond a constatat în cazul acestor martori cã este imposibilã administrarea probei testimoniale ºi a renunþat la a
audierea lor. Rãfuiala dintre cele douã grupãri, una din Vulcan ºi cealaltã din Aninoasa, a pornit de la o tânãrã din Iscroni. Adolescenta s-ar fi încurcat cu un tânãr Muntean Mircea, din Vulcan, iar pretendenþii din Aninoasa ai tinerei s-au opus relaþiei. Aºa cã vulcãneanul a descins împreunã cu amicii sãi ºi a pornit un scandal monstru pe strãzile localitãþii. Conflictul a fost aplanat de poliþiºti, însã taberele au continuat sã se ameninþe ºi plãnuiau o nouã rãfuialã. Socoteala le-a fost datã peste cap de o razie de proporþii a poliþiºtilor din Aninoasa, Vulcan ºi Petroºani. Oamenii legii, susþinuþi de trupele speciale dat fiind faptul cã indivizii sunt extrem de violenþi, i-au luat din pat pe cei mai mulþi dintre bãtãuºi, majoritatea fiind cercetaþi ºi în alte dosare penale pentru infracþiuni care pleacã de la furt ºi pânã la cele cu violenþã.
Magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia se perfecþioneazã pentru creºterea calitãþii activitãþilor judiciare
n perioada 16-18 martie 2018 la ÎGeoagiu Bãi, în judeþul
Hunedoara, s-a desfãºurat seminarul de pregãtire profesionalã „Noutãþi legislative cu influenþe în procedura insolvenþei” organizat de Uniunea Naþionalã a Practicienilor în Insolvenþã (Filialele Hunedoara, Alba, Sibiu, Dolj).
La seminar au participat magistraþi, practicieni în insolvenþã, alþi specialiºti în domeniu ºi au fost prezentate ºi dezbãtute teme de actualitate ºi de maxim interes în procedura insolvenþei. Potrivit reprezentanþilor Curþii de Apel, implicarea judecãtorilor Curþii de Apel Maximilian GÂNJU Alba Iulia în seminariile ºi
Trei oameni intoxicaþi cu fum ºi 11 persoane evacutate dintr-un bloc, în urma unui incendiu rei persoane T s-au intoxicat cu fum în urma unui incendiu care a izbucnit marþi dimineaþa într-un apartament de la parterul unui bloc de locuinþe din municipiul Deva.
Una dintre victime a fost transportatã la spital în stare conºtientã, a informat Inspectoratul
pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Hunedoara. Un numãr de 11 persoane au fost evacuate preventiv din imobil, iar pompierii militari au intervenit la faþa locului cu douã autospeciale de stingere cu apã ºi spumã, incendiul fiind lichidat. "Unsprezece persoane au fost evacuate, dintre care proprietarul a fost transportat de
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
conferinþele organizate în domeniile de activitate în care aceºtia sunt specializaþi reprezintã un aport valoric important adus acestor manifestãri care au ca scop perfecþionarea profesionalã a specialiºtilor din respectivele domenii de maxim interes ºi implicit creºterea calitãþii activitãþilor judiciare desfãºurate de aceºtia în beneficiul direct a cetãþeanului.
echipajul Serviciului Judeþean de Ambulanþã la Unitatea de Primiri Urgenþe (UPU) Deva, intoxicat cu fum. La alte douã persoane intoxicate cu fum le-a fost acordat primul ajutor la faþa locului, dar au refuzat transportul la spital", a declarat purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara, Claudiu Iacob. Potrivit primelor cercetãri ale pompieri-
lor militari, incendiul a fost cauzat de proprietarul apartamentului care a adormit cu o þigãrã uitatã aprinsã. Incendiul nu s-a extins ºi la celelalte apartamente din bloc, datoritã intervenþiei rapide a pompierilor, însã in tot blocul a fost o degajare mare de fum. Zilele trecute exact la acelaºi apartament pompierii au mai intervenit o datã pentru stingerea unui incendiu, de data aceasta cauza fiind un aparat de gãtit lãsat nesupravegheat.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Martie 2018
Henþ cu mâna
HELMUTH DUCKADAM, UN NESIMÞIT Tot respectul pentru legendarul Duckadam pentru performanþa din 1986, atunci la Sevilla, când Helmuth a apãrat patru lovituri de la 11 m, contribuind la succesul
Stelei, câºtigarea Cupei Campionilor Europeni. De la o vreme încoace, „eroul de la Sevilla” a cam luat-o pe arãturã. În primul rând, atitudinea lui de preº în
faþa lui Gigi Becali. Omul se vinde pentru câþiva arginþi aprobând tot ceea ce debiteazã oierul din Pipera. A împrumu-
tat ceva din nesimþirea lui Becali, totul culminând cu dezinteresul faþã de dispariþia lui Ion Voinescu, portarul de legendã al Stelei decedat recent. Duckadam, cãruia Ion Voinescu i-a fost antrenor, nici mãcar nu a fost la înmormântarea fostului sãu antrenor, probabil tot la ordinele lui Becali,
contestat mereu de cãtre Ion Voinescu. Aºadar, marele portar de la U.T.A. ºi Steaua nu s-a coborât la nivelul unei înmormântãri, fie ea ºi a lui Ion Voinescu. Helmuth Duckadam, marele portar de altãdatã, s-a fãcut prieten cu subiectivismul ºi slugãrnicia. Încet-încet, statutul sãu de statuie dispare.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
LIDERUL, SCOR LA ORêTIE C.S. Hunedoara a zdrobit cu 6-1 în deplasare pe Dacia Orãºtie, echipa lui Mircea ALic jr. fãcând un antrenament cu inerta echipã a lui Ovidiu Blaga. Emoþii la pauzã pentru Inter Petrila, 1-1, dar în final, 4-2 cu Gloria Geoagiu (Bodea autogol, Kalai, Perºe, M.Matei autori). CSM Vulcan învinge cu greu, 1-0 (gol Bulimej) pe cei de la Univ. Petroºani, fiind într-o evidentã ascensiune. Jiul Petroºani a câºtigat cu emoþii 3-2 cu Cetate II Deva, prin
golurile semnate de S. Iordache (2) ºi Petrici. Aurul Certej Retezatul Haþeg 4-2, golurile gazdelor fiind marcate de foºtii haþegani Ov. Popesc (3) ºi I. Gavriluþi.
Nici un punct în 12 meciuri
Fãrã istorie meciurile dintre Hercules Lupeni ºi Minerul Uricani, 12 la numãr în ultimii 6 ani: 12 victorii lupenenii, golaveraj 39-4! ªi în meciul de weekend-ul trecut, cei de la Lupeni
au dominat de la un capãt la altul, portarul Tr. Câmpean (50 de ani!) apãrând în alte situaþii grele pentru echipa sa. Nu a fost neapãrat o dominare clarã, dar a ieºit în evidenþã valoarea unui M. Filip la gazde revenit cu douã goluri, precum ºi calitãþile lui Mitican la oaspeþi. Hercules Lupeni - Minerul Uricani 4-0 (2-0) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Niþu - Ciorâia (min. 60 C.
Golgeterul Ligii a IV-a, Kalai, a marcat ºi cu Gloria Geoagiu Pop), Dumitrescu, Ionaºcu, Cismaºiu - Pârvulesc (min. 52 A. Harangozo), R. Moldovan (min. 46 M. Filip), Ciocârlan (min. 67 C. Pescar) - A. ªerban, Stoicoiu. Minerul Uricani (antr. Traian Câmpean): Tr. Câmpean Anghelina, G. Trestian (min. 61 Metea), Þâmpuº, Erdo - Mitican, Cuibari,
M. Moldovan (min. 87 Beleni), Bãlãnean Vâlcicã, Suvac. Goluri: 1-0: Cismaºiu (min. 15) cu capul 2-0: Pârvulescu (min. 35) cu capul 3-0: M. Filip (min. 50) - 11 m fault A. ªerban 4-0: M. Filip (min. 60) din pasa lui Pãsãricã
Echipele Vãii Jiului CSM Vulcan – Univ. Petroºani 1–0 (1 – 0) CSM Vulcan (Antr. Pantilimon Gheorghe): Farcaº Adrian –Viºa Ovidiu, Stîngã Sorinel, Maier Sergiu (ªuteu Vasile min.75), Bulimej Ionuþ, ªilip Andrei) Bob Ioan min. 82), Belei Dãnuþ, Simoneac Mihai, Roºian Ioan(cap), Mândreci Dacian, Bãdãrãu Silviu. Goluri: Bulimej Ionuþ min. 39. AS Universitatea Petroºani (Antr.: Mihãilescu Viorel): Viºan Radu –Rus Claudiu, Nistor Tiberiu, Pînzaru Sandu(Bernic Cristian min. 87), Onica Nicu, Matraº Claudiu(Iacob Silviu min. 85),
Tocãnel Vlãduþ, Ciumac Dumitru, Maria Florin (Mihãilescu Viorel min. 34), Macaru Gabriel, Ciorogariu Cãlin (Moisã Marius min. 46) Arbitru: Fodor Andrei(Deva) Observator: Biriº Mirel(Deva) CS Inter Petrila AS Gloria Proinstal Geoagiu 4 – 2 (1 – 1) CS Inter Petrila (Antr.: Câmpean Adrian): Oniciu Alexandru –Keszeg Bogdan(Badea Sergiu min. 87), Torkoº Ionuþ (Anghel Cosmin min. 86), Alexandru Dumitru (Diaconu Alexandru min. 84), Matei Marius, Duma Adrian, Perºe Robin (Duma Cristian min. 75), Agapi Adrian, Câmpean Adrian, Kalai Iosif, Tãian Vlad. Goluri: Bodea Mihai(autogol) min. 13, Kalai Iosif min. 53, Perºe Robin min. 60, Matei Marius min. 80. Gloria Geoagiu (Antr.: Pepenar Adrian): Bodea Mihai(Beldean Adrian min. 75) – Pîrvu Vasile, Viºan Constantin, Pãduraru Ioan, Paul Robert (Buna Bobby min. 61), Vîrlan Andrei, Samuilã Rareº, Dosan Adrian, ªtef Robert, Jude Ionatan, Cîrdei Alexandru. Goluri: Cãrdei Alexandru min. 6, ªtef Robert min. 90+1. Arbitru: Stanca Sergiu(Orãºtie) Observator: Hanzi Stan(Deva).
Paginã realizatã de Genu TUÞU