Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1502
Cronica Vãii Jiului Luni, 5 Februarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Ucis de gripã C
entrul Naþional de Supraveghere ºi Control a Bolilor Transmisibile a înregistrat primul deces în judeþul Hunedoara cauzat de virusul gripal, în total, în sãptãmâna 22-28 ianuarie, fiind înregistrate patru decese noi. Este vorba despre o femeie în vârstã de 75 de ani, din judeþul Cluj, având condiþii medicale preexistente, dar nevaccinatã antigripal, confirmatã cu virus
gripal tip B; o femeie în vârstã de 67 de ani, din judeþul Harghita, având condiþii medicale preexistente, dar nevaccinatã antigripal, cu virus gripal tip B; un bãrbat de 62 de ani, din judeþul Hunedoara, având condiþii medicale preexistente, dar nevaccinat antigripal, confirmat cu virus gripal tip A. Al patrulea deces este al unei fetiþe de 4 ani, din judeþul Maramureº. De la începutul sezonului 20172018 au fost înregistrate opt decese confirmate cu virus gripal.
Pensionar: “Sunt umilit de instituþiile statului ºi de funcþionarii care interpreteazã Legea”
Maximilian GÂNJU
A
u muncit o viaþã întreagã în condiþii inumane, ºi-au riscat viaþa la fiecare ºut petrecut în fundul pãmântului ºi, în loc ca bãtrâneþea sã le fie una liniºtitã, pensionarii mineri din Valea Jiului se luptã în instanþã. Se luptã pentru a obþine un drept care li se cuvine. Mai mult, dupã ce le-au fost recalculate pensiile, oamenii au avut un ºoc! Mulþi au ajuns la spital în momentul în care au vãzut cã dupã recalculare le scad veniturile ºi cu 1000 de lei.. >>> PAGINA A 2-A
Hoþii de þigãri sunt la un pas de sentinþã inci indivizi au C fost judecaþi într-un dosar
considerat a fi furtul anului 2016 în Valea Jiului, cu un prejudiciu de sute de mii de lei. Printre suspecþi se aflã ºi complicele tâlharului care a jefuit un cazinou din Petroºani. Stroe Laurenþiu Cristian alãturi de alþi patru indivizi au dat
douã ”lovituri” consecutive în Petroºani, în urma cãrora au creat un prejudiciu de aproape 250 de mii de lei. Hoþii au tãiat, la propriu, maºina unui distribuitor de þigãri de unde au furat sute de cartuºe. Stroe Laurenþiu Cristian ºi Bodi Iozsef au fost capii grupãrii de hoþi ºi au ochit dubiþa unui distribuitor de þigãri, i-au tãiat caroseria
pentru a avea acces la marfã ºi au furat marfã în valoare de 90.000 lei. A doua loviturã au dat-o la un depozit din municipiul Petroºani, unde erau þinute þigãrile. Paguba creatã la al doilea furt se ridicã la circa 150.000 lei. Gruparea a fost destructuratã în urma unei acþiuni comune a poliþiºtilor din Petroºani ºi Lupeni.
Dosarul a ajuns pe rolul Judecãtoriei Petroºani ºi dupã mai bine de un an de zile, magistraþii au finalizat procesul ºi urmeazã sã dea sentinþa. Decizia instanþei ar urma sã fie anunþatã mâinemarþi, însã nu este una definitivã ºi pãrþile o pot ataca cu apel. Stroe Laurenþiu Cristian, zis ,,Lãchiuþ” se aflã în Penitenciarul Aiud ºi la o eventualã
pedeapsã primitã în acest dosar s-ar putea adãuga ºi cea din dosarul de tâlhãrie în care este judecat alãturi de Daniel Minea, un tânãr din Aninoasa. Cei doi au avut mai multe
încercãri de a jefui cluburi cu jocuri de noroc. Una dintre ele a ºi reuºit, la Petroºani, la Minea ºi cu Stroe au fugit cu circa 30 de mii de lei. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Februarie 2018
Pensionar: “Sunt umilit de instituþiile statului ºi de funcþionarii care interpreteazã Legea” u muncit o viaþã întreagã în A condiþii inumane, ºi-au riscat viaþa la fiecare ºut petrecut în fundul pãmântului ºi, în loc ca bãtrâneþea sã le fie una liniºtitã, pensionarii mineri din Valea Jiului se luptã în instanþã.
Se luptã pentru a obþine un drept care li se cuvine. Mai mult, dupã ce le-au fost recalculate pensiile, oamenii au avut un ºoc! Mulþi au ajuns la spital în momentul în care au vãzut cã dupã recalculare le scad veniturile ºi cu 1000 de lei. “Trebuia sã creascã cu 50%. Sunt pensionari care au ajuns la spital când au primit recalculãrile. Creºte punctajul, dar se
împarte la alt stagiu de cotizare: de 30 de ani”, ne-a spus Viorel Pascu, reprezentant al Asociaþiei Seniorilor 2016 – Valea Jiului. Asociaþia se luptã pentru drepturile pensionarilor. 5000 de pensionari din Valea Jiului sunt beneficiarii Legii 192/2015. “Începutã lupta noastrã cu instituþiile Statului pentru discriminarea pensionarilor din grupa I de muncã, respectiv, recalcularea pensiilor
dupã Legea 192/2015 pentru pensionarii minieri ieºiþi la pensie pânã în data de 31.12.2010, a început sã aibã rezultate. Dupã toþi paºii de bun simþ pe care i-am fãcut, am ajuns la Instanþa de Judecatã, care la primele termene, ne-a dat câºtig de cauzã ºi a recunoscut dreptul de a ni se recalcula pensiile cu un stagiu complet de cotizare de 20 de ani. Toate pensiile recalculate sunt pe minus, dar
a rãmas cât este în plata. Pânã când, cine ºtie? Sunt aproape 5000 de beneficiari ai acestei legi în Valea
Jiului. Asociaþia Seniorilor 2016 - Valea Jiului ajuta pe toþi cei ce doresc, cu documente, informaþii, îndrumãri ºi sprijin. Puteþi veni alãturi de noi în data de 14.02.2018, la ora 17,00, în Amfiteatrul 101 din Corpul Nou al Universitãþii Petroºani”, mai spune Viorel Pascu. Viorel Pascu a fost director de minã, însã pensia lui este mai micã decât a unui manipulant care a ieºit la pensie dupã anul 2011.
- Dr. PREDA MIHAI Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
ânãrul de 17 ani, din Lupeni, a fost prins în flagrant de o patrulã a Poliþiei Locale Deva, chiar în timp ce încerca sã dea o spargere la o patiserie din centrul municipiului .
n tânãr de 30 de ani, din Petroºani, ºi-a petrecut 24 de ore în celula de arest dupã ce a încãlcat o hotãrâre a unui judecãtor.
de patrula auto ºi în data de 1 februarie 2018, în jurul orei 22:00, pe Bulevardul Iuliu Maniu, în zona sucursalei B.C.R., dar, la vederea poliþiºtilor, bãrbatul a fugit printre blocuri”, se precizeazã într-un comunicat al Poliþiei Locale Deva. M. GÂNJU
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
U
Individul va fi cercetat penal pentru violare de domiciliu, iar achetatorii l-au plasat sub control judiciar. ”Poliþiºtii Biroului Ordine Publicã Petroºani au depistat un bãrbat de 30 ani, din municipiul Petroºani, cercetat pentru sãvârºirea infracþiunilor de violare de domiciliu, distrugere ºi încãlcarea unui ordin de protecþie. Poliþiºtii au stabilit faptul cã, în data de 27.01.2018,
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Petroºani, Telefon 0728890014
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Încãlcarea unui ordin judecãtoresc l-ar putea arunca dupã gratii
”În noaptea de 1 spre 2 februarie 2018, în jurul orei 2:30, în timp ce se deplasa pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în zona Piaþa Victoriei, o patrulã auto a Poliþiei Locale Deva a observat un bãrbat care încerca sã forþeze intrarea în patiseria ”Scufiþa Roºie”, folosindu-se de o ºurubelniþã. Potrivit poliþiºtilor locali, aceeaºi persoanã a fost observatã
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Tânãr din Lupeni, suspectat de mai multe spargeri
T
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
“Eu ca fost director de minã am pensie mai micã decât un manipulat care iasã acum sau a ieºit dupã 01.01.2011. Sunt umilit de instituþiile statului ºi de funcþionarii care interpreteazã Legea. ªi ca mine toþi cei 5000 din Valea Jiului ºi alþi 75000 din þarã”, ne-a mai spus Viorel Pascu. Pensionarii din Valea Jiului au fost împãrþiþi în douã categorii, dupã cum spun cei de la Asociaþie: pensionari “slabi” ºi pensionari „graºi”, totul dupã ce legile dupã care se face recalcularea pensiilor dau punctaje diferite. Monika BACIU
bãrbatul, aflându-se sub influenþa bãuturilor alcoolice, a forþat uºa de acces ºi a pãtruns în locuinþa surorii sale, încãlcând astfel prevederile ordinului de restricþie emis de Judecãtoria Petroºani, în cursul anului 2017”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. M. GÂNJU
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Februarie 2018
Epopeea stâlpilor hidraulici de la CEH continuã C
omplexul Energetic Hunedoara a fãcut recurs la soluþia instanþei de la Tribunalul Hunedoara care a dispus anularea contractului cu Gamiatricos, societate care trebuia sã furnizeze stâlpi hidraulici unitãþilor miniere. Gerom Internaþional a fost reclamant, iar instanþa le-a dat câºtig de cauzã, la finalul lunii decembrie a anului trecut. “Admite acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamanta SC Gerom Internaþional Sà reprezentatã prin administrator special Leca Andrei Raoul în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Hunedoara ºi în consecinþã: Dispune anularea contractului APF 7533/06.07.2017 cu denumirea „stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil” încheiat de Societatea Complexul
Energetic Hunedoara SA cu SC Gamiatricos SRL”, arãta soluþia instanþei. Cei de la Gerom au arãtat cã stâlpii furnizaþi de Gamiatricos reprezintã un real pericol pentru siguranþa lucrãtorilor din subteran. “S-a reþinut cã Gamiatricos a livrat ulterior stâlpi hidraulici cãtre pârâta Complexul Energetic Hunedoara, respectiv o transã de 80 stâlpi, care, conform recepþiei efectuate la sediul achizitorului, nu au corespuns din punct de vedere tehnic cu oferta iniþialã, fiind refuzatã recepþionarea acestor stâlpi. La testele efectuate asupra unui stâlp
hidraulic, acesta s-a descompus, situaþie în care livrarea nu putea fi acceptatã nici din punct de vedere tehnic ºi nici calitativ”, arãtau documentele Tribunalului Hunedoara. Instanþa mai reþine ºi faptul cã societatea “nu are posibilitatea roluirii þevii care intrã în componenta stâlpilor hidraulici ºi cã þeava achiziþionatã este honuitã ºi nu roluitã, operaþie ce nu asigurã duritatea necesarã, aºa cum este menþionat în caietul de sarcini, întrucât furnizorul acestuia, România Hidro Service SRL poate furniza doar þeava honuitã”.
Politicul înlãturat de la CEH? M inisterul Energiei vrea sã implementeze ordonanþa corporativã la mai multe întreprinderi de stat. Printre companiile enumerate se numãrã ºi Complexul Energetic Hunedoara!
Dupã ani de zile în care societatea a fost condusã numai dupã “ordonanþe” POLITICE, Ministerul Energiei vrea sã scoatã ghearele politicului din “cadavrul” Complexului Energetic Hunedoara. “Principalele societãþi la care urmeazã sã se implementeze prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanþã corporativã a întreprinderilor publice cu modificãrile ºi completãrile ulte-
rioare, în cursul anului 2018, sunt: Compania Naþionalã a Uraniului S.A., Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., Societatea Electrocentrale Grup S.A., Regia Autonomã Tehnologii pentru Energia Nuclearã (RATEN) Mioveni, Societatea Uzina Termoelectricã Midia S.A., Societatea Electrocentrale Constanþa S.A., Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., Societatea Naþionalã Nuclearelectrica S.A., S.N. Închideri Mine Valea Jiului S.A., Societatea CONPET S.A., fiind necesarã demararea unei noi proceduri de recrutare ºi selectare conform prevederilor Ordonanþei
Tribunalul Hunedoara a dispus anularea contractului dintre CEH ºi Gamiatricos Com SRL, însã contractul merge mai departe. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a reþinut cã deºi Gamiatricos a fost desemnatã câºtigãtoare a licitaþiei, nu a respectat propunerea tehnicã ce a stat la baza ofertei depuseºi în baza cãreia i-a fost atribuit contractul AFP 7533/ 06.07.2017 nu a corespuns din punct de vedere tehnic cu stâlpii pe care aceastã societate intenþiona sã îi livreze cãtre Complexul Energetic Hunedoara ºi nici cu stâlpii livraþi, duce la analiza cã aceastã
de Urgenþã a Guvernului nr. 109/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, aratã un document al Ministerului Energiei. Singurul manager al CEH recrutat pe baza ordonanþei corporative a fost Emil Floruþ. Numai cã acesta a fost înlãturat de Consiliul de Administraþie politic, la doar câteva luni de la instalarea sa pe funcþie. La acel moment, Aurelian Ghimpãu, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH declara cã Floruþ nu a prezentat planul de management. ”Dumnealui în interiorul celor 90 de zile, trebuia sã prezinte planul de management care a fost prezentat mult mai târziu, deci cu douã zile dupã ce s-au împlinit cele 90 de zile. Cu douã sãptãmâni înainte i-am cerut raportul pe ultimul trimestru ºi nu l-a prezentat. A mers în fata liderilor dar ºi a minerilor ºi le-a promis un premiu. Nu a fãcut nimic din ce avea de fãcut ºi atunci am decis sã îl demitem”, a declarat, în luna decembrie a anului 2015, Aurelian Ghimpau, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH. Emil Floruþ s-a adresat instanþei de judecatã, însã nici pânã în ziua de astãzi procesul nu a ajuns la final. Monika BACIU
societate nu a intenþionat sã respecte propunerea tehnicã ce a stat la baza licitaþiei pentru stâlpii hidraulici. Cei de la Complexul Energetic Hunedoara nu sunt mulþumiþi de soluþia
instanþei ºi au fãcut recurs. Acesta a fost înregistrat la Curtea de Apel Alba Iulia ºi nu a primit încã termen de judecatã. Monika BACIU
CJH va analiza dacã SMURD-ul e oportun utoritãþile A judeþene vor analiza dacã existenþa Salvital este oportunã sau nu. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, a subliniat cã se va face o analizã, inclusiv a salariilor paramedicilor.
Declaraþia preºedintelui CJH vine în contextul în care mai multe primãrii au anunþat cã vor sã se retragã din cadrul asociaþiei, nemaiputând susþine financiar activitatea. „Analizãm toate ipotezele posibile ºi, în cel mai scurt timp, vom vedea care va fi reacþia. ªi salariile vor face obiectul analizei. Trebuie fãcutã o analizã pertinentã ºi sã vedem dacã e oportunã sau nu existenþa Salvital”, a declarat Mircea Bobora, preºedin-
tele Consiliului Judeþean Hunedoara, în cadrul unei conferinþe de presã. Anul trecut, contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara cãtre Asociaþia Salvital a fost în sumã de 1.404.000 lei. Potrivit reprezentanþilor asociaþiei, veniturile anuale sunt estimate la 3,8 milioane lei, în timp ce cheltuielile sunt de 4,5 milioane. În judeþul Hunedoara 84 de paramedici îºi desfãºoarã activitatea în cadrul asociaþiei. Monika BACIU
4 Actualitate
C
onform studiului cu privire la ”Reþeaua Europeanã de rute cicliste EUROVELO”, ”în Europa s-au realizat aproximativ 2785 miliarde de excursii cicloturistice care au însumat anual venituri în valoare de ~54 miliarde de euro”. Turismul axat pe ciclismul montan este considerat ca fiind segmentul cu cea mai rapidã dezvoltare din industria turismului în general. Prin acest articol dorim sã vã prezentãm cum Valea Jiului are potenþiatul unic de a profita de acest context european ºi de a deveni o destinaþie de clasã mondialã. Acest aspect este foarte important deoarece: ”În cazul Vãii Jiului, turismul este perceput – atât de locuitorii Vãii, de ce care o cunosc, dar ºi de autoritãþile centrale – cã singura alternativã viabilã la prãbuºirea activitãþilor miniere” Nitã 2014, p 169. Deºi schiatul a devenit o industrie foarte prosperã chiar ºi în Strajã, acest lucru nu este suficient ºi el trebuie diversificat prin ramuri precum ecoturismul sau turismul activ. Vã întrebaþi cum? În acest articol vã vom împãrtãºi viziunea noastrã cu privire la dezvoltarea turismului dinco-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Februarie 2018
VALEA JIULUI, O DESTINAÞIE TURISTICÃ DE CLASÃ MONDIALÃ
lo de turismul de iarnã ºi extinderea spre o direcþie care se potriveºte cu potenþialul inedit al Vãii Jiului: ciclismul montan. Fãrã exagerare, Valea Jiului, prin dubla utilizarea a infrastructurii de schi deja existentã, poate deveni cu uºurinþã o destinaþie de ciclism montan de clasã mondialã. Aceasta este viziunea pe care noi, cei de la Fundaþia Noi Orizonturi, am fãcut-o publicã în urmã cu aproximativ 2 ani ºi pe care mulþi au îmbrãþiºat-o, inclusiv cei de la primãriile din Valea Jiului, Consiliul Judeþean, Clubul Rotary Petroºani – Valea Jiului, dar ºi alþi sponsori ºi donatori precum SC Enel Distribuþie Banat, SC Diacom Prestcom SRL ºi SC Comexim R SRL. Dorim sã subliniem cã acest proiect poate deveni o reuºitã – deja este, prin obiectivele atinse pânã în
prezent – ºi poate reprezenta schimbarea perspectivei ºi a direcþiei de acþiune pentru Valea Jiului. Acest lucru se poate întâmpla doar dacã toþi locuitorii Vãii Jiului (autoritãþi locale, voluntari, pasionaþi de ciclism montan, sponsori ºi donatori locali) îºi vor uni forþele ºi vor urma o direcþie unicã de acþiune. Vã vom oferi câteva exemple care aratã cum aceastã direcþie de acþiune poate deveni un succes. În alte zone turistice din Europa (care nu deþin o infrastructurã de schi precum cea existentã în staþiunile din Valea Jiului), prin investiþiile în dezvoltarea ciclismului montan au fost create noi locuri de muncã ºi au fost generate venituri în valoare de milioane de dolari. În Spania, în regiunea ”Zona Zero” (la o distanþã de aproximativ 3,5 ore faþã de Barcelona), prin dezvoltarea turismului axat pe ciclism montan s-au reuºit urmãtoarele: S-a înfiinþat o asociaþie ce cuprinde aproape 100 de afaceri locale implicate în dezvoltarea ciclismului montan; În jur de 140.000 de
turiºti s-au cazat în ultimii 6 ani, în aceastã zonã datoritã pachetelor turistice oferite cicliºtilor (mai precis, în jur de 7667 de vizitatori au achiziþionat pachete turistice ce includeau, în medie, 3 nopþi de cazare); Tariful mediu al unei cazãri peste noapte a atins suma de 100 EUR; S-a înregistrat un venit regional de 14 milioane euro, ca urmare a proiectului Zona Zero; Voluntarii/localnicii asigurã mentenanþa pentru aproximativ 400 km de trasee de ciclism; Investitorii locali au alocat aproximativ 80.000 euro pentru dezvoltarea proiectului (în ultimii ºase ani) ºi au câºtigat în schimb (dupã impozitare) 1.400.000 euro. S-au creat noi locuri de muncã - 40 pe an (costul mediu anual al unui salariu este de 25 000 euro), lucru foarte important pentru o regiune în care majoritatea oamenilor pleacã spre oraºele mai mari, cu mai multe oportunitãþi. Regiunea oferitã ca exemplu nu este o locaþie de top destinatã ciclismului montat (destinaþiile de top reuºind sã atragã
investiþii care pot atinge praguri de sute de milioane de dolari) ºi se situeazã la o distanþã mai mare faþã de un aeroport, în comparaþie cu distanþa la care se aflã aeroportul din Sibiu raportat la Valea Jiului.
acþiona rapid vom putea intra primii pe piaþã ºi deveni liderii acesteia. Prin urmare, dacã vom ºti cum sã valorificãm ºansa care ni se aratã, aceasta ar putea deveni o oportunitate extraordinarã. Aºadar haideþi sã acþionãm împreunã! Pânã acum ne-am propus sã dezvoltãm staþiunile Straja ºi Pasul Vâlcan într-o destinaþie turisticã integratã dedicatã turismului montan. Am construit deja cel mai lung traseu fluid din România ºi putem gãzdui cel mai lung traseu fluid din Europa, pânã la finalul acestui proiect. Pe lângã traseele vizate în staþiunile montane (fluide, enduro, downhill, de nivele diferite de dificultate) dorim sã amenajãm
Se cautã limitele ariei protejate din Defileul Jiului
ucrãrile hidrotehnice din Defileul Jiului L trebuie oprite. Este o decizie a instanþei, însã ecologiºtii au cerut ajutor instituþiilor statului. Prefectul de Hunedoara, Fabius Kiszely spune cã a convocat o întâlnire, dar, deºi nu a participat la cea de la Gorj în care s-a discutat funcþionarea sau nu a hidrocentralelor, situaþia nu este fãrã ieºire.
Crede acum cã ar trebui delimitate corect graniþele ariilor protejate. În schimb, prefectul susþine clar cã poate verifica doar legalitatea, nu ºi oportunitatea acestor lucrãri. „Am înþeles cã se discutã modificarea limitelor ariilor protejate. Am convocat o acþiune la nivelul judeþului Hunedoara, pentru cã avem probleme referitor la ce înseamnã ariile protejate, mai exact limitele lor. Urmeazã ca fiecare UAT ( n.r. Unitatea Administrativ Teritorialã) sã îºi spunã punctul de vedere ºi sã vinã cu propuneri în acest
sens. În ce priveºte Defileul Jiului, chestiunile sunt dincolo de ce înseamnã Prefectura Hunedoara sau Gorj. Cred cã aici o implicare majorã ar trebui sã aibã Ministerul Mediului, Direcþia Biodiversitate”, a precizat Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara. Autorizaþia de construcþie a Microhidrocentralelor din Defileul Jiului a fost anulatã în instanþã. Potrivit portalului, în 14 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureºti: „Respinge excepþia tardivitãþii invocãrii excepþiei de nelegalitate. (...) Anuleazã autorizaþia de construire emisã de Consiliul Judeþean
Hunedoara ºi autorizaþia de construire emisã de Consiliul Judeþean Gorj”. Asta înseamnã cã lucrãrile ar trebui sã fie întrerupte. Ecologiºtii de la Agent Green, care au luptat pentru asta, au crezut cã au obþinut definitiv încetarea lucrãrilor ºi sperã sã nu porneascã niciodatã aceste hidrocentrale, însã, existã deja petiþii care cer sprijin autoritãþilor din cele douã judeþe, pentru ca Hidroelectrica sã nu porneascã lucrul. Autoritãþile statului român cautã acum soluþii pentru punerea în conservare a lucrãrilor. în condiþiile respectãrii legii ºi obþinerii
autorizaþiilor necesare, aceasta fiind singura soluþie pânã la comunicarea motivãrii instanþei, act ce ar permite societãþii stabilirea urmãtorilor paºi pentru deblocarea proiectului de la Bumbeºti-Livezeni. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31.12.2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de
619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. În afara celor douã tunele din defileu, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. Diana MITRACHE
Angajaþii lunii ianuarie 2018 la Apa Serv Valea Jiului nul dintre cele mai apreciate U proiecte derulate de Un alt exemplu similar se regãseºte în Slovacia. Aceastã zonã reuºeºte sã atragã anual venituri în valoare de 12.5 milioane de dolari. Nici aceastã destinaþie nu deþine infrastructura de schi existentã în staþiunile din Valea Jiului. Dacã vom colabora pentru dezvoltarea potenþialului turistic local este posibil ca peste câþiva ani ciclismul montan sã devinã o industrie ce va aduce venituri de milioane de dolari ºi în depresiunea Petroºani. Ecoturismul reprezintã industria cu cea mai rapidã creºtere de piaþã iar industriile axate pe turismul activ cresc rapid în popularitate. Dacã ne putem uni forþele ºi
ºi aproximativ 500 km de trasee de tip crosscountry. Acestea se vor regãsi în mod deosebit în perimetrul oraºelor Uricani ºi Petrila. Acest articol este primul din o serie de articole care vor explica viziunea Fundaþiei Noi Orizonturi în ceea ce priveºte dezvoltarea turismului extrasezonier prin valorificarea ciclismului montan. Încã un lucru important: echipã formatã din membri ai Fundaþiei Noi Orizonturi este dedicatã trup ºi suflet acestui proiect ºi îºi doreºte sã îl coordoneze pânã la capãt. Pentru aceasta avem nevoie de sprijin pentru accesarea fondurilor publice deoarece calitatea ºi varietatea traseelor amenajate este esenþialã, aspect pe care îl vom prezenta ºi în articolele viitoare Elena PÂRV ÂRVAN
operatorul regional al serviciilor de apã ºi canal din Valea Jiului constã în aprecierea muncii salariaþilor ºi acordarea titlurilor de ”Angajatul lunii”, respectiv ”Colectivul lunii”.
”Derulãm deja de un an de zile acest proiect de fidelizare al salariaþilor noºtri, nu doar din dorinþa de a stimula
activitatea acestora în cadrul societãþii, ci ºi pentru a genera acel spirit de competiþie care conduce, într-un final, la o creºtere a productivitãþii muncii în cadrul firmei noastre. Din acest motiv, vom continua ºi în acest an proiectul nostru care-ºi propune sã-i recompenseze, în fiecare lunã, pe cei mai buni dintre salariaþii noºtri”, a declarat Costel Avran, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Primii laureaþi ai titlului de Anagajat al
lunii ianuarie, din anul 2018, la Apa Serv Valea Jiului, sunt: - Lãptucã Lucreþianormator în cadrul Seviciului Exploatare – Dispecerat - Szatmary Istvan Josef - lãcãtuº-mecanic în cadrul staþiei de epurare de la Dãnuþoni - Deoancã Dragoº Doru - inginer în cadrul Serviciului Tehnologia Informaþiei De asemenea, echipa de management a operatorului serviciilor de apã ºi canalizare din
Valea Jiului a decis, în urma analizei activitãþii desfãºurate în luna ianuarie 2018, sã acorde titlul de ”Colectiv al lunii ianuarie”, echipei din cadrul Biroului Administrativ al Apa Serv Valea Jiului, format din: Kallos Florentina Elena, Suciu Cristina, Pricop Viorica, Angeru Nicoleta Liliana ºi Opriº Iuliana Irina. ”Le mulþumesc colegilor noºtri, primii premianþi ai anului 2018 de la Apa Serv, pentru activitatea lor ºi pentru faptul cã au înþeles ºi înþeleg, la justã valoare, importanþa activitãþii pe care o au în structura întregului nostru colectiv de angajaþi. Îi felicit ºi le doresc pe mai departe succes, iar celorlalþi salariaþi le reamintesc cã, la rândul lor, pot deveni laureaþi ai acestor premii menite sã recompenseze activitatea celor mai buni dintre salariaþii Apa Serv”, mai spune
Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Premianþii lunii ianuarie au fost felicitaþi, în cadru festiv, la ºedinþa
de raport a conducerii Apa Serv, unde au primit diplome de merit ºi o primã în bani. Biroul de Presã al Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani
4 Actualitate
C
onform studiului cu privire la ”Reþeaua Europeanã de rute cicliste EUROVELO”, ”în Europa s-au realizat aproximativ 2785 miliarde de excursii cicloturistice care au însumat anual venituri în valoare de ~54 miliarde de euro”. Turismul axat pe ciclismul montan este considerat ca fiind segmentul cu cea mai rapidã dezvoltare din industria turismului în general. Prin acest articol dorim sã vã prezentãm cum Valea Jiului are potenþiatul unic de a profita de acest context european ºi de a deveni o destinaþie de clasã mondialã. Acest aspect este foarte important deoarece: ”În cazul Vãii Jiului, turismul este perceput – atât de locuitorii Vãii, de ce care o cunosc, dar ºi de autoritãþile centrale – cã singura alternativã viabilã la prãbuºirea activitãþilor miniere” Nitã 2014, p 169. Deºi schiatul a devenit o industrie foarte prosperã chiar ºi în Strajã, acest lucru nu este suficient ºi el trebuie diversificat prin ramuri precum ecoturismul sau turismul activ. Vã întrebaþi cum? În acest articol vã vom împãrtãºi viziunea noastrã cu privire la dezvoltarea turismului dinco-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Februarie 2018
VALEA JIULUI, O DESTINAÞIE TURISTICÃ DE CLASÃ MONDIALÃ
lo de turismul de iarnã ºi extinderea spre o direcþie care se potriveºte cu potenþialul inedit al Vãii Jiului: ciclismul montan. Fãrã exagerare, Valea Jiului, prin dubla utilizarea a infrastructurii de schi deja existentã, poate deveni cu uºurinþã o destinaþie de ciclism montan de clasã mondialã. Aceasta este viziunea pe care noi, cei de la Fundaþia Noi Orizonturi, am fãcut-o publicã în urmã cu aproximativ 2 ani ºi pe care mulþi au îmbrãþiºat-o, inclusiv cei de la primãriile din Valea Jiului, Consiliul Judeþean, Clubul Rotary Petroºani – Valea Jiului, dar ºi alþi sponsori ºi donatori precum SC Enel Distribuþie Banat, SC Diacom Prestcom SRL ºi SC Comexim R SRL. Dorim sã subliniem cã acest proiect poate deveni o reuºitã – deja este, prin obiectivele atinse pânã în
prezent – ºi poate reprezenta schimbarea perspectivei ºi a direcþiei de acþiune pentru Valea Jiului. Acest lucru se poate întâmpla doar dacã toþi locuitorii Vãii Jiului (autoritãþi locale, voluntari, pasionaþi de ciclism montan, sponsori ºi donatori locali) îºi vor uni forþele ºi vor urma o direcþie unicã de acþiune. Vã vom oferi câteva exemple care aratã cum aceastã direcþie de acþiune poate deveni un succes. În alte zone turistice din Europa (care nu deþin o infrastructurã de schi precum cea existentã în staþiunile din Valea Jiului), prin investiþiile în dezvoltarea ciclismului montan au fost create noi locuri de muncã ºi au fost generate venituri în valoare de milioane de dolari. În Spania, în regiunea ”Zona Zero” (la o distanþã de aproximativ 3,5 ore faþã de Barcelona), prin dezvoltarea turismului axat pe ciclism montan s-au reuºit urmãtoarele: S-a înfiinþat o asociaþie ce cuprinde aproape 100 de afaceri locale implicate în dezvoltarea ciclismului montan; În jur de 140.000 de
turiºti s-au cazat în ultimii 6 ani, în aceastã zonã datoritã pachetelor turistice oferite cicliºtilor (mai precis, în jur de 7667 de vizitatori au achiziþionat pachete turistice ce includeau, în medie, 3 nopþi de cazare); Tariful mediu al unei cazãri peste noapte a atins suma de 100 EUR; S-a înregistrat un venit regional de 14 milioane euro, ca urmare a proiectului Zona Zero; Voluntarii/localnicii asigurã mentenanþa pentru aproximativ 400 km de trasee de ciclism; Investitorii locali au alocat aproximativ 80.000 euro pentru dezvoltarea proiectului (în ultimii ºase ani) ºi au câºtigat în schimb (dupã impozitare) 1.400.000 euro. S-au creat noi locuri de muncã - 40 pe an (costul mediu anual al unui salariu este de 25 000 euro), lucru foarte important pentru o regiune în care majoritatea oamenilor pleacã spre oraºele mai mari, cu mai multe oportunitãþi. Regiunea oferitã ca exemplu nu este o locaþie de top destinatã ciclismului montat (destinaþiile de top reuºind sã atragã
investiþii care pot atinge praguri de sute de milioane de dolari) ºi se situeazã la o distanþã mai mare faþã de un aeroport, în comparaþie cu distanþa la care se aflã aeroportul din Sibiu raportat la Valea Jiului.
acþiona rapid vom putea intra primii pe piaþã ºi deveni liderii acesteia. Prin urmare, dacã vom ºti cum sã valorificãm ºansa care ni se aratã, aceasta ar putea deveni o oportunitate extraordinarã. Aºadar haideþi sã acþionãm împreunã! Pânã acum ne-am propus sã dezvoltãm staþiunile Straja ºi Pasul Vâlcan într-o destinaþie turisticã integratã dedicatã turismului montan. Am construit deja cel mai lung traseu fluid din România ºi putem gãzdui cel mai lung traseu fluid din Europa, pânã la finalul acestui proiect. Pe lângã traseele vizate în staþiunile montane (fluide, enduro, downhill, de nivele diferite de dificultate) dorim sã amenajãm
Se cautã limitele ariei protejate din Defileul Jiului
ucrãrile hidrotehnice din Defileul Jiului L trebuie oprite. Este o decizie a instanþei, însã ecologiºtii au cerut ajutor instituþiilor statului. Prefectul de Hunedoara, Fabius Kiszely spune cã a convocat o întâlnire, dar, deºi nu a participat la cea de la Gorj în care s-a discutat funcþionarea sau nu a hidrocentralelor, situaþia nu este fãrã ieºire.
Crede acum cã ar trebui delimitate corect graniþele ariilor protejate. În schimb, prefectul susþine clar cã poate verifica doar legalitatea, nu ºi oportunitatea acestor lucrãri. „Am înþeles cã se discutã modificarea limitelor ariilor protejate. Am convocat o acþiune la nivelul judeþului Hunedoara, pentru cã avem probleme referitor la ce înseamnã ariile protejate, mai exact limitele lor. Urmeazã ca fiecare UAT ( n.r. Unitatea Administrativ Teritorialã) sã îºi spunã punctul de vedere ºi sã vinã cu propuneri în acest
sens. În ce priveºte Defileul Jiului, chestiunile sunt dincolo de ce înseamnã Prefectura Hunedoara sau Gorj. Cred cã aici o implicare majorã ar trebui sã aibã Ministerul Mediului, Direcþia Biodiversitate”, a precizat Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara. Autorizaþia de construcþie a Microhidrocentralelor din Defileul Jiului a fost anulatã în instanþã. Potrivit portalului, în 14 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureºti: „Respinge excepþia tardivitãþii invocãrii excepþiei de nelegalitate. (...) Anuleazã autorizaþia de construire emisã de Consiliul Judeþean
Hunedoara ºi autorizaþia de construire emisã de Consiliul Judeþean Gorj”. Asta înseamnã cã lucrãrile ar trebui sã fie întrerupte. Ecologiºtii de la Agent Green, care au luptat pentru asta, au crezut cã au obþinut definitiv încetarea lucrãrilor ºi sperã sã nu porneascã niciodatã aceste hidrocentrale, însã, existã deja petiþii care cer sprijin autoritãþilor din cele douã judeþe, pentru ca Hidroelectrica sã nu porneascã lucrul. Autoritãþile statului român cautã acum soluþii pentru punerea în conservare a lucrãrilor. în condiþiile respectãrii legii ºi obþinerii
autorizaþiilor necesare, aceasta fiind singura soluþie pânã la comunicarea motivãrii instanþei, act ce ar permite societãþii stabilirea urmãtorilor paºi pentru deblocarea proiectului de la Bumbeºti-Livezeni. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31.12.2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de
619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. În afara celor douã tunele din defileu, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. Diana MITRACHE
Angajaþii lunii ianuarie 2018 la Apa Serv Valea Jiului nul dintre cele mai apreciate U proiecte derulate de Un alt exemplu similar se regãseºte în Slovacia. Aceastã zonã reuºeºte sã atragã anual venituri în valoare de 12.5 milioane de dolari. Nici aceastã destinaþie nu deþine infrastructura de schi existentã în staþiunile din Valea Jiului. Dacã vom colabora pentru dezvoltarea potenþialului turistic local este posibil ca peste câþiva ani ciclismul montan sã devinã o industrie ce va aduce venituri de milioane de dolari ºi în depresiunea Petroºani. Ecoturismul reprezintã industria cu cea mai rapidã creºtere de piaþã iar industriile axate pe turismul activ cresc rapid în popularitate. Dacã ne putem uni forþele ºi
ºi aproximativ 500 km de trasee de tip crosscountry. Acestea se vor regãsi în mod deosebit în perimetrul oraºelor Uricani ºi Petrila. Acest articol este primul din o serie de articole care vor explica viziunea Fundaþiei Noi Orizonturi în ceea ce priveºte dezvoltarea turismului extrasezonier prin valorificarea ciclismului montan. Încã un lucru important: echipã formatã din membri ai Fundaþiei Noi Orizonturi este dedicatã trup ºi suflet acestui proiect ºi îºi doreºte sã îl coordoneze pânã la capãt. Pentru aceasta avem nevoie de sprijin pentru accesarea fondurilor publice deoarece calitatea ºi varietatea traseelor amenajate este esenþialã, aspect pe care îl vom prezenta ºi în articolele viitoare Elena PÂRV ÂRVAN
operatorul regional al serviciilor de apã ºi canal din Valea Jiului constã în aprecierea muncii salariaþilor ºi acordarea titlurilor de ”Angajatul lunii”, respectiv ”Colectivul lunii”.
”Derulãm deja de un an de zile acest proiect de fidelizare al salariaþilor noºtri, nu doar din dorinþa de a stimula
activitatea acestora în cadrul societãþii, ci ºi pentru a genera acel spirit de competiþie care conduce, într-un final, la o creºtere a productivitãþii muncii în cadrul firmei noastre. Din acest motiv, vom continua ºi în acest an proiectul nostru care-ºi propune sã-i recompenseze, în fiecare lunã, pe cei mai buni dintre salariaþii noºtri”, a declarat Costel Avran, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Primii laureaþi ai titlului de Anagajat al
lunii ianuarie, din anul 2018, la Apa Serv Valea Jiului, sunt: - Lãptucã Lucreþianormator în cadrul Seviciului Exploatare – Dispecerat - Szatmary Istvan Josef - lãcãtuº-mecanic în cadrul staþiei de epurare de la Dãnuþoni - Deoancã Dragoº Doru - inginer în cadrul Serviciului Tehnologia Informaþiei De asemenea, echipa de management a operatorului serviciilor de apã ºi canalizare din
Valea Jiului a decis, în urma analizei activitãþii desfãºurate în luna ianuarie 2018, sã acorde titlul de ”Colectiv al lunii ianuarie”, echipei din cadrul Biroului Administrativ al Apa Serv Valea Jiului, format din: Kallos Florentina Elena, Suciu Cristina, Pricop Viorica, Angeru Nicoleta Liliana ºi Opriº Iuliana Irina. ”Le mulþumesc colegilor noºtri, primii premianþi ai anului 2018 de la Apa Serv, pentru activitatea lor ºi pentru faptul cã au înþeles ºi înþeleg, la justã valoare, importanþa activitãþii pe care o au în structura întregului nostru colectiv de angajaþi. Îi felicit ºi le doresc pe mai departe succes, iar celorlalþi salariaþi le reamintesc cã, la rândul lor, pot deveni laureaþi ai acestor premii menite sã recompenseze activitatea celor mai buni dintre salariaþii Apa Serv”, mai spune
Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Premianþii lunii ianuarie au fost felicitaþi, în cadru festiv, la ºedinþa
de raport a conducerii Apa Serv, unde au primit diplome de merit ºi o primã în bani. Biroul de Presã al Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Februarie 2018
Licitaþie pentru colectarea deºeurilor din Lupeni A utoritãþile locale de la Lupeni, ºi nu numai, întâmpinã dificultãþi din cauzã cã ADI Deºeuri nu ºi-a început activitatea. În acest sens, Consiliul Local al municipiului Lupeni a aprobat regulamentul privind aprobarea caietului de sarcini al serviciului de salubrizare, colectare ºi transport al deºeurilor din locali-
tate. Autoritãþile locale au în vedere demararea procedurilor de licitaþie. “Având în vedere faptul cã Asociaþia
de Dezvoltare Intercomunitarã “Sistem Integrat de Gestionare a Deºeurilor judeþul Hunedoara” nu ºi-a
CJH nu are suficienþi bani pentru câini
onsiliul Local al C municipiului Petroºani a aprobat
alocarea sumei de peste 100.000 de lei cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân”. Autoritãþile locale de la Petroºani fac parte din ADI încã din anul 2014. ”Datoritã faptului cã în prezent Consiliul Judeþean Hunedoara nu poate susþine integral din fonduri proprii funcþionarea acestei asociaþii, s-a propus instituirea unei cotizaþii (…) În aceste condiþii propun Consiliului Local al municipiului
început activitatea nici pânã în prezent fiind astfel incertã data de la care va funcþiona consider necesarã demararea procedurilor
Pompierii din Petroºani aºteaptã dotãri noi
D
Petroºani aprobarea alocãrii din bugetul local a cotizaþiei pe anul 2018, în sumã de 106.065 lei, reprezentând 2,5 lei/locuitor”, aratã documentul aprobat de consilierii locali de la Petroºani. La începutul acestui an, contractul dintre administraþia localã de la Petroºani ºi ADI Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân a fost prelungit pentru o perioadã de încã trei ani. Încã de la acel moment, o parte din consilierii petroºãneni au solicitat ca Asociaþia sã prezinte un raport de activitate. Monika BACIU
e 4 ori, planul roºu a fost activat în judeþul Hunedoara numai anul trecut, iar pompierii din Valea Jiului au fost prezenþi la toate accidentele de minã, acestea fiind cele mai grave intervenþii de la noi.
La ora bilanþului, însã, comandantul ISU Hunedoara, lt. Col. Viorel Demean spune cã, detaºamentul din Valea Jiului va avea parte de noi dotãri. Este vorba despre obiective ce vor fi îndeplinite, iar sumele ce vor fi investite nu sunt deloc neglijabile. „S-au fãcut eforturi majore în dotarea inspectoratelor. Nu este foarte uºor de fãcut, cã necesitã foarte mulþi bani. Am primit anul trecut o
autospecialã cu nacelã de coborâre a persoanelor surprinse în apartament, cu scarã lungã de 42 de metri. Valoarea ei este de peste 2 milioane de euro. Anul trecut, la Petroºani, am adus un camion ºi urmeazã sã fie adus ºi un container multirisc, ca sã poatã fi deplasat la intervenþii ºi un microbuz de transport personalul la locul intervenþiilor, când acestea sunt de lungã
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
de licitare astfel încât sã se asigure activitatea de colectare, transport ºi depunere a gunoiului menajer în municipiul Lupeni ºi dupã data de 10.02.2018”, aratã Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Anul trecut, la Lupeni au fost probleme în ceea ce priveºte colectarea deºeurilor. “Þinând cont de faptul cã la nivelul municipiului Lupeni activitatea de colectare,
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
transport ºi depozitare a deºeurilor municipale a fost lacunarã am dispus efectuarea unei analize în ceea ce priveºte modul de salubrizare al municipiului Lupeni”, mai aratã primarul. Autoritãþile locale au reziliat contractul cu societatea de salubrizare, nu înainte de a aplica ºi sancþiuni. Operatorul a contestat în instanþã procesele verbale de sancþionare, însã pânã în momentul de faþã nu existã o soluþie. Monika BACIU
duratã”, a spus lt. Col. Viorel Demean, inspector ºef ISU Hunedoara. Pompierii hunedoreni au participat la 10.822 de intervenþii de prim ajutor calificat ºi descarcerare (media zilnicã fiind de 30 cazuri); nu mai puþin de 454 de intervenþii au fost la incendii; iar alte 778 incendii de vegetaþie uscatã. Un alt domeniu au fost inundaþiile, iar aici bilanþul aratã cã pompierii au avut 185 intervenþii ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Februarie 2018
Fostul prefect Costel Alic riscã sã stea dupã gratii
Sentinþã finalã în dosarul cuarþului de la Uricani I
nstanþa urmeazã sã dea verdictul într-un dosar în care, în centrul atenþiei, este fostul prefect al Judeþului Hunedoara Costel Alic, dar care are ca scop clarificarea situaþiei zãcãmântului pur de cuarþ de la Uricani. Curtea de Apel Bucureºti a încheiat judecarea apelului din dosarul de delapidare al fostului prefect al judeþului Hunedoara, Costel Alic ºi urmeazã sã se pronunþe în 15 februarie.
Iniþial, termenul a fost sãptãmâna trecutã, dar s-a amânat pronunþarea. În primã instanþã, la Tribunalul Bucureºti, fostul prefect al judeþului nostru a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare ºi pe o perioadã de doi ani i s-a interzis exercitarea anumitor drepturi civile. Instanþa a stabilit cã fostul prefect este acuzat de constituirea de grup infracþional organizat, alãturi de Teodor Nicolãescu, fost preºedinte al Bãncii Române de Scont (BRS), Rãzvan Haritonovici, fost preºedinte al Astra
Asigurãri SA, Lucian Burghelea, fostul ºef al biroului plasamente de la Astra Asigurãri Costel Alic a garantat un împrumut la banca sus amintitã cu zãcãmântul pur de cuarþ de la Uricani, în calitatea sa de administrator al Romcuarþ, socie-
tate care avea licenþa de exploatare a acestuia. De când s-a întâmplat asta, cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa nu a mai putut fi exploatat, iar primarul din Uricani, Dãnuþ Buhãescu chiar spunea cât de importantã ar fi reluarea
USR solicitã ca toate contractele cu statul sã fie publice Avem cel mai mare cost al corupþiei din Europa! La noi, totul e cu 30% mai scump
SR vrea sã oblige autoritãþile ºi U instituþiile statului sã
publice toate contractele ºi actele adiþionale încheiate cu furnizorii, pentru a reduce "costul corupþiei" ºi a "alinia modul de cheltuire a banilor publici cu interesele ºi prioritãþile cetãþenilor", potrivit unui proiect depus la Senat.
USR propune modificarea articolului 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, în sensul reglementãrii unei obligaþii în sarcina autoritãþii sau instituþiei publice de a publica toate contractele ºi actele adiþionale încheiate cu furnizorii - "contractele de achiziþie publicã, contractele sectoriale,
contractele de concesiune lucrãri ºi contractele de concesiune servicii în care autoritatea sau instituþia publicã este parte, precum ºi actele subsecvente acestor contracte", potrivit proiectului. Modificarea articolului 5 din Legea nr. 544/2001 ar urma sã sporeascã transparenta procesului de alocare a resurselor ºi sã
Vaccinarea ar trebui continuatã C
opiii, bolnavii cronic ºi bãtrânii nu ar trebui sã renunþe la ideea vaccinãrii antigripale, nici mãcar acum, deºi suntem în luna februarie. Ministerul Sãnãtãþii recomandã continuarea vaccinãrii antigripale la nivelul cabinetelor medicilor de familie, în special pentru persoanele din categoriile la risc recomandate de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (copii ºi adulþi cu boli cronice – respiratorii, metabolice, renale, cardiovasculare, HIV/SIDA, gravide, persoane cu vârsta de peste 65 ani, copii ºi bãtrâni instituþionalizaþi). „Suntem, în plinã epidemie de gripã
la nivel european, iar cea mai eficientã metodã de prevenire a îmbolnãvirilor de gripã este în continuare vaccinarea”, spun specialiºtii. La nivel naþional, numãrul total de cazuri de infecþii respiratorii acute (gripa ºi pneumonii) a fost de peste 87.000, cu 14.4% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaºi sãptãmânã a sezonului precedent ºi cu 10.1% mai mare faþã de cel înregistrat în sãptãmâna precedentã. De la începutul sezonului 2017-2018 au fost înregistrate 8 decese confirmate cu virus gripal, faþã de 17 în sezonul precedent. Diana MITRACHE
exploatãrii zãcãmântului. Afacerea cuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaþional” SRL a cumpãrat fabrica ce procesa zãcãmântul contra sumei de 250.000 de lei. Acum, însã, cariera este lãsatã în paraginã, pentru cã nimeni nu a mai putut intra acolo, iar fabrica nici nu mai existã. Acolo, însã, se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume, zãcãmântul fiind estimat la 40-45
permitã accesul la informaþii al unui "larg public cointeresat", susþin iniþiatorii în expunerea de motive. USR precizeazã cã obiectivele acestei iniþiative legislative sunt: reducerea costului corupþiei ºi alinierea modului de cheltuire a banilor publici cu interesele ºi prioritãþile cetãþenilor. "Datele aratã cã România este pe primul loc în UE în ceea ce priveºte costul corupþiei în achiziþiile publice, preþul mediu per contract fiind mai mare cu aproximativ 33% decât în restul þãrilor europene", susþine deputatul USR Cosette Chichirau, în
Blocat în baia magazinului universal anicã în centrul municipiului Petroºani. Pompierii, P cu un echipaj de la descarcerare ºi un echipaj de prim ajutor au venit, în cea mai mare vitezã pentru o intervenþie ineditã.
milioane de dolari. În procesul al cãrui deznodãmânt ar putea fi aflat luna aceasta, s-au constituit nu mai puþin de 19 pãrþi civile, printre care Astra Asigurãri, SC Cuarþ SA Uricani ºi SC Romcuarþ SRL, care solicitã recuperarea prejudiciului. Dosarul a fost trimis în judecatã în anul 2010, dupã ce în 2002 ar fi început anchetã în acest loc. Instanþa a decis la termenul de la 15 ianuarie ºi apoi la cel din 1 februarie 2018 sã amâne pronunþarea. Termenul urmãtor este fixat în 15 februarie. Costel Alic a primit la prima instanþã 3 ani cu executare. Diana MITRACHE
expunerea de motive. Cosette Chichirau reaminteºte cazul primarului comunei arãdene Archiº care a comandat de la o firmã nu mai puþin de 760 coºuri de plastic, cu accesoriile necesare, pentru care trebuie achitate facturi de 678.000 de lei, deºi nu s-a organizat nicio licitaþie publicã. Potrivit calculelor, fiecare coº de gunoi cumpãrat de primarul comunei Archiº a costat 800 de lei, deºi "firmele vând pe internet produse similare cu 150-200 de lei", precizeazã deputatul USR. Senatul este prima Camerã sesizatã.
Angajaþii de la paza Complexului Comercial Jiul din Petroºani au sunat la 112, vineri la prânz, ca sã cearã ajutor echipelor de intervenþie. Un client s-a blocat în toaletã ºi a putut fi scos la timp. Pompierii Detaºamentului de la Petroºani au venit imediat ºi au reuºit deblocarea uºii. Din fericire, clientul magazinului nu a avut nevoie de echipajul de prim ajutor. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Februarie 2018
Henþ cu mâna
A.M.R. 2 ZILE Peste douã zile începe bãtãlia pentru preºedinte. La A.J.F. Hunedoara, acolo unde în urmã cu o lunã, postul de mare boss la judeþ a rãmas liber. Un
numãr de 43 de reprezentanþi a tot atâtea echipe de seniori ºi juniori vor fi prezenþi miercuri, 7 februarie, la Deva, unde candideazã Cristian Petrean (38 ani), arbitru în activitate
ºi Ionuþ Stelescu (45 de ani), în prezent antrenor
secund la Astra Giurgiu, fost antrenor la
Universitatea Petroºani. Se fac tot felul de pronosticuri, deºi în mare parte, lucrurile se ºtiu cam în ce direcþie bat... Întrebarea e una singurã, aºa de condimentarea a momentului... vine sau nu vine ºeful F.R.F., Rãzvan Burleanu?
Lupte libere. Pregãtiri.
„Va fi un an bun” declarã Gheorghe „Lele” Rãducu, antrenor lupte libere la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani Reporter: „Lele”, cum a fost pregãtirea de iarnã din Parâng? Ghe. Rãducu: Am fost o sãptãmânã la Cabana CSSP, 16 sportivi în perioada 26 ian – 1 febr. a.c. Ne pregãtim pentru califici de zonã, în martie la Tg. Mureº apoi în fiecare lunã câte o etapã de campionat. Reporter: Cum e secþia de lupte libere? Ghe. Raducu: Avem un lot de 80 de sportivi, la performanþi, avansaþi, începãtori, pe categorii de vârstã, cu douã grupe de performanþã. Avem sportivi cu vârste cuprinse între 7 ºi 20 de ani.
Remember. Poveºtile sportului.
Acum 10 ani, pe þãrmul Adriaticii... Exact în urmã cu 10 ani, Jiul Petroºani care activa în Divizia „B”, a întreprins în perioada 4-14 februarie 2008 un turneu de pregãtire în Croaþia în Peninsulã Istria, la Medulin. Cu o delegaþie numeroasã formatã
Reporter: Unde crezi cã vor fi rezultate deosebite? Ghe. Raducu: Cred cã va fi un an bun pentru Alexandra Chiº, campioanã anul trecut la copii (acum are 15 ani), Sebastian Borbely (15 ani) ºi Viorel Scorei (17 ani). Ei sunt vârfurile noastre pentru 2018, dar vin din urma ãia mici, Cãldãrar, Ungureanu ºi alþii. Primul concurs al anului va fi calificãrile la juniori ÎI (cadeþi) în martie, la Tg. Mureº, apoi la finalul lunii, finalã. Reporter: Pentru 2018? Ghe. Raducu: Aºteptãm sã ne îndeplinim obiectivele ºi aºteptãm convocarea la loturile naþionale pentru Chiº, Borbely ºi Scorei, luna aceasta. Repet, eu cred cã va fi un an bun. În fotografie, echipa de lupte libere a CSSP, în ianuarie 2018, la pregãtire în Parâng.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
- ANUNÞ Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225
din 35 de persoane (dintre care 24 fotbaliºti), echipa s-a cazat la Hotel Belvedere, la 100 m de þãrmul Mãrii Adriatice. Printre jucãtorii de atunci, conduºi de antrenorul Ghiþã Poenaru, îi amintim pe Zdranca, Ciprian Dinu, Pintilii, M. Gheorghe, Gabi Apetrei, A. Antohi, Vãdrariu sau Cruceru. Echipa a susþinut cinci partide numai cu echipe din Liga I: 6-1 cu Ararat Erevan (Armenia), 1-1 cu Vojvodina Novi Sad (Serbia) 1-2 cu N.K. Jedinsto (Bosnia), ºi 0-4 cu F.K. Cukarici (ºerbia). Deci, început în forþã, final jalnic...
A fost ultimul stagiu de pregãtire efectuat de Jiul Petroºani în strãinãtate. Se întâmpla în urmã cu zece ani, în februarie 2008...
HOTEL RESTAURANT ONIX Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.
Rezervãri ºi comenzi la tel. 0254.544.614 email: onix@cenhd.ro