CVJ nr 1514,miercuri21 februarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1514

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 Februarie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Decizia Comisiei Europene prelungeºte ºi activitatea de închidere de la SNIM

D

ecizia Comisiei Europene prelungeºte ºi activitatea de închidere de la SNIM. Potrivit decizie iniþiale, închiderea subteranului trebuia fãcutã pânã la data de 30 aprilie 2018.

Dupã renotificarea Comisiei Europene, termenul a fost prelungit pânã la data de 31 decembrie 2019.

“Noi am dorit prelungirea termenului de închidere a subteranului.

Conform deciziei iniþiale, închiderea subteranului trebuia fãcutã pânã la data de 30 aprilie, acum se prelungeºte pânã la finalul lunii decembrie 2019. Din

2020 vom începe ramblearea puþurilor”, a declarat directorul tehnic al SNIMVJ, Petre Drãgoescu.

Anul trecut, Guvernul a aprobat Memorandumul cu tema “Încadrarea ajutorului individual pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive Petrila, Paroºeni ºi Uricani din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ) ºi pentru minele Lonea ºi Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) în politicile economico-bugetare ºi financiare ale statului român pentru perioada 2017-2024”.

Monika BACIU

Minerii din Lupeni, fericiþi cã mina lor mai trãieºte

M

urdari, abia ieºiþi din ºut, o mânã de mineri de la Lupeni ne-au spus cât de bine este cã mina lor nu se închide ºi cã nici nu s-a închis în toamna anului trecut. Mai sunt rezerve de huilã ºi mai pot fi exploatate ºi asta o spun chiar ei, care de peste 20 de ani stau sub pãmânt ºi ºtiu bine ce este acolo. >>> PAGINA A 5-A

Bilanþ negativ pentru mineritul Vãii Jiului decedaþi, 121 de 4 accidente de muncã, din care 117 cercetate de ITM. Acesta este bilanþul ITM Hunedoara pentru Valea Jiului.

Anul 2017 a fost încãrcat pentru inspectorii ITM. Doar la nivelul Vãii Jiului au fost înregistrate 121 accidente de muncã, dintre care 117 cercetate de ITM. Bilanþul este ºi negru. Patru mineri ºi-au pierdut viaþa anul trecut.

Sectorul minier are cea

mai mare ratã de morbiditate, aratã raportul ITM Hunedoara.

“Din analiza datelor existente la Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru anul 2017 se constatã urmãtoarele: domeniul de activitate în care s-au înregistrat cele mai multe boli profesionale este industria extractivã. Din repartiþia pe ocupaþii a cazurilor de boli profesionale se constatã cã pe primul loc se

situeazã ocupaþia de miner subteran, reprezentând 48% din numãrul total al ocupaþiilor cazurilor noi de

boli profesionale din anul 2017, iar categoria de ocupaþii cuprinde: maºinist mecanic extracþie

subteran, vagonetar subteran, lãcãtuº suprafaþã, confecþioner-asamblor articole din textile, ºofer, alpinist utilitar, maºinist la alte maºini fixe de transport pe orizontalã ºi verticalã, confecþioner textile”, aratã bilanþul ITM Hunedoara. În cadrul accidentelor cu incapacitate temporarã de muncã, avizate de cãtre serviciul SSM Petroºani, în anul 2017, au fost înregistrate un numãr de 6.364 zile de incapacitate temporarã de muncã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Februarie 2018

Oraºul Uricani – strategie privind salubrizarea A utoritãþile locale de la Uricani au pus la punct o strategie privind sistemul de salubrizare.

Este vorba de strategia localã cu privire la dezvoltarea ºi funcþionarea pe termen mediu ºi lung a serviciului public de salubrizare din oraºul Uricani.

“Prevederile strategiei de dezvoltare ºi funcþionare a serviciului public de salubrizare în

Oraºul Uricani se aplicã pentru toate activitãþile serviciului public de salubrizare aºa cum sunt definite în Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localitãþilor: colectarea ºi transportul deºeurilor stradale; mãturatul, spãlatul, stropirea ºi întreþinerea cãilor publice; curãþarea ºi transportul zãpezii de pe cãile publice ºi menþinerea în funcþiune a acestora pe timp de polei sau de îngheþ; colectarea ºi transportul deºeurilor

provenite din locuinþe, generate de activitãþi de reamenajare ºi reabilitare interioarã ºi/sau exterioarã a acestora; dezinsecþia, dezinfecþia ºi deratizarea”, aratã documentul.

Consiliul local a Oraºului Uricani, în calitate de autoritate deliberativã, împreunã cu Primarul Oraºului Uricani în calitate de autoritate executivã ºi de semnatar al contrac-

tului de delegare a gestiunii, sunt responsabili de asigurarea serviciului de salubrizare a Oraºului Uricani ºi urmãresc respectarea de cãtre operator a indicatorilor de calitate a serviciului, a clauzelor contractuale ºi a legislaþiei în vigoare referitoare la serviciul de salubrizare. Pentru orizontul de timp 2027, Obiectivul acestei strategii este atingerea nivelului mediu actual al þãrilor membre ale Uniunii Europene

Martori în dosarul gunoaielor de la Lupeni P rocesul dintre Primãria Lupeni ºi firma care pânã anul trecut se ocupa de salubrizare a debutat. Instanþa de la Petroºani le-a pus în vedere pãrþilor cã durata cercetãrii procesului este de aproximativ 4 luni de zile.

întrucât nu poartã semnãtura petentului ºi nici a reprezentantului convenþional, astfel petentul sã remedieze deficienþa ºi sã semneze cererea.

Estimeazã durata necesarã cercetãrii procesului la 4 luni. Pãrþile primesc termen în cunoºtinþã”, aratã soluþia instanþei în dosarul care are ca obiect “anulare proces verbal de contravenþie seria HDL nr.0000058/ 11.07.2017, seria HDL nr.0000237/12.07.2017, seria HDL nr.0000186/ 13.07.2017, seria HDL nr.0000233/14.07.2017POLITIA LUPENI” Aceeaºi situaþie, dar cu alþi martori este ºi în dosarul care are ca obiect “anulare proces verbal de contravenþie PV 0000190/ 31,07,2017-PRIMARIA LUPENI”

“Încuviinþeazã pentru ambele pãrþi proba cu înscrisurile, proba cu martorii Wilk Sergiu ºi ªanta Marian propuºi de ambele pãrþi, care vor fi citaþi la adresele indicate. Prorogã discuþia cu audierea celor doi martori (...) ºi (...) dupã audierea primilor martori.

Constatã cã petentul a indicat un alt sediu la care sã fie citat în cauzã.

Acordã un nou termen de judecatã la data de 26.04.2018 pentru când se va cita petentul cu menþiunea cã intimatul prin întâmpinare a invocat nulitatea înscrisului intitulat “contestaþie”,

“Încuviinþeazã pentru ambele pãrþi proba cu înscrisurile, proba cu martorul (...) propus de intimat, care va fi citat la adresa indicatã. Constatã cã petentul a indicat un alt sediu la care sã fie citat în cauzã. Acordã un nou termen de judecatã la data de 19.04.2018 pentru când se va cita petentul cu menþiunea sã depunã la

P

care în calitate de administrator al unei societãþi comerciale emitentã a avizului de însoþire, a transportat 38,87 mc lemn rotund de fag, având avizul de însoþire expirat. Poliþiºtii au amendat operatorul economic cu 6.000 lei ºi mãsura complementarã de reþinere a materialului lemnos transportat. În cadrul aceleiaºi acþiuni, pe raza

Acþiunea a fost organizatã de poliþiºtii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice pe raza municipiului Brad ºi a comunelor Vãliºoara, Luncoiu de Jos ºi Baia de Criº. Astfel, pe raza comunei Vãliºoara, respectiv pe DN76, a fost identificat un bãrbat în vârstã de 41 de ani, din judeþul Arad,

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Monika BACIU

dosar procesul verbal de contravenþie contestat ºi celelalte înscrisuri despre care a fãcut vorbire în plângerea formulatã, acestea nefiind depuse la dosar odatã cu plângerea. Estimeazã durata necesarã cercetãrii procesului la 4 luni. Pãrþile primesc termen în cunoºtinþã”, aratã soluþia.

Mai existã pe rolul instanþei un alt dosar privind anularea procesului verbal de contravenþie, însã acesta a primit termen de judecatã data de 28 februarie.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

Amenzii de mii de lei ºi lemn confiscat oliþiºtii hunedoreni au aplicat sancþiuni contravenþionale în valoare de 12.000 lei ºi au confiscat peste 100 metri cubi de material lemnos, în urma unor controale în trafic, pe DN76.

în ceea ce priveºte principalii indicatori ai dezvoltãrii durabile a României.

Obiectiv naþional: Decuplarea creºterii economice de degradare a mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse ºi crearea de valoare adãugatã ºi apropierea de indicii medii de performanþã ai UE privind sustenabilitatea consumului ºi producþiei. Autoritãþile locale merg pânã în anul 2030 în ceea ce priveºte strategia.

CRISTAL DE BOEMIA

municipiului Brad, au fost identificaþi doi conducãtori auto, ambii din judeþul Argeº, care transportau cu douã autoutilitare cu semiremorcã 32,20 mc lemn rotund din specia fag ºi, respectiv, 35,43 mc lemn rotund din specia fag, în baza unor avize de însoþire emise de cãtre un operator economic din judeþul Arad. Poliþiºtii au stabilit cã materialul lemnos provine din alte locuri faþã de cele menþionate în cele douã avize de însoþire. Operatorul economic a primit o amendã în valoare de 6.000 lei ºi cea complementarã de confiscare a materialului lemnos în volum de 67,63 mc, conform Legii nr. 171/2010

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Februarie 2018

Primarii, cerºetori la Înalta Poartã

rimarii au fost transformaþi în P “cerºetori la Înalta

Poartã”. Este pãrerea consilierul judeþean Toma Florian (PNL).

Banii alocaþi pentru drumurile judeþene ºi comunale alocate judeþului Hunedoara pe anul 2018 ºi estimãrile pentru anii 2019 – 2021 sunt insuficienþi.

Trei drumuri din zona Vãii Jiului au primit bani pentru modernizare ºi construcþie, la împãrþirea bugetului, care a avut loc în ºedinþa de vineri a Consiliului Judeþean Hunedoara. Este vorba despre artera ce ar trebui construitã spre Parâng, în zona Rusu, despre drumul dintre Dealu Babii, de la Vulcan ºi Meriºor, dar ºi despre „Drumul lui Bãsescu”.

P

rimari “cerºetori”

Sumele alocate de Consiliul Judeþean sunt insuficiente comparativ cu nevoile unitãþilor administrativ-teritoriale.

Acest aspect a fost semnalat ºi de consilierul judeþean Toma Florian, care susþine cã sumele alocate pentru modernizarea drumurilor sunt încadrate la un buget al sãrãciei. „Guvernul României - nu mai ºtiu care, pentru cã au fost atât de multe în ultimul an – a reuºit sã secãtuiascã resursele financiare ale comunitãþilor locale.

Astãzi ne vedem obligaþi ºi noi, prin aceastã decizie, sã adâncim ºi mai mult aceastã sãrãcie. Este un buget al sãrãciei, trebuie sã recunoaºtem acest lucru. Este un buget extrem de redus, care nu ne permite sã întreþinem reþeaua de drumuri judeþene ce se aflã în administrarea consiliului judeþean.

Dar am reuºit în secolul XXI sã transformãm primarii în

cerºetori la Înalta Poartã. (...) ªtim cu toþii în ce situaþie se aflã primarii. ªtim cu toþii cã, din suma micã pe care am primit-o astãzi pentru întreþinere ºi reparaþii de drumuri judeþene, ne este imposibil sã alocãm bani ºi pentru drumurile comunale.

Dar mãcar acolo unde putem interveni, apelul nostru cãtre dumneavoastrã este sã acordãm atenþia cuvenitã ºi sã intervenim în sprijinul comunitãþilor locale”, a spus consilierul judeþean Toma Florian (PNL)

De cealaltã parte, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Mircea Bobora, apreciazã cã prin modificãrile aduse Codului Fiscal se doreºte instituirea unui echilibru fiscal. “Þin sã vã aduc aminte cã Guvernul României e Guvernul Dãncilã, sã ºtiþi cã dânsa este primministru. În al doilea rând, acesta nu este un buget al sãrãciei, e un buget care se vrea al

echilibrului social din toate punctele de vedere, respectând prioritãþi cum ar fi sãnãtatea, educaþia ºi infrastructura. ªi, nu în ultimul rând, pentru drumuri ºi pentru infrastructurã, consiliul judeþean, noi toþi, am fãcut eforturi pentru ca, în afarã de cele 11.950.000 pe care le-aþi menþionat dumneavoastrã, sã dirijãm ºi niºte bani din excedent, tocmai pentru a creºte ºi a ajunge la prioritãþi necesare pentru comunitãþi. Dar, în afarã de asta, consiliul judeþean a reuºit sã atragã 202 milioane lei din fonduri europene pentru infrastructurã.

Ar fi bine cã toþi – eu acum îmi exprim o opinie personalã, ce nu se vrea politicã – sã veghem la ceea ce înseamnã posibilitãþi de atragere a fondurilor europene, care vin ºi sunt bani siguri ºi sunt bani pe care i-au primit toþi cei din jurul nostru, care au avut o dezvoltare spre care ne uitãm cu admiraþie, iar în al doilea rând asupra eficienþei cheltuirii banului public, unde, într-adevãr, poziþia dumneavoastrã e ºi poziþia tuturor consilierilor, cã prioritãþile sã þinã cont de necesitãþile UAT”, a spus Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Daniel Andronache, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a încercat sã ofere explicaþii pe marginea proiectului.

“ Când am fãcut acest program, aºa cum am spus, am fãcut o inventariere a drumurilor, am constatat tot ceea ce reprezintã probleme pe drumurile judeþene. Vreau sã vã spun cã am discutat cu toþi primarii de comune din judeþul Hunedoara, am stabilit împreunã drumurile care sunt prioritare ºi care se regãsesc în lista de lucrãri de la punctul 27. (...) De asemenea, cu toþi consilierii judeþeni, indiferent cã sunt de la PSD sau PNL, am discutat pe fiecare drum în parte ºi sã fiþi convins cã toate prioritãþile le vom face.

De asemenea, cred cã pentru drumurile comunale trebuie sã þinem cont cã mai existã PNDL. Existã foarte multe lucrãri

care sunt accesate prin PNDL sau pe fonduri europene ºi nu era cazul sã mai intervenim noi”, a subliniat Daniel Andronache.

Potrivit proiectului de hotãrâre, pentru cele trei artere, de la Consiliul Judeþean au fost alocate sume de bani ce vor fi folosite, în anumite cazuri, pentru proiectele de fezabilitate ºi studiile

iniþiale. Pentru DN 66 (Meriºor) – Dealu Babii – Vulcan, de la km 5+010-10+000” s-a alocat suma de 1.630.800 lei, iar pentru DJ 709F: DN 7A – Cabana Rusu – Masivul Parâng, de la km 6 + 600 -10 + 325 suma de 100.000 lei. Drumul spre Herculane primeºte ºi el 125.400 de lei.

Monika BACIU

La Lupeni se iubeºte româneºte

A

utoritãþile locale de la Lupeni organizeazã, în colaborare cu Asociaþia Culturalã Iosif Tellman ºi Cenaclul Pas cu Pas, un eveniment dedicate sãrbãtorii iubirii.

“Ce ºtim despre ziua de Dragobete?” se numeºte spectacolulconcurs care va avea loc în data de 23 februarie, începând cu ora 17:30 la Palatul Cultural din Lupeni. ”Orice eveniment în care avem ocazia de a-i aduce sub luminile rampei ºi în atenþia oamenilor pe talentaþii copii ai Lupeniului, este un prilej de bucurie pentru noi toþi.

Spectacolul de Dragobete, pe care-l organizãm împreunã cu cei la activa asociaþie culturalã ”Iosif Tellmann” se înscrie în acest concept ºi se bucurã, ca de fiecare datã, de

întregul sprijin al administraþiei publice locale. În mod evident, acesta este doar primul spectacol pe care-l prezentãm anul acesta împreunã cu aceºti copii minunaþi din oraºul nostru”, spune primarul Lucian Resmeriþã.

1000 de lei a alocat Consiliul Local al municipiului Lupeni pentru organizarea evenimentului.

Monika BACIU

4 Actualitate

Start în procesul Mineriadei din iunie 1990 Î

n dosar sunt inculpate 14 persoane printre acestea fiind ºi fostul lider al minerilor, Miron Cozma, Ion Iliescu, Petre Roman ori fostul ºef al SRI. Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 se aflã pe rolul Curþii Militare de Apel Bucureºti, iar procesul se anunþã unul de duratã în condiþiile în care sunt de audiat 1.500 de victime ºi 600 de martori.

Dosarul a fost instru-

mentat de Parchetul Înaltei Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi au fost trimiºi în judecatã, pentru crime împotriva umanitãþii fostul preºedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul ºef al SRI Virgil Mãgureanu ºi Miron Cozma. Potrivit procurorilor, în zilele de 11 ºi 12 iunie 1990 autoritãþile statului au hotãrât sã declanºeze un atac violent împotriva manifestanþilor aflaþi în Piaþa Universitãþii din

Rãnitã în urma tamponãrii a trei maºini rei autoturisme au fost implicate T într-un accident rutier, o femeie de 50 de ani fiind rãnitã uºor.

Accidentul rutier a avut loc pe o stradã din localitatea Aninoasa, iar poliþiºtii spun cã ºi de aceastã datã indisciplina în trafic ºi viteza prea mare au stat la baza producerii evenimentului. ”O tânãrã în vârstã de 22 de ani, din municipiul Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Bãnciloni, din oraºul Aninoasa, din direcþia Petroºani -

Vulcan, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum ºi a nerespectãrii distanþei în mers, a intrat în coliziune faþã/spate cu autoturismul condus de un bãrbat de 55 de ani, din Lupeni, care a oprit pe aceeaºi direcþie de mers, pentru a permite

Bucureºti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forþe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Serviciului Român de Informaþii, precum ºi peste zece mii efectuarea unei manevre autoturismului care circula din faþa sa, condus de o femeie de 37 de ani, din Aninoasa, care era oprit ºi semnalizase efectuarea manevrei de schimbarea direcþiei de mers (într-o zonã cu marcaj - linie simplã continuã). În urma impactului, autoturismul condus de bãrbatul de 55 de ani a fost proiectat în autoturismul condus de femeia de 37 de ani”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. În acest caz s-a deschis un dosar penal pentru infracþiunea de vãtãmare corporalã din culpã.

de mineri ºi alþi muncitori din mai multe zone ale þãrii.

Miron Cozma, preºedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului” ºi

Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minierã Bãrbãteni sunt ºi ei învinuiþi de infracþiuni contra umanitãþii.

Anchetatorii aratã în rechizitoriu cã minerii aduºi în Bucureºti au

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Februarie 2018 devastat sediile partidelor politice nou înfiinþate sau reînfiinþate dupã Revoluþia din decembrie 1989 ºi care se aflau în opoziþie.

De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureºtiului ºi alte persoane având legãturã cu manifestaþiile din Piaþa Universitãþii, imaginile cu actele de violenþã comise de mineri pe strãzile oraºului fiind mediatizate în întreaga lume.

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.

Maximilian GÂNJU

Minerii din Lupeni, fericiþi cã mina lor mai trãieºte

M

urdari, abia ieºiþi din ºut, o mânã de mineri de la Lupeni ne-au spus cât de bine este cã mina lor nu se închide ºi cã nici nu s-a închis în toamna anului trecut.

Mai sunt rezerve de huilã ºi mai pot fi exploatate ºi asta o spun chiar ei, care de peste 20 de ani stau sub pãmânt ºi ºtiu bine ce este acolo. E greu, o recunosc cu toþii, dar nu ar lãsa munca de

sub pãmânt pentru altceva.

Aºa s-au obiºnuit, iar faptul cã activitatea extractivã a fost prelungitã este cea mai bunã veste pentru toþi. „Este bine. Nu mai speram.

O vãd ca pe o continuare necesarã a mineritului. Mai sunt zãcãminte pentru ani de zile de acum încolo”, spunea marþi dimineaþã un miner, abia ieºit de sub pãmânt din schimbul I. „E un lucru foarte bun pentru tot mineritul ºi mai ales pentru mina Lupeni.

ªcoalã naþionalã de iarnã în Parâng, pentru salvamontiºti n staþiunea montanã Parâng Îsalvamontiºti ºi-au dat întâlnire în aceste zile din toatã þara în cadrul ªcolii naþionale Salvamont.

Participanþii se vor pregãti, timp de aproape o lunã, în ceea ce priveºte tehnicile de prim-ajutor ºi intervenþie cu care pot veni în sprijinul turiºtilor care au probleme pe munte Concret, cursanþii se pregãtesc în tehnica mersului pe schiuri de turã,

M. GÂNJU

stãpânirea schiurilor la transportul unei victime cu akia, acordarea primului ajutor pe o pârtie de schi, dar vor avea ºi demonstraþii de trecere cu accidentaþii peste zonele abrupte, mersul pe colþari ori prin zonele cu pericol de avalanºã.

Formarea unui salvator montan se desfãºoarã pe parcursul a douã etape, prima care dureazã doi ani, timp în care aspiranþii trebuie sã parcurgã 130 de ore pentru a putea trece la un nivel superior de pregãtire, iar cea de-a doua se desfãºoarã în cadrul ºcolilor naþionale Salvamont, de varã ºi de iarnã. În judeþul Hunedoara sunt 18 salvatori montani încadraþi în Serviciul Public Judeþean Salvamont, iar alþi 44 participã la acþiunile de salvare pe munte ca voluntari.

Conducerea fãrã permis, ”sportul” preferat al unui tânãr

A

scãpat de închisoare dupã ce a primit o sentinþã cu suspendare pentru cã a condus bãut, fãrã permis ºi a produs un accident rutier. N-a învãþat nimic din greºeli ºi acum riscã sã ajungã dupã gratii.

Iedlicicã Ciprian Eugen (28 de ani) a fost prins de poliþiºti conducând un autoturism pe drumurile publice fãrã a avea permis de conducere ºi s-a ales cu un nou dosar penal.

De aceastã datã, tânãrul cu mai multe condamnãri la activ pentru fapte asemãnãtoare n-a mai fost bãut dar avea maºina neîmatriculatã. Dosarul instrumentat poliþiºti ºi procurori a ajuns la Judecãtoria

Petroºani, iar magistraþii au decis trimiterea în judecatã a bãrbatului pentru sãvârºirea infracþiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat ºi fãrã a avea permis. În 2015, Iedlicicã a fãcut praf patru maºini ºi a rãnit douã femei, dupã ce s-a urcat bãut la volan deºi nu avea permis. Individul s-a îmbãtat criþã ºi s-a urcat într-o maºinã de teren ce aparþinea unui cunoscut de-al sãu. În apropierea Primãriei Petroºani, din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, a tamponat un autoturism care circula în faþa sa ºi l-a proiectat într-un copac. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul

expirat. A fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la un an ºi ºapte luni de închisoare.

Curtea de Apel Alba Iulia i-a înãsprit pedeapsa ºi l-a trimis direct la Psihiatrie, unde sã efectueze muncã în folosul comunitãþii. Mai precis, magistraþii i-au suspendat executarea pedepsei ºi i-au mãrit perioada de supraveghere la 3 ani.

Maximilian GÂNJU

Sperãm sã fie mai bine de acum. Am 23 de ani de când lucrez aici. Ies la pensie, dar atâta ºtiu ºi eu cã rezervã de huilã este.

Utilaje ne lipsesc, care sã ne ajute”, a spus un altul. „Mi se pare un lucru foarte bun. Cel puþin ne prelungeºte activitatea pânã în decembrie, chiar dacã nu mai þine ºi dupã. Noi, însã sperãm sã þinã. Vrem sã intrãm, bineînþeles, în minã, nu ne sperie pe noi nimic.

Ca mineri, ne-am obiºnuit cu ritmul, cu condiþiile.

Nu ni se mai pare chiar aºa de grele. Poate pentru cine vine din exterior, dar noi ne-am obiºnuit. Noi trecem ºi peste accidentele de minã ºi ne obiºnuim ºi cu gândul”, afirmã un alt miner de la Lupeni.

Poate cã niciunul dintre ei nu s-a visat miner, dar acum, mai au foarte puþin ºi ies la pensie. E tot ce ºtiu sã facã ºi nu regretã nimic, iar peste

Trei liceeni ºi invenþia lor pleacã în Germania S

unt tineri liceeni, cu ambiþii ºi idei pe care le pun în practicã, iar în baza unui program ERASMUS vor pleca sã îºi prezinte ideile în Germania.

Au gândit o presã de deºeuri de plastic, absolut pretabilã ºi în practica de zi cu zi, iar ideea lor a fost selectatã, aºa încât, din 10 români, 3 sunt de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Unul a creat structura ºi spune cã vrea sã se facã designer în viitor, altul a gândit mecanismul cu pistoane, ce la ei sunt simple seringi medicinale, iar al treilea a venit cu ideea presei de deºeuri, deºeuri ce ocupã prea mult spaþiu, la coºul de gunoi. „Am început sã fac structura de lemn în AutoCad (n.r program

informatic). Apoi, am fãcut-o practic, în atelier. Eu m-am ocupat de structura de lemn ºi designul sãu, iar colegii mei s-au ocupat cu mecanismul, iar presa noastrã hidraulicã recicleazã deºeurile, pe care le preseazã ca sã fie mai compacte, când le depozitãm într-un loc anume”, a spus Ioan Alexandru Babiuc, elev. „Ne-am gândit noi cã majoritatea oamenilor aruncã deºeurile ºi sunt foarte mari ca dimensiune ºi am zis cã am putea sã le reducem dimensiunea ºi sã le facem mai mici. Aºa am ajuns la concluzia cã aceastã presã e idealã”, a adãugat ºi Alexandru Constantin Ghiurca, elev al aceluiaºi liceu.

Merg cu mecanismul lor la un concurs de invenþii ºi sperã sã vinã de acolo cu un premiu.

Sunt, oricum, printre cei 10 din România, care merg acolo într-o

experienþã ce îi va încuraja sã creeze pe mai departe. „Am aºteptãri mari, deoarece, împreunã cu colegii mei, credem cã este o experienþã unicã.

Sper sã fie interesant, pentru cã noi am lucrat la mecanism ca o lunã ºi jumãtate”, a afirmat ºi Paul Dumitru Kovaci.

Proiectul este unul de tip ERASMUS ºi vine în sprijinul tinerilor cu idei ºi invenþii, fiind desfãºurat pe mai multe secþiuni. „Ei au fãcut 5 zile de practicã ºi dupã aceste 5 zile, în care ºi-au însuºit anumite abilitãþi, au participat la o selecþie. Este vorba despre 10 elevi din þarã, care participã la aceastã mobilitate ºi de la noi din ºcoalã au fost aleºi 3. Din judeþul Hunedoara sunt 6 în total. În trei zile vor desfãºura activitãþi practice în Germania, o zi vor fi testaþi ºi apoi vor participa cu aceastã

machetã la concursul de inventicã ”, a precizat ºi Camelia Paraschiv, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Proiectul se numeºte Trialog ºi are scopul de a valida, într-un context internaþional, competenþele dobândite de tinerii liceeni în perioada stagiilor pe care ei le fac la agenþii economici cu care au contracte pe timpul liceului. În câteva zile, cei trei liceeni pleacã în Germania, iar acum lucreazã la ultimele detalii care sã le facã invenþia imbatabilã ºi cu aplicabilitate în practicã.

Diana MITRACHE

accidentele din subteran, care le rãpesc mereu ortacii, nici nu vor sã vorbeascã. „Visul meu nu a fost sã fiu miner, dar viaþa din Valea Jiului asta mi-a impus”, a conchis un altul, bucurors ºi el cã activitatea extractivã de la Lupeni a fost prelungitã, chiar dacã au trecut peste accidente de muncã mortale, care le-au rãpit colegii.

Mina Lupeni ar fi trebuit sã îºi înceteze producþia în septembrie 2017. Exploatarea huilei la Lupeni, însã, va putea produce cãrbune pânã pe 31 decembrie 2018.

Potrivit sindicaliºtilor, odatã adoptatã decizia de cãtre Comisia Europeanã, activitatea de extracþie a huilei la mina Lupeni se desfãºoarã în condiþii legale, cel puþin pânã la finele acestui an.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Start în procesul Mineriadei din iunie 1990 Î

n dosar sunt inculpate 14 persoane printre acestea fiind ºi fostul lider al minerilor, Miron Cozma, Ion Iliescu, Petre Roman ori fostul ºef al SRI. Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 se aflã pe rolul Curþii Militare de Apel Bucureºti, iar procesul se anunþã unul de duratã în condiþiile în care sunt de audiat 1.500 de victime ºi 600 de martori.

Dosarul a fost instru-

mentat de Parchetul Înaltei Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi au fost trimiºi în judecatã, pentru crime împotriva umanitãþii fostul preºedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul ºef al SRI Virgil Mãgureanu ºi Miron Cozma. Potrivit procurorilor, în zilele de 11 ºi 12 iunie 1990 autoritãþile statului au hotãrât sã declanºeze un atac violent împotriva manifestanþilor aflaþi în Piaþa Universitãþii din

Rãnitã în urma tamponãrii a trei maºini rei autoturisme au fost implicate T într-un accident rutier, o femeie de 50 de ani fiind rãnitã uºor.

Accidentul rutier a avut loc pe o stradã din localitatea Aninoasa, iar poliþiºtii spun cã ºi de aceastã datã indisciplina în trafic ºi viteza prea mare au stat la baza producerii evenimentului. ”O tânãrã în vârstã de 22 de ani, din municipiul Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Bãnciloni, din oraºul Aninoasa, din direcþia Petroºani -

Vulcan, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum ºi a nerespectãrii distanþei în mers, a intrat în coliziune faþã/spate cu autoturismul condus de un bãrbat de 55 de ani, din Lupeni, care a oprit pe aceeaºi direcþie de mers, pentru a permite

Bucureºti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forþe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Serviciului Român de Informaþii, precum ºi peste zece mii efectuarea unei manevre autoturismului care circula din faþa sa, condus de o femeie de 37 de ani, din Aninoasa, care era oprit ºi semnalizase efectuarea manevrei de schimbarea direcþiei de mers (într-o zonã cu marcaj - linie simplã continuã). În urma impactului, autoturismul condus de bãrbatul de 55 de ani a fost proiectat în autoturismul condus de femeia de 37 de ani”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. În acest caz s-a deschis un dosar penal pentru infracþiunea de vãtãmare corporalã din culpã.

de mineri ºi alþi muncitori din mai multe zone ale þãrii.

Miron Cozma, preºedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului” ºi

Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minierã Bãrbãteni sunt ºi ei învinuiþi de infracþiuni contra umanitãþii.

Anchetatorii aratã în rechizitoriu cã minerii aduºi în Bucureºti au

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Februarie 2018 devastat sediile partidelor politice nou înfiinþate sau reînfiinþate dupã Revoluþia din decembrie 1989 ºi care se aflau în opoziþie.

De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureºtiului ºi alte persoane având legãturã cu manifestaþiile din Piaþa Universitãþii, imaginile cu actele de violenþã comise de mineri pe strãzile oraºului fiind mediatizate în întreaga lume.

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.

Maximilian GÂNJU

Minerii din Lupeni, fericiþi cã mina lor mai trãieºte

M

urdari, abia ieºiþi din ºut, o mânã de mineri de la Lupeni ne-au spus cât de bine este cã mina lor nu se închide ºi cã nici nu s-a închis în toamna anului trecut.

Mai sunt rezerve de huilã ºi mai pot fi exploatate ºi asta o spun chiar ei, care de peste 20 de ani stau sub pãmânt ºi ºtiu bine ce este acolo. E greu, o recunosc cu toþii, dar nu ar lãsa munca de

sub pãmânt pentru altceva.

Aºa s-au obiºnuit, iar faptul cã activitatea extractivã a fost prelungitã este cea mai bunã veste pentru toþi. „Este bine. Nu mai speram.

O vãd ca pe o continuare necesarã a mineritului. Mai sunt zãcãminte pentru ani de zile de acum încolo”, spunea marþi dimineaþã un miner, abia ieºit de sub pãmânt din schimbul I. „E un lucru foarte bun pentru tot mineritul ºi mai ales pentru mina Lupeni.

ªcoalã naþionalã de iarnã în Parâng, pentru salvamontiºti n staþiunea montanã Parâng Îsalvamontiºti ºi-au dat întâlnire în aceste zile din toatã þara în cadrul ªcolii naþionale Salvamont.

Participanþii se vor pregãti, timp de aproape o lunã, în ceea ce priveºte tehnicile de prim-ajutor ºi intervenþie cu care pot veni în sprijinul turiºtilor care au probleme pe munte Concret, cursanþii se pregãtesc în tehnica mersului pe schiuri de turã,

M. GÂNJU

stãpânirea schiurilor la transportul unei victime cu akia, acordarea primului ajutor pe o pârtie de schi, dar vor avea ºi demonstraþii de trecere cu accidentaþii peste zonele abrupte, mersul pe colþari ori prin zonele cu pericol de avalanºã.

Formarea unui salvator montan se desfãºoarã pe parcursul a douã etape, prima care dureazã doi ani, timp în care aspiranþii trebuie sã parcurgã 130 de ore pentru a putea trece la un nivel superior de pregãtire, iar cea de-a doua se desfãºoarã în cadrul ºcolilor naþionale Salvamont, de varã ºi de iarnã. În judeþul Hunedoara sunt 18 salvatori montani încadraþi în Serviciul Public Judeþean Salvamont, iar alþi 44 participã la acþiunile de salvare pe munte ca voluntari.

Conducerea fãrã permis, ”sportul” preferat al unui tânãr

A

scãpat de închisoare dupã ce a primit o sentinþã cu suspendare pentru cã a condus bãut, fãrã permis ºi a produs un accident rutier. N-a învãþat nimic din greºeli ºi acum riscã sã ajungã dupã gratii.

Iedlicicã Ciprian Eugen (28 de ani) a fost prins de poliþiºti conducând un autoturism pe drumurile publice fãrã a avea permis de conducere ºi s-a ales cu un nou dosar penal.

De aceastã datã, tânãrul cu mai multe condamnãri la activ pentru fapte asemãnãtoare n-a mai fost bãut dar avea maºina neîmatriculatã. Dosarul instrumentat poliþiºti ºi procurori a ajuns la Judecãtoria

Petroºani, iar magistraþii au decis trimiterea în judecatã a bãrbatului pentru sãvârºirea infracþiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat ºi fãrã a avea permis. În 2015, Iedlicicã a fãcut praf patru maºini ºi a rãnit douã femei, dupã ce s-a urcat bãut la volan deºi nu avea permis. Individul s-a îmbãtat criþã ºi s-a urcat într-o maºinã de teren ce aparþinea unui cunoscut de-al sãu. În apropierea Primãriei Petroºani, din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, a tamponat un autoturism care circula în faþa sa ºi l-a proiectat într-un copac. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul

expirat. A fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la un an ºi ºapte luni de închisoare.

Curtea de Apel Alba Iulia i-a înãsprit pedeapsa ºi l-a trimis direct la Psihiatrie, unde sã efectueze muncã în folosul comunitãþii. Mai precis, magistraþii i-au suspendat executarea pedepsei ºi i-au mãrit perioada de supraveghere la 3 ani.

Maximilian GÂNJU

Sperãm sã fie mai bine de acum. Am 23 de ani de când lucrez aici. Ies la pensie, dar atâta ºtiu ºi eu cã rezervã de huilã este.

Utilaje ne lipsesc, care sã ne ajute”, a spus un altul. „Mi se pare un lucru foarte bun. Cel puþin ne prelungeºte activitatea pânã în decembrie, chiar dacã nu mai þine ºi dupã. Noi, însã sperãm sã þinã. Vrem sã intrãm, bineînþeles, în minã, nu ne sperie pe noi nimic.

Ca mineri, ne-am obiºnuit cu ritmul, cu condiþiile.

Nu ni se mai pare chiar aºa de grele. Poate pentru cine vine din exterior, dar noi ne-am obiºnuit. Noi trecem ºi peste accidentele de minã ºi ne obiºnuim ºi cu gândul”, afirmã un alt miner de la Lupeni.

Poate cã niciunul dintre ei nu s-a visat miner, dar acum, mai au foarte puþin ºi ies la pensie. E tot ce ºtiu sã facã ºi nu regretã nimic, iar peste

Trei liceeni ºi invenþia lor pleacã în Germania S

unt tineri liceeni, cu ambiþii ºi idei pe care le pun în practicã, iar în baza unui program ERASMUS vor pleca sã îºi prezinte ideile în Germania.

Au gândit o presã de deºeuri de plastic, absolut pretabilã ºi în practica de zi cu zi, iar ideea lor a fost selectatã, aºa încât, din 10 români, 3 sunt de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Unul a creat structura ºi spune cã vrea sã se facã designer în viitor, altul a gândit mecanismul cu pistoane, ce la ei sunt simple seringi medicinale, iar al treilea a venit cu ideea presei de deºeuri, deºeuri ce ocupã prea mult spaþiu, la coºul de gunoi. „Am început sã fac structura de lemn în AutoCad (n.r program

informatic). Apoi, am fãcut-o practic, în atelier. Eu m-am ocupat de structura de lemn ºi designul sãu, iar colegii mei s-au ocupat cu mecanismul, iar presa noastrã hidraulicã recicleazã deºeurile, pe care le preseazã ca sã fie mai compacte, când le depozitãm într-un loc anume”, a spus Ioan Alexandru Babiuc, elev. „Ne-am gândit noi cã majoritatea oamenilor aruncã deºeurile ºi sunt foarte mari ca dimensiune ºi am zis cã am putea sã le reducem dimensiunea ºi sã le facem mai mici. Aºa am ajuns la concluzia cã aceastã presã e idealã”, a adãugat ºi Alexandru Constantin Ghiurca, elev al aceluiaºi liceu.

Merg cu mecanismul lor la un concurs de invenþii ºi sperã sã vinã de acolo cu un premiu.

Sunt, oricum, printre cei 10 din România, care merg acolo într-o

experienþã ce îi va încuraja sã creeze pe mai departe. „Am aºteptãri mari, deoarece, împreunã cu colegii mei, credem cã este o experienþã unicã.

Sper sã fie interesant, pentru cã noi am lucrat la mecanism ca o lunã ºi jumãtate”, a afirmat ºi Paul Dumitru Kovaci.

Proiectul este unul de tip ERASMUS ºi vine în sprijinul tinerilor cu idei ºi invenþii, fiind desfãºurat pe mai multe secþiuni. „Ei au fãcut 5 zile de practicã ºi dupã aceste 5 zile, în care ºi-au însuºit anumite abilitãþi, au participat la o selecþie. Este vorba despre 10 elevi din þarã, care participã la aceastã mobilitate ºi de la noi din ºcoalã au fost aleºi 3. Din judeþul Hunedoara sunt 6 în total. În trei zile vor desfãºura activitãþi practice în Germania, o zi vor fi testaþi ºi apoi vor participa cu aceastã

machetã la concursul de inventicã ”, a precizat ºi Camelia Paraschiv, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Proiectul se numeºte Trialog ºi are scopul de a valida, într-un context internaþional, competenþele dobândite de tinerii liceeni în perioada stagiilor pe care ei le fac la agenþii economici cu care au contracte pe timpul liceului. În câteva zile, cei trei liceeni pleacã în Germania, iar acum lucreazã la ultimele detalii care sã le facã invenþia imbatabilã ºi cu aplicabilitate în practicã.

Diana MITRACHE

accidentele din subteran, care le rãpesc mereu ortacii, nici nu vor sã vorbeascã. „Visul meu nu a fost sã fiu miner, dar viaþa din Valea Jiului asta mi-a impus”, a conchis un altul, bucurors ºi el cã activitatea extractivã de la Lupeni a fost prelungitã, chiar dacã au trecut peste accidente de muncã mortale, care le-au rãpit colegii.

Mina Lupeni ar fi trebuit sã îºi înceteze producþia în septembrie 2017. Exploatarea huilei la Lupeni, însã, va putea produce cãrbune pânã pe 31 decembrie 2018.

Potrivit sindicaliºtilor, odatã adoptatã decizia de cãtre Comisia Europeanã, activitatea de extracþie a huilei la mina Lupeni se desfãºoarã în condiþii legale, cel puþin pânã la finele acestui an.

Diana MITRACHE

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Februarie 2018

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Februarie 2018

Cãlãtori întârziaþi (din nou) într-un tren defect e douã ori s-a D oprit trenul în care zeci de oameni au stat luni noaptea, fãrã sã li se spunã ce s-a întâmplat.

Cãlãtoreau pe ruta Mangalia – Arad, o rutã care a fãcut o zi întreagã ºi în varã, pânã la destinaþie, iar de aceastã datã, oameni aflaþi în tren au aºteptat ore întregi ca garnitura lor sã porneascã. Totul s-a petrecut cu puþin timp înainte ca oamenii sã ajungã în staþia

Petroºani, marþi dimineaþã. Cãlãtorii s-au revoltat din cauza locomotivei care s-a tot defectat, iar o bucatã din drum au fãcut-o, la prima orã a dimineþii, fãrã cãldurã, ajungând spre Petroºani în frig. „Prima defecþiune a avut loc în Târgul Cãrbuneºti. Acolo a durat cel mai mult, cam o orã ºi jumãtate.

Nu a fost frig, apoi am pornit. Pe defileu, dupã ce a pornit, a apãrut încã o defecþiune la locomotivã ºi atunci s-a oprit ºi cãldura. Nu a durat decât maxim

30 de minute.

Am pornit apoi, cu aceiaºi locomotivã

pânã la Petroºani, unde nu ºtiu dacã au schimbat-o, dar ºi

acolo au mai stat cam 20 de minute. În total, trenul a întârziat douã ore ºi jumãtate.

Trebuia sã fiu la 8,00 în Deva ºi am ajuns la 10.30”, a spus Camelia Nimarã, unul dintre cãlãtorii care au avut nefericirea sã meargã cu acest tren.

Responsabilii staþiei CFR din Petroºani aruncã vina pe starea proastã a garniturilor de tren. Nu s-au mai fãcut investiþii de ani de zile ºi locomotivele sunt vechi ºi se defecteazã foarte des. În schimb, spun cã trenul a ajuns cu

Societatea de apã din Valea Jiului are buget C onsiliul Judeþean Hunedoara a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli a societãþii de apã din Valea Jiului.

A fost nevoie de un vot din partea consilierilor judeþeni întrucât ApaServ Valea Jiului are ca acþionar majoritar Consiliul Judeþean Hunedoara, cu un procent de 52% din acþiuni.

“SC APA SERV VALEA JIULUI SA Petroºani ºi SC APA PROD SA Deva sunt operatorii regionali ai serviciilor de alimentare cu apã ºi de canalizare, care

gestioneazã sistemele de apã organizate la nivelul Judeþului Hunedoara, în baza contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apã ºi de canalizare, din ariile de operare. La aceºti operatori economici, Judeþul

Hunedoara deþine participaþie majoritarã, respectiv: 52% din capitalul social al SC APA SERV VALEA JIULUI SA Petroºani, ºi 76% din capitalul social al SC APA PROD SA Deva.

Conform prevederilor art.

4 alin.(1) lit.a) din

Oraºul Uricani, fãrã buget dintr-o eroare a Guvernului roiectul de buget P al oraºului Uricani nu se regãseºte pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului Local.

ªedinþa a fost convocatã pentru astãzi, 21 februarie, iar invitaþia nu conþine ºi proiectul de hotãrâre privind aprobarea bugetului local aferent anului 2018.

Potrivit specialiºtilor, în acest caz, autoritãþile locale pot utiliza o cotã parte de 1/12 din valoarea bugetului aferent anului trecut.

Numai în acest caz poate exista o problemã.

Primãriile care nu aprobã bugetele de venituri ºi cheltuieli adunã arierate. În urmã cu câteva sãptãmâni, primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, declara cã bugetul este destul de mic. „Eu am o problemã cã

am minus 20 de miliarde, dintr-o greºealã a Guvernului. Guvernul a fãcut o greºealã ºi jumãtate din excedentul bugetar a fost tãiat din dreptul pe care îl are administraþia localã la echilibrare.

Mie mi-au tãiat aproape 20 de miliarde, în care au trecut la excedent bugetar

Ordonanþa Guvernului nr.

26/2013 privind întãrirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitãþile administrativ – teritoriale sunt acþionari unici, ori majoritari sau deþin direct ori indirect o

ºi situaþiile de excepþie, precum calamitãþile. Banii au fost primiþi în 2016, nu am avut cum sã îi cheltuim ºi au fost trecuþi ca excedent. Aproape 20 de miliarde din dreptul nostru conform legii ne-au tãiat.

Sã vãd cum rezolv problema la Consiliul Judeþean. E o sumã foarte mare ºi aici vorbim de buget de funcþionare, nu de dezvoltare”, a declarat, în urmã cu câteva sãptãmâni, Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Autoritãþile locale de la Uricani nu au putut fi contactate pentru a oferi informaþii pe marginea acestui subiect.

Monika BACIU

Actualitate 7 întârziere, de mai bine de douã ore, pentru cã locomotiva a avut probleme la Cãrbuneºti.

Din pãcate, nu este pentru prima datã când acest tren, care circulã pe ruta Mangalia – Arad, are întârziere.

S-a întâmplat ºi pe timpul verii, iar când la Deva a sosit ministrul Felix Stroe, trenul din 24 octombrie 2017, a întârziat o orã. Atunci, a fost demis ºeful CFR Infrastructurã, însã, situaþia pare neschimbatã ºi acum.

Diana MITRACHE

participaþie majoritarã, bugetele de venituri ºi cheltuieli ale operatorilor economici, de interes judeþean, respectiv SC APA SERV VALEA JIULUI SA Petroºani ºi SC APA PROD SA Deva, se aprobã prin hotãrâre a consiliului judeþean, iniþiatã de ordonatorii principali de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sau în portofoliul cãrora se aflã operatorii economici respectivi”, aratã documentul aprobat de Consiliul Judeþean Hunedoara.

Societatea de apã, ApaServ Valea Jiului urmeazã sã implementeze un nou proiect major a cãrui valoare este de 90 de milioane de euro.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Februarie 2018

Henþ cu mâna

Pe garduri, pe scãri ºi pe tampoane!

Un titlu demn de anii '50-'60, cu trimitere la cum acþiona suporterul de fotbal pentru echipa favoritã. Este un comportament feudal ,,remixat” în totalitate la Bucureºti în acest weekend, de suporterii

dinamoviºti la meciul FCSB Steaua.

Au venit cu o coregrafie horror, cu câini roºii care înving(!) moartea !? Ce-i aia?

Apoi am vãzut niºte fotbaliºti duºi cu pluta care la 2-0 sãreau gardul sã devinã într-o

frãþie cu suporterii, înjurând de mama focului tot ce nu þinea de Dinamo, echipa

Fotbal. Antrenor.

Dan Vasilicã, la loc comanda!

P

resa grãbitã de aiurea s-a aruncat repede sã anunþe plecarea antrenorului Dan Vasilicã de la A.C.S. ªirineasa dar nimeni nu a aºteptat... ultima orã!

Reporter: Bunã ziua, domnule Vasilicã. Ce faceþi?

Dan Vasilicã: Sunt la micul dejun cu echipa.

Reporter: Nu înþeleg! Pãi s-a anunþat ca aþi renunþat la A.C.S. ªirineasa...

Dan Vasilicã: A fost o intenþie pe care unii s-au grãbit sa o dea oficialã. Am avut o discuþie cu cei din conducere, jucãtorii au fãcut front comun, insistând sã nu plec ºi pânã la urmã nu s-a întâmplat nimic. Totul e în regulã, ne continuãm antrenamentele la baza de la stadionul „Jiul” ºi aºteptãm cu încredere returul.

Reporter: Despre lot?

Dan Vasilicã: În linii mari l-am cam conturat, am renunþat la trei dintre ce avuþi în pregãtire, Gârlea, Bedea ºi Dulap, zilele acestea vã vom putea da o listã oficialã a lotului definitivat pentru retur.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- ANUNÞ Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225

miliþiei de altãdatã. În fine, bomboana de pe colivã, Vasile Miriuþã – alt „câine pânã la

moarte”, adicã pânã-i dã patronul un ºut în cur –, antrenorul-tragicomic, alerga ºi el ca un bezmetic, neºtiind cu cine voteazã.

Aceastã sarabandã de manifestãri dusã pânã peste limita bunului simþ – l-aþi vãzut ºi pe „suporterul” ãla drogat care a sãrit în teren la portarul Andrei Vlad? – caracterizeazã o

Acum 30 de anifebruarie 1988

echipã care în curând se va bate, câini pânã la moarte, pentru locul 7.

Fotbal. Liga I

Care pe care!

Când Vulcanul era mai rãmas o etapã din A campionatul regular ºi patru se bat „pepinierã” de talente pentruechipe a prinde ultimul

Ocupând locul 5 în turul Seriei a 10-a a Diviziei „C” Minerul – ªtiinþa Vulcan a avut o iarnã liniºtitã.

Sub bagheta antrenorilor Dorel Maria – Marin Mihai echipa s-a pregãtit în februarie 1988 la Bãile Felix, evoluând ºi în numeroase jocuri amicale, folosind un lot de 20 de jucãtori, printre care îi amintim pe Fane Munteanu, Izsak, Chiþac, V. Frãþilã, Necrealã, Cristi Gâþ, Lixandru, Popoviciu, Sorin Bejan sau Burdulean.

bilet spre play-off: F.C. Botoºani, Viitorul Constanþa, Politehnica Iaºi ºi Dinamo Bucureºti.

Ultima etapa va fi decisivã, în contextul rezultatelor din etapa a 25-a.

Trei dintre partidele cu implicare directa la un loc în play-off, vor avea loc la aceeaºi orã, pentru a elimina orice suspiciune legatã de rezultatul final. În prezent pe locul 4, Astra Giurgiu poate sãri din schemã, dacã va pierde acasã cu Dinamo, Poli. Iaºi bate pe Viitorul sau F.C. Botoºani pe Gaz Metan Mediaº.

HOTEL RESTAURANT ONIX Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.

Rezervãri ºi comenzi la tel.

0254.544.614 email: onix@cenhd.ro