Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1513
Cronica Vãii Jiului Marti, 20 Februarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Prinºi în flagrant rei bãrbaþi au intrat T pe mâna poliþiºtilor ºi a jandarmilor dupã ce au încercat sã dea mai multe spargeri. Doi dintre ei, ambii din Valea Jiului, au acþionat la o gospodãrie din Vulcan. Al treilea, un bãrbat din Deva de 59 de ani a spart o maºinã în Aiud. Acesta din urmã a fost prins de jandarmi dupã o urmãrire pe strãzile oraºului. Cei doi tineri, unul din Vulcan ºi celãlalt din Lupeni, au intrat într-un imobil situat pe strada Obreja, din municipiul Vulcan, cu intenþia de a fura. ”În urma sesizãrii, echipajul de siguranþã publicã ºi patrulare aflat în serviciu s-a deplasat de urgenþã la faþa locului, reuºind prinderea în flagrant a uneia dintre persoane, un bãrbat de 32 de ani, din municipiul Lupeni. În urma cercetãrilor, la scurt timp a fost identificatã ºi cealaltã persoanã, un tânãr de 23 de ani, din Lupeni”, a declarat Bogdan Niþu,
purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Indivizii sunt cercetaþi pentru tentativã de furt calificat. Un alt bãrbat de 59 de ani, din Deva, a fost prins de jandarmi dupã o urmãrire pe strãzile din Aiud. Individul a spart geamurile unui autoturism pentru a fura bunuri din interior, însã a fost vãzut de un localnic care a apelat 112. Deveanul avea ºi un complice, însã acesta a reuºit sã se facã nevãzut. ”La vederea echipajului de jandarmerie cele douã persoane au luat-o la fugã, jandarmii reuºind sã prindã o persoanã, M. V. domiciliat în municipiul Deva în vârstã de 59 de ani, imobilizând-o”, a declarat Adrian Marius ªtefan din cadrul IJJ Alba. ªi în cazul celor doi suspecþi au fost întocmite dosare pentru infracþiunea de tentativã de furt calificat. Maximilian GÂNJU
Straja i-a recâºtigat pe turiºtii care mergeau la ski în Austria
S
taþiunea montanã Straja are din ce în ce mai mulþi turiºti. Investiþiile private coroborate cu cele publice îºi aratã utilitatea. Staþiunea montanã este ocupatã, la capacitate maximã, în fiecare weekend. În plus, investitorii ne spun cã în Straja au revenit cei care pânã acum alegeau Austria ca destinaþie pentru practicarea sporturilor de iarnã. >>> PAGINA A 5-A
Bãtrânã de 85 de ani, victimã a escrocilor
femeie de 85 de O ani, din municipiul Petroºani, a cãzut în plasa escrocilor care opereazã prin metoda “accidentul”.
Poliþiºtii sunt acum pe urmele escrocilor care au reuºit sã punã mâna pe mai bine de 70.000 de lei. În fapt, femeia a fost contactatã, pe telefonul fix, de cãtre o persoanã care s-a prezentat ca fiind „doctoriþã” ºi care i-a spus cã fiica sa a fost rãnitã într-un accident rutier ºi
este internatã la în stare gravã, cerându-i mai multe sume de bani, în euro ºi în lei. Având în vedere vârsta înaintatã ºi emoþiile trãite la auzul celor prezentate, persoana vãtãmatã i-a specificat apelantei adresa unde locuieºte ºi faptul cã deþine în casã o sumã mare de bani. Falsa doctoriþã, i-a cerut iniþial femeii 10.000 de lei, dupã care a solicitat mai mulþi bani, specificând cã la adresa ei se va prezenta un bãrbat, pentru a ridica
banii. Persoana vãtãmatã i-a înmânat bãrbatului necunoscut 11.700 Euro ºi 20.000 lei (prejudiciu total, în acest caz, fiind de peste 70.000 lei). “În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune ºi desfãºoarã activitãþi investigative în vederea identificãrii autorilor ºi luãrii mãsurilor legale”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Totodatã, poliþiºtii mai
sunt pe urmele unor persoane care au încercat sã obþinã diferite sume de bani de la cetãþeni din municipiul Deva prin aceeaºi metodã. Pentru a nu deveni
victimã a infracþiunii de înºelãciune comisã prin acest mod de operare, poliþiºtii recomandã sã verificaþi dacã ruda respectivã este într-adevãr rãnitã sau a fost implicatã într-un accident rutier. Trebuie reþinut cã nici Poliþia, nici reprezentanþii Parchetului nu reþin telefoanele mobile ale celor implicaþi într-un accident rutier. De asemenea, solicitaþi apelantului date despre unitatea medicalã, de poliþie sau parchet unde s-ar afla ruda ºi telefonaþi acolo pentru confirmare.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Februarie 2018
Aleºii de la judeþ ºi-au majorat salariile
Hunedoara apreciazã cã majorãrile salariale þin cont de încadrarea în bugetul de venituri ºi cheltuieli. “Menþionez cã salariile de bazã propuse se încadreazã în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2018”, aratã documentul prin care au fost aprobate noile grile de salarizare. Conform Hotãrârii Guvernului României nr.846/2017 pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, începând cu 01.01.2018 salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã este 1900 lei. Monika BACIU
3.
338 lei pentru personalul de îngrijire ºi 15.200 lei pentru vicepreºedinþii Consiliului Judeþean Hunedoara. Nouã grilã de salarizare de la Consiliul Judeþean a fost aprobatã.
Salariile de bazã propuse spre aprobare sunt diferenþiate pe funcþii, grade/trepte, fiecãrei funcþii, fiecãrui grad/treaptã profesionalã corespunzându-i 5 gradaþii, aferente tranºelor de vechime în muncã, cu excepþia funcþiilor de conducere pentru care gradaþia este inclusã în salariul de bazã prevãzut pentru aceste funcþii. Astfel, de la 1 ianuarie 2018 salariul brut celor doi vicepreºedinþi ai CJ Hunedoara a fost stabilit la o valoare de 15.200 lei,
secretarul judeþului va câºtiga lunar un brut de 15.067 lei, iar arhitectul ºef, 13.433 lei. Un consilier sau inspector de specialitate cu gradaþia maximã va avea un salariu brut de 8.591 lei, iar un consilier gradul I va avea un salariu brut de 6.342 lei. La polul opus, cele mai mici salarii le revin angajaþilor fãrã studii superioare. Astfel, personalul de îngrijire va avea un salariu
brut de 3.338 lei, iar muncitorii calificaþi ºi ºoferii vor avea un salariu brut de 4.688 lei. “Toate salariile sunt salarii acordate legal, deci nu ilegal. Repet, ceea ce e acum un subiect de discuþie nu a fost, pe invers, pânã acum doi ani, când nivelul salariilor era foarte scãzut în administraþia publicã localã. Creºterile de salarii din administraþia publicã localã
au ºi o altã componentã beneficã pentru ceea ce înseamnã inclusiv investitori, pentru cã ºi ei vor conºtientiza cã în România nu se poate trãi în 2018 cu 200 de euro pe lunã”, a declarat, la NOU ÎN PETROªANI! finalul ºedinþei, preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora. z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã Oficialii & vocalã z Protezãri auditive Consiliului Judeþean - Dr. PREDA MIHAI -
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
1.391.664 lei – contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara cãtre Salvital
P
este 1,3 milioane de lei este contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara la Asociaþia Salvital. În subordinea asociaþiei funcþioneazã mai multe module SMURD din judeþul Hunedoara. “Prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 258/2016 s-a aprobat modificarea contribuþiei anuale a Consiliului Judeþean Hunedoara cãtre Asociaþia Salvital Hunedoara în vederea finanþãrii cheltuielilor de organizare, funcþionare ºi dezvoltare a acesteia ºi a Serviciul Mobil de Urgenþã, Resuscitare ºi Descarcerare al
Judeþului Hunedoara (SMURD), de la 2 lei/locuitor al judeþului/an, la 3 lei/locuitor al judeþului/an, începând cu data de 1 ianuarie 2017, întocmindu-se Actul Adiþional Nr. 1 la Acordul nr. 1317/7/2012 (CJH), respectiv nr. 7/21.02.2015 (SALVITAL). Prin adresa nr. 19/15.01.2018 înregistratã la Registraturã Generalã a Consiliului Judeþean Hunedoara sub nr. 426/15.01.2018 se transmite contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul bugetar 2018 în sumã de 1.391.664 lei”, aratã documentul CJH. Asociaþia ,,Salvital” Hunedoara a fost constituitã prin voinþa comunã a membrilor fondatori, printre care ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi
are ca scop crearea unei componente integrate la nivelul judeþului, specializatã în acordarea ajutorului de urgenþã, resuscitarea ºi descarcerarea victimelor accidentelor de orice naturã, operaþiilor de salvare, precum ºi transportul acestora la prima unitate medicalã cu competenþã adecvatã. Personalitatea juridicã a Asociaþiei ,,SALVITAL” Hunedoara a fost recunoscutã de cãtre Judecãtoria Deva prin Încheierea civilã nr.9/A/2005, fiind dispusã înscrierea acesteia în Registrul special al asociaþiilor ºi fundaþiilor de la grefa instanþei. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Februarie 2018
Autobuzele ecologice, studiate în Turcia om avea o V linie de transport ecologicã, denumitã Green Line, în toatã Valea Jiului ºi, pentru a vedea cum funcþioneazã acestea în alte þãri, Gheorghe Ile, primarul de la Vulcan, a fost în Turcia. El a fost reprezentantul Vãii Jiului, deoarece la Vulcan va fi autobaza ºi, dupã ce a vizitat mai multe baze de acest fel, primarul se aratã încântat de organizarea de acolo. Asta va aplica aici, atunci când linia verde va deveni funcþionalã, chiar dacã prima bazã pe care a vãzut-o era cu autobuze pe gaz. „Am vizitat o firmã de transport în comun foarte bine dotatã, organizatã foarte bine, de la intrare ºi pânã la ieºire. Din momentul plecãrii în cursã, a ºoferului, autobuzul intrã într-un ciclu care se terminã noaptea, iar când se întoarce,
intrã sã alimenteze, apoi intrã la spãlare, curãþenie interioarã, verificare de cãtre mecanici ºi apoi stã la linie, la numãrul lui, unde aºteaptã plecarea a doua zi în cursã. Modul în care ei gestioneazã acest transport cu tot personalul, totul este acolo pânã la închiderea programului, iar noi am fãcut vizita de la ora 22.,00 – 24.00, pentru cã doar atunci se retrãgeau de pe traseu”, a explicat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, care, sãptãmâna trecutã s-a aflat în
Turcia. O altã fabricã pe care a vizitat-o primarul din Vulcan construia aceste autobuze ºi acolo a vãzut cã turcii fac inclusiv bateriile pentru autobuze. Fiabilitatea era bunã, în condiþiile în care strãzile au o diferenþã de nivel, cu rampe pe care autobuzele le urcã ºi care sunt mult mai mari decât ar fi cele de la noi. „Am vãzut o fabricã modernã, în care lucrau 1.200 de oameni, 75% erau tineri, ºcoliþi de fabrica respectivã. Am vãzut liniile de cons-
trucþie a autobuzelor electrice care au un anumit timp de funcþionare. Încãrcarea bateriilor se face rapid, sau lent, în staþiile de încãrcare, aºa încât autonomia sã fie între 250 ºi 300 de km. Cred cã una dintre procedurile pe care ni le-au arãtat ei se preteazã ºi la noi. Rampele strãzilor nu sunt mari la noi, iar la ei sunt foarte mari, iar bateriile autobuzelor fac faþã. De la fabrica lor, sunt deja, la Galaþi sau la Iaºi, acest fel de autobuze”, mai afirmã primarul din Vulcan. Gheorghe Ile a fost în Turcia cu o delegaþie de primari din mai multe oraºe ale þãrii, care intenþioneazã sã treacã la transportul ecologic. Noi, dacã lucrurile merg conform graficului, vom avea ºanse, din toamna acestui an, sã vorbim despre Green Line. „Noi, deocamdatã, depunem proiectul. Am trecut de 3 faze ºi urmeazã sã primim
finanþare. Cred cã, în aceastã toamnã, putem discuta ºi despre licitaþia pentru a cumpãra cu fonduri europene aceste autobuze”, a conchis Gheorghe Ile. Staþiile de autobuz vor
Numãrul foilor CEH amendat cu zeci de mii de lei de inspectorii de muncã de boalã, în scãdere la CEH A O ficialii societãþii susþin cã faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, numãrul concediilor medicale s-a diminuat semnificativ. De precizat este ºi faptul cã ºi numãrul minerilor este din ce în ce mai mic.
“Foile de boalã sunt la un nivel foarte scãzut. Acestea sunt sub 5%, faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut când 12% dintre angajaþi erau în concediu medical”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Anul trecut, ºi-au încetat raporturile de muncã aproape 500 de salariaþi ai Complexului Energetic Hunedoara. Mulþi care sunt în foi de boalã suferã de afecþiuni specifice mediului în care îºi desfãºoarã activitatea. Monika BACIU
menzi de 44.000 de lei ºi remedierea deficienþelor constatate de inspectorii ITM, fãrã alte mãsuri.
Inspectorii ITM noteazã cã parte din deficienþele constatate au fost remediate, însã existã în continuare probleme. “În cursul anului 2017 au fost efectuate controale tip inspecþie sistem în întreprinderi mari la sucursalele Complexului Energetic Hunedoara SÃ, respectiv EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan ºi EM Lupeni, la care au participat 4 inspectori de muncã din cadrul serviciului SSM Petroºani. Cei 4 inspectori au efectuat 117 zile de control ºi au încheiat 25 procese verbale de control. Prin aceste controale s-a verificat ºi stadiul de realizare a mãsurilor dis-
puse privind securitatea ºi sãnãtatea în muncã la controalele anterioare, fiind verificate un numãr de 150 mãsuri. În urma controalelor au fost dispuse 179 mãsuri. Pentru deficienþele constatate au fost aplicate 174 avertismente verbale ºi cinci amenzi contravenþionale în valoare de 44.000 lei”, aratã ITM Hunedoara. La nivelul Complexului Energetic Hunedoara au fost remediate doar problemele constatate de inspectorii ITM. Acelaºi
tip de probleme existã la alte locuri de muncã. “La verificarea modului în care au fost realizate mãsurile stabilite în procesele verbale anterioare a reieºit cã deºi, punctual, majoritatea deficienþelor consemnate în actele de control au fost realizate, continuã sã existe aceleaºi categorii de abateri, la alte locuri sau echipamente de muncã, ceea ce duce la concluzia cã se urmãreºte doar remedierea deficienþelor nominalizate, punctual de cãtre inspec-
fi montate de la Lonea la Uricani ºi autobaza, unde vor fi încãrcate ºi bateriile acestor autobuze va fi la Vulcan. Diana MITRACHE torii de muncã”, mai aratã ITM. Situaþia este mai bunã la nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. În anul 2017, la societate au fost aplicate 59 de sancþiuni verbale, acestea fiind ºi remediate. “Toate deficienþele constatate au fost consemnate în proceseleverbale de control încheiate, au fost stabilite mãsuri ºi termene de remediere ºi au fost aduse la cunoºtinþã conducerii sucursalelor ºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Procesele verbale de control au fost înaintate atât sucursalelor controlate cât ºi Societãþii de Închideri Mine Valea Jiului, pentru luarea la cunoºtinþã ºi remediere”, mai aratã ITM. Complexul Energetic Hunedoara a fost sancþionat ºi dupã producerea accidentului de muncã de la mina Lupeni. Monika BACIU
4 Actualitate
Liniºte de mormânt pentru Brâncuºi, la Petroºani S unt 142 de ani de când s-a nãscut Constantin Brâncuºi, iar în locul în care a turnat Coloana Infinitului e pustiu. Mai mult ca oricând, fostele Ateliere Centrale sunt acum cufundate în liniºtea ce domneºte printre dãrâmãturi ºi, doar din când în când se mai aude câte un picamer. Au fost rase de pe suprafaþa pãmântului cã nu mai sunt utile ºi, pentru cã ziua de 19 februarie a picat luni, nici la Muzeul Mineritului nu a fost deschis.
Acolo este un colþ dedicat momentului în care la Petroºani s-a construit Coloana Infinitului. Autoritãþile din Gorj au sãrbãtorit Ziua Naþionalã „Constantin Brâncuºi“, acum când se împlinesc 142 de ani de la naºterea sculptorului considerat creatorul artei moderne. În fiecare an, la 19 februarie, se sãrbãtoreºte Ziua Brâncuºi, amintind de data naºterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876. Propunerea legislativã privind instituirea acestei zile a fost iniþiatã de mai mulþi parlamentari,
iniþiatorii susþinând cã declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuºi" - sãrbãtoare naþionalã
legalã lucrãtoare ar reprezenta "o reparaþie moralã faþã de refuzul ºi umilirea sculptorului de
cãtre statul român atunci când a vrut sã doneze toatã opera sa poporului nostru". Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaþilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preºedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declaratã Ziua Brâncuºi, ca sãrbãtoare naþionalã. Potrivit legii, autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale pot organiza sau sprijini logistic ºi material manifestãri cultural-artistice dedicate acestei zile. La Petroºani, însã, nu a fost nimic. Diana MITRACHE
Fãrã elicopter de 13 ani. Ne mai trebuie? D
oi cetãþeni moldoveni, pilotul ºi mecanicul, au murit ºi alþi doi au fost grav rãniþi în urma celui mai grav accident aviatic produs în ultimii ani în Valea Jiului.
Tragedia s-a produs vineri, 18 februarie 2005, în jurul orei 14.00, când elicopterul de tip MI-2, aparþinând aviaþiei utilitare, s-a prãbuºit la Polatiºte, pe Defileul Jiului, dupã câteva minute de la decolare. Aparatul transporta hranã pentru animalele greu încercate de iarna de acum 13 ani. De atunci, Valea Jiului nu mai are propriul aparat de zbor. S-a mai vorbit despre utilitatea lui, dupã evenimentul tragic din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Februarie 2018
2005, însã, dacã nu s-a fãcut atunci nimic, acum lucrurile par tardive. „A existat o discuþie pe aceastã temã, în urmã cu mai mulþi ani, când s-a pus problema comasãrii spitalelor din Valea Jiului, moment în care ministrul Sãnãtãþii de atunci, Cseke Attila promisese, pe lângã încadrarea spitalului la un nivelul de spital judeþean,
ºi din punctul de vedere al finanþãrii, ºi un elicopter. Asta, dacã se realiza un spital unic, pe toatã Valea Jiului. A cãzut aceastã problemã din discuþie ºi nu s-a mai revenit nici cu problema acelui elicopter din acel moment”, a spus dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Aproape zilnic vedem
elicoptere venind pe pista de la Petroºani. În principal, pacienþii sunt nou-nãscuþi, dar acum nu ar mai fi necesar un elicopter permanent, spun cei de la spital. Ar implica ºi costuri mari ºi, în plus, la solicitãri, vin elicopterele SMURD, care rãspund imediat. Problema e, însã, a clinicilor, care trebuie
convinse cã pacienþii nu pot fi trataþi corect aici. „Elicopterele care pot fi accesate de noi sunt pe linia 112, cele ale SMURD. De obicei, cele care vin sunt fie de la Arad, fie de la Timiºoara ºi mai rar Bucureºti. În general, intervalul de timp în care ajunge un elicopter aici este de pânã la o orã ºi jumãtate, maxim douã. Dar, din pãcate, nu aceasta este problema deranjantã, ci colaborarea cu clinicile universitare, unde acceptarea de cãtre ei a unui pacient critic este foarte dificilã ºi anevoioasã. Trec 4, 5 sau chiar 6 ore, ori mai mult, pânã când sã ni se accepte un astfel de transfer la o clinicã”, a mai spus dr. Vasilescu.
Hunedoara – milioane de ani de poveºti ºi legende J udeþul Hunedoara va fi reprezentat la Târgul de Turism al României. Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã participã, în perioada 22-25 februarie, la Complexul Expoziþional Romexpo din Bucureºti la Târgul de Turism al României.
“Judeþul Hunedoara, cu mesajul “milioane de ani de poveºti ºi legende” este prezent ºi la aceastã ediþie a târgului prin intermediul reprezentanþilor principalelor obiective turistice hunedorene, în standul aparþinând Consiliului Judeþean Hunedoara”, aratã Radu Barb, directorul ADEH.
Elicopterul de la Petroºani a fost necesar pe vremea când erau 40.000 de mineri ºi aceºtia aveau nevoie de transport, atunci când erau accidentele colective de muncã. Acum, cã ºi numãrul minerilor a scãzut, iar SMURD-ul are serviciul aviatic bine pus la punct, un astfel de aparat nici nu mai poate fi adus pentru spitalul din Petroºani. Diana MITRACHE
Standul expoziþional al judeþului Hunedoara va avea o suprafaþã de 73 de metri pãtraþi ºi va fi situat într-o poziþie centralã, vis-a-vis de Ministerul Turismului. “Aºa cum am obiºnuit publicul participant la ediþiile precedente, standul va cuprinde imagini sugestive din judeþul nostru, desk-uri de prezentare a ofertei turistice, monitoare pe care vor rula filme de prezentare ale obiectivelor turistice ºi materiale care aduc în stând o parte din farmecul judeþului nostru”, mai spune Radu Barb. Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara, prin intermediul Serviciului de Promovare ºi Dezvoltare Turism în judeþul Hunedoara a pregãtit pentru aceastã ediþie a târgului câteva mii de hãrþi interactive ale judeþului cu trimitere prin QR code la site-ul www.hunedoaraturism.ro, broºuri, pliante, replici ale kosonilor, dar ºi alte materiale de promovare foto-video. Monika BACIU
Straja i-a recâºtigat pe turiºtii care mergeau la ski în Austria S
taþiunea montanã Straja are din ce în ce mai mulþi turiºti. Investiþiile private coroborate cu cele publice îºi aratã utilitatea. Staþiunea montanã este ocupatã, la capacitate maximã, în fiecare weekend. În plus, investitorii ne spun cã în Straja au revenit cei care pânã acum alegeau Austria ca destinaþie pentru practicarea sporturilor de iarnã. “ªi noi, investitorii privaþi venim în sprijinul Primãriei, dar ºi Primãria a venit în Straja în sprijinul nostru. Acea investiþie controversatã, la început, cu barierele, îºi aratã efectul. Este foarte beneficã, iar turiºtii apreciazã acest lucru. Dacã pânã acum, în Straja majoritatea maºinilor erau de Gorj, Mehedinþi, Dolj, partea de sud a þãrii, acum din nou, au început sã vinã în Straja turiºtii care mergeau pânã acum în
Austria, este vorba de Timiºoara, Arad, Cluj. Sunt foarte bucuros când trec prin parcãri, mã uit la numerele de la maºini ºi vãd cã 60% sunt din Timiºoara. Asta spune mult pentru cã ºtiu cã acei turiºti sunt cei care mergeau în Austria ºi i-au recâºtigat în Straja, asta pentru cã aici este ordine, sunt pârtii bune, instalaþii pe cablu ºi au ce face. Pentru sezonul viitor, am gândit împreunã cu primãria, o nouã investiþie, ºi anume
5000 de lei pentru Red Bull Oslea Hiride 000 de lei este suma 5 cu care Consiliul Local ºi Primãria oraºului Uricani vor contribui pentru organizarea evenimentului Bull Oslea Hiride. La sfârºitul acestei sãptãmâni, în perioada 23-24 februarie are loc o nouã competiþie organizatã de Asociaþia Clubul Alpin Valea Jiului. “Sfârºitul iernii este un moment mult aºteptat de iubitorii sportului de iarnã din þarã ºi din strãinãtate deoarece a devenit o
tradiþie, ca Primãria ºi Consiliul Local al oraºului Uricani sã sprijine CAVJ în vederea organizãrii tradiþionalei competiþii sportive de freeride Red Bull Oslea Hiride singura competiþie de freeride snowboard ºi ski din România ce cuprinde ºi partea de urcare, anul acesta fiind cea de-a ºaptea ediþie. Cunoscând importanþa sportului ºi dorinþa de implicare sufleteascã, trebuie sã continuãm tradiþia instituitã la Uricani anii trecuþi de a organiza aceste manifestãri sportive în
montarea unui telescaun pânã pe vârful Straja, la 1868 metri, ºi eu personal, vreau sã îmi împlinesc visul, sã mergem cu pârtiile spre Pasul Vâlcan”, a declarat Emil Pãrãu, investitor în domeniul schiabil Straja. În fiecare weekend staþiunea montanã din vestul Vãii Jiului este animatã. Mii de persoane petrec, de vineri ºi pânã duminicã în cel mai mare domeniu schiabil din þarã. Turiºtilor le sunt pregãtite, sãptãmânal, competiþii sportive.
care sã fie implicaþi cât mai mulþi participanþi având ca obiectiv atât pregãtirea pentru un viitor sãnãtos cât ºi promovarea acestor locuri minunate în þarã ºi în strãinãtate”, aratã documentul prin care se aprobã suma de 5000 de lei în vederea organizãrii competiþiei. An de an competiþie adunã sute de pasionaþi ai sporturilor de iarnã. Sunt participanþi care vin ºi din afara þãrii. Competiþia începe cu proba de urcare, ce îºi are startul la cota 1.300 ºi are o lungime de peste 3,5 kilometri, pânã la 1.940 metri altitudine. Efortul de la urcare este urmat de o coborâre pe schi sau snowboard pe un traseu de 1,4 kilometri, cu o pantã de 45°, ce permite fluiditate, control, tehnicã ºi aduce numeroase rampe naturale pentru trick-uri. Dacã urcarea este decisã de timpii individuali, coborârea este jurizatã, iar punctajul este acordat în funcþie de tehnicã, linie ºi trick-uri. Monika BACIU
“Cupa Straja este organizatã de Primãria ºi Consiliul Local Lupeni, în colaborare cu ªcoala de Schi ºi Snowboard Straja. Ne dorim sã avem cât mai multe competiþii în fiecare weekend ca sã atragem turiºti din toatã þara. Avem foarte mulþi turiºti. Aceste competiþii conteazã foarte mult pentru Straja cã astfel avem o imagine mai bunã, aflã lumea de staþiunea Straja ºi turiºtii noºtri au o activitate în plus. Încerc sã dau staþiunii Straja ce îmi dã ea ºi mie ºi sã ajut comunitatea, este plãcerea mea”, a declarat Marius Fodoran, co-organizator al Cupei Straja. Turiºtii gãsesc în Straja zeci de kilometri de pârtii, dar ºi instalaþii de transport pe cablu moderne. Toate sunt la preþuri accesibile. “Straja are nevoie de ceea ce vor turiºtii, ºi din acest motiv din an în vin tot mai mulþi turiºti pentru cã noi îi întrebãm de ce au ei nevoie. Atunci, încercãm sã
facem ce vor ei sã gãseascã aici în Straja. Anul acesta, în Straja au gãsit niºte pârtii extraordinare, au gãsit instalaþii pe cablu cum probabil nu mai sunt în România ºi totodatã au început sã îºi petreacã timpul ºi altfel în Straja. Tocmai de aceea facem ºi foarte multe competiþii, organizãm multe concursuri, în aºa fel încât oamenii sã aibã ce face în Straja”, a mai spus Emil Pãrãu. În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pâr-
tiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrak-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceºtia, 20 km sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã. Cele 11 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Datoritã construirii telegondolei ºi a telescaunului de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km. Monika BACIU
Recuperaþi de jandarmi din zãpadã
D
oi bãrbaþi care se plimbau cu atv-urile în zona Roºia au avut nevoie de ajutorul jandarmilor montani pentru a coborî în oraº, dupã ce au rãmas blocaþi în zãpadã. Cei doi le-au solicitat ajutor salvatorilor sâmbãtã, în jurul orei 20.00, apelând la 112. Potrivit jandarmilor apelul a venit de la unul din cei doi bãrbaþi care a sesizat faptul cã împreunã cu un prieten au rãmas blocaþi în zãpadã cu atv-urile pe un drum forestier, în zona Roºia din apropierea
oraºului Petroºani. Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Parâng s-au deplasat la locul indicat ºi au intervenit în sprijinul celor doi. Persoanele nu au necesitat îngrijiri medicale.
Jandarmii i-au avertizat pe cei doi pentru pãtrunderea fãrã acordul administratorului în fondul de vânãtoare Bãniþa, în conformitate cu Legea 407/2006 a vânãtorii ºi a protecþiei fondului cinegetic.
4 Actualitate
Liniºte de mormânt pentru Brâncuºi, la Petroºani S unt 142 de ani de când s-a nãscut Constantin Brâncuºi, iar în locul în care a turnat Coloana Infinitului e pustiu. Mai mult ca oricând, fostele Ateliere Centrale sunt acum cufundate în liniºtea ce domneºte printre dãrâmãturi ºi, doar din când în când se mai aude câte un picamer. Au fost rase de pe suprafaþa pãmântului cã nu mai sunt utile ºi, pentru cã ziua de 19 februarie a picat luni, nici la Muzeul Mineritului nu a fost deschis.
Acolo este un colþ dedicat momentului în care la Petroºani s-a construit Coloana Infinitului. Autoritãþile din Gorj au sãrbãtorit Ziua Naþionalã „Constantin Brâncuºi“, acum când se împlinesc 142 de ani de la naºterea sculptorului considerat creatorul artei moderne. În fiecare an, la 19 februarie, se sãrbãtoreºte Ziua Brâncuºi, amintind de data naºterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876. Propunerea legislativã privind instituirea acestei zile a fost iniþiatã de mai mulþi parlamentari,
iniþiatorii susþinând cã declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuºi" - sãrbãtoare naþionalã
legalã lucrãtoare ar reprezenta "o reparaþie moralã faþã de refuzul ºi umilirea sculptorului de
cãtre statul român atunci când a vrut sã doneze toatã opera sa poporului nostru". Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaþilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preºedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declaratã Ziua Brâncuºi, ca sãrbãtoare naþionalã. Potrivit legii, autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale pot organiza sau sprijini logistic ºi material manifestãri cultural-artistice dedicate acestei zile. La Petroºani, însã, nu a fost nimic. Diana MITRACHE
Fãrã elicopter de 13 ani. Ne mai trebuie? D
oi cetãþeni moldoveni, pilotul ºi mecanicul, au murit ºi alþi doi au fost grav rãniþi în urma celui mai grav accident aviatic produs în ultimii ani în Valea Jiului.
Tragedia s-a produs vineri, 18 februarie 2005, în jurul orei 14.00, când elicopterul de tip MI-2, aparþinând aviaþiei utilitare, s-a prãbuºit la Polatiºte, pe Defileul Jiului, dupã câteva minute de la decolare. Aparatul transporta hranã pentru animalele greu încercate de iarna de acum 13 ani. De atunci, Valea Jiului nu mai are propriul aparat de zbor. S-a mai vorbit despre utilitatea lui, dupã evenimentul tragic din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Februarie 2018
2005, însã, dacã nu s-a fãcut atunci nimic, acum lucrurile par tardive. „A existat o discuþie pe aceastã temã, în urmã cu mai mulþi ani, când s-a pus problema comasãrii spitalelor din Valea Jiului, moment în care ministrul Sãnãtãþii de atunci, Cseke Attila promisese, pe lângã încadrarea spitalului la un nivelul de spital judeþean,
ºi din punctul de vedere al finanþãrii, ºi un elicopter. Asta, dacã se realiza un spital unic, pe toatã Valea Jiului. A cãzut aceastã problemã din discuþie ºi nu s-a mai revenit nici cu problema acelui elicopter din acel moment”, a spus dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Aproape zilnic vedem
elicoptere venind pe pista de la Petroºani. În principal, pacienþii sunt nou-nãscuþi, dar acum nu ar mai fi necesar un elicopter permanent, spun cei de la spital. Ar implica ºi costuri mari ºi, în plus, la solicitãri, vin elicopterele SMURD, care rãspund imediat. Problema e, însã, a clinicilor, care trebuie
convinse cã pacienþii nu pot fi trataþi corect aici. „Elicopterele care pot fi accesate de noi sunt pe linia 112, cele ale SMURD. De obicei, cele care vin sunt fie de la Arad, fie de la Timiºoara ºi mai rar Bucureºti. În general, intervalul de timp în care ajunge un elicopter aici este de pânã la o orã ºi jumãtate, maxim douã. Dar, din pãcate, nu aceasta este problema deranjantã, ci colaborarea cu clinicile universitare, unde acceptarea de cãtre ei a unui pacient critic este foarte dificilã ºi anevoioasã. Trec 4, 5 sau chiar 6 ore, ori mai mult, pânã când sã ni se accepte un astfel de transfer la o clinicã”, a mai spus dr. Vasilescu.
Hunedoara – milioane de ani de poveºti ºi legende J udeþul Hunedoara va fi reprezentat la Târgul de Turism al României. Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã participã, în perioada 22-25 februarie, la Complexul Expoziþional Romexpo din Bucureºti la Târgul de Turism al României.
“Judeþul Hunedoara, cu mesajul “milioane de ani de poveºti ºi legende” este prezent ºi la aceastã ediþie a târgului prin intermediul reprezentanþilor principalelor obiective turistice hunedorene, în standul aparþinând Consiliului Judeþean Hunedoara”, aratã Radu Barb, directorul ADEH.
Elicopterul de la Petroºani a fost necesar pe vremea când erau 40.000 de mineri ºi aceºtia aveau nevoie de transport, atunci când erau accidentele colective de muncã. Acum, cã ºi numãrul minerilor a scãzut, iar SMURD-ul are serviciul aviatic bine pus la punct, un astfel de aparat nici nu mai poate fi adus pentru spitalul din Petroºani. Diana MITRACHE
Standul expoziþional al judeþului Hunedoara va avea o suprafaþã de 73 de metri pãtraþi ºi va fi situat într-o poziþie centralã, vis-a-vis de Ministerul Turismului. “Aºa cum am obiºnuit publicul participant la ediþiile precedente, standul va cuprinde imagini sugestive din judeþul nostru, desk-uri de prezentare a ofertei turistice, monitoare pe care vor rula filme de prezentare ale obiectivelor turistice ºi materiale care aduc în stând o parte din farmecul judeþului nostru”, mai spune Radu Barb. Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara, prin intermediul Serviciului de Promovare ºi Dezvoltare Turism în judeþul Hunedoara a pregãtit pentru aceastã ediþie a târgului câteva mii de hãrþi interactive ale judeþului cu trimitere prin QR code la site-ul www.hunedoaraturism.ro, broºuri, pliante, replici ale kosonilor, dar ºi alte materiale de promovare foto-video. Monika BACIU
Straja i-a recâºtigat pe turiºtii care mergeau la ski în Austria S
taþiunea montanã Straja are din ce în ce mai mulþi turiºti. Investiþiile private coroborate cu cele publice îºi aratã utilitatea. Staþiunea montanã este ocupatã, la capacitate maximã, în fiecare weekend. În plus, investitorii ne spun cã în Straja au revenit cei care pânã acum alegeau Austria ca destinaþie pentru practicarea sporturilor de iarnã. “ªi noi, investitorii privaþi venim în sprijinul Primãriei, dar ºi Primãria a venit în Straja în sprijinul nostru. Acea investiþie controversatã, la început, cu barierele, îºi aratã efectul. Este foarte beneficã, iar turiºtii apreciazã acest lucru. Dacã pânã acum, în Straja majoritatea maºinilor erau de Gorj, Mehedinþi, Dolj, partea de sud a þãrii, acum din nou, au început sã vinã în Straja turiºtii care mergeau pânã acum în
Austria, este vorba de Timiºoara, Arad, Cluj. Sunt foarte bucuros când trec prin parcãri, mã uit la numerele de la maºini ºi vãd cã 60% sunt din Timiºoara. Asta spune mult pentru cã ºtiu cã acei turiºti sunt cei care mergeau în Austria ºi i-au recâºtigat în Straja, asta pentru cã aici este ordine, sunt pârtii bune, instalaþii pe cablu ºi au ce face. Pentru sezonul viitor, am gândit împreunã cu primãria, o nouã investiþie, ºi anume
5000 de lei pentru Red Bull Oslea Hiride 000 de lei este suma 5 cu care Consiliul Local ºi Primãria oraºului Uricani vor contribui pentru organizarea evenimentului Bull Oslea Hiride. La sfârºitul acestei sãptãmâni, în perioada 23-24 februarie are loc o nouã competiþie organizatã de Asociaþia Clubul Alpin Valea Jiului. “Sfârºitul iernii este un moment mult aºteptat de iubitorii sportului de iarnã din þarã ºi din strãinãtate deoarece a devenit o
tradiþie, ca Primãria ºi Consiliul Local al oraºului Uricani sã sprijine CAVJ în vederea organizãrii tradiþionalei competiþii sportive de freeride Red Bull Oslea Hiride singura competiþie de freeride snowboard ºi ski din România ce cuprinde ºi partea de urcare, anul acesta fiind cea de-a ºaptea ediþie. Cunoscând importanþa sportului ºi dorinþa de implicare sufleteascã, trebuie sã continuãm tradiþia instituitã la Uricani anii trecuþi de a organiza aceste manifestãri sportive în
montarea unui telescaun pânã pe vârful Straja, la 1868 metri, ºi eu personal, vreau sã îmi împlinesc visul, sã mergem cu pârtiile spre Pasul Vâlcan”, a declarat Emil Pãrãu, investitor în domeniul schiabil Straja. În fiecare weekend staþiunea montanã din vestul Vãii Jiului este animatã. Mii de persoane petrec, de vineri ºi pânã duminicã în cel mai mare domeniu schiabil din þarã. Turiºtilor le sunt pregãtite, sãptãmânal, competiþii sportive.
care sã fie implicaþi cât mai mulþi participanþi având ca obiectiv atât pregãtirea pentru un viitor sãnãtos cât ºi promovarea acestor locuri minunate în þarã ºi în strãinãtate”, aratã documentul prin care se aprobã suma de 5000 de lei în vederea organizãrii competiþiei. An de an competiþie adunã sute de pasionaþi ai sporturilor de iarnã. Sunt participanþi care vin ºi din afara þãrii. Competiþia începe cu proba de urcare, ce îºi are startul la cota 1.300 ºi are o lungime de peste 3,5 kilometri, pânã la 1.940 metri altitudine. Efortul de la urcare este urmat de o coborâre pe schi sau snowboard pe un traseu de 1,4 kilometri, cu o pantã de 45°, ce permite fluiditate, control, tehnicã ºi aduce numeroase rampe naturale pentru trick-uri. Dacã urcarea este decisã de timpii individuali, coborârea este jurizatã, iar punctajul este acordat în funcþie de tehnicã, linie ºi trick-uri. Monika BACIU
“Cupa Straja este organizatã de Primãria ºi Consiliul Local Lupeni, în colaborare cu ªcoala de Schi ºi Snowboard Straja. Ne dorim sã avem cât mai multe competiþii în fiecare weekend ca sã atragem turiºti din toatã þara. Avem foarte mulþi turiºti. Aceste competiþii conteazã foarte mult pentru Straja cã astfel avem o imagine mai bunã, aflã lumea de staþiunea Straja ºi turiºtii noºtri au o activitate în plus. Încerc sã dau staþiunii Straja ce îmi dã ea ºi mie ºi sã ajut comunitatea, este plãcerea mea”, a declarat Marius Fodoran, co-organizator al Cupei Straja. Turiºtii gãsesc în Straja zeci de kilometri de pârtii, dar ºi instalaþii de transport pe cablu moderne. Toate sunt la preþuri accesibile. “Straja are nevoie de ceea ce vor turiºtii, ºi din acest motiv din an în vin tot mai mulþi turiºti pentru cã noi îi întrebãm de ce au ei nevoie. Atunci, încercãm sã
facem ce vor ei sã gãseascã aici în Straja. Anul acesta, în Straja au gãsit niºte pârtii extraordinare, au gãsit instalaþii pe cablu cum probabil nu mai sunt în România ºi totodatã au început sã îºi petreacã timpul ºi altfel în Straja. Tocmai de aceea facem ºi foarte multe competiþii, organizãm multe concursuri, în aºa fel încât oamenii sã aibã ce face în Straja”, a mai spus Emil Pãrãu. În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pâr-
tiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrak-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceºtia, 20 km sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã. Cele 11 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Datoritã construirii telegondolei ºi a telescaunului de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km. Monika BACIU
Recuperaþi de jandarmi din zãpadã
D
oi bãrbaþi care se plimbau cu atv-urile în zona Roºia au avut nevoie de ajutorul jandarmilor montani pentru a coborî în oraº, dupã ce au rãmas blocaþi în zãpadã. Cei doi le-au solicitat ajutor salvatorilor sâmbãtã, în jurul orei 20.00, apelând la 112. Potrivit jandarmilor apelul a venit de la unul din cei doi bãrbaþi care a sesizat faptul cã împreunã cu un prieten au rãmas blocaþi în zãpadã cu atv-urile pe un drum forestier, în zona Roºia din apropierea
oraºului Petroºani. Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Parâng s-au deplasat la locul indicat ºi au intervenit în sprijinul celor doi. Persoanele nu au necesitat îngrijiri medicale.
Jandarmii i-au avertizat pe cei doi pentru pãtrunderea fãrã acordul administratorului în fondul de vânãtoare Bãniþa, în conformitate cu Legea 407/2006 a vânãtorii ºi a protecþiei fondului cinegetic.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Februarie 2018
Încã un pas pentru a da în folosinþã blocul social de la Vulcan A utoritãþile locale de la Vulcan achiziþioneazã servicii de dirigenþie de ºantier pentru construirea unui punct termic la cãminele sociale din localitate. Valoarea estimatã a contractului este de 6.168.56 lei fãrã TVA. Blocul social din Vulcan nu a fost dat în folosinþã tocmai din cauza problemelor privind încãlzirea. Între timp au fost stabilite ºi criteriile privind repartizarea locuinþelor, dar ºi chiriaºii. Autoritãþile locale mai trebuie sã rezolve câteva neajunsuri, iar apoi imobilul va fi dat în folosinþã. Edilii apreciazã cã undeva în primãvara acestui an vor fi remediate toate problemele. “Pânã în februarie lucrãm la punctul termic ºi în martie inaugurãm locuinþele”, spunea, în urmã cu câteva sãptãmâni,
Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Lucrãrile la acest bloc au pornit în luna decembrie a anului 2015 ºi întreaga clãdire a fost reabilitatã. În 11 decembrie 2017, era termenul de predare al lucrãrii, însã, acesta a fost devansat, deoarece mai sunt lucrãri de efectuat pânã când se va face recepþia finalã. În zona Dincã, încã douã imobile urmeazã a fi reabilitate ºi transformate în blocuri de locuinþe sociale. Edilii încearcã astfel sã rezolve problema locuinþelor din localitate. Monika BACIU
Profesorii încep protestele!
F
ederaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt va picheta Ministerul Muncii miercuri ºi joi, timp de douã ore, pe fondul nemulþumirilor angajaþilor din sector, legate de pierderea unor sume importante din venit dupã aplicarea noii legislaþii a salarizãrii bugetarilor.
Potrivit unui comunicat al FSLI, acþiunile de pichetare vor avea loc miercuri între orele 13:00 ºi 15:00 ºi joi între orele 10:00 ºi 14:00. "Atragem atenþia Guvernului cã nemulþumirile angajaþilor din educaþie sunt mari ºi cã lipsa dialogului social pentru rezolvarea acestora ar putea duce la proteste de amploare în întreaga þarã", spun reprezentanþii federaþiei sindicale. FSLI cere Guvernului modificarea OUG 3/2018, privind unele mãsuri fiscal - bugetare, prin care mii de angajaþi din învãþãmânt aflaþi în concediu medical pierd sume importante din venit. FSLI solicitã
Guvernul renegocierea Legii cadru nr. 153/2017, privind salarizarea bugetarilor, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic ºi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare fiind poziþionat între 1,64 ºi 2,76, în treimea inferioarã a grilei de salarizare. De asemenea, reprezentanþii FSLI spun cã "majorarea acordatã la 1 ianuarie 2018 nu poate sã acopere nici mãcar rata inflaþiei, ceea ce face ca nivelul de trai al angajaþilor din educaþie sã fie mai scãzut". În plus, FSLI cere modificarea de urgenþã a Legii privind salarizarea bugetarilor
Natalia – Elena Intotero, Ministrul Românilor de Pretutindeni:
Accesarea fondurilor europene, prioritate pentru noul Guvern
C
omisia Europeanã a publicat zilele trecute un nou ghid destinat sã ajute oficialitãþile naþionale, regionale ºi locale în organizarea procedurilor de licitaþie eficiente ºi transparente pentru proiectele finanþate de Uniunea Europeanã. Potrivit ministrului Românilor de Pretutindeni Natalia Elena Intotero, noul ghid, ce va fi disponibil în toate limbile, explicã întregul proces de licitaþie, de la pregãtirea ºi publicarea anunþului, pânã la selectarea ºi
evaluarea ofertelor ºi implementarea contactului. "În 2017, þara noastrã a avut de îndeplinit 34 de condiþionalitãþi ºi s-a reuºit finalizarea acreditãrii tuturor autoritãþilor de management. În prezent, bugetul pentru toate apelurile lansate este de 21,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintã 79% din suma alocatã. Rambursãrile fãcute de cãtre Comisia Europeanã au fost în valoare de 1,09 miliarde de euro, iar pentru 2018 suma totalã pe care autoritãþile române trebuie sã o solicite la rambursare pentru a nu exista risc de dezangajare este de
1,73 miliarde de euro. În acest context, publicarea acestui ghid este un sprijin real ºi
pentru þara noastrã", aratã Intotero. În judeþul Hunedoara sunt în derulare proiecte mari de infrastructurã, pe fonduri europene, proiecte în valoare de 243 de milioane de euro. Astfel, 198,2 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în reabilitarea liniei de cale feratã dintre localitãþile Coºlariu ºi Simeria. În cadrul POR 2014 – 2020, Consiliul Judeþean a semnat contractul de modernizarea al DJ Sântuhalm-HunedoaraCãlan (DJ 687), valoarea finanþãrii nerambursabile fiind de aproximativ 32,5 milioane
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
întrucât a creat discriminãri atât în rândul angajaþilor din sistemul bugetar, dar ºi în rândul angajaþilor din învãþãmânt. Reîncadrarea personalului didactic, pe aceastã lege, începând cu data de 1 iulie 2017, a dus la situaþii prin care personalul didactic necalificat este mai bine plãtit decât personalul didactic calificat cu definitivat, grad didactic II sau chiar grad didactic I. FSLI solicitã Ministerului Muncii modificarea Legii pensiilor, astfel încât cadrele didactice sã se poatã pensiona cu trei ani înainte de împlinirea vârstei standard lei. În luna septembrie a anului trecut, a urmat, tot în cadrul POR 2014-2020, aprobarea indicatorilor tehnici pentru obiectivul Modernizare – Culoarul Trafic Mureº Nord, în valoare de 36 milioane de euro. În paralel, autoritãþile locale din judeþ au în derulare, la rândul lor, mai multe proiecte de finanþare pe fonduri europene. "Pentru o ratã mai bunã de absorbþie a fondurilor europene, este necesar un efort susþinut din partea tuturor – de la autoritãþi locale, centrale, pânã la firmele care aplicã. Pentru cã în mod cert, la nivel de Executiv, existã toatã deschiderea necesarã", precizeazã Natalia Elena Intotero.
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Februarie 2018
Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, cunoscut în Europa prin proiectul Danube GeoTour P roiectul internaþional Interreg Danube GeoTour a oferit Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, oportunitatea de a gãzdui 25 de specialiºti din 8 þãri europene.
Evenimentul a fost organizat de Universitatea din Bucureºti, administratorul Geoparcului ºi singurul partener din România în cadrul proiectului. Specialiºtii prezenþi în Þara Haþegului au fost interesaþi sã descopere cele mai bune soluþii pentru o adevãratã provocare adresatã partenerilor din proiect chiar prin tema acestuia ºi anume ”Valorizarea patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcuri din regiunea Dunãrii”. ”În proiectul Interreg Danube GeoTour ne concentrãm pe patrimoniul geoparcurilor noastre, cum îl putem pune în valoare ºi cum îl putem promova în scopul
dezvoltãrii unui tip de turism sustenabil. Din acest motiv, este foarte important sã dezvoltãm anumite tipuri de produse turistice noi care sã punã în legãturã ºi sã uneascã geoparcurile din regiunea Dunãrii, sã le impunem pe piaþã ºi astfel sã ne facem cunoscuþi atât în þãrile din zona dunãreanã, cât ºi în alte pãrþi ale lumii”, apreciazã Mojca Gorjup Kavcic, manager de proiect, reprezentanta Geoparcului Internaþional UNESCO Idrija (Slovenia). De altfel, dezvoltarea de geoproduse a fost ºi tema principalã a trainingului condus de reprezentanþii Universitãþii din Bucureºti, dr. Alexandru Andrãºanu ºi
dr. Cristian Ciobanu. Fiecare geoparc partener în proiect a identificat ºi a propus un tip de geoprodus care a fost analizat de ceilalþi participanþi. Potrivit definiþiei stabilite de participanþi, geoprodusele pot fi orice tip de produse (obiecte, activitãþi, acte de creaþie etc) care sã aibã o legãturã directã cu patrimoniul geoparcului, sã fie produse de un partener al geoparcului ºi sã încurajeze economia localã. În sprijinul definirii ºi alegerii celor mai potrivite geoproduse au venit exemplele din Geoparcul Internaþional UNESCO Naturtejo (Portugalia), recunoscut la nivel internaþional pentru implicarea sã în aceastã direcþie. ”Din experienþa noastrã, geoprodusele reprezintã o foarte bunã modalitate de a face conexiuni între elementele geologice, patrimoniul cultural local, respectiv turiºtii ºi vizitatorii geoparcului. Când analizãm diversitatea trebuie sã ºtim cum o putem utiliza astfel încât sã punem cât mai bine în valoare teritoriul pe care îl
promovãm” este de pãrere Carlos Neto de Carvalho, reprezentant al Geoparcului Naturtejo, geoparc partener asociat în cadrul proiectului. De asemenea, participanþii au avut posibilitatea de a afla detalii despre unul dintre cele mai importante branduri turistice ale judeþului Hunedoara – Castelul Corvinilor. Directorul acestuia, dr. Cristian Roman a explicat care sunt instrumentele prin care obiectivul istoric ºi cultural pe care îl conduce a devenit foarte cunoscut nu numai la nivel naþional, ci ºi internaþional. Un alt invitat care i-a impresionat pe participanþi prin proiectele sale a fost cunoscutul caricaturist ºi om de culturã Ion Barbu. Proiectul sãu, Planeta Petrila, care încearcã sã salveze prin evenimente culturale memoria unei vechi comunitãþi miniere din Valea Jiului, a produs o realã emoþie ºi s-a bucurat de aprecierea celor prezenþi. ”Proiectul Danube GeoTour aratã forþa Reþelei Europene a
A cerut testul cu detectorul de minciuni P etrileanul judecat pentru viol a solicitat instanþei sã o trimitã pe victimã la testul cu detectorul de minciuni.
Tânãrul de 28 de ani, din Petrila, acuzat cã ºi-a bãtut, sechestrat ºi abuzat iubita, o adolescentã de 17 ani la momentul comiterii faptelor, a fost trimis în judecatã încã de acum doi ani. Procesul s-a întins din cauza numãrului mare de martori care ar trebui audiaþi, care au lipsit de la proces. Duma Ioan Daniel a fost acuzat ºi judecat pentru infracþiunile
de viol, lipsire de libertate în mod ilegal ºi lovire sau alte violenþe, dar încadrarea juridicã i-a fost schimbatã pe parcurs. Tânãrul a cerut prin intermediul apãrãtorului sãu ca tânãra care ar fi fost abuzatã sã fie testatã cu poligraful, însã judecãtorii de la Petroºani i-au respins solicitarea. Faptele de care este acuzat bãrbatul s-au petrecut în 2016, iar anchetatorii îl acuzã cã ºi-a sechestrat iubita, o adolescentã din Rovinari, cu care avea o relaþie de aproape un an de zile ºi o þinea captivã într-o locuinþã în Petrila.
Anchetatorii au mai spus cã o ducea într-o zonã izolatã unde o batjocorea ºi a recurs la asemenea fapte din gelozie. A fost salvatã dupã douã zile de chin de un echipaj de poliþie din Petrila. Dacã va fi gãsit vinovat de acuzaþiile care i se aduc, tânãrul ar putea sta ani grei în puºcãrie. Maximilian GÂNJU
Geoparcurilor UNESCO care a facilitat aplicarea proiectului ºi dezvoltarea lui, iar Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, membru în cadrul Reþelei, beneficiazã de aceastã oportunitate de promovare. Organizarea întâlnirii în Þara Haþegului aratã cã Geoparcul, administrat de Universitatea din Bucureºti, este pregãtit sã participe la proiecte internaþionale ºi este pregãtit sã organizeze aici întâlniri internaþionale de o asemenea importanþã. Acest proiect aduce beneficii majore de dezvoltare a unor produse locale în parteneriat cu reprezentanþii comunitãþii, cu oamenii care au iniþiativã în dezvoltarea unor geoproduse. Este o oportunitate de a ne promova inclusiv pe o platformã online comunã, dezvoltatã în tot bazinul Dunãrii astfel încât geoprodusele Þãrii Haþegului ºi elementele turistice din
Actualitate 7 Þara Haþegului sã fie cunoscute la nivel european ºi nu numai”, considerã dr. Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO. Proiectul internaþional Interreg Danube GeoTour a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija, ºi reuneºte parteneri din 11 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Serbia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reprezentând geoparcuri UNESCO ºi geoparcuri aspirante, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. Proiectul Danube Geotour se deruleazã în intervalul ianuarie 2017 – iunie 2019 ºi este sprijinit de Reþeaua Globalã a Geoparcurilor. Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnaþional Programme). Adina POPA POPA
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Februarie 2018
Henþ cu mâna
Gâlceava unora Când lumea nu are de lucru, îºi face. Sau îºi cumpãra tichie de mãrgãritar. Ultima întâlnire a aleºilor Petroºaniului a fost una precum o pizzã
picantã, încântãtor(!) de savuroasã, subiectul bãtãliei fiind statutul stadionului „Jiul”, vis-a-vis de condiþiile de închiriere celor de la A.C.S. ªirineasa,
care folosesc bazã sportivã din august anul trecut. De neînþeles vehemenþa unora, e drept, cam vreo... doi, care n-au realizat cã acest „complex sportiv” vechi de aproape patru decenii se afla în pragul prãbuºirii la momentul
când cineva s-a decis sã ºteargã mizeriile de acolo, sã dea, e drept, o sumã modicã, dar mãcar sã þinã „cadavrul” în viaþã. Ar trebui mai multã decenþã în abordarea acestui subiect, cu atât mai mult cu cât cam pe toþi i-a durut în spate de ce se
întâmplã pe acolo de vreo 5-6 ani. Adicã nimic! Gândiþi-vã cã dacã ªirineasa îºi ia jucãriile ºi pleacã, din nou buruienile, furãcioºii ºi câinii vagabonzi – comunitari – protejaþi îºi vor face din nou sãlaº acolo. N-ar fi pãcat?
Fotbal. Pregãtiri.
Gabi Apetrei, come-back! T
erenul 2 din Complexul Sportiv „Jiul” Petroºani a fost gazda unui amical între echipele de Liga a IV-a, Jiul ºi C.S.M Vulcan. Victoria a revenit celor de la Vulcan cu 2-1 care au punctat prin Sg. Maier ºi I. Roºian, pentru petroºeneni marcând Erdokozi. Am remarcat câteva prezente noi la ambele tabere, Haring, Grigoroiu, Plãcintã, Firan (Jiul), Adi Farcaº, Sg. Maier, Simoneac, I. Roºian (CSM Vulcan, alãturi de mai mulþi jucãtori tineri. O prezenþã ineditã a fost
prezenþa lui Gabi Apetrei (37 ani), revenit dupã trei ani unde a lucrat în Belgia: „Vreau sã mai joc fotbal, Jiul rãmâne marea mea dragoste. Sper sã pot contribui la bunul mers al echipei, alãturi de prietenul meu Horaþiu Popa” a spus Gabi Apetrei. Echipa Jiul a reluat un lot de 20 de jucãtori. De cealaltã parte, C.S.M. Vulcan încearcã sã-ºi închege o echipã competitivã, echipa lui Doru Mârºava având destule noutãþi în lot. În weekend-ul trecut C.S.M. Vulcan a jucat la Victoria Cãlan, scor 1-3, marcatori au fost Mândreci (2) ºi Bulimej (1).
A.C.S. ªirineasa se întãreºte
Lotul echipei A.C.S. ªirineasa, antrenat de Dan Vasilicã, a ajuns acum la 26 de jucãtori echipa suferind o puternicã restructurare de lot dupã turul de campionat. Printre noutãþi se aflã portarul Bg. Miron, ultima datã la Sepsi OSK Sf. Gheorghe apoi Stoenac (Juventus Bucureºti) Mansour (Ex. Poli Timiºoara), Honciu, Ispas (Chindia Târgoviºte). Sãptãmâna trecutã au susþinut douã jocuri amicale,
7-0 la Internaþional Bãleºti (Mansour 2, Zaina 2, Gunie, L. Petre, Fratilescu) ºi 2-2 la Hermanstadt Sibiu. Au fost folosiþi jucãtorii: Bg. Miron, Marinoiu (portari), Gruia, Dupal, Neagu, Dragu, Zaina, Gunie, Vezan, Petre, Cocinã, Horumba, Oct. Vasile,
Lung, Ioniþã, Drugã, S. Iordache, Frãþilescu, Stoenac, Cârlig, Mansour. Ca noutate poate fi consideratã ºi prezenþa lui Dãnuþ Perjã (44 ani), fostul jucãtor al Rapidului de acum 10-15 ani, numit în funcþia de director sportiv la A.C.S. ªirineasa.
..::: DE CE ERA PINTILII ÎN ROªU? ..:::
La momentul prezentãrii echipelor FCSB ºi Lazio Roma înaintea partidei din „16”-imile Europa League de la Bucureºti, Mihai Pintilii Fotografie a apãrut în tricou roºu, colegii sãi (în foto, la minut Nedelcu ºi R. Benzar) fiind în tricoul galben de prezentare. Motivul a fost unul de mare bun simþ, puºtiul din faþa sa, cu care ieºise de mânã de pe tunel, i se fãcuse foarte frig, iar Pintilii pentru a-l proteja i-a oferit bluza de la prezentare.
HOTEL RESTAURANT ONIX Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
- ANUNÞ Rezervãri ºi comenzi la tel. 0254.544.614 email: onix@cenhd.ro
Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225