Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1512
Cronica Vãii Jiului Luni, 19 Februarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Dus la puºcãrie U
nul dintre indivizii care au bãtut un agent de pazã, au abuzat o barmaniþã ºi au creat un scandal monstru în Haþeg, a fost prins de poliþiºti ºi dus la puºcãrie. Bãrbatul a fost gãsit de poliþiºtii din Haþeg în urma unor verificãri pe raza oraºului. Individul, în vârstã de 37 de ani, are de executat o pedeapsã privativã de libertate de un an ºi ºase luni, fiind condamnat definitiv pentru sãvârºirea infracþiunilor de lovire sau alte violenþe, tulburarea ordinii ºi
liniºtii publice ºi abuz de încredere prin fraudarea creditorilor. Acesta se numeºte Porumbescu Florin Remus ºi alãturi de un alt bãrbat, Zomanþi Pardalian, anul trecut, au bãtut un agent de pazã ºi au provocat un scandal monstru la un alt local din Haþeg. Porumbescu va trebui sã achite sumei de 171 lei, reprezentând cheltuielile cu îngrijirile medicale acordate paznicului bãtut de cãtre Spitalul Haþeg. Alte aproape 5000 de lei trebuie sã le achite cãtre Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva, dar ºi 10.000 lei victimei. Individul a fost dus la Penitenciarul Deva, în vederea executãrii pedepsei. Maximilian GÂNJU
Comisia Europeanã dã undã verde exploatãrii huilei la Mina Lupeni
C
omisia Europeanã dã undã verde exploatãrii huilei la Mina Lupeni. Timp de un an de zile s-au purtat negocieri pentru prelungirea activitãþii minei Lupeni. Potrivit deciziei iniþiale a Comisiei Europene, agreatã de mandatul Guvernului Cioloº, activitatea de extracþie a minei Lupeni trebuia opritã la data de 30 septembrie 2017. >>> PAGINA A 3-A
Patru tineri au comis trei tâlhãrii în Vulcan oi copii sunt cercetaþi alãturi de D alþi doi tineri pentru comiterea mai multor tâlhãrii. Victimele erau din municipiul Vulcan, iar suspecþii operau ziua în amiaza mare. Unul dintre suspecþi este ”specializat” în tâlhãrii ºi a mai fost închis. Totuºi, judecãtorii au decis sã nu-l aresteze preventiv.
Cei patru au fost prinºi în urma unei acþiuni derulatã de poliþiºtii Biroului de
Investigaþii Criminale Vulcan, anchetatorii suspectându-i de trei tâlhãrii. Din grupare fãceau parte doi minori în vârstã de 14 ºi 16 ani ºi doi tineri de 19 ºi 26 de ani, toþi din Vulcan. ”În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã cei în cauzã acþionau pe timp de zi, pe raza municipiului Vulcan, alegându-ºi potenþialele victime din rândul persoanelor în vârstã, mai vulnerabile, pe care le urmãreau ºi le deposedau de bunurile pe care le transportau (poºete, genþi), dupã
care pãrãseau în fugã locul faptei. Prejudiciul total estimativ cauzat prin activitatea infracþionalã a celor patru se ridicã la 3.000 lei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi suspecþi majori
au fost reþinuþi pentru 24 de ore, însã doar unul a ajuns la instanþã pentru mandat. Acesta, Argyo Wilmuº, nu va sta dupã gratii ci în arest la domiciliu au decis magistraþii. Argyo Wilmus are la activ mai multe infracþiuni pentru
tâlhãrie. Tânãrul a primit trei ani de închisoare cu executare dupã ultima infracþiune, când a urmãrit o pensionarã care ºi scoatea banii de la un bancomat ºi a jefuit-o. Totodatã, mai primise douã condamnãri anterioare dar fãrã a ajunge în închisoare, iar pe perioada de încercare a comis ºi alte tâlhãrii. Pentru cã la vremea respectivã era minor, magistraþii Judecãtoriei Petroºani l-au condamnat la mãsura educativã a internãrii într-un centru de detenþie pentru tâlhãria comisã asupra pensionarei. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Februarie 2018
ANAF se judecã cu executorul judecãtoresc al Monicãi Iacob Ridzi dministraþia A Judeþeanã a Finanþelor Publice
Hunedoara solicitã instanþei de la Petroºani conexarea celor douã dosare de executare silitã ale fostului ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica Iacob Ridzi. Dosarul în care ANAF are calitatea de petent a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani în data de 11 decembrie 2017, iar intimat este Biroul Executorului Judecãtoresc Creþu Ionaºcu. Cererea celor de la ANAF vine în urma contestaþiei la executare depusã în instanþã de Monica Iacob Ridzi. Fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a depus contestaþia la executare, iar dosarul a fost înregistrat în data de 24 octombrie 2017. Monica Iacob Ridzi este executatã de douã ori, o datã de Biroul Executorului Judecãtoresc Creþu Ionaºcu ºi o datã de
silitã. ANAF prin Direcþia Generalã Regionalã a Finanþelor Publice Timiºoara A.J.F.P.Hunedoara – Serviciul Fiscal Municipal Petroºani ºi Ministerul Tineretului ºi Sportului sunt pârâþii în dosarul înregistrat la Petroºani.
dispune conexarea, ne vom susþine contestaþia la executare prin prisma celorlalte motivele invocate”, Monika BACIU a mai spus avocatul Claudiu Cornea. Sumele recuperate de executorul judecãtoresc sunt Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ virate în contul ministerului, iar sumele exePetroºani, Telefon 0728890014 cutate de ANAF intrã la bugetul de stat. Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului ºi Sportului, este executatã silit de douã ori. Pe aceeaºi NOU ÎN PETROªANI! sumã, ºi anume 2.736.933,28 lei. O datã, executarea se face în baza Codului de Procedurã Civilã z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã prin executor & vocalã z Protezãri auditive judecãtoresc, iar a - Dr. PREDA MIHAI doua executare se z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E realizeazã pe Programãri consultaþii: baza Codului de 0723-814806; 0254-540574 Procedurã Fiscalã prin ANAF. Fostul ministru s-a adresat instanþei ºi contestã decizia de executare
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
ANAF. Dosarul în care Monica Iacob Ridzi a contestat executarea silitã a fost amânat pentru luna aprilie, timp în care pãrþile trebuie sã depunã mai multe documente. “S-a dat un nou termen ºi s-au solicitat copii dupã cele douã dosare execuþionale, cel de la ANAF ºi cel de la executorul judecãtoresc. Pe rolul instanþei de la Petroºani este un dosar prin care ANAF, în calitate de petent, cheamã în juedcatã Biroul Executorului Judecãtoresc Creþu, în calitate de intimat, pentru conexarea celor douã executãri silite. Adicã ANAF
sã preia executarea de la executorul judecãtoresc. Ca urmare a acþiunii noastre, cei de la ANAF au înþeles cã nu pot fi douã executãri silite diferite”, a declarat Claudiu Cornea, avocatul Monicãi Iacob Ridzi. Nou dosar în care ANAF solicitã conexarea celor douã dosare execuþionale are termen de judecatã data de 22 februarie. “În ceea ce priveºte existenþa celor douã executãri silite, se dovedeºte acum cã clienta mea a avut dreptate atunci când a invocat ca temei al contestaþiei la executare acest aspect. Însã, chiar dacã instanþa va
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
PETROªANI
Bugetul oraºului Petrila structurat pe pierderi
C
onsilierii locali de la Petrila au aprobat bugetul localitãþii pentru anul 2018. La fel ca în majoritatea administraþiilor locale, ºi la Petrila bugetul este unul negativ. Potrivit documentului, “veniturile bugetului local pe anul 2018 sunt în sumã de 32.713,06 mii lei, iar cheltuielile sunt în sumã de 39.329,23 mii lei, diferenþa de 6.616,17 mii le, se compune din excedentul anual al bugetului local pe anul 2017”. “Dat fiind faptul cã pentru aprobarea bugetului local pe anul 2018 se va þine cont de
reglementãrile prevãzute (…) precum ºi în Legea Bugetului de stat pe anul 2018, facem urmãtoarele precizãri: începând cu anul 2011, bugetele locale se aprobã pe douã secþiuni ºi anume secþiunea de funcþionare ºi secþiunea de funcþionare; la elaborarea bugetelor locale, ordonatorii de credite ºi autoritãþile deliberative au obligaþia sã prevadã distinct credite bugetare destinate plãþilor restante la finele anului anterior celui pentru care se întocmeºte bugetul; în situaþia în care dragul de realizare a veniturilor proprii programate în ultimii 2 ani este mai mic
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamenteazã veniturile proprii pentru anul current, cel mult la nivelul realizãrilor din anul precedent”, aratã documentul. În ceea ce priveºte cheltuielile acestea sunt
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
comercializeazã pentru dumneavoastrã
în sumã de 39.329,23 mii lei, din care pentru funcþionare a fost prevãzutã suma de 24.807,62 mii lei, în timp ce pentru dezvoltare a fost prevãzutã suma de 14.521,61 mii lei.
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
Monika BACIU
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Februarie 2018
Comisia Europeanã dã undã verde exploatãrii huilei la Mina Lupeni
omisia C Europeanã dã undã verde
exploatãrii huilei la Mina Lupeni. Timp de un an de zile s-au purtat negocieri pentru prelungirea activitãþii minei Lupeni. Potrivit deciziei iniþiale a Comisiei Europene, agreatã de mandatul Guvernului Cioloº, activitatea de extracþie a minei Lupeni trebuia opritã la data de 30 septembrie 2017. În cursul serii de vineri, oficialii Complexului Energetic Hunedoara au primit un rãspuns pozitiv din partea Comisiei Europene. “A fost o muncã de peste un an de zile, cu drumuri sãptãmânale la Bucureºti, cu discuþii la Consiliul Concurenþei, la Parlament, la minister, cu discuþii cu premierul, cu miniºtri ºi toate s-au
întâmplat normal, pentru cã eu avut credinþã cã se poate întâmpla lucrul acesta. A fost o muncã de un an de zile, alãturi de colegii mei. Ne-au sprijinit domnul Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian, care e singurul preºedinte de confederaþie care încearcã sã salveze mineritul, domnul ministru Petcu, domnul secretar de stat Viºan, domnul Stamin Purcaru. Dânºii au fost cu noi la
Comisia de Industrie, la Consiliul Concurenþei. Cea mai grea întâlnire a fost prima de la Consiliul Concurenþei care a durat peste 6 ore, dupã care au mai fost trei întâlniri la Consiliul Concurenþei acolo unde am avut ºi sprijinul lui Bogdan Chiriþoiu, preºedintele Consiliului Concurenþei”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele executiv al Sindicatului Muntele. Potrivit sindicaliºtilor, odatã adoptatã decizia de
Se lanseazã proiectul pilot pentru Valea Jiului
P
roiectul pilot destinat Vãii Jiului urmeazã a fi lansat la Bruxelles, la sfârºitul acestei luni. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara au fost invitaþi sã ia parte la acest eveniment, în cadrul cãreia se deschide o axã de finanþare destinatã zonelor care riscã sã îºi piardã producþia de cãrbune. “Am fost invitaþi la Bruxelles, toate costurile sunt suportate de ei. Vom merge pregãtiþi sã prezentãm un material privind evoluþia personalului din sectorul minier, dar ºi a populaþiei din Valea Jiului. În anul 1990 erau 50.000 de mineri în Valea Jiului, acum mai sunt doar 3000”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Corina Creþu, comisa-
rul european, a declarat la Bucureºti cã existã fonduri dedicate Vãii Jiului ºi zonelor în care se restrânge industria minierã. “Am informat-o pe doamna prim-ministru despre o acþiune legatã de regiunile care ºi-au pierdut sau riscã sã îºi piardã producþia de cãrbune ºi în acest stadiu am invitat România sã aplice pentru a acþiona cu fondurile noastre pentru a acþiona
cãtre Comisia Europeanã, activitatea de extracþie a huilei la mina Lupeni se desfãºoarã în condiþii legale, cel puþin pânã la finele acestui an. Sindicaliºtii susþin cã în prezent existã o comisie care lucreazã pe marginea declaraþiilor fostului premier Mihai Tudose, care a precizat cã în Valea Jiului nicio altã unitate minierã nu va mai fi închisã. “Acum nu mai existã acel grad de instabilitate, pentru cã ºtim cã activitatea la mina Lupeni trebuia opritã în 30 septembrie 2017. Acum ºtim cã funcþionãm cu producþie pânã în 2018 ºi în plus s-au decalat toate celelalte termene, pentru cã pe baza vechiului program în anul 2019 mina Lupeni trebuia sã nu mai existe”, a mai spus Darius Câmpean. Odatã adoptatã decizia, CEH poate accesa ºi subvenþia. Comisia Europeanã a aprobat prelungirea
pentru redresarea uneia dintre cele mai sãrace zone din România, care este Valea Jiului. Cred cã este o iniþiativã importantã de a intra în acest proiect pilot ºi România ar trebui sã joace un rol important având în vedere experienþa pe care o are în domeniu. Doamna Dãncilã sã ne trimitã o solicitare în acest sens, mie ºi domnului vicepreºedinte. Existã deschidere la nivelul Comisiei sã facem tot ce putem pentru a ajuta România”, a spus Corina Creþu, comisar european. Guvernul va susþine, de asemenea, includerea Vãii Jiului în proiectulpilot lansat de Comisia Europeanã pentru finanþarea proiectelor de dezvoltare a zonelor miniere, premierul Viorica Dãncilã ºi comisarul european Corina Creþu convenind ca în perioada urmãtoare România sã transmitã Comisiei Europene o solicitare în acest sens. Monika BACIU
activitãþii pentru mina Lupeni, potrivit surselor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Deocamdatã nu a fost publicatã decizia, însã potrivit informaþiilor, decizia vizeazã prelungirea activitãþii de extracþie a
Scãpaþi de minã, nu mai vor nimic S
-au disponibilizat de la minã ºi, atâta timp cât sunt ºomeri, nu mai vor sã se califice ºi pentru alte meserii. Vorbim despre minerii care, înainte de a îndeplini condiþiile de pensionare, pleacã ºi cu banii de ordonanþã de la unitãþile miniere ce îºi diminueazã drastic personalul, iar atâta timp cât mai sunt ºomeri, pe perioade mai lungi sau mai scurte, refuzã sã inveþe ceva nou. Nu prea solicitã cursuri ºi, la vârsta de 45 de ani, preferã sã se facã ºoferi profesioniºti sau paznici, iar alte meserii nu îi atrag. „Nu sunt foarte receptivi la aceste cursuri de calificare pe care noi le-am putea organiza la cererea lor. Au o perioadã destul de scurtã, pânã la data la
cãrbunelui pânã la data de 31 decembrie 2018. Decizia iniþialã a Comisiei Europene prevedea oprirea activitãþii de extracþie a cãrbunelui de la EM Lupeni la data de 30 septembrie 2017. Monika BACIU
care îndeplinesc vârsta de pensionare ºi puþini rãmân în evidenþele noastre pe o perioadã mai lungã. ªi nu prea sunt interesaþi de cursurile de recalificare”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Nu mai puþin de 496 de oameni au pleacat anul trecut de la minele viabile ºi aceºtia au primit sumele compensatorii, însã, dacã vor, pot sã se recalifice. Mulþi sunt în pragul pensiei, dar au 45 de ani ºi mai pot lucra, motiv pentru care Agenþiile Locale de Ocupare a Forþei de Muncã îi coopteazã pentru cursuri de recalificare, fãrã prea mare succes. Celor de la minele viabile li se adaugã cei care pleacã de la minele neviabile, care se închid, însã, nici ei nu mai vor sã înveþe meserii noi. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Activiºtii de mediu, uluiþi de declaraþiile lui Anton Anton M
inistrul Energiei, Anton Anton, declara sãptãmâna trecutã cã termocentralele care produc energie pe bazã de cãrbune s-au aliniat la cerinþele de mediu. Declaraþia ministrului i-a uluit pe activiºtii de mediu de la Greenpeace, care vin cu informaþii concrete care îl contrazic pe ministru. „Ministrul afirmã cã toate termocentralele noastre sunt conforme cu cerinþele de mediu ºi cã „Eu n-am cum sã-l elimin [cãrbunele - n.r.].
Polonia nu-l eliminã. Alte þãri din Europa nu-l eliminã, de ce sã-l elimin eu, am fãcut eforturi. Centralele pe cãrbune sunt la standarde internaþionale”. Realitatea din teren, însã, îl contrazice: marea parte a instalaþiilor pe cãrbune din România, aparþinând termocentralelor de la Mintia, Paroºeni, Govora, Drobeta, Rovinari ºi Turceni, funcþioneazã în afara legii, fãrã autorizaþie integratã de mediu. În plus, cã în tendinþa de viitor, o serie de þãri din Europa, precum Austria, Italia, Franþa, Portugalia, Belgia, Olanda, Marea
Britanie, Danemarca, Norvegia, Suedia ºi Finlanda, au anunþat cã vor renunþa la centralele pe cãrbune pânã în anul 2030. În condiþiile în care toate termocentralele româneºti trebuie retehnologizate pânã în 2021, pentru conformarea la noile standarde (comunicate DEJA în august 2017), sã spui cã nu vei închide nici o termocentralã în propriul mandat poate fi doar un semn de întrebare în privinþa duratei mandatului”, aratã Greenpeace. Cei de la Greenpeace mai spun cã ºi în prezent termocentralele pe cãr-
bune funcþioneazã în baza unor derogãri deja existente. “Ministrul mai afirmã cu încredere cã el nu va cere derogãri Comisiei Europene, ci îi vom spune noi acesteia ce planuri am stabilit. Cineva ar trebui sã-i zicã ministrului cã nici mãcar o unitate pe cãrbune din toatã þara n-ar putea
funcþiona la acest moment fãrã cel puþin o derogare de la legislaþia europeanã actualã. Mai rãu, aceasta din urmã a fost recent actualizatã cu noi valori-limitã pentru emisii, mult mai stricte, ceea ce presupune actualizarea acordurilor de mediu pentru toate termocentralele ºi noi investiþii pentru confor-
mare. În plus, ca principiu, dacã faci referire la drepturile pe care le ai ca membru egal în Uniune, se presupune cã ai idee ºi de obligaþiile ce vin la pachet. Dacã vrei sã aparþii unei societãþi, trebuie sã te conformezi regulilor acesteia, ca sã nu fii scos pe uºa din dos; iar România a ales, de mai bine de zece ani, sã fie membrã UE”, mai spun activiºtii de la Greenpeace. Într-un interviu acordat pentru Agepres, ministrul Energiei a punctat cã termocentralele pe bazã de cãrbune s-au aliniat la standardele europene datoritã investiþilor de ordinul sutelor de milioane de euro din ultimii ani. Monika BACIU
Soluþii pentru redresarea CEH, propuse de sindicaliºti indicatele din cadrul Complexului Energetic S Hunedoara (CEH) solicitã o întâlnire directã cu ministrul Energiei, Anton Anton, afirmând cã existã soluþii pentru redresarea economicã a companiei în baza unor directive europene.
Preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iºtoc, a declarat joi cã împreunã cu administraþia CEH au fost întocmite mai multe propuneri legislative astfel încât sã poatã fi accesate scheme de sprijin pentru producãtorii de energie electricã pe bazã de combustibili fosili.
Totodatã, liderul sindical a afirmat cã propunerile vizeazã modificãri în legislaþia de mediu astfel încât termocentrala Mintia sã nu poatã fi opritã de Garda de Mediu pânã în anul 2020. "Am avut în 20 decembrie o ºedinþã în care s-au avizat (de cãtre Consiliul de Administraþie al CEH, n.r.) mai multe propuneri de modificãri legislative, atât la legea energiei - care ne vor permite sã accesãm scheme de sprijin pentru a putea acoperi diferenþa dintre preþul de piaþa liberã ºi preþul de cost al unui MWh, dar ºi modificãri în legislaþia de mediu, pentru a putea obþine o derogare pânã
în 2020, cât suntem prinºi în planul naþional de tranziþie pentru instalaþii ºi sã nu riscãm sã fim închiºi de Garda de Mediu. Au fost comisii, am stabilit propunerile, au fost avizate de Consiliul de Administraþie ºi trebuiau înaintate Ministerului Energiei", a declarat, pentru AGERPRES, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara. Potrivit acestuia, directivele europene permit acordarea unor scheme de sprijin producãtorului de energie pe bazã de combustibil fosil care asigurã siguranþa Sistemului Energetic Naþional. "Producãtorii de energie verde sunt obligaþi ca atunci
când intrã în sistem cu o cantitate de energie sã aibã în spate un contract-asociat ca atunci când nu mai bate vântul, de exemplu, sã poatã suplini cantitatea de energie. Se poate cu un producãtor pe hidro, care ar trebui, la rândul sãu, sã aibã un contract cu o termocentralã", a explicat Cristian Iºtoc. În opinia liderului sindical, aceastã schemã de sprijin ar rezolva derapajele de pe piaþa de energie, iar la consumatorul final ar putea ajunge o energie mai ieftinã. Termocentrala Mintia a fost amendatã în iunie 2015 de Garda de Mediu cu 60.000 de lei pentru nerespectarea
Acþiunea de igienizare derulatã de Direcþia de Asistenþã Socialã Deva prin Biroul Fond Locativ a vizat cãminul social de pe strada 1 Mai, nr. 27 (Rempes) ºi cãminul social de pe Aleea Moþilor. Clãdirile au fost igienizate în interior (bãi,
spaþii comune, holuri) cât ºi în exterior. ”Curãþenia s-a desfãºurat în perioada 14-16 februarie 2018 ºi a fost fãcutã de un numãr de 12 persoane private de libertate, coor-
Ursul Baloo a dat petrecere la 18 ani
u un tort uriaº, C ºampanie pentru copii ºi multe veselie - aºa ºi-a
sãrbãtorit ursul Baloo majoratul, care pentru el e o vârstã extrem de avansatã. Sute de copii s-au strâns la þarcul din Straja, acolo unde, cel ce a fost ºi a rãmas mascota staþiunii, îºi petrece fiecare zi, de 18 ani. Era un mic puiuþ rãtãcit, pe care un pãdurar l-a dus la spital, acum 18 ani, iar de atunci, deºi a stat doi ani liber, nu a vrut sã mai plece. A venit, însã, ºi ziua în care toþi i-au spus, din nou, La mulþi ani, Baloo! „Foarte mulþi turiºti au venit special pentu ziua lui Baloo. Sute i-au cântat „La mulþi ani!” ºi asta înseamnã cã are milioane de prieteni. Dupã cum aþi vãzut, i-am fãcut un tort aniversar. Noi credem cã abia acum e matur, dar sã ºtiþi cu urºii sunt mãturi la 4 ani, aºa cã ar avea cam
70 de ani. A îmbãtrânit, însã, frumos, alãturi de noi ºi noi îi facem zilele frumoase. Nu suntem adepþii cã urºii sã fie captivi. Le spunem asta ºi copiilor, cã el e un urs special, care a fost gãsit rãtãcit în anul 2000 în Polatiºte ºi aici în Straja ºi-a gãsit singur familia, dupã ce doi ani de zile a stat liber. L-am îngrãdit, însã, când a devenit un urs uriaº”, a spus Emil Pãrãu, cel care l-a luat în grijã de la început ºi care acum spune cã Strajã, cu domeniul sãu schiabil, s-a
dezvoltat odatã cu creºterea lui Baloo. La bârlogul sãu, în care are loc de hibernare ºi bazin de înot vara, a fost sâmbãtã mare petrecere, iar cei care se ocupã de îngrijirea ursului s-au întrecut de aceastã datã. De altfel, în fiecare an, sunt tot mai mulþi cei care îi ureazã sã trãiascã mult ºi se adunã pentru asta lângã gardul bârlogului. „Împlineºte 18 ani ºi îi þinem ziua cu un tort de 18 kg, exact câþi ani împlineºte.
E un tort din fructe de pãdure ºi miere de albine”, a mai a explicat Emil Pãrãu. În Strajã, tot cu acest prilej, copiii s-au întrecut la schi. Cel mai mic a avut 2 ani ºi, nici nu pãºeºte bine cu clãparii, dar a fãcut prima sa coborâre într-un concurs, în ziua în care Baloo a împlinit 18 ani. A fost Cupa Baloo la schi. „Toþi au primit ºi câte o felie de tort ºi ºampanie de copii la locuinþa lui Baloo, unde are el bârlogul ºi noi sperãm ca
toþi sã se simtã bine, mai ales cã au fost premiaþi pentru cã s-au întrecut la schi”, au spus organizatorii concursului de schi. Diana MITRACHE
Parângul Night Challenge:
Acelaºi câºtigãtor, record mai slab legislaþiei de mediu, în paralel fiind dispusã oprirea activitãþii la acest agent economic. Sancþiunile au fost contestate în instanþã de CEH, procesul fiind pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Opt tone de gunoi adunate de la douã cãmine sociale I gienizarea s-a fãcut cu ajutorul deþinuþilor de la Penitenciarul Deva, la cele douã cãmine sociale din reºedinþa judeþului.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Februarie 2018
donate de doi reprezentanþi ai Biroului Locativ din cadrul Direcþiei de Asistenþã Socialã Deva în colaboarare cu Serviciul Public de Întreþinere ºi Gospodãrire Municipalã. În urma acestei activitãþi
Foto glasulhunedoarei.ro
au fost strânse 5 remorci (aproximativ 8 tone) de deºeuri ºi mobilier degradat”, au declarat reprezentanþii municipalitãþii. Aceºtia mai spun cã astfel de acþiuni se vor repeta, ori de câte ori este nevoie la locuinþele sociale aflate în administrarea Direcþiei de Asistenþã Socialã Deva. M. GÂNJU
C
ompetiþia de alergare în munþii Parâng pe timpul nopþii a fost adjudecatã, ºi în acest an, de Andrei Preda, cel care deþine recordul de timp la acest maraton. Anul acesta, însã, Andrei, care este de loc din Azuga, nu ºi-a depãºit recordul, reuºit sã urce pânã la finish dupã aproximativ 44 de minute, cu 4 mai mult ca anul trecut. Întrecerea, însã, a cunoscut o participare excepþionalã, iar la start a venit chiar ºi Levente Polgar, cel care pleacã, cu Avram Iancu Marius la Polul Nord, în competiþia de anduranþã de acolo, denumitã 6633 Arctic Ultra, consideratã cea mai durã competitie din lume. Parângul Night Challenge, este competiþia de alergare montanã ºi schi fond derulatã la lumina fãcliilor, atât la secþiunea
de alergare, cât ºi la cea de schi fond, unde sportivii au fost premiaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. „ªi ediþia din acest an, a V-a, a competiþiei montane „Parângul Night Challenge” s-a bucurat de un real succes, mai ales prin numãrul mare de participanþi, printre ei fiind ºi copii. Evenimentul organizat de „Bike & Run” Petroºani, în colaborare cu Primãria ºi Consiliul Local Petroºani, în calitate de co-organizatori a depãºit toate aºteptãrile, aceastã acþiune sportivã
devenind deja o tradiþie. De aceastã datã, sufletul evenimentului Avram Iancu – nu a fost singur, alãturi fiindu-i ºi Levente Polgar, ei fiind participanþi la concursul Arctic Ultra 6633 care va avea startul în data de 9 martie. Le urez succes ºi îi felicit pe toþi cei care s-a implicat pentru ca acest eveniment sã depãºeascã toate aºteptãrile.” Organizator este, alãturi de primãria din Petroºani, sportivul Avram Iancu, cel care îi aduce pe toþi maratoniºtii la noi în Parâng de 5 ani.
„A fost a V-a ediþie, una aniversarã ºi am ajuns la aceastã ediþie, pentru cã a prins foarte bine ºi este foarte apreciatã de întreaga lume a alergãrii montane ºi a schiului de turã. Competiþia a presupus parcurgerea unui traseu de 4,5 km, numai în sus. Dacã, în staþiunile de munte, de regulã, oamenii se dau în jos, noi i-am provocat sã urce la peste 2.000 de m altitudine”, a declarat Avram Iancu Marius. Întrecerea s-a desfãºurat la lumina lanternelor ºi a fãcliilor, iar fiecare a participat la
categoria sa de vârstã. „Competiþia a început la ora 16,45, pentru copii, o cursã de 300 de metri, pe categorii de la cei sub 10 ani ºi 10 -14 ani ºi la 18.30 pentru adulþi. Din nou am avut concurenþã foarte puternicã. La start a fost ºi deþinãtorul recordului de cursã Andrei Preda din Azuga, care a venit sã îºi apere titlul ºi viza cei
1500 de lei, pentru stabilirea unui nou record. Fondul de premiere a fost de 9,000 de lei, la toate categoriile”, a mai spus Avram Iancu Marius. Pe lângã concurenþii care au urcat în staþiune, au venit ºi foarte mulþi suporteri ai acestora, ori turiºti, iar la final a avut loc festivitatea de premiere. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Activiºtii de mediu, uluiþi de declaraþiile lui Anton Anton M
inistrul Energiei, Anton Anton, declara sãptãmâna trecutã cã termocentralele care produc energie pe bazã de cãrbune s-au aliniat la cerinþele de mediu. Declaraþia ministrului i-a uluit pe activiºtii de mediu de la Greenpeace, care vin cu informaþii concrete care îl contrazic pe ministru. „Ministrul afirmã cã toate termocentralele noastre sunt conforme cu cerinþele de mediu ºi cã „Eu n-am cum sã-l elimin [cãrbunele - n.r.].
Polonia nu-l eliminã. Alte þãri din Europa nu-l eliminã, de ce sã-l elimin eu, am fãcut eforturi. Centralele pe cãrbune sunt la standarde internaþionale”. Realitatea din teren, însã, îl contrazice: marea parte a instalaþiilor pe cãrbune din România, aparþinând termocentralelor de la Mintia, Paroºeni, Govora, Drobeta, Rovinari ºi Turceni, funcþioneazã în afara legii, fãrã autorizaþie integratã de mediu. În plus, cã în tendinþa de viitor, o serie de þãri din Europa, precum Austria, Italia, Franþa, Portugalia, Belgia, Olanda, Marea
Britanie, Danemarca, Norvegia, Suedia ºi Finlanda, au anunþat cã vor renunþa la centralele pe cãrbune pânã în anul 2030. În condiþiile în care toate termocentralele româneºti trebuie retehnologizate pânã în 2021, pentru conformarea la noile standarde (comunicate DEJA în august 2017), sã spui cã nu vei închide nici o termocentralã în propriul mandat poate fi doar un semn de întrebare în privinþa duratei mandatului”, aratã Greenpeace. Cei de la Greenpeace mai spun cã ºi în prezent termocentralele pe cãr-
bune funcþioneazã în baza unor derogãri deja existente. “Ministrul mai afirmã cu încredere cã el nu va cere derogãri Comisiei Europene, ci îi vom spune noi acesteia ce planuri am stabilit. Cineva ar trebui sã-i zicã ministrului cã nici mãcar o unitate pe cãrbune din toatã þara n-ar putea
funcþiona la acest moment fãrã cel puþin o derogare de la legislaþia europeanã actualã. Mai rãu, aceasta din urmã a fost recent actualizatã cu noi valori-limitã pentru emisii, mult mai stricte, ceea ce presupune actualizarea acordurilor de mediu pentru toate termocentralele ºi noi investiþii pentru confor-
mare. În plus, ca principiu, dacã faci referire la drepturile pe care le ai ca membru egal în Uniune, se presupune cã ai idee ºi de obligaþiile ce vin la pachet. Dacã vrei sã aparþii unei societãþi, trebuie sã te conformezi regulilor acesteia, ca sã nu fii scos pe uºa din dos; iar România a ales, de mai bine de zece ani, sã fie membrã UE”, mai spun activiºtii de la Greenpeace. Într-un interviu acordat pentru Agepres, ministrul Energiei a punctat cã termocentralele pe bazã de cãrbune s-au aliniat la standardele europene datoritã investiþilor de ordinul sutelor de milioane de euro din ultimii ani. Monika BACIU
Soluþii pentru redresarea CEH, propuse de sindicaliºti indicatele din cadrul Complexului Energetic S Hunedoara (CEH) solicitã o întâlnire directã cu ministrul Energiei, Anton Anton, afirmând cã existã soluþii pentru redresarea economicã a companiei în baza unor directive europene.
Preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iºtoc, a declarat joi cã împreunã cu administraþia CEH au fost întocmite mai multe propuneri legislative astfel încât sã poatã fi accesate scheme de sprijin pentru producãtorii de energie electricã pe bazã de combustibili fosili.
Totodatã, liderul sindical a afirmat cã propunerile vizeazã modificãri în legislaþia de mediu astfel încât termocentrala Mintia sã nu poatã fi opritã de Garda de Mediu pânã în anul 2020. "Am avut în 20 decembrie o ºedinþã în care s-au avizat (de cãtre Consiliul de Administraþie al CEH, n.r.) mai multe propuneri de modificãri legislative, atât la legea energiei - care ne vor permite sã accesãm scheme de sprijin pentru a putea acoperi diferenþa dintre preþul de piaþa liberã ºi preþul de cost al unui MWh, dar ºi modificãri în legislaþia de mediu, pentru a putea obþine o derogare pânã
în 2020, cât suntem prinºi în planul naþional de tranziþie pentru instalaþii ºi sã nu riscãm sã fim închiºi de Garda de Mediu. Au fost comisii, am stabilit propunerile, au fost avizate de Consiliul de Administraþie ºi trebuiau înaintate Ministerului Energiei", a declarat, pentru AGERPRES, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara. Potrivit acestuia, directivele europene permit acordarea unor scheme de sprijin producãtorului de energie pe bazã de combustibil fosil care asigurã siguranþa Sistemului Energetic Naþional. "Producãtorii de energie verde sunt obligaþi ca atunci
când intrã în sistem cu o cantitate de energie sã aibã în spate un contract-asociat ca atunci când nu mai bate vântul, de exemplu, sã poatã suplini cantitatea de energie. Se poate cu un producãtor pe hidro, care ar trebui, la rândul sãu, sã aibã un contract cu o termocentralã", a explicat Cristian Iºtoc. În opinia liderului sindical, aceastã schemã de sprijin ar rezolva derapajele de pe piaþa de energie, iar la consumatorul final ar putea ajunge o energie mai ieftinã. Termocentrala Mintia a fost amendatã în iunie 2015 de Garda de Mediu cu 60.000 de lei pentru nerespectarea
Acþiunea de igienizare derulatã de Direcþia de Asistenþã Socialã Deva prin Biroul Fond Locativ a vizat cãminul social de pe strada 1 Mai, nr. 27 (Rempes) ºi cãminul social de pe Aleea Moþilor. Clãdirile au fost igienizate în interior (bãi,
spaþii comune, holuri) cât ºi în exterior. ”Curãþenia s-a desfãºurat în perioada 14-16 februarie 2018 ºi a fost fãcutã de un numãr de 12 persoane private de libertate, coor-
Ursul Baloo a dat petrecere la 18 ani
u un tort uriaº, C ºampanie pentru copii ºi multe veselie - aºa ºi-a
sãrbãtorit ursul Baloo majoratul, care pentru el e o vârstã extrem de avansatã. Sute de copii s-au strâns la þarcul din Straja, acolo unde, cel ce a fost ºi a rãmas mascota staþiunii, îºi petrece fiecare zi, de 18 ani. Era un mic puiuþ rãtãcit, pe care un pãdurar l-a dus la spital, acum 18 ani, iar de atunci, deºi a stat doi ani liber, nu a vrut sã mai plece. A venit, însã, ºi ziua în care toþi i-au spus, din nou, La mulþi ani, Baloo! „Foarte mulþi turiºti au venit special pentu ziua lui Baloo. Sute i-au cântat „La mulþi ani!” ºi asta înseamnã cã are milioane de prieteni. Dupã cum aþi vãzut, i-am fãcut un tort aniversar. Noi credem cã abia acum e matur, dar sã ºtiþi cu urºii sunt mãturi la 4 ani, aºa cã ar avea cam
70 de ani. A îmbãtrânit, însã, frumos, alãturi de noi ºi noi îi facem zilele frumoase. Nu suntem adepþii cã urºii sã fie captivi. Le spunem asta ºi copiilor, cã el e un urs special, care a fost gãsit rãtãcit în anul 2000 în Polatiºte ºi aici în Straja ºi-a gãsit singur familia, dupã ce doi ani de zile a stat liber. L-am îngrãdit, însã, când a devenit un urs uriaº”, a spus Emil Pãrãu, cel care l-a luat în grijã de la început ºi care acum spune cã Strajã, cu domeniul sãu schiabil, s-a
dezvoltat odatã cu creºterea lui Baloo. La bârlogul sãu, în care are loc de hibernare ºi bazin de înot vara, a fost sâmbãtã mare petrecere, iar cei care se ocupã de îngrijirea ursului s-au întrecut de aceastã datã. De altfel, în fiecare an, sunt tot mai mulþi cei care îi ureazã sã trãiascã mult ºi se adunã pentru asta lângã gardul bârlogului. „Împlineºte 18 ani ºi îi þinem ziua cu un tort de 18 kg, exact câþi ani împlineºte.
E un tort din fructe de pãdure ºi miere de albine”, a mai a explicat Emil Pãrãu. În Strajã, tot cu acest prilej, copiii s-au întrecut la schi. Cel mai mic a avut 2 ani ºi, nici nu pãºeºte bine cu clãparii, dar a fãcut prima sa coborâre într-un concurs, în ziua în care Baloo a împlinit 18 ani. A fost Cupa Baloo la schi. „Toþi au primit ºi câte o felie de tort ºi ºampanie de copii la locuinþa lui Baloo, unde are el bârlogul ºi noi sperãm ca
toþi sã se simtã bine, mai ales cã au fost premiaþi pentru cã s-au întrecut la schi”, au spus organizatorii concursului de schi. Diana MITRACHE
Parângul Night Challenge:
Acelaºi câºtigãtor, record mai slab legislaþiei de mediu, în paralel fiind dispusã oprirea activitãþii la acest agent economic. Sancþiunile au fost contestate în instanþã de CEH, procesul fiind pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Opt tone de gunoi adunate de la douã cãmine sociale I gienizarea s-a fãcut cu ajutorul deþinuþilor de la Penitenciarul Deva, la cele douã cãmine sociale din reºedinþa judeþului.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Februarie 2018
donate de doi reprezentanþi ai Biroului Locativ din cadrul Direcþiei de Asistenþã Socialã Deva în colaboarare cu Serviciul Public de Întreþinere ºi Gospodãrire Municipalã. În urma acestei activitãþi
Foto glasulhunedoarei.ro
au fost strânse 5 remorci (aproximativ 8 tone) de deºeuri ºi mobilier degradat”, au declarat reprezentanþii municipalitãþii. Aceºtia mai spun cã astfel de acþiuni se vor repeta, ori de câte ori este nevoie la locuinþele sociale aflate în administrarea Direcþiei de Asistenþã Socialã Deva. M. GÂNJU
C
ompetiþia de alergare în munþii Parâng pe timpul nopþii a fost adjudecatã, ºi în acest an, de Andrei Preda, cel care deþine recordul de timp la acest maraton. Anul acesta, însã, Andrei, care este de loc din Azuga, nu ºi-a depãºit recordul, reuºit sã urce pânã la finish dupã aproximativ 44 de minute, cu 4 mai mult ca anul trecut. Întrecerea, însã, a cunoscut o participare excepþionalã, iar la start a venit chiar ºi Levente Polgar, cel care pleacã, cu Avram Iancu Marius la Polul Nord, în competiþia de anduranþã de acolo, denumitã 6633 Arctic Ultra, consideratã cea mai durã competitie din lume. Parângul Night Challenge, este competiþia de alergare montanã ºi schi fond derulatã la lumina fãcliilor, atât la secþiunea
de alergare, cât ºi la cea de schi fond, unde sportivii au fost premiaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. „ªi ediþia din acest an, a V-a, a competiþiei montane „Parângul Night Challenge” s-a bucurat de un real succes, mai ales prin numãrul mare de participanþi, printre ei fiind ºi copii. Evenimentul organizat de „Bike & Run” Petroºani, în colaborare cu Primãria ºi Consiliul Local Petroºani, în calitate de co-organizatori a depãºit toate aºteptãrile, aceastã acþiune sportivã
devenind deja o tradiþie. De aceastã datã, sufletul evenimentului Avram Iancu – nu a fost singur, alãturi fiindu-i ºi Levente Polgar, ei fiind participanþi la concursul Arctic Ultra 6633 care va avea startul în data de 9 martie. Le urez succes ºi îi felicit pe toþi cei care s-a implicat pentru ca acest eveniment sã depãºeascã toate aºteptãrile.” Organizator este, alãturi de primãria din Petroºani, sportivul Avram Iancu, cel care îi aduce pe toþi maratoniºtii la noi în Parâng de 5 ani.
„A fost a V-a ediþie, una aniversarã ºi am ajuns la aceastã ediþie, pentru cã a prins foarte bine ºi este foarte apreciatã de întreaga lume a alergãrii montane ºi a schiului de turã. Competiþia a presupus parcurgerea unui traseu de 4,5 km, numai în sus. Dacã, în staþiunile de munte, de regulã, oamenii se dau în jos, noi i-am provocat sã urce la peste 2.000 de m altitudine”, a declarat Avram Iancu Marius. Întrecerea s-a desfãºurat la lumina lanternelor ºi a fãcliilor, iar fiecare a participat la
categoria sa de vârstã. „Competiþia a început la ora 16,45, pentru copii, o cursã de 300 de metri, pe categorii de la cei sub 10 ani ºi 10 -14 ani ºi la 18.30 pentru adulþi. Din nou am avut concurenþã foarte puternicã. La start a fost ºi deþinãtorul recordului de cursã Andrei Preda din Azuga, care a venit sã îºi apere titlul ºi viza cei
1500 de lei, pentru stabilirea unui nou record. Fondul de premiere a fost de 9,000 de lei, la toate categoriile”, a mai spus Avram Iancu Marius. Pe lângã concurenþii care au urcat în staþiune, au venit ºi foarte mulþi suporteri ai acestora, ori turiºti, iar la final a avut loc festivitatea de premiere. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Februarie 2018
Preºedinte PNL Hunedoara, Lucian Heiuº:
“Asistãm azi la o golãnealã fiscalã generalizatã” reºedintele PNL Hunedoara, Lucian P Heiuº susþine cã, de un an de zile, mediul privat din România este supus unei golãneli fiscale de cãtre guvernul PSD-ALDE.
În opinia liderului PNL, Codul Fiscal a fost modificat de 261 de ori, creându-se un haos total în aplicarea lui. “Dacã azi, am mai vorbi de principiul predictibilitãþii fiscale am da dovadã de maximã ipocrizie. Dar foarte grav este faptul cã s-a renunþat ºi la principiul
echitãþii fiscale ºi astfel, s-a ajuns la situaþia ca un român sã lucreze 2 ore/zi ºi sã fie obligat sã plãteascã înapoi ca ºi când ar lucra 8 ore/zi. Sã ai un venit lunar de 500 lei ºi sã fi obligat sã achiþi contribuþii ca ºi când ai câºtiga 1900 lei. Deci, unde mai existã echitatea fiscalã ce prevede ca sarcina fiscalã sã fie stabilitã în funcþie de normã venitului?”, declarã Heiuº. ªi în privinþa majorãrilor salariale a bugetarilor, Lucian Heiuº spune cã dupã ce s-au mãrit guvernul PSD-ALDE a transferat contribuþiile de la angajator la angajat- singurul
obiectiv al acestei decizii fiind doar diminuarea creºterii venitului net al bugetarilor. “Întru-un singur an de guvernare s-a produs un haos fiscal, care a dus la
reducerea investiþiilor private în economie cu cca. 20%(…) De asemenea, s-a introdus plata contribuþiei pentru sãnãtate pe dividende, ºi s-au aplicat multe alte mãsuri, doar pentru a satisface foamea de bani a guvernului PSD-ALDE, bani pe care sã-i cheltuiascã în folosul lor ºi nu al românilor!! ”, aratã Heiuº. Liderul PNL Hunedoara susþine cã ºi introducerea de la 1 ianuarie 2018 a plãþii defalcate a TVA-ului, nu a fãcut decât sã ducã la creºterea birocraþia în domeniul fiscal ºi la creºterea costului de administare a firmelor, fiind vorba ºi de o
Recrutare pentru profesia militarã M
inisterul Apãrãrii Naþionale desfãºoarã prin Biroul informare-recrutare al Centrului militar judeþean Hunedoara, activitatea de recrutare a tinerilor - bãieþi ºi fete, absolvenþi ai învãþãmântului gimnazial cu certificat de absolvire, liceal cu diplomã de bacalaureat sau viitori absolvenþi ai învãþãmântului gimnazial ºi liceal, în vederea ºcolarizãrii în instituþiile militare de învãþãmânt. Pentru anul de învãþãmânt 2018 / 2019, Ministerul Apãrãrii Naþionale vine în întâmpinarea tinerilor (bãieþi ºi fete) din judeþul Hunedoara cu o ofertã educaþionalã generoasã. Pentru învãþãmântul superior se fac înscrieri pentru Academia Forþelor Terestre "Nicolae Bãlcescu" - Sibiu (320 locuri), Academia Forþelor Aeriene "Henri Coandã" Braºov (138 locuri), Academia Navalã "Mircea cel Bãtrân" Constanþa (80 locuri), Academia
Tehnicã Militarã - Bucureºti (206 locuri), Institutul Medico Militar Bucureºti ºi Târgu Mureº - 177 locuri. Pentru învãþãmântul postliceal militar de formare a maiºtrilor militari se fac înscrieri la ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre "Basarab I" - Piteºti (296 locuri), ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Aeriene "Traian Vuia" - Boboc, jud. Buzãu (220 locuri) ºi ªcoala Militarã de Maiºtri Militari a Forþelor Navale "Amiral Ion Murgescu" - Constanþa (110 locuri). Pentru învãþãmântul postliceal militar de formare a subofiþerilor în activitate - filiera directã sunt disponibile locuri la ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre "Basarab I" Piteºti (295 locuri) ºi la ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Aeriene "Traian Vuia" - Boboc, jud. Buzãu (65 locuri).
Pentru învãþãmântul liceal militar se fac înscrieri la Colegiul Naþional Militar "Dimitrie Cantemir" - Breaza (120 locuri), Colegiul Naþional Militar "Mihai Viteazul" - Alba Iulia (120 locuri), Colegiul Naþional Militar "ªtefan cel Mare" Câmpulung Moldovenesc (120 locuri) ºi Colegiul Naþional Militar "Tudor Vladimirescu" - Craiova (120 locuri). Termenele limitã pentru depunerea dosarelor de candidat sunt : 3 aprilie 2018 pentru învãþãmântul universitar militar - filiera directã ºi pentru învãþãmântul militar liceal, respectiv 2 mai 2018 pentru învãþãmântul postliceal militar - filiera directã. Detalii suplimentare se pot obþine la Biroului Informare Recrutare Hunedoara ( Deva str. Piaþa Unirii nr. 6, telefon 0254 – 211304 (BIR) sau 0254 – 215820 (OSU)), programul de lucru fiind luni, miercuri, joi ºi vineri (8.30 - 16.30) ºi marþi (10.3018.30).
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
forþare a introducerii impozitului pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit. “Preþurile au crescut într-un ritm alarmant, afectând grav puterea de cumpãrare a pensionarilor ºi a celor cu venituri mici. În judeþul Hunedoara se vor închide ºcoli! Nu s-a construit un kilometru de autostradã, sau un spital! În schimb, a crescut acciza la carburanþi, s-au scumpit creditele ºi a crescut cursul de schimb leu-euro. Tot ce s-a întâmplat în economie sub guvernarea PSD – ALDE este o golãnealã fiscalã ce aduce beneficii doar guvernanþilor ºi clientelei lor politice, iar marii pierzãtori sunt românii care sunt sfidaþi ºi batjocoriþi”, a conchis Lucian Heiuº.
Informaþii mai pot fi gãsite ºi pe site-urile oficiale, la adresele recrutare.mapn.ro sau mapn.ro. Pe toatã durata pregãtirii în instituþiile prezentate se oferã gratuit ºcolarizare, cazare, echipament, hranã ºi asistenþã medicalã, acces la baze sportive, biblioteci, laboratoare ºi multe alte facilitãþi. Activitãþile ºcolare, dar ºi cele extracuriculare, oferã elevilor reale condiþii de dezvoltare din toate punctele de vedere, într-un mediu adecvat, dar ºi perspectiva unei cariere în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale. ARMATA oferã ceea ce-ºi doreºte orice tânãr aflat în momentul crucial, al alegerii drumului în viaþã, respectiv: educaþie gratuitã, o bunã pregãtire profesionalã, un loc de muncã la finalizarea studiilor, posibilitatea de afirmare ºi construirea unei cariere, un trai decent garantat de un venit sigur ºi atractiv COMANDANTUL CENTRULUI MILITAR JUDEÞEAN HUNEDOARA Locotenent colonel LIVIU GALEA
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Februarie 2018
Valea Jiului a primit ceva bani pentru drumuri de la Consiliul Judeþean T
rei drumuri din zona Vãii Jiului au primit bani pentru modernizare ºi construcþie, la împãrþirea bugetului, care a avut loc în ºedinþa de vineri a Consiliului Judeþean Hunedoara. Este vorba despre artera ce ar trebui construitã spre Parâng, în zona Rusu, despre drumul dintre Dealu Babii, de la Vulcan ºi Meriºor. Dar ºi despre „Drumul lui Bãsescu”. Potrivit proiectului de hotãrâre, pentru cele trei artere, de la Consiliul Judeþean au fost alocate sume de bani ce vor fi
folosite, în anumite cazuri, pentru proiectele de fezabilitate ºi studiile iniþiale. Pentru DN 66 (Meriºor) – Dealu Babii – Vulcan, de la km 5+01010+000” s-a alocat suma de 1.630.800 lei, iar
pentru DJ 709F: DN 7A – Cabana Rusu – Masivul Parâng, de la km 6 + 600 -10 + 325 suma de 100.000 lei. Drumul spre Herculane primeºte ºi el 125.400 de lei. Doar în unele cazuri vor
fi efectuate lucrãri, în cele mai multe fondurile fiind alocate pentru proiecte tehnice, montaje, expertize tehnice, studii topografice. D.A.L.I. ºi avize. Diana MITRACHE
Drumul din Birãoni va fi modernizat onsilierii locali C de la Petrila au aprobat indicatorii
A murit când era în parc
Un gard de protecþie ar fi soluþia M
oartea unui bãrbat, în plin centrul Petroºaniului, dupã ce a cãzut în cap de la 10 m înãlþime, îi pune, pe cei care se ocupã de domeniul public, sã ia mãsuri. Nu este singura porþiune unde existã un real pericol de prãbuºire în albia unui pârâu, iar parcul pensionarilor, fiind un loc extrem de aglomerat trebuie sã fie ºi sigur. Cei de la Apele Române spun cã administrarea acelui parc aparþine de domeniul public al oraºului, iar ca sã evite pe viitor astfel de incidente, primarul Tiberiu Iacob Ridzi vorbeºte de posibilitatea de a limita accesul oamenilor spre albia apei. „E un eveniment regretabil ceea ce s-a întâmplat. O sã luãm legãtura ºi cu cei de
la Apele Române, pentru cã eu cred cã mai sunt câteva zone ale pârârului Maleia, unde oamenii pot ajunge în apã din cauza unor astfel de accoidente ºi vrem sã luãm mãsuri, ca sã limitãm astfel de cazuri nedorite ”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarul vorbeºte despre parcursul acestui pârâu, pânã spre zona pieþei, unde iar ar fi un loc periculos, de unde lipsesc parapeþii. Vor fi verificate aceste zone ºi vor fi montaþi parapeþi, ori va fi limitat accesul oamenilor în apropierea albiilor respective. Asta, dupã ce un bãrbat a murit, sãptãmâna trecutã, dupã ce s-a aplecat sã îºi ridice telefonul mobil ºi a alunecat în gol. Diana MITRACHE
Sportiv înscris la Red Bull Oslea Hiride accidentat în munþii Vîlcan U n sportiv înscris la competiþia Red Bull Oslea Hiride ce va avea loc pe data de 24 februarie în masivul Vîlcan s-a accidentat grav sâmbãtã în timp ce se afla în recunoaºtere pe traseul unde se va desfãºura întrecerea. Este vorba despre o fatã, care a cãzut ºi s-a lovit la coloanã.
Lista sectoarelor de de drumuri judeþene incluseincluse în planurile Lista sectoarelor drumuri judeþene în de modernizare, cãtre Consiliulde Judeþean Hunedoara planurile dede modernizare, cãtre Consiliul cuprinde: Judeþean Hunedoara cuprinde: DJ705D: 705D:Bozeº Bozeº (DJ (DJ 705) 705) –– Bâcâia DJ Bâcâia––limitã limitãjudeþ judeþAlba, km 3+424-km 7+700 (1.396,200 lei), DJlei), 707G: DN 7 – Alba, km 3+424-km 7+700 (1.396,200 DJ 707G: Gurasada – Dãnuleºti, km 3+500-14+000 (2.450.000 DN 7 – Gurasada – Dãnuleºti, km 3+500-14+000 lei), DJ 706B: de Jos – Stejãrel – Luncºoara (2.450.000 lei),Luncoiu DJ 706B: Luncoiu de Jos – Stejãrel–– Dumeºti – Sârbi (DJ 706), km 2+800 – km Luncºoara – Dumeºti – Sârbi (DJ 706), km 3+800 2+800 ºi– km km 7+150-ºikm + 450km (1.838.500 lei),(1.838.500 DJ 666: DN 3+800 km19 7+15019 + 450 lei),66DJ (Meriºor) Babii–– Dealu Vulcan,Babii km 5+010-10+000” 666: DN –66Dealu (Meriºor) – Vulcan, km (1.630.800 lei), DJ 709F: DN 7A Cabana – – 5+010-10+000” (1.630.800 lei), –DJ 709F:Rusu DN 7A Masivul Rusu Parâng, km 6 +Parâng, 600 -10km + 325 Cabana – Masivul 6 + (100.000 600 -10 +lei), 325 Refacerealei), DJ Refacerea 705A: DN7 Orãºtioara de –Sus – (100.000 DJ(Orãºtie) 705A: –DN7 (Orãºtie) Costeºti – Grãdiºtea de Munte– –Grãdiºtea Sarmizegetusa Regia, Orãºtioara de Sus – Costeºti de Munte – km 19 + 465 – km 37 + 370, ca urmare a calamitãþilor natuSarmizegetusa Regia, km 19 + 465 – km 37 + 370, ca rale dinaanul 2016 (199.000 la urmare calamitãþilor naturalelei), dinConsolidare anul 2016versant (199.000 km.Consolidare 36 + 600 pe DJ 705 A: Orãºtie – Costeºti lei), versant la km. 36 + 600 pe DJ– 705 A: Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia Orãºtie – Costeºti – Grãdiºtea de Munte – (500. 000 lei), DJ 668A: Streisângeorgiu Chitid – Boºorod – Sarmizegetusa Regia (500.(DJ 000668) lei),–DJ 668A: Luncani – Târsa(DJ – Costeºti 705A), km 12+500Streisângeorgiu 668) –(DJ Chitid – Boºorod – Luncani (92.000 (DJ lei), DJ 762:km Baia12+500-16+490 de Criº – Bulzeºtii de –16+490 Târsa – Costeºti 705A), Sus – limitã Alba,Baia km 22 + 253 – 40 + 600 (92.000 lei), judeþ DJ 762: de Criº – Bulzeºtii de Sus – (328.600 Podkm peste Criºul Alb,+pe drumul judeþean limitã judeþlei, Alba, 22 râul + 253 – 40 600 (328.600 DJPod 742B: Blãjeni 74) – Criº – DJ 762, km 7+796, lei, peste râul (DN Criºul Alb, pe drumul judeþean DJ DJ 741: Criºcior Bucureºci Mic Munte, DJ km 742B: Blãjeni (DN– 74) – Criº––Almaºu DJ 762, kmde7+796, 12 +Criºcior 450 + 18 + 050 (75.000 lei), Mic DJ 672 C : Limita 741: – Bucureºci – Almaºu de Munte, km Judeþului Peºti – DN kmC40: Limita + 776 – 12 + 450Gorj + 18– Valea + 050de(75.000 lei), 66A, DJ 672 50 + 309 (125.400 Judeþului Gorj – Valealei). de Peºti – DN 66A, km 40 + 776 – 50 + 309 (125.400 lei).
Salvamontiºtii de la Uricani au intervenit imediat în munte pentru a-i
acorda fetei primul ajutor, iar în jurul orei 20.00 au reuºit sã o coboare ºi sã
tehnico-economici ai obiectivului de investiþii “Modernizare prin covor asfaltic a strãzii Birãoni”. Proiectul are o valoare de 166.354,65 lei, cu TVA, iar în cadrul contractului vor fi executate mai multe lucrãri. “Având în vedere faptul cã în prezent strada prezintã gropi, vãluiri ºi tasãri locale, care produc disconfort în trafic atât pentru pietoni cât ºi pentru autoturisme, prin realizarea acestui proiect de investiþii vor ajungã la Ambulanþã. Competiþia Red Bull Oslea Hiride, aflatã anul acesta la ediþia cu numãrul 7 este destinatã sportivilor bine antrenaþi, fiind un concurs de freeride ski ºi snowboard ce include ºi partea de urcare a muntelui. Competiþia se desfãºoarã în masivul Oslea din munþii Vîlcan. Plecarea se face de la cota 1300m, pânã la nivelul crestei la 1940m altitudine, de unde concurenþii trebuie sã coboare.
fi îndepliniþi urmãtorii indicatori: asigurarea circulaþiei autoturismelor în condiþii de siguranþã ºi confort, asigurarea traficului pietonal în condiþii de siguranþã ºi confort ºi
asigurarea scurgerii apelor pluviale”, aratã documentul aprobat de Consiliul Local Petrila. Strada are o lungime de 955 de metri, iar în cadrul proiectului vor fi montate ºi indicatoare rutiere, dar se vor executa ºi marcaje. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Februarie 2018
Henþ cu mâna
CÃ BINE ZICI! Sosit cu surle ºi trâmbiþe pe la mijlocul turului la A.C.S. ªirineasa (de Petroºani), internaþionalul Florin Costea (32 ani) n-a
prea rupt gura târgului, de cele mai multe ori „sãrind coarda”, cum zic fotbaliºtii. La finalul turului, dupã ce ºi-a bãut ultima cafea la „Keops”, ºi-a strâns
jucãriile ºi a plecat. De data asta fãrã surle ºi trâmbiþe. Cicã n-ar fi fost mulþumit financiar, omul spunând cã „de plãcere pot sã joc ºi acasã”, acesta optând pentru Cozia Cãlimãneºti din Liga a IV-a Vâlcea, pe locul 2, la cinci puncte în
spatele echipei Flacãra Horezu. Aºadar, acasã, dupã o carierã bifatã pe la Univ. Craiova, CFR Cluj, Steaua, Arsenal Tula (Rusia) sau... A.C.S. ªirineasa. Plus de 6 ori în Naþionala României. Acum omul vrea acasã. Ce bine zice!
Spera sã mai joace mulþi ani, sã depãºeascã „aceastã conjuncturã” negativã!? Pãi, o fi pozitiv ca din Divizia „C”, CSM Rm. Vâlcea, ajungi la ªirineasa ºi apoi la Cãlimãneºti. Umbra lui Costea. La Cozia.
Tir cu arcul. Jubileu. În urmã cu 60 de ani (1958)
A apãrut Minerul Aninoasa, devenitã acum... S.C.M Deva! D
eºi avea o echipã de fotbal în anii '30, localitatea Aninoasa s-a impus în lumea sportului internaþional printr-un sport devenit un simbol al zonei, tir cu arcul.
La început a fost curiozitatea. Apoi interesul. Iubeam fotbalul, dar am vãzut cã ºi alþi sportivi fac eforturi mari, cu pretenþii mici... Am început sã iubesc dârzenia celor care urcau la Anena, sã-ºi întindã arcurile în nervi pentru performanþele pe care nici nu le visau. Aºa s-a nãscut pasiunea pentru tirul cu arcul a celui care din simplu spectator ºi simpatizant avea sã se implice cu fiinþa în sprijinirea unui sport, pe cât de mobil, pe atât de curat. Un sport fãrã blaturi ºi ºmecherii, un sport în care
sportivii se ajutã ºi se iubesc. Un sport care a nãscut familii ºi prietenii. Secþia de tir cu arcul a Minerului Aninoasa a adus peste 100 de titluri naþionale de-a lungul celor 45 de ani de existenþa. E mult , e puþin? Cred cã nici nu mai conteazã, atâta timp cât acest sport a creat în jurul lui pasiune, caractere ºi dorinþa de performanþa. ªi au fost!
De la Vasile Tamaº, pânã la nume precum Jega, Uritescu, Bãncilã, Hãbian, Puºca ºi toþi ceilalþi. Aceºtia au contribuit la intrarea Aninoasei în tabloul performantelor sportului românesc, spune Ilie Botgros fost primar al Aninoasei. Animatorul principal al acestui sport a fost ... schiorul ºi alpinistul Vasile Tamaº, cel care în 1958 formeazã o echipã de 7 sportivi la Aninoasa.
P
rimele performanþe
Vasile Tamaº avea sã polarizeze în jurul sãu, mulþi oameni care se vor implica în sport. Ani de muncã, voinþa ºi abnegaþie, aveau sã scoatã tirul cu arcul din anonimat. Primele succese notabile vor apãrea abia la
HOTEL RESTAURANT ONIX Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.
începutul anilor '70. Primul succes a fost în anul 1973, când Vasile Tamaº a reuºit îndeplinirea normelor de maestru al sportului. În 1975 sunt cucerite primele titluri de campioni naþionali la juniori I individual ºi pe echipe.
„A
nena” se naºte cu buldozerul ºi lopata!
Odatã cu primele succese, mai marilor vremii li se insufla ideea de a construi o bazã puternicã pentru practicarea tirului cu arcul la Aninoasa. Nume precum Cornel Burlec, Ion Dabuleanu, Ion Cruceru, Ion Laban, Teofil Blag, Iosif Guran, Mircea Petrescu, Valentina Cerchez, numeroºi muncitori ºi mineri vor purcede la „defriºarea” locului unde va prinde viaþa bazã sportivã „Arcaºul” (Anena). Simþindu-se mai acasã (se renunþa la bazele sportive din Petroºani), sportivii Aninoasei se apropie mult de performanþe. Anul 1973 rãmâne anul de referinþã, cel
al reorganizãrii secþiei de tir cu arcul la Mânerul Aninoasa. Apoi povestea va continua, cu zeci ºi zeci de campionii, juniori ºi seniori ajungându-se pânã la absorbþia echipei acum trei ani de S.C.M. Deva. Anul acesta, echipa S.C.M. Deva (Ex. Minerul Aninoasa) are în organizarea F.R.T.A. posibilitatea de a participa la peste 20 de competiþii naþionale, dintre care douã la Aninoasa, Cupa României, outdoor (1-3 iunie) ºi Campionatul Naþional outdoor (21-23 septembrie). Federaþia de specialitate are în vizor ºi o serie de participãri internaþionale, printre care Cupa Mondial outdoor în Antalya (Turcia), în perioada 21-26 iunie, Grand Prix European de Seniori la Berlin (Germania) în perioada 1722 iulie sau Campionatul European de la Legnica (Polonia) în perioada 28 august-1 septembrie.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
- ANUNÞ Rezervãri ºi comenzi la tel. 0254.544.614 email: onix@cenhd.ro
Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225