Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1507
Cronica Vãii Jiului Luni, 12 Februarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Activitatea CEH se opreºte din cauza CFR
A intrat în salvare ºi a rãnit un pieton
n minor aflat U într-o salvare ºi un pieton care
mergea pe marginea drumului au fost rãniþi în urma unui accident rutier. Evenimentul rutier a avut loc pe DN 66 în zona Dãrãneºti, la ieºire din Petroºani, iar vinovat de producerea lui este un tânãr de 25 de ani din Gorj. Acesta circula cu vitezã mult prea mare într-o zonã în care limitã este stabilitã la 50 de km pe orã, iar drumul era alunecos. Într-o curbã uºoarã, tânãrul aflat la volanul unui bolid a pierdut controlul ºi a intrat pe contrasens iar din faþã
venea o autospecialã sanitarã a Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara. Ambulanþa preluase un pacient minor ºi-l ducea la Spitalul de Urgenþã Petroºani. În urma impactului, bolidul a ricoºat ºi a lovit ºi un pieton de 58 de ani, din Petroºani, care mergea pe marginea drumului. Omul a fost rãnit grav ºi a ajuns la Unitatea Primiri Urgenþe Petroºani cu fracturã la unul dintre picioare, dar ºi alte rãni. ªoferul autospecialei sanitare a scãpat nevãtãmat, însã pacientul minor a suferit ºi el rãni superficiale. Potrivit IPJ Hunedoara, pe numele ºoferului vinovat de producerea accideentului a fost deschis un dosar penal ºi este cercetat pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU
MINERII AR PUTEA FI OPRIÞI DIN LUCRU DE MARÞI
Î
n douã zile, Complexul Energetic Hunedoara intrã în colaps, din cauza CFR care a refuzat sã le mai dea vagoane pentru a transporta huila extrasã. Situaþia este blocatã în acest punct de joia trecutã, de când nu a mai plecat niciun vagon de cãrbune spre Mintia ºi capacitãþile de stocare de la fiecare minã sunt la limita superioarã. >>> PAGINA A 3-A
Martorii þin dosarul traficanþilor în loc rei tineri din Valea Jiului sunt judecaþi T pentru trafic de droguri într-un dosar instrumentat de DIICOT Hunedoara. Indivizii ºi-au fãcut laboratoare clandestine în care preparau drogurile susþin anchetatorii. Suspecþii au fost trimiºi în judecatã încã de anul trecut, dosarul fiind pe rolul Tribunalului Hunedoara. Deºi s-au
scurs mai multe termene, judecata bate pasul pe loc. De vinã sunt circa 16 martori care ar trebui audiaþi de instanþã, dar care parcã ar fi intrat în pãmânt. Din cauza lipsei lor instanþa a fost nevoitã sã amâne cauza în mai multe rânduri. Cei trei suspecþi, Þãndãrel Sebastian Florin, Aszalos Alexnadru Eduard ºi Lang Eduard au fost ridicaþi de poliþiºtii Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate
Hunedoara ºi procurorii DIICOT pentru efectuarea de operaþiuni cu substanþe susceptibile a avea efecte
psihoactive fãrã a deþine autorizaþie legalã ºi trafic de droguri de mare risc. ”Din cercetãri a reieºit
cã, în perioada 2016 – 2017, membrii grupãrii infracþionale ar fi fabricat droguri de mare risc în laboratoare clandestine organizate în garsoniere din municipiul Petroºani, substanþele interzise rezultate fiind comercializate în localitãþi din Valea Jiului”, au susþinut anchetatorii. Nouãsprezece persoane au fost duse la sediul DIICOT Hunedoara, în august 2017, dupã operaþiunea de destructurare a grupãrii. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 12 Februarie 2018
Controale derulate N-a mai cerut sã fie lãsat în libertate recidivist ºi a executat de DSVSA Hunedoara R ecidivistul în total 21 de ani de care a violat
C
oncomitent cu acþiunile de verificare derulate în domeniul siguranþei alimentelor, inspectorii Direcþiei Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara au derulat ºi acþiuni de vaccinare ori de verificare a sãnãtãþii ºi bunãstãrii animalelor. Astfel, în urma controalelor efectuate în domeniul siguranþei alimentelor a fost aplicatã 1 sancþiune contravenþionalã în valoare de 2000 lei ºi 3 avertismente, dar s-a dispus ºi suspendarea temporarã a activitãþii unui agent economic, pentru igiena necorespunzãtoare pe fluxul tehnologic autorizat. ”În perioada 05 -
09.02.2018 au fost efectuate vaccinãri antirabice la câini ºi pisici în conformitate cu Programul Cifric stabilit de D.S.V.S.A Hunedoara în baza Programului Strategic. Vaccinãrile efectuate fac parte din campania de vaccinare antirabicã 01.10.2017 28.02.2018. (...) S-au efectuat de asemenea controale pentru verificarea modului de efectuarea a vaccinãrii antirabice la câini ºi pisici. S-au distribuit în continuare pliante, afiºe în vederea informãrii populaþiei privitor la situaþia epidemiologicã a Pestei Porcine Africane”, a explicat purtãtorul de cuvânt al DSVSA Hunedoara, medicul Leontin Laslãu. M. GÂNJU
ºi tâlhãrit o petroºãnenacã n-a contestat mandatul de arestare emis de judecãtorii din Valea Jiului. Radu Fonea (56 de ani), aflat în arestul IPJ Hunedoara, a fost arestat în lipsã dupã ce a abuzat sexual o femeie de 49 de ani, din Petroºani. Totul s-a întâmplat în ianuarie a.c., iar violatorul a fost dus la victimã chiar de fratele acesteia. Fonea nu a recunoscut cã a violat-o pe femeie, dar a admis cã a lovit-o pentru cã s-ar fi purtat urât cu fratele ei. Bãrbatul a fugit imediat dupã comiterea faptei ºi a fost prins tocmai în judeþul Prahova. Adus la Hunedoara pentru anchetã, recidivistul a
ajuns în faþa judecãtorilor din Petroºani unde i s-a confirmat mandatul de arestare ºi avea posibilitatea de a contesta soluþia în 48 de ore. Numai cã lui
Fonea pare cã-i prieºte dupã gratii, pentru cã nu s-a mai obosit sã cearã Tribunalului Hunedoara sã analizeze decizia instanþei de fond. Individul este
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Blocul cu probleme din Lupeni, reabilitat în cadrul proiectului Bahtalo
B
locul cu probleme din Lupeni va fi reabilitat în cadrul proiectului Bahtalo. Proiectul în valoare de 270 de miliarde de lei vechi a fost semnat, iar în cadrul lui ºi blocul a cãrui etaj s-a prãbuºit la finele anului trecut va fi reabilitat. “În acest proiect au fost incluse mai multe obiective ºi printre ele se aflã ºi acel bloc, ce urmeazã a fi reabilitat. Va fi reabilitat în proporþie de 80%. Mai avem fosta policlinicã din municipiul Lupeni unde avem o clãdire istoricã ºi aceasta va fi reabilitatã. Aceste lucruri pe care le facem sunt tot pentru cetãþenii municipiului Lupeni. Vom avea ºi echipe de doctori, consilieri, psihologi”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. „Proiectul ,,BAHTALO . Împreunã combatem sãrãcia ºi discriminarea” are ca obiect eradicarea sãrãciei.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Proiectul pentru lupenenii aflaþi în categoria beneficiarilor are o valoare de 270 de miliarde de lei vechi ºi se adreseazã unui numãr de 960 de persoane,din municipiul Lupeni din care 381 de etnie romã. Proiectul se va desfãºura pe o perioadã de 36 de luni, adicã pânã în anul 2020. “Prin acest proiect ajutãm 1000 de oameni sã se integreze/reintegreze în societate, sã facem în aºa fel încât copiii sã meargã la ºcoalã, pãrinþii lor sã se reorienteze profesional. Se vor înfiinþa inclusiv firme în cadrul acestui proiect. Vor fi sute de copii care vor primi, zilnic, mese calde, vor fi tabere, excursii, ºi multe alte activitãþi”, a mai spus sursa citatã. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, proiectul prevede mãsuri de protecþie socialã pentru persoanele incluse în grupul þintã. Totodatã, beneficiarii proiectului vor mai avea parte de cursuri de educaþie ºi de formare profesionalã, dar ºi de mãsuri de ocupare a unui loc de muncã, de condiþii decente de cazare
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
închisoare în urmã mai multor condamnãri. Întrebat dacã-i pare rãu pentru ce a fãcut ºi cã riscã puºcãria, Fonea a spus cã: ”doar nu mã duce la cimitir”. Este cercetat pentru viol ºi tâlhãrie calificatã ºi a stat în închisoare pânã anul trecut, când a fost eliberat condiþionat. Executã o pedeapsã de aproape 13 ani tot pentru violarea unei femei din Petroºani. Maximilian GÂNJU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
în locuinþe, de acces la sãnãtate, asistenþã juridicã ºi antreprenorialã. Toate aceste mãsuri au ca scop reducerea numãrului de persoane aflate în risc de sãrãcie ºi excluziune socialã în comunitate. O parte din sumã va fi alocatã pentru modernizarea fostei clãdiri a Stomatologiei. Aici vor fi asigurate serviciile medicale pentru cetãþeni. O altã componentã a proiectului finanþat din fonduri europene prin POCU vizeazã reabilitarea unui imobil din localitate. Este vorba de imobilul care în toamna anului trecut a fost evacuat dupã ce plafonul unei locuinþe s-a prãbuºit. Monika BACIU
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 12 Februarie 2018
Activitatea CEH se opreºte din cauza CFR
MINERII AR PUTEA FI OPRIÞI DIN LUCRU DE MARÞI
Î
n douã zile, Complexul Energetic Hunedoara intrã în colaps, din cauza CFR care a refuzat sã le mai dea vagoane pentru a transporta huila extrasã. Situaþia este blocatã în acest punct de joia trecutã, de când nu a mai plecat niciun vagon de cãrbune spre Mintia ºi capacitãþile de stocare de la fiecare minã sunt la limita superioarã. Potrivit lui Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, dacã luni nu se deblocheazã situaþia ºi CFR nu înþelege cã este absolut necesar sã livreze vagoane, pentru a încãrca huila extrasã de la minele viabile, atunci minerii nu mai pot scoate cãrbuni. „Mã tem cã vom fi nevoiþi sã le
spunem minerilor cã nu mai pot lucra la producþie. Nu vom avea unde sã mai stocãm cãrbunii. Încercãm sã deblocãm situaþia, însã, suntem într-un impas fãrã precedent”, a spus Darius Câmpean. Preºedintele sindicatului spune cã totul se întâmplã din cauza datoriilor pe care Complexul Energetic le are cãtre CFR, însã, acestea au fost
plãtite în ultimele luni, conform unui grafic de eºalonare, care prevede ca lunar sã se achite factura în curs ºi o parte a restanþelor. În vara anului trecut, instanþa a obligat CEH sã plãteascã transportatorului de marfã CFR suma de 1.963.799,07 lei, bani care reprezintã datoria înregistratã doar de Mintia la plata transportului. CFR Marfã, a obþinut douã ordonanþe împotriva Complexului Energetic Hunedoara, care are de plãtit peste 6,5 milioane de lei cãtre societatea care a transportat huila pe calea feratã. Este pentru prima datã când se întâmplã asta, iar minerii vor putea fi anunþaþi marþi dimineaþã, la schimbul I, cã nu coboarã în minã, deoarece nu mai au unde sã depoziteze cãrbunele ce ar urma sã al extragã. Diana MITRACHE
Sindicatele din minerit ºi energie cer implicarea statului pentru a evita falimentul CEH indicaliºtii de la S Termocentrala Mintia cer implicarea statului pentru ameliorarea problemelor Complexului Energetic Hunedoara. În caz contrar, societatea riscã falimentul, spun cei de la Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã. “Sindicatul Solidaritatea Hunedoara (...) vã solicitã în continuare sprijinul pentru promovarea „Programului de dezvoltare al Direcþiei de Energie” ºi „Programul de dezvoltare al Direcþiei Miniere” din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., programe avizate de Consiliul de Administraþie al societãþii ºi care urmeazã a fi supuse aprobãrii Adunãrii Generale a Acþionarilor. Facem aceastã solicitare având în vedere faptul cã S. C.E.H. S.A. este o societate afectatã de mãsura transferului contribuþiilor sociale de la
angajator la angajat, prin lipsa veniturilor necesare plãþii salariilor ºi a furnizorilor, cu un orizont de timp foarte redus pânã la un blocaj financiar. Aºa cum s-a convenit la întâlnirea de la termocentrala Mintia la care aþi participat ºi dumneavoastrã la sfârºitul anului 2017, au fost fãcute demersurile necesare continuãrii activitãþii energetice ºi miniere din judeþul Hunedoara, atât cele legate de necesitatea unor modificãri legislative cât ºi propuneri pentru continuarea celor douã activitãþi în cadrul unor noi structuri organizatorice. Vã solicitãm sprijin pentru urgentarea discutãrii situaþiei S. C.E.H. S.A. la nivel de guvern, dar ºi susþinerea unor decizii politice care sã ducã la recunoaºterea acestui producãtor de energie electricã, ca fiind unul strategic, cu o importanþã majorã pentru Sistemul Energetic Naþional. Vã solicitãm de asemenea, sprijinul în vederea obþinerii unei transparenþe totale din
partea Ministerului Energiei, a procesului de redresare a energeticii ºi mineritului din judeþul Hunedoara”, aratã sindicaliºtii într-o adresã trimisã lui Liviu Dragnea. Liderii de sindicat de la termocentrala Mintia au participat la discuþii cu Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian. “Reprezentanþii SSH au prezentat situaþia falimentarã a S. CEH S.A. solicitând implicarea Confederaþiei în promovarea unor modificãri legislative pentru aplicarea directivelor europene care vin în
sprijinul producãtorilor de energie electricã ºi termicã pe bazã de cãrbune, sub forma unor
scheme de sprijin care sã asigure veniturile necesare continuãrii activitãþii energetice a celor douã termocentrale precum ºi a celor patru exploatãri miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. În contextul producþiei din ce în ce mai reduse de huila autohtonã, pentru termocentrala Mintia se promoveazã montarea a douã grupuri energetice de coincinerare a deºeurilor municipale ºi a nãmolurilor provenite de la staþiile de epurare orãºeneºti”, aratã
Soluþie în dosarul dintre Ministerul Energiei ºi Ringo Dãmureanu
de la Curtea de Iacuzanstanþa Apel Craiova a finalizat dintre Ringo
Dãmureanu, fostul membru în Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara ºi Ministerul Energiei.
informarea. În perioada urmãtoare reprezentanþii Confederaþiei ºi ai SSH se vor implica într-o serie de întâlniri cu reprezentanþii ANRE ºi cu cei ai Consiliului Concurenþei în vederea întocmirii unui program care sã fie prezentat în cadrul CSAT cu scopul final, ca S. CEH S.A. sã-i fie recunoscut rolul de producãtor strategic pentru Sistemul Energetic Naþional, mai ales din perspectiva capacitãþilor de back-up pentru SEN în situaþia unor evenimente neprevãzute care pot afecta producerea de energie din alte surse. Monika BACIU
Peste câteva zile, se va cunoaºte soluþia, în acest timp, ministerul de resort are timp sã transmitã anumite documente instanþei de judecatã. Instanþa a amânat pronunþarea pânã în data de 20 februarie. Ringo Dãmureanu a fost revocat din Consiliul de Administraþie al CEH în data de 3 mai. În locul acestuia fusese numit la acel moment Alexandru Prepeliþa. La rândul sãu ºi acesta a fost revocat din calitatea de membru al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU
4 Actualitate
Investiþii noi la Apa Serv, politici tarifare noi
Cãrbunele importat de CEH a costat peste 4 milioane de dolari P
este 57 de mii de tone de cãrbune importate au costat mai bine de 4,3 milioane de dolari. Complexul Energetic Hunedoara a revenit la vechile metehne. Anul trecut, societatea a importat zeci de mii de tone de cãrbune. Valoarea, peste 4,3 milioane de dolari. “Cantitatea de cãrbune din import livratã în cursul anului 2017 a fost de 57.714,80 tone metrice. Suma pe care S CEH a achitat-o în anul 2017
pentru cãrbunele importat de la SC Vitol este de 4.369.489,90 USD”, aratã un rãspuns oferit de Complexul Energetic Hunedoara. În luna septembrie a anului trecut, Viorel Stancu, directorul general al CEH declara cã huila adusã din import este mult mai ieftinã decât cea extrasã din subteranele Vãii Jiului. “Cãrbunele pe care l-am cumpãrat este de 56,6 – 59 lei/ Gcal, dar asta mai implicã niºte costuri cu transportul, vamã, ajungem la 62-63 de lei în termocen-
tralã la Mintia, iar cãrbunele nostru intern depinde de fiecare unitate minierã, variazã între 80 lei ºi 130 lei/Gcal”, a spus Viorel Stancu, în luna septembrie a anului trecut. La începutul acestui an, CEH a mai demarat o procedurã de achiziþie a cãrbunelui tot la Vitol. 12 milioane de dolari a fost valoarea contractului. Conform programului energetic naþional pentru iarnã 2017 – 2018, Guvernul a stabilit cã de 163.000 de tone de cãrbune are nevoie Complexul Energetic Hunedoara ca sã
P
treacã iarna. În anii trecuþi, Complexul Energetic Hunedoara a mai importat cãrbune. Au existat suspiciuni de comiterea unor infracþiuni de naturã penalã legat de aceste contracte de import. În perioada 2011-2013, CEH a importat peste 570.000 tone de cãrbune, aratã raportul fiscal, iar o
tonã de cãrbune rusesc a costat 436 lei. În paralel, acelaºi tip de cãrbune extras din Valea Jiului costa 232 de lei/tonã. Raportul fiscal susþine cã CEH a importat, de fapt, mii de tone de praf de cãrbune. Numai cã între timp, dosarul importului de cãrbune a fost clasat de cãtre procurori. Monika BACIU
În ce stadiu se aflã programul de retehnologizare a minelor? ostul premier al F României, al doilea într-un an de zile, Mihai Tudose, spunea în luna octombrie cã Ministerul Energiei are la dispoziþie o lunã de zile pentru a prezenta un plan de reorganizare al Complexului Energetic Hunedoara. Între timp s-a schimbat Guvernul ºi nimeni nu a mai auzit nimic de planul care promitea un viitor mineritului ºi energiei din judeþul Hunedoara.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 12 Februarie 2018
“Pe 21 octombrie 2017, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi reprezentanþii Sindicatului Muntele. În urma discuþiilor, premierul afirmã cã retehnologizarea mineritului ºi asigurarea siguranþei în exploatare a minelor de cãrbune din Valea Jiului reprezintã în continuare prioritãþi pentru România. De asemenea, acesta primite cã, într-o lunã de la aceste discuþii, domnul secretar de stat în Ministerul
Energiei, Doru Viºan împreunã cu conducerea CEH ºi sindicatele vor prezenta Guvernului un plan de reorganizare pe termen lung ºi din punct de vedere al retehnologizãrii companiei ºi un program de activitãþi pe termen mediu ºi lung”, aratã deputatul USR, Cristina Prunã, într-o interpelare adresatã ministrului Energiei, Anton Anton. Deputatul vrea sã afle care este stadiul planurilor în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara. “Astãzi, la mai bine de douã sãptãmâni de la expirarea termenului, doresc sã aflu: în ce stadiu de pregãtire se aflã planul de retehnologizare al companiei ºi programul de activitãþi pe termen mediu ºi lung? Dacã planul de retehnologizare ºi programul de activitãþi sunt finalizate, am rugãmintea sã mi le
transmiteþi pentru consultare. Dacã aceste documente nu au fost finalizate la termen, atunci vã rog sã îmi spuneþi: care sunt motivele pentru care planul de retehnologizare ºi programul de activitãþi au fost amânate? Care sunt noile termene stabilite pentru prezentarea acestor documente? În ce mod a cooperat Ministerul Energiei cu conducerea CEH ºi reprezentanþii sindicatului pentru elaborarea acestor documente?”, aratã acelaºi deputat. Mihai Tudose, fostul premier al României, a declarat la Petroºani cã minele nu se vor mai închide, ba din contrã urmeazã a fi deschise altele noi. "Scopul vizitei de astãzi ºi cred eu cã ºi rezultatele sunt în sensul retehnologizãrii mineritului românesc, a redãrii mândriei Vãii Jiului, cu
tot ceea ce înseamnã pornind de la siguranþa în exploatare, siguranþa oamenilor, trecând prin recunoaºterea mineritului ºi a energiei produse pe cãrbune ca element de siguranþã naþionalã ºi ajungând la intrarea minelor ce compun Complexul Energetic Hunedoara, dar este valabil ºi pentru Complexul Oltenia, (...) (pe linia - n.r.) retehnologizãrii ºi aducerii exploatãrii în zone de competitivitate. Nu mai dorim ca la anul sã fim în situaþia în care suntem anul acesta, când trebuie sã importãm jumãtate din stocurile de cãrbune pentru iarnã", a declarat Mihai Tudose, la Petroºani în luna octombrie a anului trecut. Am vrut sã aflãm de ce un parlamentar, strãin de Valea Jiului, prezintã atâta interes pentru zonã. “Sunt mai multe
lucruri care mã leagã de ce se întâmpla în Valea Jiului. Pe de-o parte, e o chestiune profesionalã deoarece sunt membru în Comisia de industrii ºi servicii ºi am absolvit un program de management la ªcoala de Mine (Ecole des Mines) din Paris. Pe de altã parte mi se pare cã se înþelege mult prea puþin rolul sectorului minier în mixul energetic al României ºi de aici apar multe probleme în gestiunea acestui sector. Mai cred ºi cã asistãm la o nedreptate socialã ºi istoricã în ceea ce priveºte situaþia minerilor din perspectiva categoriilor sociale la noi în þarã. Toate implicã nuanþe ºi câteva detalii problematice, dar ele au conlucrat la ceea ce numiþi dvs “ce mã leagã” de Valea Jiului. Cred cã fiecare parlamentar trebuie sã îºi concentreze efortul pe un domeniu de interes ºi sã rãspundã cetãþenilor din zona respectivã”, a declarat Cristina Prunã, deputat USR. Între timp, planurile au rãmas la acelaºi stadiu...de planuri. Oficialii CEH au prezentat ministerului un plan, însã nu existã resursele financiare pentru punerea în aplicare a acestuia. Monika BACIU
olitica tarifarã a Apa Serv este în curs de modificare ºi se aºteaptã o aprobare. Asta pentru cã noul proiect investiþional, care pune societatea din Petroºani pe primul loc în România în topul celor ce au demarat aceastã etapã, impune un alt tarif. Practic, pânã în primãvarã acesta va fi ajustat, însã sumele propuse sunt, deocamdatã, orientative. „Avem clauze clare în contractul de finanþare prin care ne angajãm, operatorul, împreunã cu Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã, pentru cã noi suntem vizaþi de autoritãþile publice locale, sã facem aceastã modificare. Semnând acest contract de finanþare, ne-am luat
angajamentul sã respectãm toate condiþionalitãþile, deci implicit politica tarifarã. Deocamdatã am demarat procedurile legale de obþinere a avizelor ºi a aprobãrilor, pentru respectarea strategiei pe 2017 ºi 2018. Pot sã vã spun cã ajustarea tarifelor, conform strategiei, pe 2017 ºi 2018, va fi de 26 de bani la apã potabilã ºi 27 de bani la canalizarea”, a spus Monica Tarcea, ªefa
Departamentului de Dezvoltare din cadrul Apa Serv Valea Jiului. Potrivit site-ului societãþii care distribuie apã
Nimeni nu a mai suflat o vorbã despre asta ºi întreaga tevaturã pare acum în zadar. Asta, dupã ce oamenilor de aici li s-a promis cã, odatã ce le va fi vãzutã ºi voinþa, sigur Guvernul
ADI Apa Valea Jiului recruteazã membru în Consiliul de Administraþie DI Apa Valea Jiului a demarat procedurile privind recrutarea unui nou membru al Consiliului de Administraþie al ApaServ Valea Jiului.
ra nevoie de 30.000 de semnãE turi. Au semnat chiar
va aloca bani. S-a vorbit chiar despre surprize nebãnuite, însã Drumul dintre Câmpu lui Neag ºi Herculane rãmâne aºa cum l-au lãsat toate guvernele de pânã acum: neterminat. Niciun om politic nu
Petroºani contractul de finanþare, la sediul Societãþii Apa Serv, în luna mai a anului trecut. Proiectul urmeazã a fi implementat în perioada 19 mai 2017 – 31 decembrie 2023. Acesta este primul proiect nou de investiþii în exerciþiul financiar
A
Drumul spre Herculane, presãrat cu promisiuni deºarte mai mulþi locuitori din Valea Jiului ºi mobilizarea autoritãþilor locale a fost exemplarã. Totuºi, Guvernul Tudose nu a alocat bani ºi nici nu mai existã.
potabilã ºi gestioneazã sistemul de canalizare, preþul pentru apã potabilã este de 4.22 lei/mc + TVA, iar pentru apa uzatã de 2.18 lei/mc + TVA.90 de milioane de euro a primit Apa Serv pentru implementarea unui amplu proiect ce va îmbunãtãþi sistemul de aducþiune al apei ºi canalizarea în mai multe oraºe ale Vãii Jiului. Ministrul fondurilor europene Rovana Plumb a semnat la
mai vrea sã discute acum despre acest proiect pentru drum ºi construirea lui, chiar dacã ar fi importantã pentru Valea Jiului, nu are nicio ºansã. În luna noiembrie a anului trecut a demarat acþiunea de strângere
de semnãturi, dupã ce a mai fost o sesiune acum câþiva ani, însã, la Bucureºti ecourile au rãmas surde. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. Asta pentru a împãca ºi animalele, care, dacã totul va fi construit conform planului, nu prea ar mai avea de suferit. Început în 1999, drumul ce trece prin Valea Jiului ºi denumit Drumul lui Bãsescu, pentru cã fostul preºedinte al României era atunci ministrul Transporturilor, are nevoie din nou de bani. Suma ar fi urmat sã fie prinsã în bugetul care a fost adoptat în decembrie 2017, dar asta nu s-a întâmplat, iar guvernul Tudose este amintire. Diana MITRACHE
2014 -2020 , finanþat prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare (POIM) ºi reprezintã totodatã cea mai mare investiþie în infrastructura de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului, fiind primul ce a fost deja demarat în România. Diana MITRACHE
Patru membri sunt în CA-ul de la ApaServ Valea Jiului ºi se fac demersurile pentru recrutarea celei de-a cincea persoane care va ocupa acest post. “Aprobarea declanºãrii de cãtre autoritatea publicã tutelarã ADI Apa Valea Jiului a unei noi
proceduri de selecþie pentru desemnarea celui de-al 5 lea membru al Consiliului de Administraþie care trebuie sã îndeplineascã condiþia studiilor juridice, conform OUG 109/2011”, aratã hotãrârea AGA din data de 1 februarie. Ceilalþi patru membri ai CA-ului sunt Radu Sorin Mihai, DanielLucian Surulescu, Costel Avram ºi Lung Minodora Maria. Cei patru au mandat pânã în 2022. Monika BACIU
4 Actualitate
Investiþii noi la Apa Serv, politici tarifare noi
Cãrbunele importat de CEH a costat peste 4 milioane de dolari P
este 57 de mii de tone de cãrbune importate au costat mai bine de 4,3 milioane de dolari. Complexul Energetic Hunedoara a revenit la vechile metehne. Anul trecut, societatea a importat zeci de mii de tone de cãrbune. Valoarea, peste 4,3 milioane de dolari. “Cantitatea de cãrbune din import livratã în cursul anului 2017 a fost de 57.714,80 tone metrice. Suma pe care S CEH a achitat-o în anul 2017
pentru cãrbunele importat de la SC Vitol este de 4.369.489,90 USD”, aratã un rãspuns oferit de Complexul Energetic Hunedoara. În luna septembrie a anului trecut, Viorel Stancu, directorul general al CEH declara cã huila adusã din import este mult mai ieftinã decât cea extrasã din subteranele Vãii Jiului. “Cãrbunele pe care l-am cumpãrat este de 56,6 – 59 lei/ Gcal, dar asta mai implicã niºte costuri cu transportul, vamã, ajungem la 62-63 de lei în termocen-
tralã la Mintia, iar cãrbunele nostru intern depinde de fiecare unitate minierã, variazã între 80 lei ºi 130 lei/Gcal”, a spus Viorel Stancu, în luna septembrie a anului trecut. La începutul acestui an, CEH a mai demarat o procedurã de achiziþie a cãrbunelui tot la Vitol. 12 milioane de dolari a fost valoarea contractului. Conform programului energetic naþional pentru iarnã 2017 – 2018, Guvernul a stabilit cã de 163.000 de tone de cãrbune are nevoie Complexul Energetic Hunedoara ca sã
P
treacã iarna. În anii trecuþi, Complexul Energetic Hunedoara a mai importat cãrbune. Au existat suspiciuni de comiterea unor infracþiuni de naturã penalã legat de aceste contracte de import. În perioada 2011-2013, CEH a importat peste 570.000 tone de cãrbune, aratã raportul fiscal, iar o
tonã de cãrbune rusesc a costat 436 lei. În paralel, acelaºi tip de cãrbune extras din Valea Jiului costa 232 de lei/tonã. Raportul fiscal susþine cã CEH a importat, de fapt, mii de tone de praf de cãrbune. Numai cã între timp, dosarul importului de cãrbune a fost clasat de cãtre procurori. Monika BACIU
În ce stadiu se aflã programul de retehnologizare a minelor? ostul premier al F României, al doilea într-un an de zile, Mihai Tudose, spunea în luna octombrie cã Ministerul Energiei are la dispoziþie o lunã de zile pentru a prezenta un plan de reorganizare al Complexului Energetic Hunedoara. Între timp s-a schimbat Guvernul ºi nimeni nu a mai auzit nimic de planul care promitea un viitor mineritului ºi energiei din judeþul Hunedoara.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 12 Februarie 2018
“Pe 21 octombrie 2017, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi reprezentanþii Sindicatului Muntele. În urma discuþiilor, premierul afirmã cã retehnologizarea mineritului ºi asigurarea siguranþei în exploatare a minelor de cãrbune din Valea Jiului reprezintã în continuare prioritãþi pentru România. De asemenea, acesta primite cã, într-o lunã de la aceste discuþii, domnul secretar de stat în Ministerul
Energiei, Doru Viºan împreunã cu conducerea CEH ºi sindicatele vor prezenta Guvernului un plan de reorganizare pe termen lung ºi din punct de vedere al retehnologizãrii companiei ºi un program de activitãþi pe termen mediu ºi lung”, aratã deputatul USR, Cristina Prunã, într-o interpelare adresatã ministrului Energiei, Anton Anton. Deputatul vrea sã afle care este stadiul planurilor în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara. “Astãzi, la mai bine de douã sãptãmâni de la expirarea termenului, doresc sã aflu: în ce stadiu de pregãtire se aflã planul de retehnologizare al companiei ºi programul de activitãþi pe termen mediu ºi lung? Dacã planul de retehnologizare ºi programul de activitãþi sunt finalizate, am rugãmintea sã mi le
transmiteþi pentru consultare. Dacã aceste documente nu au fost finalizate la termen, atunci vã rog sã îmi spuneþi: care sunt motivele pentru care planul de retehnologizare ºi programul de activitãþi au fost amânate? Care sunt noile termene stabilite pentru prezentarea acestor documente? În ce mod a cooperat Ministerul Energiei cu conducerea CEH ºi reprezentanþii sindicatului pentru elaborarea acestor documente?”, aratã acelaºi deputat. Mihai Tudose, fostul premier al României, a declarat la Petroºani cã minele nu se vor mai închide, ba din contrã urmeazã a fi deschise altele noi. "Scopul vizitei de astãzi ºi cred eu cã ºi rezultatele sunt în sensul retehnologizãrii mineritului românesc, a redãrii mândriei Vãii Jiului, cu
tot ceea ce înseamnã pornind de la siguranþa în exploatare, siguranþa oamenilor, trecând prin recunoaºterea mineritului ºi a energiei produse pe cãrbune ca element de siguranþã naþionalã ºi ajungând la intrarea minelor ce compun Complexul Energetic Hunedoara, dar este valabil ºi pentru Complexul Oltenia, (...) (pe linia - n.r.) retehnologizãrii ºi aducerii exploatãrii în zone de competitivitate. Nu mai dorim ca la anul sã fim în situaþia în care suntem anul acesta, când trebuie sã importãm jumãtate din stocurile de cãrbune pentru iarnã", a declarat Mihai Tudose, la Petroºani în luna octombrie a anului trecut. Am vrut sã aflãm de ce un parlamentar, strãin de Valea Jiului, prezintã atâta interes pentru zonã. “Sunt mai multe
lucruri care mã leagã de ce se întâmpla în Valea Jiului. Pe de-o parte, e o chestiune profesionalã deoarece sunt membru în Comisia de industrii ºi servicii ºi am absolvit un program de management la ªcoala de Mine (Ecole des Mines) din Paris. Pe de altã parte mi se pare cã se înþelege mult prea puþin rolul sectorului minier în mixul energetic al României ºi de aici apar multe probleme în gestiunea acestui sector. Mai cred ºi cã asistãm la o nedreptate socialã ºi istoricã în ceea ce priveºte situaþia minerilor din perspectiva categoriilor sociale la noi în þarã. Toate implicã nuanþe ºi câteva detalii problematice, dar ele au conlucrat la ceea ce numiþi dvs “ce mã leagã” de Valea Jiului. Cred cã fiecare parlamentar trebuie sã îºi concentreze efortul pe un domeniu de interes ºi sã rãspundã cetãþenilor din zona respectivã”, a declarat Cristina Prunã, deputat USR. Între timp, planurile au rãmas la acelaºi stadiu...de planuri. Oficialii CEH au prezentat ministerului un plan, însã nu existã resursele financiare pentru punerea în aplicare a acestuia. Monika BACIU
olitica tarifarã a Apa Serv este în curs de modificare ºi se aºteaptã o aprobare. Asta pentru cã noul proiect investiþional, care pune societatea din Petroºani pe primul loc în România în topul celor ce au demarat aceastã etapã, impune un alt tarif. Practic, pânã în primãvarã acesta va fi ajustat, însã sumele propuse sunt, deocamdatã, orientative. „Avem clauze clare în contractul de finanþare prin care ne angajãm, operatorul, împreunã cu Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã, pentru cã noi suntem vizaþi de autoritãþile publice locale, sã facem aceastã modificare. Semnând acest contract de finanþare, ne-am luat
angajamentul sã respectãm toate condiþionalitãþile, deci implicit politica tarifarã. Deocamdatã am demarat procedurile legale de obþinere a avizelor ºi a aprobãrilor, pentru respectarea strategiei pe 2017 ºi 2018. Pot sã vã spun cã ajustarea tarifelor, conform strategiei, pe 2017 ºi 2018, va fi de 26 de bani la apã potabilã ºi 27 de bani la canalizarea”, a spus Monica Tarcea, ªefa
Departamentului de Dezvoltare din cadrul Apa Serv Valea Jiului. Potrivit site-ului societãþii care distribuie apã
Nimeni nu a mai suflat o vorbã despre asta ºi întreaga tevaturã pare acum în zadar. Asta, dupã ce oamenilor de aici li s-a promis cã, odatã ce le va fi vãzutã ºi voinþa, sigur Guvernul
ADI Apa Valea Jiului recruteazã membru în Consiliul de Administraþie DI Apa Valea Jiului a demarat procedurile privind recrutarea unui nou membru al Consiliului de Administraþie al ApaServ Valea Jiului.
ra nevoie de 30.000 de semnãE turi. Au semnat chiar
va aloca bani. S-a vorbit chiar despre surprize nebãnuite, însã Drumul dintre Câmpu lui Neag ºi Herculane rãmâne aºa cum l-au lãsat toate guvernele de pânã acum: neterminat. Niciun om politic nu
Petroºani contractul de finanþare, la sediul Societãþii Apa Serv, în luna mai a anului trecut. Proiectul urmeazã a fi implementat în perioada 19 mai 2017 – 31 decembrie 2023. Acesta este primul proiect nou de investiþii în exerciþiul financiar
A
Drumul spre Herculane, presãrat cu promisiuni deºarte mai mulþi locuitori din Valea Jiului ºi mobilizarea autoritãþilor locale a fost exemplarã. Totuºi, Guvernul Tudose nu a alocat bani ºi nici nu mai existã.
potabilã ºi gestioneazã sistemul de canalizare, preþul pentru apã potabilã este de 4.22 lei/mc + TVA, iar pentru apa uzatã de 2.18 lei/mc + TVA.90 de milioane de euro a primit Apa Serv pentru implementarea unui amplu proiect ce va îmbunãtãþi sistemul de aducþiune al apei ºi canalizarea în mai multe oraºe ale Vãii Jiului. Ministrul fondurilor europene Rovana Plumb a semnat la
mai vrea sã discute acum despre acest proiect pentru drum ºi construirea lui, chiar dacã ar fi importantã pentru Valea Jiului, nu are nicio ºansã. În luna noiembrie a anului trecut a demarat acþiunea de strângere
de semnãturi, dupã ce a mai fost o sesiune acum câþiva ani, însã, la Bucureºti ecourile au rãmas surde. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. Asta pentru a împãca ºi animalele, care, dacã totul va fi construit conform planului, nu prea ar mai avea de suferit. Început în 1999, drumul ce trece prin Valea Jiului ºi denumit Drumul lui Bãsescu, pentru cã fostul preºedinte al României era atunci ministrul Transporturilor, are nevoie din nou de bani. Suma ar fi urmat sã fie prinsã în bugetul care a fost adoptat în decembrie 2017, dar asta nu s-a întâmplat, iar guvernul Tudose este amintire. Diana MITRACHE
2014 -2020 , finanþat prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare (POIM) ºi reprezintã totodatã cea mai mare investiþie în infrastructura de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului, fiind primul ce a fost deja demarat în România. Diana MITRACHE
Patru membri sunt în CA-ul de la ApaServ Valea Jiului ºi se fac demersurile pentru recrutarea celei de-a cincea persoane care va ocupa acest post. “Aprobarea declanºãrii de cãtre autoritatea publicã tutelarã ADI Apa Valea Jiului a unei noi
proceduri de selecþie pentru desemnarea celui de-al 5 lea membru al Consiliului de Administraþie care trebuie sã îndeplineascã condiþia studiilor juridice, conform OUG 109/2011”, aratã hotãrârea AGA din data de 1 februarie. Ceilalþi patru membri ai CA-ului sunt Radu Sorin Mihai, DanielLucian Surulescu, Costel Avram ºi Lung Minodora Maria. Cei patru au mandat pânã în 2022. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Februarie 2018
Prima sesiune a bacalaureatului din acest an începe astãzi rima sesiune a examenului P naþional de Bacalaureat 2018 începe astãzi cu proba de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã, potrivit calendarului anunþat de ministerul Educaþiei Naþionale.
Conform calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua în data de 13 februarie ºi va fi urmatã de evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã (14 - 15
februarie). În zilele de 16, 19 ºi 20 februarie este programatã evaluarea competenþelor digitale (proba D), iar în perioada 21-22 februarie se va desfãºura evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie
internaþionalã (proba C). Prima probã scrisã Limba si literatura românã - Ea) - va avea loc luni, 25 iunie. Proba la Limba si literatura maternã - Eb) este programatã marþi, 26 iunie, iar proba Ec) - proba obligatorie a profilului,
miercuri, 27 iunie. Ultima probã scrisã la alegere a profilului ºi specializãrii - proba Ed) se va desfãºura joi, 28 iunie. Cursurile pentru clasele a XII-a ºi a XIII-a se încheie vineri, 25 mai. Afiºarea primelor rezultate are ca termen data de 4 iulie (pânã la ora 12:00) ºi e urmatã de depunerea contestaþiilor (orele 12:00 - 16:00). Între 5 ºi 8 iulie vor fi soluþionate contestaþiile, în timp ce afiºarea rezultatelor finale este prevãzutã pentru data de 9 iulie. La fel ca anul trecut, sesiunea a doua a examenului de absolvire
a liceului va începe cu probele scrise ºi abia apoi vor urma probele orale. Astfel, potrivit calendarului, între 10-13 iulie 2018 are loc înscrierea candidaþilor, iar pe 27 iulie, are loc înscrierea candidaþilor care au promovat examenele de corigenþe. Pe 20 august, elevii vor susþine proba scrisã la Limba ºi literatura românã, pe 21 august la Limba ºi literatura maternã, 22 august proba obligatorie a profilului ºi pe 23 august proba la alegere a profilului ºi specializãrii. Între 24 ºi 27 august va avea loc evaluarea
competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã, pe 28 august va avea loc evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã, iar pe 29 ºi 30 august va avea loc evaluarea competenþelor digitale. Pe 30 ºi 31 august va avea loc evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã. Pe 1 septembrie vor fi afiºate rezultatele (pânã la ora 12,00) ºi vor fi depuse contestaþiile, între orele 12,00 ºi 16,00, iar pe 6 septembrie vor fi publicate rezultatele finale.
Specialiºti din 7 þãri vor analizã în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului patrimoniul geologic ºi dezvoltarea turismului sustenabil din þãrile dunãrene
Î
n perioada 12 – 15 februarie 2018, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, gãzduieºte cea de-a treia întâlnire în cadrul proiectului internaþional Interreg Danube GeoTour.
Reprezentanþi ai 10 geoparcuri, parcuri naturale, universitãþi ºi instituþii de culturã din 7 þãri partenere vor fi prezenþi la Haþeg pentru a dezbate teme privind dezvoltarea de produse comune, dar ºi modalitãþi de derulare ulterioarã a proiectului. Pe parcursul zilelor petrecute în Þara Haþegului, participanþii vor vedea câteva dintre punctele de vizitare ale Geoparcului ºi se vor întâlni cu ambasadorii pentru Geoparc. Cristian Roman, directorul Castelului Corvinilor ºi caricaturistul Ion
Barbu, iniþiatorul proiectului cultural Planeta Petrila, sunt invitaþi sã le împãrtãºeascã participanþilor la întâlnire experienþele lor referitoare la modalitãþile de creare ºi promovare a unor destinaþii turistice culturale de succes în judeþul Hunedoara. Primele zile sunt dedicate discuþiilor ºi schimbului de experienþã privind dezvoltarea de geoproduse comune ºi implementãrii conceptului de gamification. Geoprodusele pot fi orice tip de produse (obiecte, activitãþi, acte de creaþie etc) care sã îndeplineascã simultan trei condiþii: sã aibã o legãturã directã cu patrimoniul geologic având în prim plan elemente geologice (ca materie primã sau sursã de inspiraþie ce reflectã legãtura dintre om ºi Planeta Pãmânt), sã fie produse de un partener al geoparcului ºi sã încurajeze economia localã bazatã pe respectarea prevederilor legale. Gamification reprezintã un concept nou care faciliteazã explicarea unor noþiuni
complexe prin intermediul jocurilor. Alte douã zile sunt rezervate discuþiilor privind stadiul de derulare al proiectului ºi direcþiile urmãtoare de acþiune. Proiectul Interreg Danube GeoTour are ca principal scop punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene. Pe baza unei strategii comune, principalul rezultat al proiectului va fi consolidarea cooperãrii dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a lungul Dunãrii prin promovare ºi dezvoltarea unor produse comune. Prin intermediul schimbului de experienþã, testarea unor geoproduse turistice pilot ºi prin noi abordãri în interpretare, proiectul îºi propune sã mãreascã implicarea comunitãþilor locale în activitãþile geoparcurilor ºi sã aducã geoparcurile din þãrile dunãrene la acelaºi nivel de calitate a produselor cu cele din celelalte þãri ale Uniunii Europene.
Explozie la un apartament din Deva
O
explozie s-a produs duminicã dimineaþa într-un apartament de pe strada Calea Zarandului din Deva, în urma cãreia o persoanã a ajuns la spital. Pompierii militari ºi salvatorii Detaºamentului Deva deplasate de urgenþã la locul producerii, au gãsit în apartament o femeie în vârstã de 86 de ani ce prezenta arsuri la nivelul mâinilor ºi feþei. Femeia, conºtientã ºi cooperantã, a fost transportatã la UPU Deva cu
arsuri de gradul 1 pe membrele superioare ºi fata. Explozia a dislocat geamul balconului, dar din fericire nu a fost urmatã de un incendiu. Experþi de la Inspectoratul de Stat în Construcþii s-au deplasat ºi ei la faþa locului unde au verificat dacã ºi în ce grad a fost afectatã structura imobilului. ªi angajaþii E-on sosiþi în sprijin au
fãcut mãsurãtori privind concentraþia gazelor ºi spun cã probabil explozia s-a produs ca urmare a acumulãrii gazului în locuinþa.
Acest proiect internaþional a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi reuneºte parteneri din 11 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reunind geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene, dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube Geotour beneficiazã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect. Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnaþional Programme). Adina POPA POPA
Cronica Vãii Jiului | Luni 12 Februarie 2018
Distracþie ºi oameni din zãpadã, la Straja fost mare distracþie pe A toate pârtiile din
Straja, iar peste 140 de copii veniþi doar în taberele organizate în aceastã vacanþã au aºteptat cu nerãbdare sã vadã cine a construit cel mai frumos om de zãpadã. A fost weekend-ul destinat Festivalului Oamenilor de Zãpadã, o întrecere de creaþie, cu multã distracþie. ªi pânã la festivitatea de premiere, celor mici li s-a promis o ciocolatã bunã, cei din tabere organizând propriul lor concurs intern. „Pãi dacã voi câºtiga ciocolata promisã o împart cu cei care am construit omul de zãpadã. I-am dat lui casca mea de protecþie, cã am zis sã i-o donez sã fie frumos ºi atragã premiul. E ºi el, omul din zãpadã, un bun prieten de-al nostru ºi am zis sã-l recrutãm ºi pe el în echipa noastrã.
Sper sã primesc o ciocolatã foarte gustoasã pentru el”, a spus un copil venit din Vâlcea în tabãrã la Straja. „Acesta este propria noastrã creaþie. Se numeºte schiorul pe schiuri ºi, dupã cum se vede are câte un obiect de la fiecare participant la creaþie. Avem ºi cutia cu donaþii. O mãnuºã de la unu, una de la altul, casca deasemenea ºi beþele ciordite ºi un morcov l-am pus în cutia de donaþii, ca tips”, au spus o altã trupã, care crease tot un schior din zãpadã, aceasta fiind o tematicã des întâlnitã printre cei pasionaþi de sportul pe zãpadã. Cu mic cu mare, toþi au venit la Strajã ºi, aºa cum spun cei care îi aduc din toate oraºele þãrii, dacã cei mici sunt fericiþi, asta e tot ce conteazã. „E a treia oarã când vin ºi sunt bunicã a patru copii din aceastã trupã ºi mi-am adus ºi finuþii. Sunt tare fericitã,
pentru cã lor le e bine ºi atunci ºi nouã ne e bine”, ne-a mãrturisit o bunicã venitã din Bucureºti. La un semnal, toþi s-au adunat într-un cerc mare ºi fiecare a venit cum a ºtiut, pentru cã nu sunt reguli când e vorba despre distracþie. Unii s-au rostogolit, alþii au schiat, alþii au sãrit ºi au aruncat cu zãpadã, pentru cã la Strajã toþi ºtiu sã fie veseli. Organizatorul taberei recunoaºte ºi el cã distracþia e la ea acasã, copiii au învãþat în vacanþã sã schieze, sau sã se dea cu placã ºi chiar sunt primii care au dat startul Festivalului Oamenilor de Zãpadã. „Pe lângã schi, noi le facem ºi jocuri, iar acum construiesc ºi oameni de zãpadã. Este ºi un concurs intern al taberei ºi cel mai frumos om de zãpadã câºtigã o cutie de ciocolatã. Participãm ºi la concursul de sâmbãtã, unde sigur ocupãm locuri pe podium. Copiii
sunt fericiþi, au lãsat telefoanele, tabletele, au învãþat sã comunice ºi progreseazã ºi la schi ºi la snowboard. Am fãcut acum ºi noi un om de zãpadã muscã. pentru cã are aripioare”, a spus Marius Fodora, organizatorul taberei. Primãria s-a implicat în aceste proiecte ºi faptul cã pârtiile sunt în bunã stare, aduce aici turiºtii. „Este frumos pentru copiii noºtri care au venit sã facã oameni de zãpadã. Mã bucur cã
Primãriei Petrila îi trebuie ºofer „Primãria oraºului Petrila anunþã organizarea ºi desfãºurarea concursului/examenului pentru ocuparea postului contractual de execuþie vacant ºi anume: -1(una) funcþie de ºofer treapta I – din cadrul Compartimentului Tehnic”. Aºa sunã anunþul de pe site-ul administraþiei din Estul Vãii Jiului. Concursul va fi organizat în data
Avram Iancu ºi cartea despre aventura vieþii
ste primul român care E trece înot Canalul Mânecii, fãrã costum de neopren ºi primul care înoatã în Dunãre de la izvor pânã la vãrsare, iar povestea lui trebuie scrisã.
Asta ºi face acum Avram Iancu, care ne-a dezvãluit cã toate eforturile sale sunt aºezate în paginile unei viitoare cãrþi. Nu a spus prea multe despre ea, el fiind bibliotecar ºi inspirându-se mereu în aventurile sale din lecturile de pe raftul bibliotecii, dar ne-a zis mãcar cum se va
numi volumul biografic. „Eu deja scriu o carte ºi sper, în primãvara acestui an, sã o lansez, odatã cu filmul documentar „Swim”, la care se lucreazã, un film deosebit, cu subtitrare în englezã, care va fi difuzat în întreaga lume. Vã pot spune titlul, care este <Schimbarea eºti tu>”, a spus Avram Iancu, sportiv din Valea Jiului. Avram Iancu Marius va pleca, la începutul lunii viitoare la Cercul Polar pentru o nouã aventurã, una extremã, aºa cum ne-a obiºnuit. De data aceasta iese din
sunt atât de mulþi, dar mã bucur cã ºi noi am alocat bani pentru douã dintre concursurile pe care le facem. Avem o calitate foarte bunã a pârtiilor la Strajã ºi pot sã spun cã vin aici aproximativ 5.000 de turiºti ºi sute de oameni trãiesc din ce produc în cele 250 de cabane. Cred cã Straja este un adevãrat motor pentru noi”, a spus ºi Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În Straja se schiazã pe toate pârtiile ºi a
apele care l-au consacrat ºi se lasã în voia gerului muºcãtor, pentru a termina o cursã de anduranþã extremã, la temperaturi de pânã la minus 50 C. Pânã atunci, însã, promite cã ne va lãsa în compania cãrþii sale, în care va povesti multe detalii care i-au fãcut aventurile ºi recordurile sale posibile. Diana MITRACHE
Actualitate 7 nins, aºa cã este suficientã zãpadã pentru a crea oamenii din zãpadã. Concursul a fost jurizat sâmbãtã ºi cei mai buni au plecat acasã, din vacanþã, cu bani, diplome, medalii ºi cupe. Printre creaþiile din zãpadã am regãsit-o, cum era ºi normal, pe actuala doamnã prim-ministru, ori pe Domnul T, de la Teleorman ºi inventivitatea concurenþilor a fost foarte mare, aºa încât jurizarea a fost una dificilã. Diana MITRACHE
05.03.2018, când concurenþii au de trecut proba scrisã, iar în 07.03.2018 are loc proba practicã ºi în 09.03.2018 interviul. Pretendenþilor ºi se cere sã fie serioºi, sãnãtoºi ºi sã aibã permisul de profesionist ºi experienþã în domeniu de cel puþin 3 ani, dar ºi mai multe cursuri, dupã cum urmeazã: cel în urma cãruia a obþinut permis de conducere categoria B-C-E; curs de macaragiu sau dovada înscrierii la curs; curs coordonator de transport; atestat pentru transport marfã ºi sã aibã card pentru tahograf; iar organizatorii mai spun cã ar fi avantajaþi cei care au permis de conducere categoria D. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 12 Februarie 2018
Henþ cu mâna
UN OM DE FOTBAL
LA 60 DE ANI Am scris de multe ori despre edilii unor localitãþi care sprijinã ºi se implicã cu tot sufletul în activitatea sportivã. Unul dintre cei mai consecvenþi este fãrã
îndoialã edilul comunei Pui, Victor Stoica. Un om care îºi conduce obºtea de vreo patru mandate ºi care dincolo de rezolvarea treburilor social-economice ale
comunitãþii, mãnâncã fotbal pe pâine. Echipa Mãgura Pui, a cãrui preºedinte este Victor
Stoica, de ani de zile se aflã pe primul loc, iar vara, vorba cantecului, nimeni nu doarme,
toatã lumea e cu fotbalul la tradiþionala competiþie Cupa de varã „Mãgura Pui”. Astãzi, „motorul” acestui fenomen, fotbalul, de pe acele meleaguri din Þara Hategului, Victor Soica, împlineºte 60 de ani. Evident nu putem sã-i spunem decât „La mulþi ani” ºi viaþã lungã alãturi de fotbal.
INTERVIU
„Jiul ºi Corvinul erau douã simboluri în fotbalul românesc”
P
reºedintele F.R.F, Rãzvan Burleanu, prezent la alegerea preºedintelui ºi a vicepreºedintilor A.J.F. Hunedoara, la Deva, a avut amabilitatea de a acorda în exclusivitate, un interviu pentru iubitorii de fotbal din Valea Jiului. Reporter: Domnule preºedinte Rãzvan Burleanu, cum se vede de la Bucureºti fotbalul din judeþul Hunedoara? Rãzvan Burleanu: În 2014, fãcând o analizã, judeþul Hunedoara era în top 10 în ceea ce priveºte judetele care au dat jucãtori la nivel de echipa Naþionalã a României. ªi sã nu uitãm de echipele de tradiþie din aceasta zonã. Jiul ºi Corvinul erau douã simboluri în fotbalul românesc. Am dori ca ele sã renascã. Discutând la zi, infrastructura judeþului Hunedoara a suferit mult
dupã Revoluþie, dispãrand multe terenuri, la fel echipele de fotbal. Lucrurile par însã a reveni, iatã, la Simeria, Orãºtie sunt semne bune. Cred cu tãrie cã încã mai existã talente în judeþul Hunedoara. Dacã partea de selecþie, de formare ºi de competiþie vor putea fi bine puse la punct, acum ºi cu o nouã conducere la nivelul A.J.F. , cred cu tãrie cã lucrurile se vor reaºeza. Reporter: Peste un an, unul dintre simbolurile despre care vorbeam, Jiul Petroºani, implineºte
100 de ani... Rãzvan Burleanu: Categoric este un moment care trebuie marcat cum se cuvine! Este foarte important sã îþi reaminteºti momentele de glorie, astfel ca ºi suporterii sã îºi poatã lega speranþa de un viitor mai bun. ªi eu îmi doresc ca Jiul Petroºani sã revinã în elita fotbalului românesc. ªtiu cã acum au un centru de copii ºi juniori bine pus la punct, cred cu tãrie ca echipa de seniori va reveni. Reporter: Revenind la echipa Naþionalã, cum
HOTEL RESTAURANT ONIX Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.
va fi mandatul Cosmin Contra faþã de cel a lui Christoph Daum? Rãzvan Burleanu: Acest lucru va putea fi demonstrat doar prin rezultate. Federaþia ii pune la dispoziþie tot suportul necesar. Cred cu tãrie ca antrenorul Cosmin Contra va reuºi performanþe, pentru el, pentru suporteri, pentru a ne lega speranþele pentru un fotbal mai bun. Echipa Naþionalã este acum singura capabilã sa tracteze fenomenul fotbalistic. Din pãcate, la ora actualã nu avem nicio echipã de club în primele 50 din Europa, lucrul
acesta spunând foarte multe... Reporter: Credeþi cã nereuºitele din perioada Daum vor influenþa alegerile din aprilie de la F.R.F., cu un minus pentru dumneavoastrã? Rãzvan Burleanu: E o decizie a membrilor F.R.F. Eu m-am gândit la performanþã când l-am ales pe Daum. Nu a fost numai problema mea! Eu ca manager al F.R.F. am asigurat tot ceea ce înseamnã un suport financiar. Performanþa sportivã este greu de influenþat pe termen scurt. Ne-am obiºnuit cu promisiuni de la toþi, dar acest lucru nu prea poþi sã-l faci. Pentru performanþã în fotbal ai nevoie de timp ºi de bani. Sã nu uitãm cã panã la calificarile C.E. 2016, Romania se calificase la un singur turneu final, cel din 2008, deci, veneam dupã o „secetã”, Naþionala nemai calificându-se din 1998 la un Campionat Mondial, deci, de 20 de ani... Avem nevoie sa revenim în elitã, dar rezultatele pe termen scurt nu poate promite nimeni. Vã asigur însã de un angajament al nostru, al tuturor ce lucram în F.R.F., cã vom face tot ceea ce putem pentru dezvoltarea fotbalului românesc, dar sã ºi îl protejãm, sa rãmânã integru ºi nealterat.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
- ANUNÞ Rezervãri ºi comenzi la tel. 0254.544.614 email: onix@cenhd.ro
Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225