Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1484
Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Ianuarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cristina Prunã: “A coborî în minele din România este sinonim cu a fi condamnat la moarte”
Impozitele se achitã doar on-line la Petroºani, pânã joi
oar on-line pot fi D achitate taxele locale la Petroºani. Cei
care au accesat ghiºeu.ro sunt printre cei care au ºi putut sã plãteascã, pentru cã sistemul va deveni operaþional de joi. În plus, taxele rãmân aici nemodificate. „Din data de 11 ianuarie se pot încasa impozitele ºi taxele locale la ghiºeul serviciului nostru. Pentru clãdiri, terenuri ºi mijloacele de transport mai mici de 12 t nu s-a majorat impozitul. Este acelaºi ca ºi anul trecut. Pentru vehiculele mai mari de 12 t s-a majorat cu aproximativ 7%, ca ºi pentru bãrci”, a spus Alin
Gal, ºef Serviciul Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Deja sunt oameni care ºi-au achitat aceste dãri, însã, plata s-a putut face doar electronic. „Au putut sã o facã de pe data de 1 ianuarie 2018, când a devenit operaþionalã platforma ghiºeu.ro. Sunt care au plãtit, unii au plãtit amenzi pe acest serviciu ºi pot sã spun cã au crescut încasãrile, de la an la an, pe ghiºeu.ro, pentru cã e mai comod ºi se poate face plata ºi din strãinãtate, cu ajutorul unui cârd”, a mai adãugat Alin Gal. Singura taxã care creºte la Petroºani este cea pentru colectarea gunoiului menajer, care s-a majorat cu un leu. Diana MITRACHE
coborî în minele din România este sinonim cu a fi condamnat la moarte”, aºa caracterizeazã deputatul USR, Cristina Prunã, “A situaþia mineritului din Valea Jiului. Aceasta se declarã indignatã de starea unitãþilor miniere, dar ºi de lipsa de reacþie a guvernanþilor. Decesul minerului de la mina Livezeni a fost factorul declanºator în cazul deputatului USR, Cristina Prunã. >>> PAGINA A 3-A
2018, an de provocãri pentru Apa Serv nul 2018 va fi A un an de noi provocãri pentru
operatorul de apã din Valea Jiului, dat fiind faptul cã urmeazã demararea unei ample investiþii din fonduri europene. Potrivit directorului general al Apa Serv, Costel Avram, anul a început cu mult optimism ºi curaj, dar ºi cu mândria realizãrilor din anul precedent.
"Pentru întreaga noastrã echipã, anul 2018 se anunþã a fi un an plin, un an în care vom avea de trecut examenul primelor investiþii majore din noul program European (POIM), în valoare de 90 de milioane de euro, pe care-l implementãm în vederea creºterii calitãþii serviciilor pentru beneficiarii noºtri din întreaga Vale a Jiului. Am convingerea cã, aºa cum au demonstrat ºi în anul
precedent, salariaþii operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului împreunã cu echipa de conducere vor acþiona în acelaºi ritm ºi cu aceeaºi responsabilitate la toate provocãrile profesionale pe care ni le rezervã anul 2018", spune Costel Avram. În plus, Apa Serv va fi gazda unui important eveniment de profil, respectiv aici se va organiza un seminar naþional, în
prezenþa directorilor generali ai operatorilor de servicii de apã ºi canal din întreaga þarã, cu coparticiparea unor specialiºti de rang înalt în derularea de programe europene, întâlnire la care se sperã ºi în participarea ministrului Fondurilor Europene. "Beneficiarilor noºtri din toatã Valea Jiului le mulþumesc încã o datã pentru faptul cã au înþeles cã au în Apa Serv un partener preocupat în
a le oferi servicii de cea mai bunã calitate, într-un domeniu vital pentru fiecare dintre noi. Îi invit pe toþi locuitorii Vãii Jiului sã ne rãmânã aceeaºi parteneri de nãdejde ºi în 2018, cu convingerea cã doar împreunã
putem face din serviciul de alimentare cu apã ºi canalizare al Vãii Jiului, unul demn de a fi un etalon la nivel regional, naþional ºi european", a conchis Avram. Marius MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Ianuarie 2018
Povestea vacilor maidaneze de la Lupeni continuã
A
vândut 4 dintre cele 35 de vaci pe care le avea ºi lucrurile par sã nu se mai opreascã la Lupeni. Vorbim despre un bãrbat care dã din salariul de miner 800 de lei, lunar, doar pentru cã i s-au adunat amenzile. Totul, din vina vacilor lui care cautã de mâncare pe unde apucã. ªi, dupã ce a vândut o parte dintre animale, ºi-a luat alte 30, spre disperarea celor din adminis-
traþia localã, care sperau sã se încheie coºmarul, odatã cu vânzarea animalelor. „Când am venit la primãrie, acum 5 luni ºi jumãtate, am
scãpat de toate vacile. Am fãcut în aºa fel încât proprietarul a înþeles ºi le-a vândut ºi 2 luni nu am mai avut probleme. Dar, din pãcate, acum în
Medicii de familie vor putea semna noile contracte cu CAS oþi cei 135 de medici de familie din T judeþul Hunedoara care nu au semnat actele adiþionale de prelungire a contractelor din anul 2017, în termenul legal, au depus cererile pentru încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenþa medicalã primarã, cu duratã determinatã (pânã la 31 martie a.c.), precum ºi toate documentele necesare în termenul stabilit pentru contractare.
Þinând cont de condiþiile excepþionale în care se
desfãºoarã aceastã etapã specialã de contractare a serviciilor medicale în asistenþa medicalã primarã ieri membrii Consiliului de Administraþie s-au întrunit într-o ºedinþã extraordinarã, pentru a aviza revizuirea strategiei ºi a calendarului de contractare, astfel încât, începând cu orele 14.00, medicii de familie sã poatã semna contractele pentru perioada ianuarie – martie 2018, finalizând procesul de contractare. „Precizãm faptul cã, în calitate de reprezentant al intereselor asiguraþilor, CAS Hunedoara a luat
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A - ANUNÞ Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A, cu sediul în Petroºani, strada Timiºoara nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 2 (douã) posturi vacante de CONSILIER JURIDIC din cadrul Serviciului Juridic. Angajarea personalului se va face pe posturile vacante de consilier
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
juridic la executivul S. CEH-S.A., contractul de muncã având o duratã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 15 zile calendaristice. Dosarul cu documentele necesare se va depune la sediul S.CEH-S.A. din Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, la Serviciul Resurse Umane Organizare, în perioada 17 - 19 ianuarie 2018, între orele 900 1200. Concursul va avea loc în data de 25 ianuarie 2018, ora 11.00, la sediul societãþii din Petroºani, str. Timiºoara, nr. 2 ºi va consta în susþinerea unei probe scrise de verificare a cunoºtinþelor teoretice. Condiþiile de participare, tematica ºi bibliografia sunt publicate pe website-ul societãþii (www.cenhd.ro secþiunea Carierã).
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
toate mãsurile ºi a fãcut toate demersurile necesare ca medicii de familie sã nu întâmpine dificultãþi în pregãtirea ºi/ sau depunerea dosarelor de contractare în termenul legal, stabilit prin Strategia de contractare, avizatã de cãtre Consiliul de Administraþie. Prin acest demers, CAS Hunedoara a dat dovadã de responsabilitate ºi solidaritate faþã de cei aproximativ 300.000 de asiguraþi hunedoreni care, începând de mâine dupã-amiazã vor putea beneficia de servicii medicale primare gratuite, decontate
ultimele douã sau trei zile ºi-a cumpãrat alte 30 ºi ceva de vaci”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Toate astea se întâmplã în condiþiile în care omul nu le îngrijeºte ºi de zeci de ori a fost amendat pentru cã, bietele animale au ajuns sã mãnânce din containere, au fãtat pe strãzi, ori chiar au zãcut pânã au murit în faþa porþii. Proprietarul lor, însã, îºi dã o bunã parte din banii pe care îi câºtigã la minã pe amenzi, dar tot nu înþelege sã
din Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate”, spun reprezentanþii CAS Hunedoara. Reprezentanþii CAS Hunedoara sperã astfel sã se depãºeascã într-un timp extrem de scurt blocajul creat prin refuzul unor medici de familie de a semna actele adiþionale de prelungire a contractelor cu CAS.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
se lase de cumpãrat. „Noi am fãcut toate demersurile legale ca sã intrãm în normalitate. Din punctul nostru de vedere, el plãteºte lunar, pentru cã i se trage din salariu. Acest localnic lucreazã la mina Lupeni ºi plãteºte 800 de lei lunar din salariul lui ºi vom creºte aceastã sumã, urmeazã ºi sã îi punem ºi sechestru pe bunuri, pe care i le scoatem la licitaþie ca sã recuperãm cam 2 miliarde de lei vechi, cât sunt amenzile date de primãrie, de-a lungul timpului”, a adãugat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Situaþia vacilor maidaneze este unicã ºi animalele pot fi zãrite zilnic prin toate zonele oraºului. Omul care le are în proprietate, nu le îngrijeºte ºi nu le dã de mâncare, iar acestea coboarã în oraº, ca sã se hrãneascã. Primarul, însã, spune cã va investi într-un proiect prin care va construi un staul în care sã le adãposteascã ºi proprietarul va putea sã le rãscumpere în 3 zile. Dacã nu, va crea o micro-fermã ºi va dezvolta agroturismul direct la baza staþiunii Straja. Diana MITRACHE
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Ianuarie 2018
Cristina Prunã: “A coborî în minele din România este sinonim cu a fi condamnat la moarte”
coborî în minele “A din România este sinonim cu a fi con-
damnat la moarte”, aºa caracterizeazã deputatul USR, Cristina Prunã, situaþia mineritului din Valea Jiului. Aceasta se declarã indignatã de starea unitãþilor miniere, dar ºi de lipsa de reacþie a guvernanþilor. Decesul minerului de la mina Livezeni a fost factorul declanºator în cazul deputatului USR, Cristina Prunã. “Cu mare regret am aflat de decesul lui Marin Curec, minerul care a fost accidentat în mina Livezeni, prins sub un utilaj la 300 de metri sub pãmânt, la sfârºitul anului trecut. Transmit condoleanþe familiei îndoliate. Accidentul nefericit a avut loc la începutul lunii decembrie ºi el este cel de-al cincilea mâner care ºi-a pierdut viaþa în subteran în ultimele trei luni. Pe 5 octombrie, trei mineri erau blocaþi de o acumulare de minereu în Mina Lupeni. Doi dintre ei nu au supravieþuit. Pe 30 octombrie alþi doi mineri au murit ºi doi au fost grav rãniþi în urma unei explozii la Mina Uricani. Autoritãþile centrale au fãcut o notã de constatare, au promis
o anchetã ºi cam atât. Fãrã sã mai aºteptãm rezultatele finale ale anchetelor, despre care oricum nu cred cã vor lãmuri prea multe aspecte, vã pot spune încã de acum cum stau lucrurile în minele din România”, a scris pe pagina sa de socializare, deputatul USR, Cristina Prunã. Minele sunt bombe cu ceas, iar autoritãþile centrale nu fac nimic pentru a ameliora aceastã stare. Singura soluþie identificatã a fost închiderea unitãþilor miniere. “Sunt bombe cu ceas, unde la fiecare coborâre în subteran trebuie sã te întrebi dacã te vei întoarce la cei dragi. Tehnologii de dinainte de anii 80, mãsuri de precauþie care se bazeazã pe achiziþii cel puþin dubioase, lipsa
materialelor necesare. Cu spaimã am constatat cã doar abnegaþia celor care coboarã în subteran face sã nu avem accidente cu un numãr uriaº de victime. În urmã cu o lunã de zile am fost în Valea Jiului ºi am coborât în subteran alãturi de câþiva mineri. Am fost la mina Lupeni. De fiecare datã când mã gândesc la aceastã lume dispãrutã mã apucã un sentiment de ciudã amestecat cu revoltã. De ce? Pentru cã din nesãbuinþã, nepãsare ºi ticãloºie, condiþiile de muncã pentru mineri sunt îngrozitoare. Politicienii post-decembriºti, în special cei de la PSD, s-au folosit de mineri ca sã îºi atingã tot felul de scopuri meschine. Când eram acolo, jos, în subteran, ºi respiram aerul acela
închis, îmbâcsit de mirosul greu al vagonetele care coboarã în minã, mi-am dat seama cã autoritãþile centrale nu le-au dat minerilor nicio ºansã. Aceºti oameni au fost folosiþi ºi aruncaþi la groapa istoriei. Au rãmas niºte paria ai societãþii. Mineritul din România a fost dezmembrat bucatã cu bucatã, sfãrâmat ºi abandonat. Familii întregi care au trãit din minerit au fost lãsate uitãrii de niºte inºi care ºi-au construit averi pe dramele celor din subteran. Când mergi în Valea Jiului le urezi celor pe care îi întâlneºti „Noroc bun”, dar acei oameni de orice au avut parte, mai puþin de noroc. 30% din producþia de energie din România continuã sã fie produsã pe bazã de cãrbune ceea ce face ca sistemul energetic românesc sã rãmânã profund dependent de sectorul minier. Uitãm, însã, cã importanþa cãrbunelui în mixul energetic este esenþialã pentru cã, în perioadele meteorologice extreme, atât vara cât ºi iarna, cãrbunele acoperã o treime din necesarul de energie electricã. Politica PSD-ului a dus pe marginea prãpastiei Combinatul Energetic Hunedoara ºi este cauza principalã a dispariþiei
mineritului din þara noastrã, luând câteva decizii care s-au dovedit a fi fatale, începând cu luarea deciziei de a închide minele (anul 2004) ºi continuând cu acea schemã pãguboasã a certificatelor verzi. Companii întregi au fost cãpuºate ºi manageriate în aºa fel încât au fost împinse pe marginea falimentului”, mai noteazã deputatul. Deputatul crede cã minerii sunt condamnaþi la moarte, în momentul în care intrã în subteran. “Astãzi, a coborî în minele din România este sinonim cu a fi condamnat la moarte. Securitatea muncii este precarã, iar condiþiile de
muncã sunt inumane. Investiþiile în acest sector au fost date uitãrii. Nici astãzi, la douã luni de la accidentul de la mina Lupeni, nu s-au cumpãrat stâlpii noi de susþinere. Dacã este ceva ce m-a marcat profund în 2017 este indiferenþa, nepãsarea ºi indolenþa cu care statul român gestioneazã aceastã problemã socialã, în timp ce minerii mor prin subterane iar familiile lor se gândesc cu groazã la ce vor pune mâine, pe masã, la ce viitor au sã le ofere copiilor lor”, a mai scris Cristina Prunã, care în luna decembrie a coborât în subteranul minei Lupeni. Monika BACIU
Încep probele la Termocentrala Paroºeni L ucrãrile pentru conformarea termocentralei Paroºeni la condiþiile de mediu se apropie de final. Teoretic, lucrãrile ar fi trebuit încheiate la data de 31 decembrie 2017, însã încã mai sunt câteva detalii de pus la punct. Potrivit lui Viorel Stancu, directorul general al CEH, în câteva zile vor începe probele. “Începem probele. Se va aduce calcar, care se va trece prin câteva procedee. Se vor face probe la cald ºi probe la rece. Undeva la douã luni vor dura aceste probe”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. O perioadã, lucrãrile de la termocentrala Paroºeni au fost oprite din cauza problemelor financiare ale Complexului Energetic Hunedoara. Anul trecut, pe mandatul lui Mihael Melczer situaþia a fost clarificatã, iar
constructorul a reluat lucrãrile. Instalaþiile mari de ardere din România trebuie sa se alinieze cerinþelor directivelor europene de mediu 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanþi ºi 1999/31/CE privind evacuarea si depozitarea deºeurilor, obligaþie asumatã de Guvernul României prin documentele de aderare la Uniunea Europeanã. Sucursala Electrocentrale Paroºeni deþine o instalaþie mare de ardere compusã dintr-un grup energetic de 150 MW si un CAF de 103,2 Gcal/h asigurând producerea de energie electrica livratã în Sistemul Energetic Naþional ºi energie termicã utilizatã pentru încãlzire ºi preparare apã caldã menajerã în oraºele Vãii Jiului. Grupul energetic de la Paroºeni, retehnologizat ºi pus în funcþie în anul 2007, respectã cerinþele Directivei 2001/80/CE privind emisiile de oxizi
de azot ºi pulberi, fiind necesarã implementarea unei instalaþii pentru reducerea emisiei de dioxid de sulf din gazele de ardere evacuate în atmosferã. În vederea respectãrii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deºeurilor este necesarã schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii rezultate din procesul de ardere din cazan, cu o tehnologie de colectare, transport ºi depozitare în ºlam dens care sã permitã reducerea oricãrui exces de apã ºi sã previnã spulberarea de cãtre vânt a materialului depus în depozit. Contractul pentru realizarea celor douã investiþii, în valoare de 65.300.000 Euro, încheiat în luna noiembrie 2010 cu societatea francezã Constructions Industrielles de la Mediterranee, a intrat în efectivitate în luna decembrie 2012, când a fost posibilã efectuarea primei trageri din
creditul acordat de Banca Europeanã de Investiþii ºi s-a efectuat plata avansului de 10 % din preþul contractului. Realizarea celor douã investiþii de mediu la Sucursala Electrocentrale Paroºeni va permite termocentralei încadrarea în totalitate în normele de mediu ale Uniunii Europene, asigurându-se astfel condiþii de funcþionare pentru urmãtorii 20 de ani. Monika BACIU
4 Actualitate
Domeniile schiabile din Valea Jiului, uitate de Guvern
uvernul „uitã” de G domeniile schiabile din Valea Jiului, însã promite unul nou, în Fãgãraº. Dezvoltarea turismului în zona Vãii Jiului prevedea realizarea staþiunilor montane Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan. Banii alocaþi acestor proiecte au venit greu, iar proiectele au intrat ºi în atenþia organelor de cercetare penalã.
Alocarea de fonduri este condiþionatã Alocarea de fonduri pentru continuarea lucrãrilor este condiþionatã de competitivitate. Ministerul va aloca bani tuturor proiectelor, dacã administraþiile locale dovedesc cã aceste investiþii sunt eligibile ºi profitabile. “Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene, prin Programul Operaþional Regional 2014-2020, Axa prioritarã 7, Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului, prioritatea de investiþii 7.1, va finanþa investiþii în infrastructura în turism, cu respectarea principiului concentrãrii tematice ºi teritoriale, în vederea creºterii numãrului mediu de salariaþi din staþiunile turistice, în cele 7 regiuni ale României considerate mai puþin dezvoltate. Bugetul total alocat acestei axe este de 129,10 mili-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Ianuarie 2018
oane de euro. Pentru a fi eligibil prin POR, este necesar ca proiectele sã respecte prevederile programului ºi sã parcurgã toate etapele de evaluare prevãzute. Menþionãm faptul cã apelul de proiecte este unul competitiv, neexistând o alocare predefinitã pentru fiecare localitate cu domeniu schiabil”, aratã Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene. De cealaltã parte, intenþia Guvernului este de a realiza în Munþii Fãgãraº cel mai mare domeniu schiabil din România, care va cuprinde peste 150 de kilometri de pârtii. „Noi discutãm pe acest domeniu schiabil de cel puþin 150 de kilometri. Deci o dublare a capacitãþii de schi a României. Dupã cum ºtiþi, la ora actualã, România duce o lipsã foarte mare de infrastructurã de agrement turistic. Pentru a þine cât mai mult turiºtii ºi români, dar ºi strãini pe teritoriul României, avem nevoie de aceste investiþii în structura de agrement”, a spus ministrul Turismului, în urmã cu o sãptãmânã.
Începute ºi abandonate Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului au fost începute în urmã cu mai bine de 6 ani, numai cã între timp acestea au fost abandonate de Guvern, care prin ministerul de resort nu a mai alocat fonduri pentru
continuarea lucrãrilor. În Parâng, lucrãrile sunt executate în proporþie de 20%. Oficialii Ministerului Turismului aratã cã pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng s-au alocat puþin peste 26 de milioane de lei din cele peste 350 de milioane necesare finanþãrii proiectului. Lucrãrile din cadrul proiectului “Schi în România, municipiul Petroºani” au început în anul 2009. Investiþia viza „ amenajare 17 pârtii de schi, telegondolã, 6 telescaune, 1 teleschi, 2 bazine acumulare apã, instalaþie zãpadã artificialã, fun park, park snow bord, racord utilitãþi, parcare auto, clãdiri multifuncþionale”. Ministerul Turismului aratã cã în decursul celor opt ani s-au alocat nici 10% din necesarul de fonduri. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri:
351.782.000 lei. Plãþi buget de stat: 26.451.000 lei. Stadiu: construcþie telescaun TS3 finalizatã, finalizatã parþial instalaþia de zãpadã artificialã (reþele de presiune, montare tubulaturi, cabluri de alimentare ºi acþionare, montare cãmine hidranþi, bazin de apã cu capacitatea de 5000 mc+ staþia de pompare SP 200, tunuri de zãpadã) ºi garaj ratrak + spaþii administrative, amenajare parþialã pârtii”, aratã documentele Ministerului Turismului. Mai mult decât atât, telescaunul TS 3 a fost realizat prin forþele proprii ale administraþiei locale de la Petroºani care a contractat un credit în valoare de 13 milioane de lei pentru a finanþa obiectivul de investiþii. Situaþia este similarã ºi în ceea ce priveºte staþiunea montanã Straja. Aici lucrãrile au demarat în anul
2011 în cadrul proiectului “Schi în România, staþiunea Straja”. Obiectivele proiectului constau în realizarea unei telegondole, amenajare 7 pârtii existente, 3 telescaune, 1 teleschi, realizare 7 pârtii noi, 6 ratrakuri ºi garaj cu dotãri necesare service, centre servicii turistice, jandarmerie, motocositoare pentru întreþinerea pârtiilor în perioada de varã urmare a înierbãrii acestora, sistem ticketing cu 4 puncte de vânzare a cardurilor, terminal acces, unitate de control, drumuri acces, 2 parcãri, utilitãþi, fun park iarnã, park snowboard, fun park varã, instalaþie zãpadã artificialã: lac de acumulare cu reþele de captare apã pentru lac, 20 maºini de producere a zãpezii artificiale, sistematizare ºi semnalizare trasee turistice (10 trasee montane). ªi în Straja mai sunt multe de fãcut, potrivit docu-
Avram Iancu pregãteºte o competiþie nocturnã P
este 100 de pasionaþi de alergare sunt aºteptaþi ºi în ediþia din acest an a competiþiei Parâng Challenge Night, o competiþie ce se desfãºoarã pe timp de noapte în munþii noºtri. De aceastã datã, Avram Iancu, unul dintre iniþiatorii miºcãrii în aer liber, spune cã aºteaptã competitori din toatã þara ºi cã celui mai bun i se va oferi un premiu atractiv. „Parâng Night Challenge este deja tradiþie ºi ajungem la ediþia a 5-a, una aniversarã, care va fi incendiarã. Eu promovez, de când mã ºtiu, tot ceea ce este frumos ºi, mai ales, Valea Jiului cu munþii ei minunaþi. Este o competiþie puternicã, la nivel naþional, chiar ºi internaþional ºi toatã spuma alergãrii montane, sperãm noi, cã va veni. Avem, anul acesta un premiu de 1500 de lei, premiul special, pentru doborârea recordului de cursã. Noi am introdus acest premiu ºi îl acordãm, dacã reuºeºte cineva”, a
spus Avram Iancu, atletul care a ºi doborât câteva recorduri la înot. Competiþia are loc în penultimul week-end din luna februarie, anul acesta fiind în noaptea de 17 spre 18 februarie, în Parâng, pe un traseu de câþiva km ºi cu o diferenþã mare de nivel, aºa încât, pe timpul nopþii, concurenþii vor fi mult solicitaþi. Totul depinde ºi de vreme ºi de zãpada care este pe traseu, însã, cei care vin la acest concurs sunt temerari ai muntelui ºi nu se tem de obstacole.
C
oncursuri pentru cei mari ºi cei mici, în Parâng
Cei din staþiunea montanã Parâng au stabilit deja calendarul competiþional. Primele concursuri din munte vor începe în luna februarie. Astfel, pasionaþii sporturilor de iarnã sunt aºteptaþi în staþiunea montanã Parâng în perioada 02-04 februarie 2018, unde va avea loc WinterTour, în timp ce în 10 februarie este programatã Cupa Alba. În urmãtoarea zi, în 11
mentelor Ministerului Turismului. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 200.503.000 lei. Plãþi de la bugetul de stat: 36.977.000 lei. Stadiu: instalaþia de zãpadã artificialã finalizatã, amenajare pârtii finalizare, instalaþia de energie electricã finalizatã, construcþie telescaun TS3 finalizat, construcþie telegondolã finalizatã, pasarela care face legãtura între pârtia 3 ºi pârtia 4 – realizatã în proporþie de 75%”, aratã Ministerul Turismului. Singura investiþie finalizatã este cea din Pasul Vâlcan. Proiectul “Schi în România, Vulcan” a început în anul 2009 ºi a fost finalizat în 2011. “Obiectivele proiectului: telegondola între cotele 770 m – 1310 m, infrastructura de acces: drumuri acces, staþie inferioarã ºi superioarã telegondolã, parcare, utilitãþi, 1 pârtie de schi, teleschi. Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 50.023.000 lei. Plãþi buget de stat: 48.051. 000 lei”, aratã aceleaºi documente. Numai cã Pasul Vâlcan ar fi trebuit unit cu staþiunea montanã Straja prin instalaþii de transport pe cablu. Monika BACIU
Cel puþin 9 butelii scoase de pompieri din flãcãri La Lupeni, taxele se declanºat exploziile. fost la un pas de un „În urma cercetãrilor A adevãrat dezastru pot plãti din data care au fost efectuate la ºi doar o minune a fãcut ca flãcãrile sã nu cuprindã o gospodãrie întreagã din Lupeni.
Pompierii spun cã s-au aruncat efectiv în foc, ca sã scoatã mai multe butelii care riscau sã provoace un adevãrat dezastru ce riscã sã se extindã pânã spre spital. O parte, însã, au explodat, iar vâlvãtaia creatã a fost uriaºã. Totul s-a petrecut în week-end-ul care a trecut, la Lupeni, la doi paºi de clãdirea spitalului. Din fericire, pompierii vorbesc acum despre un incendiu puternic, dar care a fost limitat ºi spun cã nu au existat victime.
„Am intervenit cu 3 autospeciale de lucru cu apã ºi spumã, iar intervenþia a fost foarte dificilã din cauza numãrului mare de butelii de acetilenã ºi oxigen, care erau depozitate în acea incintã”, a spus Cristian Baleia, comandant adjunct al Detaºamentului de Pompieri din Petroºani Pompierii au salvat,
Salvat din flãcãri de elevi-jandarmi inci elevi ai ªcolii Militare de Subofiþeri Jandarmi Fãlticeni C detaºaþi la Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara în vederea executãrii stagiului de practicã i-au salvat viaþa unui bãrbat care, din neatenþie, s-a autoincendiat. În fapt, elevii, în timp ce se deplasau cãtre sediul Jandarmeriei, ieri dimineaþã, au sesizat un bãrbat în flãcãri care alerga pe marginea drumului din localitatea Batiz.
însã, din flãcãri, o bunã parte din locuinþa proprietarului ºi, paguba cea mai mare, produsã de exploziile de butelii care s-au succedat timp de minute bune, a fost înregistratã la atelierul ºi garajul care sunt lipite de locuinþa sa. Totul a pornit de la un aparat electric ºi proprietarul nu a mai putut controla vâlvãtaia, mai ales când s-au
“Elevii au oprit maºina pentru a sãri în ajutorul bãrbatului. Doi dintre ei au dus bãrbatul la râul din apropiere pentru a stinge flãcãrile care l-au cuprins, iar ceilalþi trei au folosit extinctorul din maºinã pentru a stinge incendiul din bucãtãria casei”, spun reprezentanþii IJJ Hunedoara. Victima le-a spus elevilor cã voia sã aprindã focul în sobã folosind benzinã. Acesta nu a observat faptul cã ºi-a dat cu combustibil ºi pe haine, iar în momentul când a
faþa locului, s-a stabilit faptul cã incendiul a pornit de la un scurt-circuit produs la un calorifer electric. Pierderea este undeva la 100 de mii de lei, iar partea salvatã din flãcãri este ºi ea de 100 de mii de lei, ca valoare estimatã ”, a spus Cristian Baleia, cel care a coordonat la faþa locului întreaga operaþiune, contra- cronometru. A fost nevoie de ore bune, pânã ce focul a fost total stins ºi pompierii s-au asigurat cã nu mai existã niciun pericol. Din fericire, însã, nimeni nu a fost vãtãmat. Diana MITRACHE
aprins chibritul a fost cuprins de flãcãri. Elevii au sunat la numãrul unic de urgenþã 112 ºi au asistat bãrbatul pânã la sosirea ambulanþei ºi a pompierilor, deoarece acesta prezenta rãni ºi arsuri. Inspectorul ºef al Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara i-a felicitat pe cei 5 elevi pentru faptul cã au devenit eroii bãrbatului, demonstrându-ºi calitãþile de jandarmi.
Consultanþã pentru green line Valea Jiului
A
februarie va avea loc Cupa ªcolii “R”. În 17-18 februarie 2018 va avea loc ºi Cupa Pro Parâng. Urmeazã competiþii dedicate special copiilor. Astfel, în data de 24 februarie 2018 staþiunea montanã Parâng va gãzdui Cupa Piticot, în 10-11 martie 2018 au loc Serbãrile Zãpezii, iar data de 24 martie 2018 este rezervatã tot copiilor, când va avea loc Cupa Carnavalului Piticot. Programul competiþional din Parâng se va încheia pe data de 01 mai 2018 cu Cupa 1 Mai. Toate aceste competiþii sunt condiþionate de starea vremii ºi a pârtiilor din staþiunea montanã. Monika BACIU Diana MITRACHE
utoritãþile locale de la Vulcan achiziþioneazã servicii de consultanþã pentru green line Valea Jiului. Este vorba de achiziþionarea serviciilor de consultanþã pentru cererea de finanþare. “Servicii de consultanþã pentru cererea de finanþare în cadrul proiectului ”Linia verde de autobuze electrice intre Petrila-PetroºaniAninoasa-Vulcan-LupeniUricani Green Line Valea Jiului”, conform descrierii ofertantului. Se vor avea în vedere 2 cereri de finanþare pentru cele 2 componente complementare ale proiectului”, aratã achiziþia. Ofertantul va transmite documentele solicitate pânã cel mai târziu în data de 9
ianuarie. 65.000 de lei este suma alocatã de autoritãþile locale de la Vulcan pentru serviciile de consultanþã. Proiectul Green Line Valea Jiului ar urma sã fie implementat cu fonduri europene, dacã va obþine finanþarea, în toate cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Astfel, pentru mijloacele de transport pot fi accesate pânã la 10 milioane de euro, iar ale 10 pentru infrastructurã. Depoul va fi la Vulcan, iar staþiile de încãrcare la Petrila ºi Uricani. Pânã acum au fost luate în calcul mai multe tehnologii în domeniul transportului ecologic cum ar fi cea de la Siemens ori Volvo, constructori care produc mijloace de transport ecologice aºa cum se cere în proiectul european ºi
doreºte Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul „Linie verde de autobuze electrice între Petrila – Petroºani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani GREEN LINE VALEA JIULUI”, dacã va deveni realitate, ar trebui sã ofere servicii moderne de transport public în comun la preþuri mici. Proiectul de anvergurã ar rezolva transportul între
cele ºase localitãþi ale regiunii utilizând energia electricã, nepoluantã, în condiþiile în care în acest moment serviciul este asigurat de o societate privatã ºi locuitorii regiunii nu au alte opþiuni. Tot pentru acest proiect s-a mai fãcut o asociere între administraþiile din Valea Jiului ºi CJ Hunedoara ºi pe programul de finanþare 2007-2013. Monika BACIU
de 12 ianuarie P reþul gunoiului menajer a crescut la Lupeni, de la 7,5 lei/persoanã, la 9 lei/persoanã. Celelalte taxe ºi impozite locale rãmân neschimbate anul acesta.
Mai mult, contribuabilii care îºi achitã taxele ºi impozitele locale pânã la sfârºitul lunii martie vor beneficia de bonificaþii de 10 procente. Consilierii locali ai PNL Lupeni s-au opus proiectului de hotãrâre care viza creºterea tarifului la gunoiul menajer. “În ºedinþa Consiliului Local Lupeni, s-a votat pentru creºterea taxei de colectare a gunoiului menajer de la 7,5 lei/persoanã la 9 lei/persoanã. Consilierii PNL Lupeni (...) nu au votat aceastã creºtere ºi au dat vot împotriva, solicitând ca taxa sã nu creascã! Din pãcate, proiectul a primit
voturile necesare ºi a fost aprobat (...)”, spune Cristian Roºu, consilier local PNL. În ceea ce priveºte celelalte taxe ºi impozite, valoarea acestora a rãmas neschimbatã. “Celelalte impozite ºi taxe locale pentru anul 2018 rãmân la nivelul anului 2017, deci nu cresc!(doar dacã Guvernul nu dã o Ordonanþã de Urgenþã privind modificarea taxelor pentru capacitatea cilindricã a maºinilor). Am votat pentru rãmânerea valorii taxelor ºi impozitelor la nivelul actual”, mai spune consilierul local. Contribuabilii care pânã la data de 31 martie achitã integral taxele ºi impozitele locale vor beneficia de bonificaþii în cuantum de 10 procente. La Lupeni, taxele ºi impozitele locale se pot achita începând cu data de 12 ianuarie. Monika BACIU
4 Actualitate
Domeniile schiabile din Valea Jiului, uitate de Guvern
uvernul „uitã” de G domeniile schiabile din Valea Jiului, însã promite unul nou, în Fãgãraº. Dezvoltarea turismului în zona Vãii Jiului prevedea realizarea staþiunilor montane Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan. Banii alocaþi acestor proiecte au venit greu, iar proiectele au intrat ºi în atenþia organelor de cercetare penalã.
Alocarea de fonduri este condiþionatã Alocarea de fonduri pentru continuarea lucrãrilor este condiþionatã de competitivitate. Ministerul va aloca bani tuturor proiectelor, dacã administraþiile locale dovedesc cã aceste investiþii sunt eligibile ºi profitabile. “Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene, prin Programul Operaþional Regional 2014-2020, Axa prioritarã 7, Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului, prioritatea de investiþii 7.1, va finanþa investiþii în infrastructura în turism, cu respectarea principiului concentrãrii tematice ºi teritoriale, în vederea creºterii numãrului mediu de salariaþi din staþiunile turistice, în cele 7 regiuni ale României considerate mai puþin dezvoltate. Bugetul total alocat acestei axe este de 129,10 mili-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Ianuarie 2018
oane de euro. Pentru a fi eligibil prin POR, este necesar ca proiectele sã respecte prevederile programului ºi sã parcurgã toate etapele de evaluare prevãzute. Menþionãm faptul cã apelul de proiecte este unul competitiv, neexistând o alocare predefinitã pentru fiecare localitate cu domeniu schiabil”, aratã Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene. De cealaltã parte, intenþia Guvernului este de a realiza în Munþii Fãgãraº cel mai mare domeniu schiabil din România, care va cuprinde peste 150 de kilometri de pârtii. „Noi discutãm pe acest domeniu schiabil de cel puþin 150 de kilometri. Deci o dublare a capacitãþii de schi a României. Dupã cum ºtiþi, la ora actualã, România duce o lipsã foarte mare de infrastructurã de agrement turistic. Pentru a þine cât mai mult turiºtii ºi români, dar ºi strãini pe teritoriul României, avem nevoie de aceste investiþii în structura de agrement”, a spus ministrul Turismului, în urmã cu o sãptãmânã.
Începute ºi abandonate Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului au fost începute în urmã cu mai bine de 6 ani, numai cã între timp acestea au fost abandonate de Guvern, care prin ministerul de resort nu a mai alocat fonduri pentru
continuarea lucrãrilor. În Parâng, lucrãrile sunt executate în proporþie de 20%. Oficialii Ministerului Turismului aratã cã pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng s-au alocat puþin peste 26 de milioane de lei din cele peste 350 de milioane necesare finanþãrii proiectului. Lucrãrile din cadrul proiectului “Schi în România, municipiul Petroºani” au început în anul 2009. Investiþia viza „ amenajare 17 pârtii de schi, telegondolã, 6 telescaune, 1 teleschi, 2 bazine acumulare apã, instalaþie zãpadã artificialã, fun park, park snow bord, racord utilitãþi, parcare auto, clãdiri multifuncþionale”. Ministerul Turismului aratã cã în decursul celor opt ani s-au alocat nici 10% din necesarul de fonduri. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri:
351.782.000 lei. Plãþi buget de stat: 26.451.000 lei. Stadiu: construcþie telescaun TS3 finalizatã, finalizatã parþial instalaþia de zãpadã artificialã (reþele de presiune, montare tubulaturi, cabluri de alimentare ºi acþionare, montare cãmine hidranþi, bazin de apã cu capacitatea de 5000 mc+ staþia de pompare SP 200, tunuri de zãpadã) ºi garaj ratrak + spaþii administrative, amenajare parþialã pârtii”, aratã documentele Ministerului Turismului. Mai mult decât atât, telescaunul TS 3 a fost realizat prin forþele proprii ale administraþiei locale de la Petroºani care a contractat un credit în valoare de 13 milioane de lei pentru a finanþa obiectivul de investiþii. Situaþia este similarã ºi în ceea ce priveºte staþiunea montanã Straja. Aici lucrãrile au demarat în anul
2011 în cadrul proiectului “Schi în România, staþiunea Straja”. Obiectivele proiectului constau în realizarea unei telegondole, amenajare 7 pârtii existente, 3 telescaune, 1 teleschi, realizare 7 pârtii noi, 6 ratrakuri ºi garaj cu dotãri necesare service, centre servicii turistice, jandarmerie, motocositoare pentru întreþinerea pârtiilor în perioada de varã urmare a înierbãrii acestora, sistem ticketing cu 4 puncte de vânzare a cardurilor, terminal acces, unitate de control, drumuri acces, 2 parcãri, utilitãþi, fun park iarnã, park snowboard, fun park varã, instalaþie zãpadã artificialã: lac de acumulare cu reþele de captare apã pentru lac, 20 maºini de producere a zãpezii artificiale, sistematizare ºi semnalizare trasee turistice (10 trasee montane). ªi în Straja mai sunt multe de fãcut, potrivit docu-
Avram Iancu pregãteºte o competiþie nocturnã P
este 100 de pasionaþi de alergare sunt aºteptaþi ºi în ediþia din acest an a competiþiei Parâng Challenge Night, o competiþie ce se desfãºoarã pe timp de noapte în munþii noºtri. De aceastã datã, Avram Iancu, unul dintre iniþiatorii miºcãrii în aer liber, spune cã aºteaptã competitori din toatã þara ºi cã celui mai bun i se va oferi un premiu atractiv. „Parâng Night Challenge este deja tradiþie ºi ajungem la ediþia a 5-a, una aniversarã, care va fi incendiarã. Eu promovez, de când mã ºtiu, tot ceea ce este frumos ºi, mai ales, Valea Jiului cu munþii ei minunaþi. Este o competiþie puternicã, la nivel naþional, chiar ºi internaþional ºi toatã spuma alergãrii montane, sperãm noi, cã va veni. Avem, anul acesta un premiu de 1500 de lei, premiul special, pentru doborârea recordului de cursã. Noi am introdus acest premiu ºi îl acordãm, dacã reuºeºte cineva”, a
spus Avram Iancu, atletul care a ºi doborât câteva recorduri la înot. Competiþia are loc în penultimul week-end din luna februarie, anul acesta fiind în noaptea de 17 spre 18 februarie, în Parâng, pe un traseu de câþiva km ºi cu o diferenþã mare de nivel, aºa încât, pe timpul nopþii, concurenþii vor fi mult solicitaþi. Totul depinde ºi de vreme ºi de zãpada care este pe traseu, însã, cei care vin la acest concurs sunt temerari ai muntelui ºi nu se tem de obstacole.
C
oncursuri pentru cei mari ºi cei mici, în Parâng
Cei din staþiunea montanã Parâng au stabilit deja calendarul competiþional. Primele concursuri din munte vor începe în luna februarie. Astfel, pasionaþii sporturilor de iarnã sunt aºteptaþi în staþiunea montanã Parâng în perioada 02-04 februarie 2018, unde va avea loc WinterTour, în timp ce în 10 februarie este programatã Cupa Alba. În urmãtoarea zi, în 11
mentelor Ministerului Turismului. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 200.503.000 lei. Plãþi de la bugetul de stat: 36.977.000 lei. Stadiu: instalaþia de zãpadã artificialã finalizatã, amenajare pârtii finalizare, instalaþia de energie electricã finalizatã, construcþie telescaun TS3 finalizat, construcþie telegondolã finalizatã, pasarela care face legãtura între pârtia 3 ºi pârtia 4 – realizatã în proporþie de 75%”, aratã Ministerul Turismului. Singura investiþie finalizatã este cea din Pasul Vâlcan. Proiectul “Schi în România, Vulcan” a început în anul 2009 ºi a fost finalizat în 2011. “Obiectivele proiectului: telegondola între cotele 770 m – 1310 m, infrastructura de acces: drumuri acces, staþie inferioarã ºi superioarã telegondolã, parcare, utilitãþi, 1 pârtie de schi, teleschi. Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 50.023.000 lei. Plãþi buget de stat: 48.051. 000 lei”, aratã aceleaºi documente. Numai cã Pasul Vâlcan ar fi trebuit unit cu staþiunea montanã Straja prin instalaþii de transport pe cablu. Monika BACIU
Cel puþin 9 butelii scoase de pompieri din flãcãri La Lupeni, taxele se declanºat exploziile. fost la un pas de un „În urma cercetãrilor A adevãrat dezastru pot plãti din data care au fost efectuate la ºi doar o minune a fãcut ca flãcãrile sã nu cuprindã o gospodãrie întreagã din Lupeni.
Pompierii spun cã s-au aruncat efectiv în foc, ca sã scoatã mai multe butelii care riscau sã provoace un adevãrat dezastru ce riscã sã se extindã pânã spre spital. O parte, însã, au explodat, iar vâlvãtaia creatã a fost uriaºã. Totul s-a petrecut în week-end-ul care a trecut, la Lupeni, la doi paºi de clãdirea spitalului. Din fericire, pompierii vorbesc acum despre un incendiu puternic, dar care a fost limitat ºi spun cã nu au existat victime.
„Am intervenit cu 3 autospeciale de lucru cu apã ºi spumã, iar intervenþia a fost foarte dificilã din cauza numãrului mare de butelii de acetilenã ºi oxigen, care erau depozitate în acea incintã”, a spus Cristian Baleia, comandant adjunct al Detaºamentului de Pompieri din Petroºani Pompierii au salvat,
Salvat din flãcãri de elevi-jandarmi inci elevi ai ªcolii Militare de Subofiþeri Jandarmi Fãlticeni C detaºaþi la Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara în vederea executãrii stagiului de practicã i-au salvat viaþa unui bãrbat care, din neatenþie, s-a autoincendiat. În fapt, elevii, în timp ce se deplasau cãtre sediul Jandarmeriei, ieri dimineaþã, au sesizat un bãrbat în flãcãri care alerga pe marginea drumului din localitatea Batiz.
însã, din flãcãri, o bunã parte din locuinþa proprietarului ºi, paguba cea mai mare, produsã de exploziile de butelii care s-au succedat timp de minute bune, a fost înregistratã la atelierul ºi garajul care sunt lipite de locuinþa sa. Totul a pornit de la un aparat electric ºi proprietarul nu a mai putut controla vâlvãtaia, mai ales când s-au
“Elevii au oprit maºina pentru a sãri în ajutorul bãrbatului. Doi dintre ei au dus bãrbatul la râul din apropiere pentru a stinge flãcãrile care l-au cuprins, iar ceilalþi trei au folosit extinctorul din maºinã pentru a stinge incendiul din bucãtãria casei”, spun reprezentanþii IJJ Hunedoara. Victima le-a spus elevilor cã voia sã aprindã focul în sobã folosind benzinã. Acesta nu a observat faptul cã ºi-a dat cu combustibil ºi pe haine, iar în momentul când a
faþa locului, s-a stabilit faptul cã incendiul a pornit de la un scurt-circuit produs la un calorifer electric. Pierderea este undeva la 100 de mii de lei, iar partea salvatã din flãcãri este ºi ea de 100 de mii de lei, ca valoare estimatã ”, a spus Cristian Baleia, cel care a coordonat la faþa locului întreaga operaþiune, contra- cronometru. A fost nevoie de ore bune, pânã ce focul a fost total stins ºi pompierii s-au asigurat cã nu mai existã niciun pericol. Din fericire, însã, nimeni nu a fost vãtãmat. Diana MITRACHE
aprins chibritul a fost cuprins de flãcãri. Elevii au sunat la numãrul unic de urgenþã 112 ºi au asistat bãrbatul pânã la sosirea ambulanþei ºi a pompierilor, deoarece acesta prezenta rãni ºi arsuri. Inspectorul ºef al Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara i-a felicitat pe cei 5 elevi pentru faptul cã au devenit eroii bãrbatului, demonstrându-ºi calitãþile de jandarmi.
Consultanþã pentru green line Valea Jiului
A
februarie va avea loc Cupa ªcolii “R”. În 17-18 februarie 2018 va avea loc ºi Cupa Pro Parâng. Urmeazã competiþii dedicate special copiilor. Astfel, în data de 24 februarie 2018 staþiunea montanã Parâng va gãzdui Cupa Piticot, în 10-11 martie 2018 au loc Serbãrile Zãpezii, iar data de 24 martie 2018 este rezervatã tot copiilor, când va avea loc Cupa Carnavalului Piticot. Programul competiþional din Parâng se va încheia pe data de 01 mai 2018 cu Cupa 1 Mai. Toate aceste competiþii sunt condiþionate de starea vremii ºi a pârtiilor din staþiunea montanã. Monika BACIU Diana MITRACHE
utoritãþile locale de la Vulcan achiziþioneazã servicii de consultanþã pentru green line Valea Jiului. Este vorba de achiziþionarea serviciilor de consultanþã pentru cererea de finanþare. “Servicii de consultanþã pentru cererea de finanþare în cadrul proiectului ”Linia verde de autobuze electrice intre Petrila-PetroºaniAninoasa-Vulcan-LupeniUricani Green Line Valea Jiului”, conform descrierii ofertantului. Se vor avea în vedere 2 cereri de finanþare pentru cele 2 componente complementare ale proiectului”, aratã achiziþia. Ofertantul va transmite documentele solicitate pânã cel mai târziu în data de 9
ianuarie. 65.000 de lei este suma alocatã de autoritãþile locale de la Vulcan pentru serviciile de consultanþã. Proiectul Green Line Valea Jiului ar urma sã fie implementat cu fonduri europene, dacã va obþine finanþarea, în toate cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Astfel, pentru mijloacele de transport pot fi accesate pânã la 10 milioane de euro, iar ale 10 pentru infrastructurã. Depoul va fi la Vulcan, iar staþiile de încãrcare la Petrila ºi Uricani. Pânã acum au fost luate în calcul mai multe tehnologii în domeniul transportului ecologic cum ar fi cea de la Siemens ori Volvo, constructori care produc mijloace de transport ecologice aºa cum se cere în proiectul european ºi
doreºte Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul „Linie verde de autobuze electrice între Petrila – Petroºani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani GREEN LINE VALEA JIULUI”, dacã va deveni realitate, ar trebui sã ofere servicii moderne de transport public în comun la preþuri mici. Proiectul de anvergurã ar rezolva transportul între
cele ºase localitãþi ale regiunii utilizând energia electricã, nepoluantã, în condiþiile în care în acest moment serviciul este asigurat de o societate privatã ºi locuitorii regiunii nu au alte opþiuni. Tot pentru acest proiect s-a mai fãcut o asociere între administraþiile din Valea Jiului ºi CJ Hunedoara ºi pe programul de finanþare 2007-2013. Monika BACIU
de 12 ianuarie P reþul gunoiului menajer a crescut la Lupeni, de la 7,5 lei/persoanã, la 9 lei/persoanã. Celelalte taxe ºi impozite locale rãmân neschimbate anul acesta.
Mai mult, contribuabilii care îºi achitã taxele ºi impozitele locale pânã la sfârºitul lunii martie vor beneficia de bonificaþii de 10 procente. Consilierii locali ai PNL Lupeni s-au opus proiectului de hotãrâre care viza creºterea tarifului la gunoiul menajer. “În ºedinþa Consiliului Local Lupeni, s-a votat pentru creºterea taxei de colectare a gunoiului menajer de la 7,5 lei/persoanã la 9 lei/persoanã. Consilierii PNL Lupeni (...) nu au votat aceastã creºtere ºi au dat vot împotriva, solicitând ca taxa sã nu creascã! Din pãcate, proiectul a primit
voturile necesare ºi a fost aprobat (...)”, spune Cristian Roºu, consilier local PNL. În ceea ce priveºte celelalte taxe ºi impozite, valoarea acestora a rãmas neschimbatã. “Celelalte impozite ºi taxe locale pentru anul 2018 rãmân la nivelul anului 2017, deci nu cresc!(doar dacã Guvernul nu dã o Ordonanþã de Urgenþã privind modificarea taxelor pentru capacitatea cilindricã a maºinilor). Am votat pentru rãmânerea valorii taxelor ºi impozitelor la nivelul actual”, mai spune consilierul local. Contribuabilii care pânã la data de 31 martie achitã integral taxele ºi impozitele locale vor beneficia de bonificaþii în cuantum de 10 procente. La Lupeni, taxele ºi impozitele locale se pot achita începând cu data de 12 ianuarie. Monika BACIU
6 Actualitate
Angajaþii lunii decembrie ºi angajaþii anului 2017 la Apa Serv Valea Jiului rima zi de lucru a anului 2018 a P început la Apa Serv Valea Jiului nu doar cu stabilirea direcþiilor de acþiune pentru acest an, ci ºi printr-o ultimã evaluare a activitãþii colectivului de salariaþi din ultima lunã a anului 2017. Astfel, în urma deciziei echipei de conducere a operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului, titlul de angajaþi ai lunii decembrie a revenit urmãtorilor salariaþi: Adrian Claudiu Donisã -ºef Sector Întreþinere Reparaþii Cosmin Adrian Deneº - inginer în cadrul
Servicului Aprovizionare Urziceanu Daniela operator calcul în cadrul Centrului de Încasãri Aninoasa Similar, în urma analizei privind activitatea secþiilor ºi compartimentelor din cadrul societãþii Apa Serv Valea Jiului, echipa Serviciului de Aprovizionare ºi a Biroului de Achiziþii Publice a fost declaratã drept ”Colectivul lunii decembrie” în cadrul Apa Serv. Din cadrul Serviciul Aprovizionare al Apa Serv Valea Jiului fac parte: Monica Dregan, Claudia Donisã, Daniela Valentina Polyak, Viorica Codea, Elena Boºtinã ºi Constantin Stanciu, iar
Biroul de Achiziþii Publice este format din Loredana Garbai ºi Simona Pica. În urma sugestiei primite la ultima conferinþã de presã din anul 2017 din partea reprezentanþilor massmedia, conducerea Apa Serv Valea Jiului a decis sã extindã competiþia internã a angajaþilor sãi, acordând în premierã, titlurile de ”Angajatul anului 2017”, respectiv ”Colectivul anului 2017”, ambele alese din rândul laureaþilor din cele 12 luni ale anului precedent. Astfel, la prima ºedinþã de raport a echipei manageriale de la Apa Serv, care a avut
loc astãzi, 8 ianuarie 2017 la sediul principal al instituþiei, IOAN POPA – muncitor zidar în cadrul Secþiei de Întreþinere, Reparaþii ºi Utilaj-Transport a fost desemnat drept ”Angajatul anului 2017”, iar echipei din cadrul Sectorului Întreþinere-Reparaþii, formate din Claudiu Adrian Donisã, Mirela Katica Deneº, Gheorghiþã Angeru, Ion Arpad Krupa, Liviu Dumitru ªoucaliuc, Rudolf Muntean, Grigore Bãran, Valentin Hoancã, Ioan Popã, Vasile Chelaru, Ladislau Iuliu Kallos, Alexandru Keresytesi, Gheorghe Moranciu, Ion Neag, Ovidiu Gabriel Pop, Cristian Alb, Florinel Alexandru Oncescu ºi Eduard Cristian Vagner, i-a fost atribuit titlul de ”Colectivul anllui 2017”. ”Felicitându-i pe colegii noºtri, încheiem practic anul 2017 ºi cu
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Ianuarie 2018
mulþumirea faptului cã aceastã competiþie internã, pe care am iniþiat-o în cadrul colectivului nostru, a reuºit sã uneascã ºi mai mult echipa noastrã, a reuºit sã-i determine, nu de puþine ori, pe majoritatea colegilor noºtri sã-ºi atingã ºi sã-ºi depãºeascã sarcinile stabilite prin fiºa postului ºi sã genereze acea necesarã competiþie care, împreunã cu alþi factori, au determinat încheierea încã unui an bun pentru societatea noastrã. Pentru cã ne-am dorit sã începem ºi anul 2018 sub aceleaºi auspicii ale performanþei la locul de muncã, la sugestia primitã chiar din partea reprezentanþilor presei, am stabilit ºi
numele celor pe care-i evidenþiem drept angajaþii anului 2017 de la Apa Serv. Le mulþumesc tuturor colegilor mei, pentru felul în care au înþeles sã acþioneze, cu profesionalism, responsabilitate ºi dãruire, în toate situaþiile care au constituit activitatea Apa Serv în anul 2017. Îmi doresc ca anul 2018 sã ne menþinã activitatea pe aceleaºi coordonate ºi, în acest sens, vã informez cã vom continua progamul de recompensare a salariaþilor evidenþiaþi, în fiecare lunã”, a declarat Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului Petroºani. Birou Presã Apa Serv Valea Jiului Petroºani
Aproape 20 de milioane pentru drumurile din trei municipii A
proape 20 de milioane de lei este alocarea de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene, prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã pentru cele trei municipii din Valea Jiului. Cea de-a doua etapã a PNDL prevede alocaþi de la bugetul de stat în perioada 2017-2020.
“Vã facem cunoscut faptul cã prin Programul naþional de dezvoltare localã, gestionat de MDRAPFE, în anul 2017, pentru municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni au fost alocate fonduri pentru realizarea unor obiective de investiþii. Referitor la sumele pe care MDRAPFE le va aloca pentru realizarea unor obiective de investiþii în aceste zone în anul 2018, acestea vor þine cont de sumele aprobate prin legea bugetarã anualã cu titlul de
credite de angajament, aferente finanþãrii Programului Naþional de Dezvoltare Localã etapa a II-a 2014-2020”, aratã Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene. Astfel, în cele trei municipii din Valea Jiului se vor finanþa prin PNDL cinci obiective de investiþii. Municipiul Vulcan are trei proiecte ºi anume “Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Cartier Traian, municipiul Vulcan, judeþul
Hunedoara” – 2.196.620,86 lei, „Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Liceu – Centru Vechi, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 1.820.662,37 lei, “reabilitare strada Traian, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 1.597.395,52 lei. Municipalitatea de la Petroºani are un proiect de peste 6 mili-
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
oane de lei. Acesta prevede “Modernizare drum comunal DC Petroºani – Dâlja Micã – Dâlja Mare, mun. Petroºani, jud. Hunedoara” – 6.467.828,50 lei. ªi municipiul Lupeni are un proiect denumit “Modernizare strãzi, drumuri ºi trotuare din municipiul Lupeni” a cãrui valoare este de 6.526.034,55 lei. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Ianuarie 2018
CEH, studii “fãrã numãr”
omplexul Energetic C Hunedoara achiziþioneazã noi studii în vederea
divizãrii. Astfel de studii au mai fost achiziþionate în urmã cu vreo trei ani, atunci când statul a acordat un ajutor în vederea achiziþionãrii certificatelor de carbon. Astãzi, 9 ianuarie, este ultima zi în care se pot depune ofertele, iar CEH pune la bãtaie 290.000 de lei pentru întocmirea studiilor. “Servicii de audit financiar al situaþiilor financiare ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA întocmite pentru exerciþiile financiare aferente anilor 2017, 2018 ºi 2019 ºi servicii de audit financiar ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA întocmite în scop de reorganizare (divizare/fuziune)”, aratã anunþul. Comisia Europeanã a aprobat în primãvara anului 2015, acordarea unui ajutor de salvare Complexului
Energetic Hunedoara pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. Statul român, prin Ministerul de Finanþe a întârziat aprobarea ajutorului, astfel cã societatea energeticã deºi a achiziþionat cu întârziere certificatele de carbon, a primit ºi amendã, iar salvarea s-a transformat în restructurare. Cazul SA.41318-România, conform deciziei C(2015) 2652 final a Comisiei
Europene, CEH trebuia sã îºi divizeze activitatea minierã de cea energeticã. Potrivit art. 9, alin. 1, din OUG nr. 22/2015, “Ajutorul de stat individual pentru salvarea Societãþii nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi, pentru a putea demonstra cã acest ajutor de stat individual pentru salvare nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a societãþii se va separa legal de celelalte
activitãþi potrivit legislaþiei în materie. Dupã intrarea în vigoare a prezenþei ordonanþe de urgenþã, Societatea iniþiazã demersurile pentru a separa legal activitatea minierã ºi depune diligenþele pentru a atinge acest rezultat în cel mai scurt timp posibil, în termenul legal prevãzut de legislaþia în materie”. Demersurile pentru separarea activitãþii au fost demarate, însã acestea s-au împotmolit. “Având în vedere prevederile OUG nr. 22/2015, adunarea generalã extraordinarã a acþionarilor Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA (“CEH”) a aprobat, în data de 28.08.2015, declanºarea divizãrii societãþii prin desprinderea ºi transmiterea unei pãrþi din patrimoniu, corespunzãtor activitãþii miniere, cãtre o societate nou înfiinþatã, în schimbul repartizãrii cãtre acþionarii societãþii divizate de acþiuni la societatea nou înfiinþatã. În perioada septembrie-decembrie 2015 au fost angajate servicii de
Salarii majorate pentru angajaþii din MAI Î ncepând din luna februarie 2018, peste 28.000 de poliþiºti vor beneficia de majorãri salariale prin creºterea unor sporuri, potrivit unui comunicat de presã remis de MAI.
“Având în vedere resursele bugetului anului 2018, MAI va asigura o majorare a sporului pentru risc ºi suprasolicitare neuro-psihicã de la 5 % la 10%, începând cu 1 februarie 2018, dar ºi acordarea acestui spor pentru mai multe categorii de poliþiºti. Alþi poliþiºti din domeniul arest-transfer vor primi o indemnizaþie pentru pazã ºi supraveghere. De aceste creºteri vor beneficia peste 28.000 de poliþiºti. Dintre cei peste 28.000 de poliþiºti, fac parte, spre exemplu, poliþiºtii de la acþiuni speciale ºi poliþiºtii cu atribuþii pentru cercetarea la faþa locului: judiciariºti, criminaliºti, pirotehniºti, conductori câini, etc. În plus, începând cu anul 2018, se acordã o indemnizaþie pentru pazã ºi supraveghere de 5% pentru
poliþiºtii care asigurã paza, escortarea ºi supravegherea deþinuþilor, reþinuþilor, arestaþilor preventiv, pe timpul efectiv prestat în astfel de condiþii. Aceste majorãri vin pentru stimularea unor poliþiºti care desfãºoarã activitãþi deosebite ºi care sunt similare cu cele de poliþie judiciarã”, se aratã în comunicat. Conform strategiei MAI, pe mãsurã ce vor fi încadraþi mai mulþi poliþiºti în sistem se vor asigura resursele de personal necesare pentru asigurarea în bune condiþii a permanenþei serviciului poliþienesc. În anul 2017 au intrat în sistem 6.629 de oameni, în timp ce în anul 2018 vor intra în sistem peste 7.000 de oameni. De asemenea, MAI doreºte sã clarifice câteva aspecte de interes pentru angajaþi:
1. Începând cu luna ianuarie salariul minim de bazã minim brut este de 1.900 de lei, ceea ce presupune cã în MAI nu va exista un salariu de funcþie mai mic de 1.900 de lei. Spre exemplu, pentru cei mai proaspeþi angajaþi din M.A.I. – agenþi ºi subofiþeri care au terminat ºcoala în decembrie 2017, salariul de funcþie este peste 1.900 de lei iar venitul net ajunge în jur de 2.500-2.600 lei, fãrã a adãuga eventualele sporuri care ar putea proveni din munca în zilele libere sau de sãrbãtori. 2. Creºterile salariale generate de majorarea sporului pentru risc ºi suprasolicitare neuropsihicã de la 5% la 10% ºi acordarea indemnizaþiei pentru pazã ºi supraveghere de 5% vor intra în vigoare din luna februarie 2018 ºi se vor
regãsi în salariile din luna martie 2018. 3. Venitul salarial net nu va scãdea în 2018, ci va creºte cu pânã la 4-5% începând cu luna ianuarie 2018, pentru angajaþii care îºi vor desfãºura activitatea în aceleaºi condiþii de muncã. Singura excepþie o reprezintã cei care în ultimele 7 luni au beneficiat de majorarea pentru permanenþa la domiciliu. 4. În conformitate cu prevederile legale, la data de 31 decembrie 2017 a încetat aplicarea majorãrii pentru permanenþa la domiciliu, acordat numai pentru câteva luni ºi numai pentru aproximativ 8.000 de poliþiºti. Aceastã majorare de 40% se raporta la salariul de funcþie, diferit de la poliþist la poliþist, ºi la numãrul de ore individual aferent prezenþei la domiciliu. Aceastã
auditare, evaluare, consultant ºi asistenþã juridicã în vederea elaborãrii proiectului de divizare ºi au fost inventariate ºi evaluate bunurile, au fost întocmite ºi auditate situaþiile financiare în vederea divizãrii. Procesul de divizare a fost stopat datoritã faptului cã la data de 07.01.2016 s-a deschis procedura insolvenþei. Trebuie menþionat faptul cã în cursul anului 2016 CEH a intrat de douã ori în insolvenþã, la cererea sa (în datele de 07.01.2016, respectiv 23.06.2016) ºi a fost scoasã din insolvenþã prin deciziile instanþei tot de douã ori (în datele de 03.05.2016 ºi respectiv 08.11.2016). O a treia cerere de intrare în insolvenþã a fost depusã de societate în data de 29.11.2016 ºi respinsã de Tribunalul Hunedoara în data de 07.02.2017”, aratã un rãspuns al Ministerului Energiei. De-a lungul anilor, CEH a plãtit sume importante pentru diferite studii. Monika BACIU
mãsurã temporarã a fost cunoscutã de cãtre instituþiile publice din sistemul de apãrare, ordine publicã ºi securitate naþionalã ºi angajaþii acestora, dar ºi de organizaþiile sindicale. Prin creºterea unor sporuri, MAI are ca scop diminuarea efectului eliminãrii majorãrii pentru permanenþa la domiciliu, dar ºi promovarea ºi susþinerea muncii, apreciind cã în aplicarea acestei majorãri au existat situaþii care nu au rãspuns acestui scop. 5. În anul 2018, se va aplica în continuare plata majorãrii de 75% pentru orele lucrate în weekenduri sau sãrbãtori legale, menþinându-se ºi toate celelalte drepturi de echipament ºi
hranã. 6. Inclusiv în anul 2018, veniturile angajaþilor vor varia, ca ºi pânã acum, raportat la volumul ºi tipul de muncã prestat de angajat. Venitul lunar al angajaþilor MAI este compus dintr-o componentã fixã (solda de funcþie/salariul de funcþie, solda de grad/salariul gradului profesional deþinut, gradaþiile ºi, dupã caz, solda/salariul de comandã) ºi una variabilã aferentã drepturilor salariale corespunzãtoare condiþiilor de muncã în care se desfãºoarã activitatea profesionalã (muncã de noapte; muncã în repaus sãptãmânal; condiþii grele de muncã; etc.).
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Ianuarie 2018
Avram Iancu dã numele bazinului didactic din Petroºani B azinul de înot didactic din Petroºani va purta numele sportivului Avram Iancu. Decizia a fost luatã la sfârºitul lunii decembrie, în cadrul ºedinþei de Consiliu Local de la Petroºani. Performanþele sportive ale lui Avram Iancu sunt recunoscute ºi prin acest mod. Astfel, bazinul didactic din Petroºani va purta
numele de “Iancu Avram - Marius” „Iancu Avram – Marius a terminat la Sulina, cursa de 2860 de kilometri de înot pe Dunãre, devenind astfel primul om care a strãbãtut fluviul de la izvoare pânã la vãrsarea în Marea Neagrã fãrã obiecte ajutãtoare. Aproape trei luni au trecut de când Iancu Avram – Marius a pornit de la izvoarele ei, din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania),
spre Delta Dunãrii. La acest efort uriaº se adaugã ºi traversarea Canalului Mânecii, doar în slip ºi cascã, fãrã sã poarte costum de neopren, la capãtul unui efort extraordinar. Este primul român care traverseazã canalul fãrã costum de neopren”, aratã documentele aprobate de consilierii locali de la Petroºani. Acestea sunt motivele care au stat la baza deciziei Consiliului Local al municipiului
Petroºani. “Iancu Avram – Marius este autorul unei performanþe care a fost omologatã internaþional. El ºi-a dorit neapãrat sã atragã atenþia românilor în campania de strângere de fonduri pentru achiziþia operei
lui Constantin Brâncuºi, “Cuminþenia pãmântului”. Iatã de ce, având în vedere contribuþia pe care domnul Iancu Avram – Marius a avut-o la promovarea sportului ºi imaginii municipiului Petroºani pe plan
internaþional, naþional ºi implicit a celui local, propun Consiliului Local ca bazinul didactic de înot din Petroºani sã se numeascã Bazinul Didactic “Iancu Avram – Marius””, mai aratã documentele. În cadrul ºedinþei au existat nelãmuriri în ceea ce priveºte denumirea de “Iancu Avram – Marius”. Consilierii locali ar fi vrut ca bazinul sã se numeascã “Avram Iancu”, însã comisiile de specialitate de la Prefecturã au stabilit cã numele trebuie sã fie precum cel din actul de identitate. Monika BACIU
Examene pentru Suspecþii Vacanþele elevilor, permis ºi sâmbãtã de jaf nu scapã exploatate turistic la D de arest Vulcan C V at fiind numãrul mare de înscriºi la proba de traseu pentru obþinerea permisul auto, instituþia Prefectului judeþului Hunedoara a programat o sesiune de examinare ºi pentru sâmbãtã.
Potrivit unui comunicat remis presei, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor Hunedoara anunþã cã pentru recuperarea întârzierilor ºi soluþionarea numãrului mare de solicitãri, sâmbãtã, 13 ianuarie 2018, se va organiza o comisie de examinare pentru proba de traseu pentru obþinerea permisului auto. Candidaþii care doresc sã se reprogrameze sunt rugaþi sã se prezinte cu dosarul la sediul serviciului începând de marþi, 09.01.2018, (între orele 08.00 - 16.00). Programãrile se vor efectua în limita locurilor disponibile. Este pentru a doua oarã când acest serviciu face programãri pentru examinare ºi în week-end, pentru cã numãrul celor care au trecut de testul scris este mare. Noua metodologie implicã o perioadã mai mare de examinare pe traseu a candidaþilor, aºa încât pot fi testaþi un numãr mai mic de candidaþi. Programãrile se fac ºi în termen de douã luni de la data la care a fost trecut testul scris. Diana MITRACHE
ei doi tineri din Valea Jiului, implicaþi în mai multe jafuri armate, rãmân în arest preventiv au decis judecãtorii.
Minea Daniel ºi Stroe Laurenþiu sunt judecaþi pentru complicitate, tentativã ºi tâlhãrie calificatã dupã ce au pus la cale un plan de a face rost de bani uºor. Cei doi indivizi au þintit cluburile unde sunt jocuri de noroc ºi le-au atacat cu ajutorul unui pistol de jucãrie ori a unui cuþit. Minea ºi Stroe au reuºit sã jefuiascã un cazinou din centrul Petroºaniului, de unde au plecat cu 30 de mii de lei. Reuºita le-a dat încredere ºi au mai încercat sã dea lovitura ºi în Oradea, douã cluburi fiind þintite de grupare. În ambele cazuri, angajatele cluburilor au acþionat butonul de panicã ºi suspecþii au fugit înainte de a pune mâna pe banii din încasãri. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani le-a prelungit mandatele de arestare chiar dacã cei doi au cerut sã fie plasaþi în arest la domiciliu ori control judiciar pe durata procesului. Maximilian GÂNJU
acanþele de iarnã ale elevilor sunt exploatate din punct de vedere turistic, la Vulcan. Acolo, autoritãþile locale încearcã sã promoveze staþiunea montanã ºi mizeazã pe cei mici, dar avantaje au ºi adulþii.
Astfel, turiºtii au la dispoziþie un apress-ski, iar teleschiul funcþioneazã gratuit pe perioada vacanþei elevilor. “Administraþia localã împreunã cu S.C. Pregoterm, facem tot posibilul sã activãm zona turisticã din Vulcan. Program Apress Ski - zilnic 10-16; Program telegondolã pentru public 9:30-16:30; Tarif telegondolã 10 lei dus-întors; Teleschiul funcþioneazã gratis pe perioada vacanþei elevilor”,
spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În Pasul Vâlcan existã o pârtie de schi, de câteva sute de metri. Totodatã, copiii se pot da cu sãniile. La Vulcan, un drum cu telegondola dus-întors costã numai 10 lei. La sfârºitul anului trecut, autoritãþile locale au încercat sã concesioneze întreg ansamblul turistic din staþiune, însã la licitaþie nu s-a prezentat niciun ofertant, astfel cã procedura a fost reluatã. Monika BACIU
Directorul general al Apa Serv Valea Jiului va primi aceeaºi leafã ca în 2017
O
serie de informaþii vehiculate în spaþiul public arãtau cã directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, beneficiazã de o majorare salarialã substanþialã din acest an. Numai cã, Avram spune cã informaþia este eronatã, iar leafa pe care o primeºte în 2018 nu este mai mare faþã de cea încasatã lunar în anul 2017. ”Este vorba de confuzie,
de neatenþie din partea celor care au scris, nu ºtiu ºi nu mã pronunþ. Cert este cã salariul meu net nu s-a majorat ºi puteam fi întrebat
de acest lucru. Nu am nimic de ascuns ºi când mi se va majora salariul o sã spun public. Voi face public cât câºtig ca ºi pânã acum. Da,
este adevãrat cã s-a majorat cu contribuþiile pe care le plãtesc eu, conform legii, ca la toatã lumea. În mânã voi primi aceeaºi bani ca ºi anul trecut. Vreau sã vã reamintesc cã eu am pus toate salariile conducerii Apa Serv Valea Jiului la vedere imediat dupã ce am preluat societatea ”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Pe de altã parte, Avram spune cã va exista o majorare salarialã pentru angajaþii societãþii ºi în afara celei
legate de trecerea contribuþiilor de la angajator la angajat. ”Vom avea creºteri salariale pentru angajaþi, societatea a mers bine ºi munca trebuie rãsplãtitã. Oamenii au tras din greu sã avem rezultate. Aceastã majorare nu o putem anunþa acum dat fiind faptul cã trebuie întocmit ºi aprobat bugetul”, a mai spus sursa citatã. Apa Serv Valea Jiului a încheiat anul 2017 pe profit. Maximilian GÂNJU