Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1488
Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Ianuarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Liderii PSD cer convocarea CEx
Au încasat ilegal aproape 200.000 de lei
Organizaþia din Hunedoara în tabãra pro Dragnea
Nouã angajaþi ai Primãriei Petrila sunt buni de platã
S
oarta premierului Mihai Tudose se decide astãzi. Pentru data de 15 ianuarie a fost convocat Comitetul Executiv al PSD. Liderii PSD din teritoriu au solicitat convocarea CEx care sã tranºeze conflictul dintre premierul Mihai Tudose ºi preºedintele partidului, Liviu Dragnea. Printre liderii PSD care au solicitat o ºedinþã de urgenþã se numãrã ºi cei din Hunedoara. “Având în vedere discuþiile apãrute în spaþiul public cu privire la situa-
þia actualã, tensionatã din guvern, Organizaþia Judeþeana a PSD Hunedoara, vã solicitã sã luaþi în considerare convocarea unui CEx de urgenþã, luni sau marþi. Existã o îngrijorare în rândul primarilor ºi a membrilor de partid”, aratã o informare a PSD Hunedoara, semnatã de preºedintele organizaþiei judeþene Laurenþiu Nistor. Potrivit informaþiilor, premierul României, Mihai Tudose este convocat în faþa conducerii PSD, luni, la ora 14.00 Monika BACIU
N
ouã angajaþi ai Primãriei Petrila sunt buni de platã, dupã ce în urma unui control al Curþii de Conturi s-a constatat faptul cã în perioada aprilie 2016 – mai 2017, aceºtia au încasat ilegal circa 200.000 de lei. Acum, autoritãþile locale trebuie sã recupereze banii acordaþi ilegal salariaþilor. Angajaþii au fost plãtiþi suplimentar deºi nu mai lucrau la proiecte cu finanþare europeanã. >>> PAGINA A 3-A
Elevii ºi preºcolarii se întorc la ºcoalã levii ºi E preºcolarii se întorc la ºcoalã luni, dupã vacanþa de iarnã. Urmãtoarea vacanþã - intersemestrialã - va fi între 3 ºi 11 februarie 2018. Acest an ºcolar însumeazã 176 de zile lucrãtoare (35 de sãptãmâni). Primul semestru se va încheia în 2 februarie 2018, iar semestrul al II-lea va începe
în 12 februarie ºi se va încheia în 15 iunie. În prima zi de ºcoalã din semestrul al II-lea este programatã ºi prima sesiune a examenului naþional de Bacalaureat 2018 va începe luni, 12 februarie 2018, cu proba de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã (proba A). Conform calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua în
data de 13 februarie ºi va fi urmatã de evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã (14 - 15 februarie). În zilele de 16, 19 ºi 20 februarie este programatã evaluarea competenþelor digitale (proba D), iar în perioada 21-22 februarie se va desfãºura evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã (proba C).
Prima probã scrisã - Limba si literatura românã - Ea) - va avea loc în data de 25 iunie. Proba la Limba si literatura maternã Eb) este programatã în 26 iunie, iar proba Ec) - proba obligatorie a profilului în data de 27 iunie. Ultima probã scrisã - la alegere a profilului ºi specializãrii - proba Ed) - se va desfãºura în data de 28 iunie. Afiºarea primelor rezultate are ca ter-
men data de 4 iulie (pânã la ora 12:00) ºi e urmatã de depunerea contestaþiilor (orele 12:00 16:00). Între 5 ºi 8 iulie vor fi soluþionate contestaþiile, în timp ce afiºarea rezultatelor finale este prevãzutã
pentru data de 9 iulie. Înscrierile pentru susþinerea examenului în prima sesiune se fac în sãptãmâna 29 ianuarie - 2 februarie 2018. Cursurile pentru clasele a XII-a ºi a XIII-a se încheie vineri, 25 mai.
2 Actualitate
Eveniment de excepþie dedicat asistenþei sociale I
niþiatorul acestei acþiuni, profesorul universitar Doru Buzducea, preºedintele Colegiului Naþional al Asistenþilor Sociali din România, urmãreºte sã recâºtige demnitatea profesiei de asistent social. Campania nu se rezumã doar la atât ºi atrage atenþia ºi asupra nevoii de asistenþi sociali în Romania. Evenimentul are loc la mijlocul lunii viitoare. ”Capitala” Vãii Jiului n-a fost aleasã întâmplãtor de iniþiatorul campaniei. Regiunea monoindustrialã a judeþului Hunedoara are mare nevoie de asistenþã socialã. ”Un eveniment emoþionant pregãtim la Hunedoara, la Teatrul Vechi din Petroºani. Doamna Felicia Andrioni, preºedinta acetor þinuturi fermecãtoare a mobilizat o întreagã armatã judeþeanã: asistenþi sociali, oficiali, jurnaliºti, universitari, societatea civilã, artiºti, fotografi, iar surprizele continuã. Un eveniment pregãtit cu suflet ºi cu multã pasiune ºi devotament faþã de profesia de asistent social. Prin campania ce o desfãºurãm la ora actualã, prin Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România, dorim sã redãm demnitatea asistentului social iar asistenþei sociale gloria ºi splendorile pe care le meritã aceastã nobilã profesie. Sã creºtem prestigiul statutului nostru profesional, sã aducem în atenþia autoritãþilor centrale valoarea profesiei ºi sã conectãm emoþional comunitãþile locale la nevoile comunitãþii noastre”, explicã Doru Buzducea Preºedintele Colegiului Naþional
al Asistenþilor Sociali din România (CNASR), Decan al Facultãþii de Sociologie ºi Asistenþã Socialã, Universitatea din Bucureºti ºi promotor al Campaniei „România se ridicã în picioare pentru asistenþa socialã”! De altfel, Petroºaniul a mai organizat acþiuni dedicate acestui domeniu important. În anul 2016, asistenþii sociali, dar ºi organizaþiile care sunt specializate în acest domeniu au dezbãtut problema socialã la o acþiune organizatã de Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România. Acþiunea s-a derulat sub egida ”Direcþii strategice în domeniul asistenþei sociale contemporane ºi proiecte inovative comunitare”. Doru Buzducea - Preºedintele Colegiului Naþional al Asistenþilor Sociali din România (CNASR), Decan al Facultãþii de Sociologie ºi Asistenþã Socialã, Universitatea din Bucureºti ºi promotor al Campaniei „România se ridicã în picioare pentru asistenþa socialã” explicã ce se urmãreºte prin acþiunea
- ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanþele publice locale aduce la cunoºtinþã publicã definitivarea Proiectului de buget pe anul 2018. Proiectul de buget pe anul 2018 ºi Lista obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2018 se aflã afiºat la sediul Primãriei municipiului ºi pe site-ul oficial. Propuneri , sugestii, opinii cu valoare de recomandare cu privire la Proiectul de buget pe anul 2018 ºi
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
U
rmeazã Þara Haþegului ºi Hunedoara ”Mã bucur mult cã ajungem în Þinutul Hunedoarei, þinutul ce adãposteºte douã capitale antice, în strãvechea vatrã europeanã unde întâlnim cetãþi ºi castele medievale, biserici de piatrã, fosile de dinozauri ºi câte ºi mai câte. O zonã etnograficã fermecãtoare ºi cu greutate: Þara Zarandului - Þinutul Pãdurenilor - Þara Haþegului. Un judeþ bine strãjuit de lanþuri muntoase, situat la graniþa Ardealului cu Banat ºi Oltenia. Ca sã vã dezvãluim ºi un secret, ne-am gândit ca urmãtorul eveniment de la dumneavoastrã din judeþ sã-l organizãm la Castelul Corvinilor, asistenþa socialã ºi
a Listei obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2018 pot fi depuse în scris la sediul Primãriei municipiului Vulcan , transmise prin fax la numãrul 0254-571910 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de email: primvulcan@yahoo.com pânã în data de 25.01.2018. În data de 25.01.2018 ora 11,00 în sala de ºedinþe a Primãriei municipiului Vulcan va avea loc o întâlnire în care se va dezbate public proiectul de buget pe anul 2018. Primarul municipiului Vulcan Vulcan Ing. GHEORGHE ILE
Director:
z
derulatã în judeþul Hunedoara. ”Mulþumesc pentru oportunitatea de a transmite prietenilor hunedoreni câteva gânduri despre campania noastrã care pe data de 15 februarie poposeºte ºi la Petroºani. O asemenea campanie de promovare ºi valorizare a profesiei de asistent social era aºteptatã ºi doritã de cãtre comunitatea asistenþilor sociali din þarã, dar ºi de cãtre societatea civilã, de cãtre oficialitãþi ºi jurnaliºti, datã fiind atenþia de care ne bucurãm ºi entuziasmul de care avem parte peste tot pe unde trecem în acest periplu naþional. Ne dorim o reînviere a spiritului de breaslã în rândul comunitãþii noastre profesionale, ne dorim sã redãm demnitatea asistentului social iar asistenþei sociale gloria ºi splendorile de care se bucurã aceastã nobilã profesie. La evenimentele noastre, la care participã toþi prietenii ºi susþinãtorii profesiei de asistent social, aducem în discuþie, pe lângã momentele de celebrare a profesiei ºi dificultãþile pe care le întâmpinã
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Ianuarie 2018 colegii mei asistenþi sociali ºi chiar limitele actualului sistem naþional de asistenþã socialã ce nu mai corespunde realitãþilor sociale, aºa cum este al acum ºi cum a fost proiectat imediat dupã ’90. Tocmai de aceea, prezentarea colegului meu Cristian Roºu, vicepreºedintele CNASR, poartã denumirea de versiunea 2.0 a viitorului sistem naþional de asistenþã socialã, adicã acel sistem de asistenþã socialã dorit de cãtre profesioniºti ºi adaptat nevoilor comunitãþilor locale. Ne dorim ca astfel respectul faþã de statutul nostru profesional sã creascã, iar asistentul social sã deþinã un rol central în viitorul sistem naþional de asistenþã socialã”.
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
asistenþii sociali meritã astfel de sclipiri profesionale întrucât sunt profesioniºtii care poartã în structura fiinþei lor durerile ºi suferinþele poporului român”, mai explicã iniþiatorul campaniei. Profesorul universitar Doru Buzducea - promotor al Campaniei „România se ridicã în picioare pentru asistenþa socialã” va ajunge în toate capitalele judeþene sau cele mai importante oraºe din þarã ca Alba Iulia, Cluj, Mureº, Baia Mare, Bistriþa Nãsãud, Brãila, Slatina, Cãlãraºi, Braºov, Iaºi ºi tot aºa ”pânã ce întreaga hartã a þãrii va fi cuprinsã de entuziasmul ºi spiritul asistenþilor sociali. Pânã ce Visul nostru comun se va realiza, acela ca asistenþa socialã sã fie promovatã ºi valorizatã la nivel naþional”. Maximilian GÂNJU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Ianuarie 2018
Au încasat ilegal aproape 200.000 de lei
Nouã angajaþi ai Primãriei Petrila sunt buni de platã N
ouã angajaþi ai Primãriei Petrila sunt buni de platã, dupã ce în urma unui control al Curþii de Conturi s-a constatat faptul cã în perioada aprilie 2016 – mai 2017, aceºtia au încasat ilegal circa 200.000 de lei. Acum, autoritãþile locale trebuie sã recupereze banii acordaþi ilegal salariaþilor. Angajaþii au fost plãtiþi suplimentar deºi nu mai lucrau la proiecte cu finanþare europeanã. “În perioada aprilie 2016 – mai 2017, s-au acordat salarii majorate cu un numãr mai mare de clase de salarizare decât cel prevãzut în normele legale, la un numãr de 9 persoane, în anul 2016 ºi 10 persoane, în anul 2017, pentru participarea la realizarea proiectului “Reabilitare ºi modernizare strãzi în oraºul Petrila”, proiect din cadrul subprogramului “regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor”. Proiectul menþionat a fost finanþat din bugetul de stat prin MDRAP, ºi nu din fonduri comunitare nerambursabile postaderare. Astfel, cheltuielile cu
salariile, ºi contribuþiile sociale aferente acestora, sus menþionate reprezintã cheltuieli nelegale”, aratã un raport al Curþii de Conturi. În trecut, aceleaºi persoane au desfãºurat activitãþi pe proiecte finanþate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, air clasa de salarizare le-a fost majoratã. De aici a pornit confuzia. Odatã finalizate proiectele, angajaþii trebuiau sã revinã la vechile salarii, însã acest lucru nu s-a întâmplat. “În perioada 2014 – 2016 entitatea a derulat douã programe de investiþii cu finanþare din fonduri comunitare nerambursabile postaderare dupã cum urmeazã:
Modernizare strãzi ºi parcãri în zona cap linie Petrila ºi Modernizarea cabinetelor de specialitate ambulatorii din cadrul Centrului de Sãnãtate multifuncþional Petrila. Cele douã proiecte au avut termen de finalizate 31.12.2015. În lunã martie 2016 au fost încasate ultimele sume pe cele douã programe, lunã
Femeia este cercetatã pentru înºelãciune ºi pe numele ei a fost emis un mandat de arestare preventivã. Matei Maria, de 29 de ani, prin apãrãtorul din
oficiu, a cerut sã fie cercetatã în arestul la domiciliu sãu control judiciar. ”Faptele – douã tentative de înºelãciune ºi o infracþiune consumatã – au fost comise în noaptea de
efectuat plãþi nelegale estimate în sumã de 191.848 lei”. Administraþia localã de la Petrila are termen pânã
în luna iunie sã recupereze sumele plãtite ilegal angajaþilor. Monika BACIU
inalizate echipele de cipal de credite, prin care sunt nom prin i rulu nato ordo iilor oziþ disp ea Din verificar majorare a salariilor membrilor care se stabilesc numãrul de clase de prin re luna iilor oziþ disp a ºI ect proi agerul de proiect) au fost conratului ºI a pontajului întocmite de man echipelor de proiecte (date în baza refe state urmãtoarele: bri în echipele de proiect, ecte a fost respectat numãrul de mem - în perioada derulãrii celor douã proi þare a celor douã proiecte nominalizate ºI în contractele de finan respective 8 persoane (…), persoane numãr mai mare de clase de un dat salarii majorate cu acor s-au 7, 201 mai – 6 201 lie apri - în perioada , în anul 2016 ºi 10 persoane, în anul ele legale, la un numãr de 9 persoane norm în ãzut prev cel t decâ re riza sala zare strãzi în oraºul Petrila”, proiect ea proiectului “Reabilitare ºI moderni l menþionat a fost finanþat 2017, pentru participarea la realizar ”. a municipiilor ºI oraºelor Proiectu nã urba area ener “reg lui amu rogr din cadrul subp ile postaderare. Astfel, cheltuielile din fonduri comunitare nerambursab nu ºi , RAP MD prin stat de tul buge din tã cheltuieli nelegale ente acestora, sus menþionate reprezin cu salariile, ºI contribuþiile sociale afer
Arestatã pentru înºelãciune prin metoda ”accidentul” F emeia a reuºit sã pãgubeascã o pensionarã ºi ºi-a mai încercat norocul în cel puþin douã cazuri. Le spunea victimelor cã rudele lor au suferit un accident rutier extrem de grav ºi trebuie sã-i dea o sumã de bani pentru a le ajuta.
de la care cele douã echipe de proiect nu mai beneficiazã de majorarea salariilor conform prevederilor art. 34 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice”, mai aratã raportul. Potrivit Curþii de Conturi, “rezultã cã în cei doi ani, entitatea a
03/04.01.2018, pe raza municipiului Deva. Din fericire, douã dintre persoanele cãrora li s-au solicitat telefonic sume de bani au fost vigilente ºi au apelat la timp la sprijinul Poliþiei, dându-ºi seama cã ar
putea deveni victime ale unor infracþiuni de înºelãciune. Nu la fel de vigilentã a fost, însã, o femeie în vârstã de 64 de ani, din municipiul Deva. Aceasta, la data de 03.01.2018, i-a dat tinerei identificate de poliþiºti 1.500 de euro ºi 3.000 de lei, dupã ce a fost apelatã de persoane neidentificate, care, sub pretextul cã fiul acesteia a fost implicat într-un eveniment rutier, i-au solicitat sumele respective de bani”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
A intrat în vizorul poliþiºtilor n adolescent este U cercetat penal pentru conducere fãrã permis. Tânãrul s-a dat singur de gol. ”În timp ce efectuau activitãþi de supraveghere ºi control al traficului rutier pe raza municipiul Petroºani, poliþiºtii au observat un autoturism care era oprit neregulamentar. În urma controlului efectuat, poliþiºtii au stabilit faptul cã autoturismul a fost
condus de un minor în vârstã de 17 ani, din municipiul Petroºani, care nu deþine permis de conducere”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Adolescentul riscã o condamnare la închisoare dacã va fi gãsit vinovat de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fãrã a avea permis de conducere. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
CEH aflã marþi dacã intrã în insolvenþã omplexul Energetic C Hunedoara ar putea intra, din nou, sãptãmâna aceasta în
insolvenþã. În data de 16 ianuarie 2018, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este un nou termen în procesul pe care Sindicatul „Noroc Bun” l-a intentat ºi care cere insolvenþa celui mai mare angajator din judeþul Hunedoara. Conducerea CEH a cerut intrarea în insolvenþã, procesul fiind pe rol, în prezent suspendat pânã la soluþionarea cererii de intervenþie a Sindicatului „Noroc Bun”. Anul trecut, CEH a intrat în mai multe rânduri, în procesul de insolvenþã, pe motiv cã acest fapt era singura soluþie pentru evitarea falimentului societãþii. Acum, sindicaliºtii spun cã sperã sã nu mai intre în insolvenþã,
dar ºi-au luat ºi mãsuri preventive. „Eu sper sã nu se ajungã la aceastã reintrare în insolvenþã. Vreau sã ºtiþi cã noi, prin negocierea Contractului Colectiv de Muncã, din punct de vedere al securizãrii drepturilor oamenilor, am introdus mare pare din drepturile negociate în contractele individuale de muncã.
Asta înseamnã cã, în momentul intrãrii în insolvenþã, dacã se va întâmpla asta ºi se va alege varianta denunþãrii CCM, oamenii vor avea drepturile asigurate. Dar, în ceea ce priveºte modul de desfãºurare al activitãþii, vom vedea abia atunci dacã se va ajunge, care vor fi problemele cu care ne vom confrunta.
Minerii cer insistent 100 de stâlpi ºi un transportor M ai multe investiþii ºi la Lupeni ºi la Livezeni sunt acum în impas, iar minerii cer insistent sã primeascã necesarul de stâlpi hidraulici.
Asta, chiar dacã ministrul Energiei a promis de luni bune cã va rezolva imediat problema aprovizionãrii. O delegaþie a minerilor din CEH se afla, la finele sãptãmânii trecute, la unica fabricã de piese din România, ca sã aducã un transportor necesar la mina Livezeni. „Avem o problemã legatã de stâlpii hidraulici. La Lupeni se lucreazã la punerea în funcþiune a abatajului pe noul aliniament, mai este nevoie de 100 de stâlpi, care nici acum
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Ianuarie 2018
nu au fost aduºi. Din discuþiile cu conducerea CEH, am aflat cã aceºtia vor ajunge la timp. Mai avem însã o mare problemã în ceea ce priveºte investiþiile de la Livezeni, mult întârziate. Transportorul de pe abataj lipseºte ºi chiar vineri conducerea CEH s-a aflat la Satu Mare pentru a discuta cu cei de la Unio Satu Mare sã îi convingã sã facã acel transportor, ei fiind unica firma ce fabricã astfel de transportoare”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Din pãcate, este nevoie de astfel de practici, pentru cã acest utilaj necesar în subteran
Oricum, aceste intrãri ºi ieºiri repetate ne-au adus nouã mari deservicii. Vã dau un exemplu. Nu avem acel transportor de la Unio Satu Mare, pentru cã firma nu a participat la licitaþie, pentru cã nu au fost plãtiþi la timp, pe perioada în care noi eram în insolvenþã”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Acesta este al treilea an în care Complexul Energetic Hunedoara ar putea sã intre în insolvenþã. Prima datã, declanºarea procedurii insolvenþei a avut loc la Tribunalul Hunedoara, în data de 7 ianuarie 2016. Sentinþa a fost ata-
Diana MITRACHE
din þarã, ºi-a planificat investiþii de 665 milioane lei în acest an, fiind cea mai mare sumã investitã în ultimii trei ani la nivelul companiei, spune directorul general al companiei, Sorin Boza. „Din suma totalã de 665 milioane lei, cea mai mare parte va fi alocatã pentru reparaþia capitalã a grupului 5 de la Rovinari, dar ºi în investiþii de mediu, iar 160 milioane lei vor fi investite în activitatea minierã de suprafaþã”, a spus Boza. El afirmã cã 2017 a reprezentat un record la capi-
tolul investiþii, deoarece s-a cheltuit un procent de 75% din investiþii, cel mai mare procent în ultimii cinci ani. Lucrãrile de investiþii realizate în cadrul CE Oltenia în anul 2017 au depãºit suma de 400 milioane lei. CE Oltenia estimeazã totodatã pentru anul trecut un profit brut de 186,4 milioane lei, dupã trei ani consecutivi de pierderi. Producãtorul de energie preconizeazã venituri totale de 4,3 miliarde lei în 2017, în creºtere cu 15% faþã de bugetul aprobat, respectiv cu suma de 563,77 milioane lei, aratã proiecþia privind bugetul de venituri ºi cheltuieli rectificat pe anul 2017.
Ministerul Energiei riscã o amendã de pânã la 700 de lei M inisterul Energiei continuã sã ignore instanþele de judecatã. Nici la a patra solicitare a Curþii de Apel Craiova, ministerul nu a rãspuns în ceea ce priveºte dosarul fostului membru al Consiliului de Administraþie al CEH, Ringo Dãmureanu. “Se revine cu adresã cãtre pârâtul Ministerul Energiei, cu menþiunea cã, în cazul în care, pânã la termenul din 08.02.2018, nu se va
„Preºul” – aplauze, hohote de râs ºi glume vechi ºi noi
u sala plinã de spectatori ºi mult antren, actorii de la C Petroºani au revenit în forþã, cu o comedie jucatã în premierã, care a stârnit aplauze ºi râsete pe tot parcursul ei.
Am gãsit-o pe Oana Liciu Gogu în postura femeii de serviciu, de la orice scarã de bloc din România, atentã la discuþiile de dupã uºa fiecãrui vecin. pe Mihai Sima, un adevãrat vecin, cu aere de ºef ºi foarte complexat. Pe Mihai Alexandru, l-am gãsit în rolul cocalarului perfect (ºi apropo’: lanþul de aur ºi treningul asortat cu pantofii, când sclipicioºi, când albi cu bot ascuþit, au fãcut deliciul fiecãrei prezenþe scenice), alãturi de soþia sa, de data aceasta Izabela Badovics – acel personaj mereu prezent la geam, cu mulþi copii
ºi o viaþã dezorganizatã. Corina ºi Adelin au jucat rolurile intelectualilor, iar Daniel Cergã al veºnicului asigurator, pe care sigur l-aþi vãzut la bloc ºi nu o datã. De altfel, Oana Liciu Gogu chiar a zis cã s-a inspirat mult de la blocul ei, aºa cum ºi Mihai Sima a fãcut, ei fiind vecini de cartier.
Dar sigur, dincolo de râs ºi voie bunã, am gãsit tipologiile vecinilor noºtri, unul mai atent la ce face celãlalt. A sosit ºi Sergiu Fârte, în rolul unui italian, deloc bine vãzut în cartier ºi chiar primit cu ostilitate, iar una peste alta, am gãsit vecinii noºtri de bloc, cu problemele cotidiene, mereu puºi pe
Complexul Energetic Oltenia planificã investiþii de ªomerii din Vale vor sã lucreze 665 milioane lei în acest an la fabrica de biciclete omplexul Energetic Oltenia, unul din cei mai C mari producãtori de energie
nu a fost livrat celor de la CEH nici anul trecut, din cauza ieºirilor repetate de insolvenþã ºi a intrãrilor succesive. Furnizorii se tem cã nu vor fi plãtiþi, iar minerii nu pot înainta în frontul de lucru. Asta, în condiþiile în care, la fiecare vizitã de anul trecut, ºi la Lupeni ºi la Uricani, ministrul Energiei Toma Petcu a spus cã nu se va uita la bani ºi va face tot posibilul ca minerilor din Valea Jiului sã nu le lipseascã nimic. Diana MITRACHE
catã, iar Curtea de Apel Alba Iulia a decis anularea insolvenþei societãþii energetice. În acelaºi an, în data de 23 iunie, Complexul Energetic a reintrat în insolvenþã, tot printr-o decizie a Tribunalului Hunedoara. La fel ca prima datã, soluþia a fost contestatã, iar în data de 8 noiembrie, aceeaºi Curte de Apel Alba Iulia decide, din nou, ieºirea din insolvenþã a mamutului energetic. Din luna decembrie a anului 2016 pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia se judecã apelul Complexului Energetic. Au fost depuse cereri de intervenþie, unele dintre ele fiind respinse, altele admise. Acum, CEH mai aºteaptã, încã o datã sã intre în insolvenþã, fiind la mâna justiþiei.
conforma, se va aplica sancþiunea amendãrii judiciare, potrivit art.187 al.(1)pct.2, lit.g) C.pr.civ.”, aratã soluþia de la finalul sãptãmânii trecute. Pânã în data de 8 februarie, ministerul ar trebui sã rãspundã instanþei de judecatã. Potrivit Codului de Procedurã Civilã, Ministerul Energiei riscã o amendã judiciarã cuprinsã între 50 ºi 700 de lei pentru “refuzul sau omisiunea unei autoritãþi ori a altei persoane de a comunica, din motive imputabile ei, la cererea
instanþei ºi la termenul fixat în acest scop, datele care rezultã din actele ºi evidenþele ei”. În dosarul dintre Ringo Dãmureanu, fost membru al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara ºi Ministerul Energiei, Curtea de Apel Craiova a trimis adrese cãtre pârâþi încã din luna octombrie. Ringo Dãmureanu a fost revocat din Consiliul de Administraþie al CEH în data de 3 mai. În locul acestuia fusese numit la acel moment Alexandru
Z
eci de ºomeri din mai toate oraºele Vãii Jiului au venit la Petroºani, vineri, la întâlnirea cu angajatorii chinezi ai firmei de biciclete de la Sântuhalm. Cei mai mulþi nu au vãzut o problemã în a face naveta zilnic ºi s-au arãtat dornici sã îºi gãseascã un job. Asta, chiar dacã fabrica este la 100 de km distanþã de casã. „Sunt foarte interesat, pentru cã nu am loc de muncã. Cred cã e ok, chiar dacã fac naveta. Am calificare în construcþii, dar
încerc ºi aici. Dacã e un job acceptabil, fac ºi naveta”, a spus unul dintre ºomerii care a venit sã discute cu angajatorii firmei. ”Este binevenit în Valea Jiului un suflu nouã, cã numai locuri de muncã prost plãtite au ajuns la bursã. Acum, sã vãd ºi de salariu ce spun, ori despre deplasãrile spre locul de muncã, pentru cã avem ºi noi familii ºi sã vãd ce oferã. Dar am plecat convins cã, dacã 1.900 de lei e minimul pe economie, eu zic cã puþin mai mult dacã ne oferã, accept slujba. Nu e bine cã facem naveta, dar dacã ne
Cum se poate revitaliza turismul în Pasul Vâlcan? V
iceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu, s-a întâlnit cu mai mulþi cetãþeni, doritori sã ofere sfaturi ºi idei în ceea ce priveºte revitalizarea zonei turistice Pasul Vâlcan.
Prepeliþa. La rândul sãu ºi acesta a fost revocat din calitatea de membru al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU
oferã ei transportul, e de bine”, a spus un alt bãrbat care a vrut sã se angajeze. ”Este un lucru binevenit, pentru cã eu sunt din Lupeni ºi, deocamdatã lucrez la Arad la o fabricã de cablaje, dar sunt dispus sã vin în Valea Jiului sã stau cu familia, mai aproape de casã. Nici Deva nu e acasã, dar e mai bun ca Arad, pentru cã la Lupeni nu avem unde sã lucrãm”, a adãugat un alt bãrbat, care nu era ºomer, dar care vrea sã lucreze mai aproape de casã. Angajatorii au selectat
Autoritãþile locale au deschis ºi un apres-ski în staþiunea montanã pentru a veni în sprijinul celor care aleg sã petreacã câteva ore la aer. “Am fost în Pasul Vâlcan unde m-am întâlnit cu câþiva iubitori ai muntelui din Vulcan. Am fãcut împreunã o drumeþie prin staþiune, am schimbat impresii, iar la final am bãut un ceai la apreschiul deschis lângã telegondola. O zi minunatã de
care s-au bucurat ºi copiii aflaþi în vacanþã ºi care au preferat sãniuºul în locul calculatorului. O zonã extraordinar de primitoare pe care o recomand tuturor”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.
îmbogãþire. Nicolae Vicol, în rolul unui avocat ºi Alexandru Cazan, un vânãtor de instantanee, au fost ºi ei la înãlþime, toatã seara rupând aplauze din public. Toate s-au întâmplat pe Strada Dorului, în faþa unui bloc, cu mult zgomot, râsete ºi aplauze cât cuprinde, de unde nu a lipsit Oana Criºan, în rolul unei domniºoare uºuratice, care destabilizeazã puþin situaþia conjugalã a celor de la bloc. „Preºul” a fost prima piesã care s-a jucat în 2018, în premierã la Petroºani, pe scena Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu, cu casa închisã. Radu Botar, regizorul piesei, ne-a atras atenþia, încã de la repetiþia generalã, cã piesa, dincolo de hohotele de râs, este un semnal de alarmã cu privire la
48 dintre ºomerii care au venit la bursa ce a fost organizatã vineri la sediul Agenþiei de Ocupare a Forþei de Muncã de la Petroºani. Mai mult ei spun cã vor reveni pentru o nouã preselecþie. „Am ales Valea Jiului pentru cã oamenii de aici au nevoie de un loc de muncã. Noi putem sã oferim salarii motivante,
Mai multe spaþii din zona turisticã Pasul Vâlcan au fost scoase la licitaþie. Încã de acum douã sãptãmâni, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, anunþa cã administraþia localã a realizat un pachet pentru a fi scos la licitaþie. Edilii sperã ca în acest fel sã trezeascã interesul unui investitor care sã vinã sã deruleze activitãþi în cea mai nouã staþiune a Vãii Jiului. Monika BACIU
degradarea moralã a societãþii. „Este o comedie amarã, jucatã de o trupã absolut remarcabilã, actori foarte frumoºi, dar, în primul rând prieteni. Prietenia, alãturi de profesionalism stã la baza constituirii unei trupe, care în aceastã piesã a dat roade”, a spus regizorul. De altfel, glumele spuse de actori, faptul cã Adelin ºi Alex s-au referit la oraºul lor natal, Moreni ºi situaþiile în care au fost puºi cu toþii, au arãtat prietenia ºi relaþiile din viaþa realã a actorilor. ªi, pentru cã în final, Corina se sãrutã cu Adelin, Mihai o sãrutã cu patimã pe Oana, în aplauzele publicului. Excelentã ºi ideea de final, cu proiecþia unui film cu fotografiile realizate în timpul spectacolului. Diana MITRACHE
tichete de masã, bonusuri de fidelitate, cât ºi de producþie ºi un mediu de lucru plãcut ºi potrivit pentru timpurile noastre. Cerem, în schimb, seriozitate, prezenþã zilnicã ºi cred cã este suficient”, a declarat Simona Mârmea, director resurse umane la DHS Eurosport. Angajatorii firmei spun cã au mai luat ºomeri din
zona noastrã ºi aceºtia s-au acomodat perfect cu naveta. Tocmai de aceea, dupã preselecþia de la finele sãptãmânii trecute, susþin cã vor mai veni, acum fiind un vârf în care au nevoie de cât mai mulþi angajaþi, pentru cã producþia creºte în sezonul ce urmeazã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
CEH aflã marþi dacã intrã în insolvenþã omplexul Energetic C Hunedoara ar putea intra, din nou, sãptãmâna aceasta în
insolvenþã. În data de 16 ianuarie 2018, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este un nou termen în procesul pe care Sindicatul „Noroc Bun” l-a intentat ºi care cere insolvenþa celui mai mare angajator din judeþul Hunedoara. Conducerea CEH a cerut intrarea în insolvenþã, procesul fiind pe rol, în prezent suspendat pânã la soluþionarea cererii de intervenþie a Sindicatului „Noroc Bun”. Anul trecut, CEH a intrat în mai multe rânduri, în procesul de insolvenþã, pe motiv cã acest fapt era singura soluþie pentru evitarea falimentului societãþii. Acum, sindicaliºtii spun cã sperã sã nu mai intre în insolvenþã,
dar ºi-au luat ºi mãsuri preventive. „Eu sper sã nu se ajungã la aceastã reintrare în insolvenþã. Vreau sã ºtiþi cã noi, prin negocierea Contractului Colectiv de Muncã, din punct de vedere al securizãrii drepturilor oamenilor, am introdus mare pare din drepturile negociate în contractele individuale de muncã.
Asta înseamnã cã, în momentul intrãrii în insolvenþã, dacã se va întâmpla asta ºi se va alege varianta denunþãrii CCM, oamenii vor avea drepturile asigurate. Dar, în ceea ce priveºte modul de desfãºurare al activitãþii, vom vedea abia atunci dacã se va ajunge, care vor fi problemele cu care ne vom confrunta.
Minerii cer insistent 100 de stâlpi ºi un transportor M ai multe investiþii ºi la Lupeni ºi la Livezeni sunt acum în impas, iar minerii cer insistent sã primeascã necesarul de stâlpi hidraulici.
Asta, chiar dacã ministrul Energiei a promis de luni bune cã va rezolva imediat problema aprovizionãrii. O delegaþie a minerilor din CEH se afla, la finele sãptãmânii trecute, la unica fabricã de piese din România, ca sã aducã un transportor necesar la mina Livezeni. „Avem o problemã legatã de stâlpii hidraulici. La Lupeni se lucreazã la punerea în funcþiune a abatajului pe noul aliniament, mai este nevoie de 100 de stâlpi, care nici acum
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Ianuarie 2018
nu au fost aduºi. Din discuþiile cu conducerea CEH, am aflat cã aceºtia vor ajunge la timp. Mai avem însã o mare problemã în ceea ce priveºte investiþiile de la Livezeni, mult întârziate. Transportorul de pe abataj lipseºte ºi chiar vineri conducerea CEH s-a aflat la Satu Mare pentru a discuta cu cei de la Unio Satu Mare sã îi convingã sã facã acel transportor, ei fiind unica firma ce fabricã astfel de transportoare”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Din pãcate, este nevoie de astfel de practici, pentru cã acest utilaj necesar în subteran
Oricum, aceste intrãri ºi ieºiri repetate ne-au adus nouã mari deservicii. Vã dau un exemplu. Nu avem acel transportor de la Unio Satu Mare, pentru cã firma nu a participat la licitaþie, pentru cã nu au fost plãtiþi la timp, pe perioada în care noi eram în insolvenþã”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Acesta este al treilea an în care Complexul Energetic Hunedoara ar putea sã intre în insolvenþã. Prima datã, declanºarea procedurii insolvenþei a avut loc la Tribunalul Hunedoara, în data de 7 ianuarie 2016. Sentinþa a fost ata-
Diana MITRACHE
din þarã, ºi-a planificat investiþii de 665 milioane lei în acest an, fiind cea mai mare sumã investitã în ultimii trei ani la nivelul companiei, spune directorul general al companiei, Sorin Boza. „Din suma totalã de 665 milioane lei, cea mai mare parte va fi alocatã pentru reparaþia capitalã a grupului 5 de la Rovinari, dar ºi în investiþii de mediu, iar 160 milioane lei vor fi investite în activitatea minierã de suprafaþã”, a spus Boza. El afirmã cã 2017 a reprezentat un record la capi-
tolul investiþii, deoarece s-a cheltuit un procent de 75% din investiþii, cel mai mare procent în ultimii cinci ani. Lucrãrile de investiþii realizate în cadrul CE Oltenia în anul 2017 au depãºit suma de 400 milioane lei. CE Oltenia estimeazã totodatã pentru anul trecut un profit brut de 186,4 milioane lei, dupã trei ani consecutivi de pierderi. Producãtorul de energie preconizeazã venituri totale de 4,3 miliarde lei în 2017, în creºtere cu 15% faþã de bugetul aprobat, respectiv cu suma de 563,77 milioane lei, aratã proiecþia privind bugetul de venituri ºi cheltuieli rectificat pe anul 2017.
Ministerul Energiei riscã o amendã de pânã la 700 de lei M inisterul Energiei continuã sã ignore instanþele de judecatã. Nici la a patra solicitare a Curþii de Apel Craiova, ministerul nu a rãspuns în ceea ce priveºte dosarul fostului membru al Consiliului de Administraþie al CEH, Ringo Dãmureanu. “Se revine cu adresã cãtre pârâtul Ministerul Energiei, cu menþiunea cã, în cazul în care, pânã la termenul din 08.02.2018, nu se va
„Preºul” – aplauze, hohote de râs ºi glume vechi ºi noi
u sala plinã de spectatori ºi mult antren, actorii de la C Petroºani au revenit în forþã, cu o comedie jucatã în premierã, care a stârnit aplauze ºi râsete pe tot parcursul ei.
Am gãsit-o pe Oana Liciu Gogu în postura femeii de serviciu, de la orice scarã de bloc din România, atentã la discuþiile de dupã uºa fiecãrui vecin. pe Mihai Sima, un adevãrat vecin, cu aere de ºef ºi foarte complexat. Pe Mihai Alexandru, l-am gãsit în rolul cocalarului perfect (ºi apropo’: lanþul de aur ºi treningul asortat cu pantofii, când sclipicioºi, când albi cu bot ascuþit, au fãcut deliciul fiecãrei prezenþe scenice), alãturi de soþia sa, de data aceasta Izabela Badovics – acel personaj mereu prezent la geam, cu mulþi copii
ºi o viaþã dezorganizatã. Corina ºi Adelin au jucat rolurile intelectualilor, iar Daniel Cergã al veºnicului asigurator, pe care sigur l-aþi vãzut la bloc ºi nu o datã. De altfel, Oana Liciu Gogu chiar a zis cã s-a inspirat mult de la blocul ei, aºa cum ºi Mihai Sima a fãcut, ei fiind vecini de cartier.
Dar sigur, dincolo de râs ºi voie bunã, am gãsit tipologiile vecinilor noºtri, unul mai atent la ce face celãlalt. A sosit ºi Sergiu Fârte, în rolul unui italian, deloc bine vãzut în cartier ºi chiar primit cu ostilitate, iar una peste alta, am gãsit vecinii noºtri de bloc, cu problemele cotidiene, mereu puºi pe
Complexul Energetic Oltenia planificã investiþii de ªomerii din Vale vor sã lucreze 665 milioane lei în acest an la fabrica de biciclete omplexul Energetic Oltenia, unul din cei mai C mari producãtori de energie
nu a fost livrat celor de la CEH nici anul trecut, din cauza ieºirilor repetate de insolvenþã ºi a intrãrilor succesive. Furnizorii se tem cã nu vor fi plãtiþi, iar minerii nu pot înainta în frontul de lucru. Asta, în condiþiile în care, la fiecare vizitã de anul trecut, ºi la Lupeni ºi la Uricani, ministrul Energiei Toma Petcu a spus cã nu se va uita la bani ºi va face tot posibilul ca minerilor din Valea Jiului sã nu le lipseascã nimic. Diana MITRACHE
catã, iar Curtea de Apel Alba Iulia a decis anularea insolvenþei societãþii energetice. În acelaºi an, în data de 23 iunie, Complexul Energetic a reintrat în insolvenþã, tot printr-o decizie a Tribunalului Hunedoara. La fel ca prima datã, soluþia a fost contestatã, iar în data de 8 noiembrie, aceeaºi Curte de Apel Alba Iulia decide, din nou, ieºirea din insolvenþã a mamutului energetic. Din luna decembrie a anului 2016 pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia se judecã apelul Complexului Energetic. Au fost depuse cereri de intervenþie, unele dintre ele fiind respinse, altele admise. Acum, CEH mai aºteaptã, încã o datã sã intre în insolvenþã, fiind la mâna justiþiei.
conforma, se va aplica sancþiunea amendãrii judiciare, potrivit art.187 al.(1)pct.2, lit.g) C.pr.civ.”, aratã soluþia de la finalul sãptãmânii trecute. Pânã în data de 8 februarie, ministerul ar trebui sã rãspundã instanþei de judecatã. Potrivit Codului de Procedurã Civilã, Ministerul Energiei riscã o amendã judiciarã cuprinsã între 50 ºi 700 de lei pentru “refuzul sau omisiunea unei autoritãþi ori a altei persoane de a comunica, din motive imputabile ei, la cererea
instanþei ºi la termenul fixat în acest scop, datele care rezultã din actele ºi evidenþele ei”. În dosarul dintre Ringo Dãmureanu, fost membru al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara ºi Ministerul Energiei, Curtea de Apel Craiova a trimis adrese cãtre pârâþi încã din luna octombrie. Ringo Dãmureanu a fost revocat din Consiliul de Administraþie al CEH în data de 3 mai. În locul acestuia fusese numit la acel moment Alexandru
Z
eci de ºomeri din mai toate oraºele Vãii Jiului au venit la Petroºani, vineri, la întâlnirea cu angajatorii chinezi ai firmei de biciclete de la Sântuhalm. Cei mai mulþi nu au vãzut o problemã în a face naveta zilnic ºi s-au arãtat dornici sã îºi gãseascã un job. Asta, chiar dacã fabrica este la 100 de km distanþã de casã. „Sunt foarte interesat, pentru cã nu am loc de muncã. Cred cã e ok, chiar dacã fac naveta. Am calificare în construcþii, dar
încerc ºi aici. Dacã e un job acceptabil, fac ºi naveta”, a spus unul dintre ºomerii care a venit sã discute cu angajatorii firmei. ”Este binevenit în Valea Jiului un suflu nouã, cã numai locuri de muncã prost plãtite au ajuns la bursã. Acum, sã vãd ºi de salariu ce spun, ori despre deplasãrile spre locul de muncã, pentru cã avem ºi noi familii ºi sã vãd ce oferã. Dar am plecat convins cã, dacã 1.900 de lei e minimul pe economie, eu zic cã puþin mai mult dacã ne oferã, accept slujba. Nu e bine cã facem naveta, dar dacã ne
Cum se poate revitaliza turismul în Pasul Vâlcan? V
iceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu, s-a întâlnit cu mai mulþi cetãþeni, doritori sã ofere sfaturi ºi idei în ceea ce priveºte revitalizarea zonei turistice Pasul Vâlcan.
Prepeliþa. La rândul sãu ºi acesta a fost revocat din calitatea de membru al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU
oferã ei transportul, e de bine”, a spus un alt bãrbat care a vrut sã se angajeze. ”Este un lucru binevenit, pentru cã eu sunt din Lupeni ºi, deocamdatã lucrez la Arad la o fabricã de cablaje, dar sunt dispus sã vin în Valea Jiului sã stau cu familia, mai aproape de casã. Nici Deva nu e acasã, dar e mai bun ca Arad, pentru cã la Lupeni nu avem unde sã lucrãm”, a adãugat un alt bãrbat, care nu era ºomer, dar care vrea sã lucreze mai aproape de casã. Angajatorii au selectat
Autoritãþile locale au deschis ºi un apres-ski în staþiunea montanã pentru a veni în sprijinul celor care aleg sã petreacã câteva ore la aer. “Am fost în Pasul Vâlcan unde m-am întâlnit cu câþiva iubitori ai muntelui din Vulcan. Am fãcut împreunã o drumeþie prin staþiune, am schimbat impresii, iar la final am bãut un ceai la apreschiul deschis lângã telegondola. O zi minunatã de
care s-au bucurat ºi copiii aflaþi în vacanþã ºi care au preferat sãniuºul în locul calculatorului. O zonã extraordinar de primitoare pe care o recomand tuturor”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.
îmbogãþire. Nicolae Vicol, în rolul unui avocat ºi Alexandru Cazan, un vânãtor de instantanee, au fost ºi ei la înãlþime, toatã seara rupând aplauze din public. Toate s-au întâmplat pe Strada Dorului, în faþa unui bloc, cu mult zgomot, râsete ºi aplauze cât cuprinde, de unde nu a lipsit Oana Criºan, în rolul unei domniºoare uºuratice, care destabilizeazã puþin situaþia conjugalã a celor de la bloc. „Preºul” a fost prima piesã care s-a jucat în 2018, în premierã la Petroºani, pe scena Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu, cu casa închisã. Radu Botar, regizorul piesei, ne-a atras atenþia, încã de la repetiþia generalã, cã piesa, dincolo de hohotele de râs, este un semnal de alarmã cu privire la
48 dintre ºomerii care au venit la bursa ce a fost organizatã vineri la sediul Agenþiei de Ocupare a Forþei de Muncã de la Petroºani. Mai mult ei spun cã vor reveni pentru o nouã preselecþie. „Am ales Valea Jiului pentru cã oamenii de aici au nevoie de un loc de muncã. Noi putem sã oferim salarii motivante,
Mai multe spaþii din zona turisticã Pasul Vâlcan au fost scoase la licitaþie. Încã de acum douã sãptãmâni, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, anunþa cã administraþia localã a realizat un pachet pentru a fi scos la licitaþie. Edilii sperã ca în acest fel sã trezeascã interesul unui investitor care sã vinã sã deruleze activitãþi în cea mai nouã staþiune a Vãii Jiului. Monika BACIU
degradarea moralã a societãþii. „Este o comedie amarã, jucatã de o trupã absolut remarcabilã, actori foarte frumoºi, dar, în primul rând prieteni. Prietenia, alãturi de profesionalism stã la baza constituirii unei trupe, care în aceastã piesã a dat roade”, a spus regizorul. De altfel, glumele spuse de actori, faptul cã Adelin ºi Alex s-au referit la oraºul lor natal, Moreni ºi situaþiile în care au fost puºi cu toþii, au arãtat prietenia ºi relaþiile din viaþa realã a actorilor. ªi, pentru cã în final, Corina se sãrutã cu Adelin, Mihai o sãrutã cu patimã pe Oana, în aplauzele publicului. Excelentã ºi ideea de final, cu proiecþia unui film cu fotografiile realizate în timpul spectacolului. Diana MITRACHE
tichete de masã, bonusuri de fidelitate, cât ºi de producþie ºi un mediu de lucru plãcut ºi potrivit pentru timpurile noastre. Cerem, în schimb, seriozitate, prezenþã zilnicã ºi cred cã este suficient”, a declarat Simona Mârmea, director resurse umane la DHS Eurosport. Angajatorii firmei spun cã au mai luat ºomeri din
zona noastrã ºi aceºtia s-au acomodat perfect cu naveta. Tocmai de aceea, dupã preselecþia de la finele sãptãmânii trecute, susþin cã vor mai veni, acum fiind un vârf în care au nevoie de cât mai mulþi angajaþi, pentru cã producþia creºte în sezonul ce urmeazã. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Ianuarie 2018
Proiecte pentru dezvoltarea anteprenorialã a studenþilor nceputul anului 2018 îi aºteaptã pe Îstudenþii ºi absolvenþi Universitãþii din Petroºani cu instrumente de dezvoltare a competenþelor antreprenoriale prin participarea la activitãþile Societãþii Antreprenoriale Studenþeºti (SAS-UPET), Entitatea, înfiinþatã prin Ordinul Ministrului Educaþiei Naþionale nr. 3262/2017. SAS UPET îºi propune sã stimuleze activitatea antreprenorialã prin
programe de mentorat, sesiuni de formare, seminarii ºi training-uri pentru cei interesaþi de antreprenoriat, organizarea unor evenimente care sã aducã viitorii întreprinzãtori mai aproape de reprezentanþii mediului de afaceri, prin sesiuni de consultanþã pentru elaborarea planurilor de afaceri, participarea la ateliere de lucru ºi participarea la concursuri specifice. Încã de la înfiinþarea societãþii, echipa de proiect - director de proiect conf.univ.dr.ec. Isac Claudia, asistent
proiect conf.univ.dr.ec. Niþã Dorina, mentori conf.univ.dr.ec. Monea Mirela, conf.univ.dr.ec. Drigã Imola, prof.univ.dr.ec. Leba Monica, expert dezvoltare curicularã conf.univ.dr.ec.Dura
Codruþa, expert comunicare prof.univ.dr.ec. Edelhauser Eduard - a intrat în competiþie cu alte organizaþii similare din þarã ºi a câºtigat proiectul ”Fii antreprenor, fii activ în SASUPET”.
Pe lângã organizarea de activitãþi competiþionale, a unui atelier de lucru cu antreprenori locali, s-a iniþiat o colecþie specialã de cãrþi Antreprenoriat ºi dezvoltare personalã, se editeazã revista ProAntreprenor ºi s-a amenajat o salã de activitãþi dotatã cu calculatoare ºi softuri de specialitate. Societatea a fost creatã pentru a sprijini, dezvolta ºi încuraja spiritul antreprenorial în rândul studenþilor ºi absolvenþilor, în primii trei ani de la finalizarea studiilor de licenþã sau
Rovinieta pentru dube ºi camioane se va scumpi cu cel puþin 85%. Cât vor plãti ºoferii în 2018 ariful de utilizare a T reþelei de drumuri naþionale din România rovinieta - va creºte pentru vehiculele pentru transportul de marfã mai grele de 3,5 tone (categoriile C ºi D), urmând sã se majoreze cu cel puþin 85%, reiese dintr-un proiect normativ publicat de Ministerul Transporturilor.
De exemplu, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfã cu masa cuprinsã între 3,5 ºi 7,5 tone creºte de la 4 la 12 euro pentru o zi, de la 16 la 30 de euro pentru 7 zile, apoi de la 32 la 60 de euro pentru 30 de zile, de la 92 la 171 de euro pentru 90 de zile ºi de la 320 la 600 de euro pentru 12 luni.
În continuare, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfã cu masa cuprinsã între 7,5 ºi 12 tone creºte de la 7 la 12 euro pentru o zi, de la 28 la 33 de euro pentru 7 zile, apoi de la 56 la 66 de euro pentru 30 de zile, de la 160 la 188 de euro pentru 90 de zile ºi de la 560 la 660 de euro pentru 12 luni.
C
ât va costa noua rovinietã:
Categoria A - autoturisme 7 zile – 3 euro; 30 de zile – 7 euro; 90 de zile – 13 euro; 12 luni – 28 de euro. Categoria B – vehicule de transport marfã cu MTMA (masa totalã maxim autorizatã) între 0 si 3,5 tone 7 zile – 6 euro; 30 de zile – 16 euro; 90 de zile – 36 de euro; 12 luni – 96 de euro.
Categoria C – vehicule de transport marfa cu MTMA între 3,5 si 7,5 tone 1 zi – 12 euro; 7 zile – 30 de euro; 30 de zile – 60 de euro; 90 de zile – 171 de euro; 12 luni – 600 de euro. Categoria D – vehicule de transport marfa cu MTMA între 7,5 si 12 tone 1 zi – 12 euro; 7 zile – 33 de euro; 30 de zile – 66 de euro; 90 de zile – 188 de euro; 12 luni – 660 de euro. Categoria E – vehicule de transport marfa cu MTMA mai mare sau egalã cu 12 t, cu maxim 3 axe (inclusiv) 1 zi – 12 euro; 7 zile – 36 de euro; 30 de zile – 72 de euro; 90 de zile – 206 euro; 12 luni – 720 de euro. Categoria F – vehicule de
transport marfa cu MTMA mai mare sau egala cu 12 t, cu minimum 4 axe (inclusiv) 1 zi – 12 euro; 7 zile – 60 de euro; 30 de zile – 121 de euro; 90 de zile – 345 de euro; 12 luni – 1.210 euro. Categoria G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv ºoferul) ºi maxim 23 de locuri pe scaune 1 zi – 4 euro; 7 zile – 20 de euro; 30 de zile – 52 de euro; 90 de zile – 120 de euro; 12 luni – 320 de euro. Categoria H – vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv ºoferul). 1 zi – 7 euro; 7 zile – 35 de euro; 30 de zile – 91 de euro; 90 de zile – 210 euro;
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
masterat. Membri sunt studenþi, masteranzi sau doctoranzi cu pregãtire academicã în diferite domenii, cu experienþã în organizarea proiectelor studenþeºti, cu idei inovatoare ºi entuziasm, perseverenþã, dedicaþie aºa cum sunt ec.Bende Mirabela editorul revistei studenþeºti sau drd.ec. Nina Iapãrã care coordoneazã atelierul de lucru. Societatea antreprenorialã studenþeascã este deschisã cãtre colaborare ºi iniþiere de proiecte comune cu antreprenorii din zonã.
12 luni – 560 de euro. Potrivit proiectului normativ, tarifele de utilizare achitate anterior intrãrii în vigoare a tarifelor prevãzute în noua Ordonanþã „îºi vor menþine valabilitatea”, în sensul cã dupã intrarea în vigoare ºoferii nu trebuie sã achiziþioneze noi roviniete, ci merg cu cele pe care le-au cumpãrat anterior. La ce curs valutar se calculeazã rovinieta, exprimatã în euro? Potrivit Art. 6 din Ordonanþa 15/2002, utilizatorii infrastructurii de transport rutier cu autovehicule înmatriculate în România vor achita rovinieta „în lei, la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Naþionalã a României (BNR) la data cumpãrãrii”. Iar utilizatorii cu autovehicule înmatriculate în alte state vor achita rovinieta „în valutã liber convertibilã la echivalentul tarifului exprimat în euro sau în lei”, la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR la data cumpãrãrii. MEDIAFAX MEDIAFAX
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Ianuarie 2018
Tâlhãrii sub imperiul ameninþãrilor
nitãþile miniere sunt U furate de hoþi care fac legea. Ameninþãrile
sunt la ordinea zilei, iar agenþii de pazã sunt legaþi de mâini ºi de picioare. Ba mai mult, când aceºtia încearcã sã îºi facã meseria sunt bãtuþi sau chiar ameninþaþi.
F
ier ºi lemne de la mina Lupeni
Hoþii furã tot ce le cade în mânã. Mina Lupeni a fost prãdatã în anul 2014, iar agentul de pazã a fost ameninþat, iar mai apoi bãtut. Informaþiile apar într-un dosar din anul 2017 care are ca obiect “redeschidere urmãrire penalã”. “În data de 4.06.2014, persoana vãtãmatã a intrat în serviciu la ora 7:oo, pânã la ora 19:oo, la postul nr.6. La acest post avea în pazã : þarcul de materiale, gaterul, atelierul de tâmplãrie (...). La aceeaºi datã, în jurul orei 18:25, în incinta Exploatãrii Miniere Lupeni a intrat inculpatul (...) însoþit de numiþii (...) ºi (...), care s-au îndreptat în zona de
depozitare a materialului feros, aflat în cadrul postului 6. Inculpatul a început sã aleagã bucãþi de fier. În acest timp, a venit aici persoana vãtãmatã, care i-a spus inculpatului cã nu are voie sã ia fier, cerându-i sã plece: Inculpatul i-a spus persoanei vãtãmate cã are nevoie de bani ºi va lua fier. Persoana vãtãmatã i-a cerut, din nou, sã pãrãseascã incinta unitãþii ºi sã nu ia fier. Atunci, inculpatul a mers la persoana vãtãmatã ºi i-a aplicat douã palme peste faþã, înjurând-o ºi ameninþând-o, aplicându-i încã o datã un pumn în faþã”, aratã instanþa. În acest caz, agentul de pazã a avut nevoie de îngrijiri medicale, acesta prezentându-se la spital cu “leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corp dur”.
L
a mina Livezeni, agenþii de pazã au ajuns sã pãzeascã hoþii
Mina Livezeni, tot parte a Complexului Energetic Hunedoara, a fost cãlcatã de hoþi. De data aceasta de cãrbune. Agenþii de pazã au demisionat din cauza ameninþãrilor.
Un agent de pazã “a surprins un grup de 5-6 tineri, dintre aceºtia recunoscându-i fãrã dubii (...) încercând sã sustragã cãrbuni”. La solicitarea acestuia de a pãrãsi incinta, unul dintre hoþi l-a ameninþat cu acte de violenþã, “inducându-i o stare de temere ºi a pus pe unul dintre celelalte persoane necunoscute sã stea în jurul sãu, pentru a nu putea sã-ºi anunþe ºefii sau organele de poliþie, timp în care aceºtia au sustras în jur de 50 de saci de cãrbune”, reþine instanþa. “În jurul orei 17, în timp ce persoana vãtãmatã se afla împreunã cu colegii sãi (...) ºi
(...), în (...) respectiv în zona benzilor transportoare care funcþionau la acea orã, au observat cã de pe podul benzilor au cãzut cãrbuni, iar colegul sãu (...) i-a spus persoanei vãtãmate cã sigur este ,,(...)” ºi l-a trimis sã îl determine pe acesta sã coboare, însã când persoana vãtãmatã a urcat scãrile l-a vãzut pe ,,(...)” (...)”, reþine instanþa. Potrivit documentelor, unul dintre hoþii de cãrbune “a urcat dupã persoana vãtãmatã, iar când l-a ajuns din urmã i-a spus cã dacã aude cumva cã persoana vãtãmatã a sunat la poliþie, va ,,da de
Polonia ºi Bulgaria militeazã pentru cãrbune. România îºi închide minele P olonia ºi Bulgaria militeazã pentru menþinerea unitãþilor miniere. În tot acest timp, în România, minele se închid rând pe rând. Cele douã state membre ale Comisiei Europene militeazã pentru protejarea intereselor naþionale.
Bulgaria se va alãtura recursului înaintat de Polonia la decizia Comisiei Europene de a impune limite mai stricte emisiilor poluante ale termocentralelor, a anunþat Guvernul de la Sofia, transmite Reuters, preluatã de Agerpres. Potrivit ministrului energiei din Bulgaria, termocentralele asigurã 40% din energia electricã a þãrii, însã noile reglementãri europene ar putea avea efecte grave asupra securitãþii energetice. „Vom face toate eforturile pentru a proteja interesele minelor de cãrbune ºi ale termocentralelor”, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Temenuzhka Petkova. Polonia este prima þarã care a avertizat cã nu va renunþa la cãrbune. Ministerul bulgar al Energiei
va sprijini operatorii de termocentrale pe bazã de cãrbune, atât cei de stat, cât ºi firme private, care vor sã depunã documentele necesare prin care sã solicite obþinerea unei derogãri de la noile norme mai stricte de poluare, aprobate de statele membre UE în luna aprilie 2017.
R
omânia închide minele
De cealaltã parte, statul român închide unitãþile miniere rând pe rând. Ultimele douã unitãþi miniere închise sunt cele de la Paroºeni ºi Uricani. Urmeazã, conform deciziei Comisiei Europene, Lonea ºi Lupeni. mai mult, un document
al Ministerului Energiei chiar subliniazã cã România trebuie sã respecte reglementãrile europene. “În prezent, Programele prezentate de SCEH SA sunt în proces de analizã, urmând ca, în cel mai scurt timp, Ministerul Energiei sã ia cea mai bunã decizie în ceea ce priveºte implementarea acestora, în contextul asigurãrii siguranþei energetice naþionale. Subliniem faptul cã România este membrã a Uniunii Europene, ceea ce atrage dupã sine respectarea legislaþiei europene, iar faptul cã programele de dezvoltare prevãd alocarea de fonduri bugetare, implicã aprobarea Comisiei Europene”, mai noteazã oficialii de la minister. În România, în primelele 11 luni ale anului trecut, potrivit Institutului Naþional de Statisticã (INS), termocentralele pe cãrbune au asigurat circa 25 TWh, din cei 61 TWh produºi, adicã aproximativ 41,5% din producþia de energie a þãrii. ªi în prezent, termocentralele pe cãrbune asigurã circa 30% din producþia internã de energie. Monika BACIU
rãu”, iar când persoana vãtãmatã i-a reproºat cã a venit dupã el ca sã îl ameninþe, (...) i-a rãspuns cã el nu ameninþã ci recurge la fapte, iar dacã persoana vãtãmatã vrea sã aibã viaþã lungã ,,pe aici prin preparaþia asta” sã-ºi vadã de ,,treabã””, mai reþine instanþa. Cu referire la inculpat, “persoana vãtãmatã a afirmat cã este cunoscut ca o persoanã violentã ºi cã îi este teamã de acesta (...) ºi cã doi agenþi de pazã care lucrau în cadrul EM Livezeni ºi-au dat demisia la scurt timp dupã angajare,,de frica lui (...), care i-a ameninþat”. Agentul de pazã care a fost lovit, a “a apreciat cã dacã încerca sã îl împiedice pe (...) sã sustragã cãrbune acesta l-ar fi lovit ºi ºi-a exprimat convingerea cã acesta se va ,,rãzbuna” ca urmare a plângerii fãcute de persoana vãtãmatã”. Persoana vãtãmatã a arãtat cã a coborât la colegii sãi, plângându-se cã au ajuns sã ,,pãzeascã pe hoþi în timp ce furã”. Sunt doar douã din cazurile în care unitãþile miniere cad pradã pe mâna tâlharilor, iar agenþii de pazã sunt agresaþi. Monika BACIU
SERVICII Caut o persoanã dispusã, contra-cost, sã mã ajute la domiciliu, în principal la treburi menajere. Program redus. Detalii dupã contactare.
Telefon 0764.263.007
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Ianuarie 2018
Blocajul din Defileul Jiului pune în pericol alte investiþii
SE CAUTÃ SOLUÞII
locarea proiectului „B privind amenajarea hidroenergeticã a râului
Jiu pe sectorul BumbeºtiLivezeni, dupã ce instanþa a admis plângerile unor organizaþii neguvernamentale de mediu, pune în pericol protecþia populaþiei ºi emite un semnal de nesiguranþã cãtre toþi investitorii din România”, se aratã într-un comunicat al Hidroelectrica. Comunicatul vine în urmã întâlnirii de vineri, de la Târgu Jiu, dintre conducerea companiei ºi mai mulþi oficiali locali cu Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe tema "Obiectivul de investiþii Amenajarea hidroenergeticã a Râului Jiu pe sectorul Bumbeºti-Livezeni Perspective de realizare ºi dezvoltare". Mai mult, specialiºtii spun cã populaþia este în pericol acum:” pentru
protecþia populaþiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnã-primavarã, evitarea inundãrii drumurilor naþionale, precum ºi pentru punerea în conservare în condiþii de siguranþã a lucrãrilor deja efectuate, autoritãþile centrale ºi locale, împreunã cu consorþiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cerceteazã cãile de acþiune imediatã ºi prioritizarea acestora", potrivit comunicatului. Se cautã acum soluþii pentru punerea în conservare a lucrãrilor. în condiþiile respectãrii legii ºi obþinerii autorizaþiilor necesare, aceasta fiind singura soluþie pânã la comunicarea motivãrii instanþei, act ce ar permite societãþii stabilirea urmãtorilor paºi pentru deblocarea proiectului de la Bumbeºti-Livezeni. ''Nu cãutãm acum
vinovaþi pentru blocarea proiectului, ci soluþii pentru punerea în siguranþã ºi, ulterior, pentru punerea în funcþiune. Finalizarea investiþiilor hidroenergetice în derulare, de cãtre Hidroelectrica producãtor de energie din surse regenerabile de interes naþional - este o mãsurã asumatã ferm prin Programul de Guvernare. La fel creºterea gradului de valorificare a potenþialului hidroenergetic. Ministerul asigurã întreg sprijinul pentru finalizarea lucrãrilor de pe Jiu'', a afirmat Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat în comunicat. La rândul sãu, preºedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat cã blocarea proiectului reprezintã un semnal foarte prost de nesiguranþã transmis investitorilor.
Peste 6,5 miliarde de cuvinte sunt cãutate zilnic prin intermediul motoarelor de cãutare; 77 la sutã din total sunt pe Google
P
este 6,5 miliarde de cuvinte sunt cãutate zilnic prin intermediul motoarelor de cãutare, iar peste trei sferturi dintre acestea sunt înregistrate pe Google, relevã un studiu de specialitate, citat de un canal de marketing online. Potrivit sursei, la nivel global, 40% din totalul traficului de Internet pe care îl genereazã un website provine din cãutãrile naturale ale Google, iar site-urile plasate pe primele cinci locuri în urma cãutãrilor, primesc douã treimi din
totalul traficului organic. Statisticile aratã, totodatã, cã numãrul de cãutari pe Google de pe telefonul mobil este, la ora actualã, aproape dublu faþã de acum doi ani. În acest context, o agenþie de SEO (Search Engine Optimization optimizare pentru motoarele de cãutare, n.r.), Target Web, anunþã lansarea Atelierului de SEO, prin intermediul cãruia va sprijini antreprenorii, webmasterii ºi alte persoane implicate în marketingul online sã optimizeze afacerile în motoarele de cãutare.
Pe de altã parte, un raport SmartInsights aratã cã peste 6,5 miliarde de cuvinte sunt cãutate zilnic în motoarele de cãutare, 77% dintre cãutãri fiind pe Google, aspect pe care mulþi experþi SEO îl speculeazã ºi manipuleazã conþinutul website-ului, astfel încât din ce în ce mai mult trafic organic sã ajungã la ei, prin procesul de SEO. Traficul organic sau traficul natural reprezintã cel mai important tip de cãutare pe motoarele de cãutare, în care vizitatorii gãsesc informaþii în funcþie de domeniu prin intermediul unor cuvinte-cheie. AGERPRES
"Sunt surprins ºi profund dezamãgit de blocarea proiectului prin decizia Curþii de Apel. Este un semnal foarte prost, de descurajare ºi nesiguranþã, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras atenþia în repetate rânduri asupra incoerenþelor legislative care afecteazã grav felul în care sunt realizate lucrãrile la obiectivele noastre. Din pãcate, solicitãrile Hidroelectrica ºi semnalul de alarmã pe care l-am tras au rãmas fãrã ecou. Iatã, suntem astãzi în faþa unei situaþii fãrã precedent: o investiþie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesarã sistemului, gata sã fie pusã în funcþiune, intrã în con-
servare cu perspectiva de a fi distrusã. Ne dorim sau nu sã facem investiþii? Consider cã a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum sã vorbim despre dezvoltare în condiþiile în care nu poþi sã faci investiþii pentru cã existã oricând spectrul ca autorizaþii obþinute perfect legal sã fie mai apoi anulate de instanþã", a subliniat Bogdan Badea. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31. 12.
Risc ridicat de avalanºã în masivul Parâng S
alvamontiºtii din judeþul Hunedoara avertizeazã turiºtii asupra riscului ridicat de avalanºã din partea centralã înaltã a Masivului Parâng, pericolul fiind prezent ºi în Masivul Vâlcan, unde zãpada de pe corniºe o poate lua la vale. "Riscul de avalanºã este de gradul 3-4 în zona de creastã din partea centralã a Masivului Parâng, la altitudini mai mari de 1.800 de metri, dar ºi pe vãile adânci, unde pericolul este mare. Sunt corniºe foarte groase, stratul de zãpadã este compact, s-a mai tasat, dar vântul a bãtut foarte tare. Din acest motiv s-au format plãci de vânt ºi existã riscul ca acestea sã plece la vale", a declarat ºeful Salvamont Petroºani, Remus Popescu.
2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. În afara celor douã tunele din defileu, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. Diana MITRACHE
Potrivit salvamontiºtilor, turiºtii care vin în staþiunea Parâng nu trebuie sã plece pe trasee, mai ales cã în zonã se anunþã ceaþã. Pericolul de avalanºã este prezent ºi în Masivul Vâlcan, în zonele în care s-au format corniºe de zãpadã care ar putea sã plece atunci când sunt cãlcate de turiºtii lipsiþi de experienþa traseelor pe timp iarnã. "Zãpada este lipsitã de coeziune ºi se poate declanºa oricând o avalanºã pe aceste corniºe", a explicat ºeful Salvamont Lupeni-Straja, George Resiga. Din cauza vremii capricioase, salvamontiºtii din Straja recomandã turiºtilor sã rãmânã în staþiuni ºi sã întrebe la punctele Salvamont despre evoluþia vremii în cazul în care doresc sã facã o drumeþie în afara zonelor schiabile.