Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1487
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Ianuarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
DHS organizeazã, vineri, bursã la Petroºani
N
u mai puþin de 50 de oameni ar putea sã se angajeze vineri la bursa ce are loc doar la Petroºani. Unul dintre cei mai mari angajatori privaþi din judeþul Hunedoara vine la agenþia din Valea Jiului, vineri, pentru a recruta ºomeri. Este vorba despre reprezentanþii fabricii chineze de biciclete, care vor sã mai angajeze oameni din zona noastrã. Asta, dupã ce deja aproape 50 au fost selectaþi la Petrila, anul trecut. „Organizãm o bursã, la agenþia din Petroºani, la solicitarea unui angajator. Este vorba de Societatea Eurosport DHS din Deva, care doreºte sã angajeze oameni din Petroºani ºi Petrila. Este un angajator cu numãr mare de salariaþi, a mai fost la Petrila, de unde deja fac naveta la Deva mai multe persoane. Asigurã trans-
portul ºi salariul este bun”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. ªomerii sunt aºteptaþi vineri de la ora 10.00 ºi trebuie sã ºtie cã nu se cautã doar cei care au calificare. „Nu pun condiþii de calificare. Dacã avem lãcãtuºi care cunosc meserie, pot fi angajaþi pe post, dacã nu, sunt angajaþi ca operatori. Nu se solicitã calificare”, a mai precizat ºefa ALOFM Petroºani, care a înºtiinþat ºomerii aflaþi în grupul -þintã. Firma româno-chinezã face angajãri pentru fabrica de la Sântuhalm ºi ºomerii sunt transportaþi la ºi de la locul de muncã cu maºinile acestei societãþi, însã, salariul este atractiv. Toþi cei care doresc un job, pot veni vineri dimineaþã la întâlnirea cu angajatorul. Diana MITRACHE
Dan Marinescu: “Actuala strategie energeticã este un haloimis nefundamentat”
D
an Marinescu, specialist în domeniul energetic, considerã cã strategia energeticã a Guvernului nu este corect fundamentatã, mai mult constituie un haos. Dan Marinescu îºi expune pãrerea despre Strategia Energeticã a actualului Guvern care nu miºcã efectiv nimic în aceastã direcþie. >>> PAGINA A 3-A
Doi ani de închisoare pentru cã a condus bãut, fãrã permis, a rãnit o tânãrã ºi apoi a fugit
A
provocat un accident cu victime, a condus beat ºi fãrã permis ºi a mai ºi fugit de la locul accidentului. Toate aceste fapte i-au determinat pe magistraþi sã-l condamne la închisoare ºi la o amendã penalã care s-ar putea transforma în 300 de zile de detenþie. Un bãrbat de 44 de
ani, din Petroºani, care a provocat un teribil accident de circulaþie în urma cãruia o tânãrã de 19 ani a fost rãnitã, a fost gãsit vinovat de Judecãtoria Petroºani de trei capete de acuzare. Radu Adrian a provocat un accident cu victime, anul trecut, dupã ce gonea pe o stradã din cartierul Aeroport, deºi nu avea permis ºi era bãut. Potrivit anchetatorilor, indi-
vidul a pãtruns pe contrasens ºi a intrat în coliziune cu un autoturism care circula regulamentar, condus de un tânãr în vârstã
26 de ani, din Petroºani. O pasagerã de 19 ani aflatã în maºina lovitã de ºoferul fãrã permis a fost rãnitã. Radu
Adrian a fugit de la faþa locului ºi a fost prins de poliþiºti câteva ore mai târziu. Procurorii din Petroºani l-au acuzat de conducere sub influenþa alcoolului, de conducere fãrã permis ºi fugã de la locul accidentului. Pentru toate aceste învinuiri, judecãtorii l-au condamnat la mai multe pedepse pe individ, însã sentinþa nu este definitivã ºi a fost deja atacatã.
Radu Adrian a primit o pedeapsã cu închisoarea de doi ani, dar ºi o amendã penalã de 3.100 lei. Pedeapsa din urmã dacã nu este executatã se poate transforma în zile de detenþie, magistraþii au stabilit cã o zi de detenþie este egalã cu suma de 10 lei din totalul de 3100. Bãrbatul mai trebuie sã achite ºi suma de 5.000 lei cãtre tânãra rãnitã în accident dacã sentinþa va rãmâne neschimbatã în urma apelului. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Ianuarie 2018
Terenuri sunt. Sã vinã investitorii! U n teren în suprafaþã de 15.000 de metri pãtraþi este concesionat de autoritãþile locale de la Petrila. Edilii aºteaptã oferte din partea potenþialilor investitori care sã vinã sã dezvolte o afacere.
„Obiectul licitaþiei îl constituie concesionarea prin licitaþie publicã a terenului în suprafaþã de 15.000 mp, evidenþiat în CF
nr. 63784-Petrila, situat în zona Maleia, oraº Petrila, în vederea prestãrii de servicii”, aratã anunþul. La sfârºitul anului trecut, consiliul local ºi-a dat acceptul pentru concesionarea terenului. Un investitor
local ºi-a manifestat intenþia de a realiza un centru de echitaþie. Societatea care a solicitat concesionarea suprafeþei de teren are ca obiect principal de activitate “alte activitãþi recreative ºi distractive”, care constau în
Fãrã sorþi de izbândã S
< DECESE <
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
LUPU ELENA
Nu te vom uita niciodatã! Dumnezeu sã te odihneascã în pace!
* * *
cu o dispoziþie nouã care prevede faptul cã, prin ordin al Prefectului, cu avizul Direcþiei Generale de Paºapoarte, se pot înfiinþa puncte de lucru ale serviciului public comunitar pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple electronice, în altã localitate decât cea în care îºi are sediul serviciul public comunitar respectiv”, aratã rãspunsul Ministerului de Interne. În urmã cu câþiva ani, la Petroºani a fost înfiinþat un astfel de serviciu. ªi aici, în decursul anilor mii de persoane ºi-au întocmit paºapoartele. “Prin urmare, în cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea ºi Evidenþa Paºapoartelor Simple Hunedoara a fost înfiinþat un punct de lucru în oraºul Petroºani (program de lucru: joi – 10:00 – 14:00), unde sunt preluate, sãptãmânal, cereri de eliberare a paºapoartelor simple electronice, respectiv eliberate astfel de documente”, mai aratã rãspunsul. Monika BACIU
Este de notorietate faptul cã hunedorenii au aºteptat la cozi interminabile pentru a-ºi întocmi documentele de cãlãtorie. La sfârºitul lunii decembrie, ministrul de Interne, Carmen Dan i-a rãspuns deputatului hunedorean. “Referitor la faptul cã pentru eliberarea unui paºaport cetãþenii “sunt nevoiþI sã se deplaseze la un singur serviciu pe judeþ”, respectiv cel din municipiul Deva, precizãm faptul cã, tocmai pentru a veni în sprijinul solicitanþilor de paºapoarte, începând cu data de 18 octombrie 2012, a intrat în vigoare Hotãrârea Guvernului nr. 992/2012 pentru completarea Hotãrârii Guvernului nr. 1.693/2004 privind modul de organizare ºi funcþionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple,
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
motorii), la diverse activitãþi atât în timpul sãptãmânii cât ºi în timpul vacanþelor pentru a ajuta dezvoltarea armonioasã a vieþii lor pe mai multe planuri”, aratã planul de afaceri al Carpathian Horse Trekking, societatea care solicitã concesionarea terenului. Pentru a fi funcþionalã, societatea are nevoie de un teren în suprafaþa de 1,5 hectare pe care va fi amplasat un grajd. Deschiderea ofertelor pentru concesionarea terenului va avea loc în data de 2 februarie. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Familia Lupu Constantin anunþã cu profundã tristeþe trecerea la cele veºnice a mamei
ervicii de eliberare a paºapoartelor funcþioneazã în judeþul Hunedoara la Deva ºi la Petroºani. Deputatul PSD, Ilie Toma, a revenit la Ministerul de Interne cu o nouã solicitare privind deschiderea unor noi servicii de eliberare a paºapoartelor, în judeþul Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului
servicii de echitaþie ºi terapie cu cãi pentru persoanele cu dizabilitãþi ºi/sau alte afecþiuni. “Oportunitatea unei astfel de afaceri este datã de trendul pieþei, care este unul favorabil societãþii în a câºtiga
cât mai mulþi clienþi. Studiile indicã un trend ascendent în ceea ce priveºte dorinþa celor mai multe persoane de a-ºi petrece timpul în naturã, atât în cursul sãptãmânii, în weekend cât ºi în concedii, din diferite motive, pentru unii relaxare, odihnã, pentru alþii miºcare, recreaþie. De asemenea, un studiu recent realizat asupra activitãþilor extracurriculare ale copiilor, aratã cã pãrinþii tind sã-ºi înscrie copiii, în special cei care suferã de anumite afecþiuni (psihomotorii sau loco-
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Cu adâncã durere în suflet ne luãm rãmas bun de la draga noastrã bunicã
LUPU ELENA
Îi vom pãstra o vie amintire! Familia Lupu Leonard
* * *
Transmitem întreaga noastrã compasiune familiei îndoliate si suntem alãturi de colegul nostru dr.ing. Constantin LUPU, la trecerea în eternitate a mamei
LUPU ELENA
asigurându-i cã le înþelegem pe deplin restriºtea sufleteascã. Sincere condoleanþe! CONDUCEREA INCD INSEMEX PETROSANI
* * *
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
Ne alãturãm durerii familiei colegului nostru dr.ing. Constantin LUPU, în aceste clipe dureroase pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
LUPU ELENA
Sincere condoleanþe! Colectivul INCD INSEMEX Petroºani
* * *
Conducerea Universitãþii din Petroºani este alãturi de domnul dr.ing. Lupu Constantin în momentele de grea încercare pricinuite de pierderea mamei. Sincere condoleanþe! Dumnezeu sã o odihneascã!
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Ianuarie 2018
Dan Marinescu: “Actuala strategie energeticã este un haloimis nefundamentat”
D
an Marinescu, specialist în domeniul energetic, considerã cã strategia energeticã a Guvernului nu este corect fundamentatã, mai mult constituie un haos. Dan Marinescu îºi expune pãrerea despre Strategia Energeticã a actualului Guvern care nu miºcã efectiv nimic în aceastã direcþie. “Am observat cã programul are de toate cã ºi în Strategia 2007 pe care o primisem prin 2009 de la un reputat energetician care nu mai este printre noi acum. Totul pare un copy/paste ieftin fãrã nici o noimã. Este adevãrat cã e greu sã se rupã de programele precedente ºi dupã cum observãm faþã de “Strategia Grigorescu” acum se reintroduce ºi Tarniþa. Dar dacã stau bine sã mã gândesc aceasta a fost bãgatã pe timpul “Strategiei Nicolescu” care era realistã ºi destul de bine gânditã la acea vreme. Deci totul îmi pare de faþadã, sã bãgãm de toate cã sã îi mulþumim pe toþi ºi sã nu ne deranjeze nimeni iar noi
sã fim liniºtiþi încã o perioadã de timp pânã îºi dau seama ceilalþi cã sunt doar vorbe”, spune Marinescu. Acesta susþine cã strategia energeticã a actualului Guvern nu este realizabilã pe termen lung. În plus, Marinescu subliniazã cã în ceea ce priveºte continuarea activitãþii miniere, totul se rezumã la vorbe fãrã fundament, guvernanþii fiind contraziºi chiar de propriile acþiuni prin care se pune lacãtul pe unitãþile miniere. “Ca sã fiu sincer, nu sunã rãu aceastã strategie, dar nu este realistã ºi nu are nici o logicã deoarece o strategie energeticã pe termen mediu ºi lung se face þinând cont de mai mulþi factori printre care
dezvoltarea economicã a României care duce la creºterea consumului atât la consumatori industriali cât ºi consumatori casnici, ori dacã ei nu se þin ºi nu au stabilit un program economic de dezvoltare durabilã cum pot face aceastã strategie. Spun cã încearcã sã menþinã cãrbunele, ceea ce pe termen mediu nu este rãu, însã ei o spun doar pentru cã doi secretari de stat din Ministerul Energiei provin din aceastã zonã, respectiv de la CEO ºi CEH. Faptele lor însã dovedesc contrariul prin închiderea minelor din cele douã complexe energetice ºi prin planurile de restructurare pe care le tot fac la termocentrale. I-am auzit vorbind de grupul de 600 MW/h cu parametrii supracritici sau ultrasupracritici dar uita sã menþioneze de retragerile de capacitate cât ºi de creºterea costului de producþie cã aºa cum ºtim mai toate investiþiile se regãsesc în preþul final”, mai spune Dan Marinescu. Specialistul în domeniul energetic menþioneazã cã statul român ar trebui sã îºi aplece atenþia asupra cãrbunelui. Resursã naturalã poate asigura energia electricã a þãrii,
însã aceasta trebuie inclusã într-un mix energetic. “Eu susþin continuitatea energiei pe cãrbune din România deoarece aceasta este singura care la ora actualã asigurã stabilitatea Sistemului Energetic Naþional ºi prin urmare trebuie gãsita o soluþie de mix energetic profitabil pentru România ºi pentru Securitatea Energeticã Naþionalã, însã acest mix trebuie fãcut pe termen mediu ºi sã nu fie schimbat pânã nu se gãsesc soluþii alternative viabile de înlocuire a unitãþilor pe cãrbune. Pentru cã nu este normal sã distrugem înainte de a face ceva. Mai întâi facem apoi înlocuim sau în cel mai rãu caz în acelaºi timp, dar se pare cã la noi de câþiva ani se tot distruge dar nu apare nimic în loc. Aºa cum am mai spus, mixul energetic s-a modificat în timp în funcþie de evoluþia capacitãþilor de producþie ºi a resursele energetice folosite (fosile ºi hidro; fosile-hidronuclear; fosile-hidroregenerabile). Actualul mix energetic rezultat în urma restructurãrii sectorului energetic a condus la o funcþionare ineficientã a pieþei de energie electricã, cu efecte majore asupra funcþionarii SEN, a
creºterii economice ºi a nivelului de trãi”, mai subliniazã Marinescu. În plus, Guvernul nu mai menþioneazã nimic de termocentrala Mintia, care se aflã într-o stare criticã, iar de funcþionarea ei depinde o mare parte din zona Transilvaniei. “Despre Mintia nu mai spune nimeni nimic deºi este cea mai mare unitate energeticã din zona Transilvaniei ºi este pe punctul de a fi închisã dacã ne limitãm doar la vorbe ºi nu la fapte. Pãrerea mea este ca actuala strategie energeticã este un haloimis nefundamen-
Revitalizarea CEH, la mâna Comisiei Europene ezvoltarea D Complexului Energetic Hunedoara este la mâna Comisiei Europene. Programele de dezvoltare prevãd alocãri de fonduri bugetare, iar oficialii Ministerului Energiei spun cã acestea implicã o aprobare de la Bruxelles. CEH a transmis programul de dezvoltare la ministerul de resort, care încã analizeazã strategia. “Ministerul Energiei a solicitat Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA elaborarea unui Program pe termen scurt, mediu ºi lung
privind strategia de funcþionare a societãþii. Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, dupã o analizã fundamentatã asupra activitãþii miniere ºi energetice desfãºurat e în cadrul societãþii a elaborat Strategia de funcþionare a societãþii care cuprinde Programul de Dezvoltare al Direcþiei Miniere ºi Programul de Dezvoltare al Direcþiei Energetice pentru perioada 2018-2024, respectiv 2018-2030. Strategia SCEH SA a fost înaintatã Ministerului Energiei în data de 20.11.2017”, aratã Ministerul Energiei. Potrivit oficialilor ministerului, în programul de dezvoltare sunt cuprinse o serie de investiþii pentru cele douã
termocentrale. “Aceste programe conþin informaþii cu privire la volumul investiþiilor necesare pentru ambele tipuri de activitãþi, inclusiv cele legate de conformarea la mediu pentru termocentralele Mintia ºi Paroºeni. De asemenea, s-au stabilit direcþiile care trebuie urmate astfel încât
sã se asigure funcþionarea în continuare, în condiþii de siguranþã, a producerii în cadrul Complexului a energiei electrice ºi termice. Programul de dezvoltare al Direcþiei Miniere ºi Programul de dezvoltare al Direcþiei Energetice au fost avizate de Consiliul de Administraþie al SCEH SA în ºedinþa din 16.11.017 ºi înaintatã spre aprobare Adunãrii Generale a Acþionarilor SCEH”, mai aratã ministerul de resort. Orice ban alocat Complexului Energetic Hunedoara este condiþionat de aprobarea Comisiei Europene, astfel încât acesta sã nu fie considerat ajutor de stat. “În prezent, Programele prezentate de SCEH SA sunt
tat, ca mai toate programele politice ale actualului Guvern ºi toate astea din cauza grupurilor de interese, a oamenilor care ieri erau cu cãrbunele, azi sunt cu gazul ºi mâine sau poimâine cu regenerabilele sau cu nuclearul dupã cum le vine solul cu nãframa în vârf de bãþ”, a mai precizat specialistul în domeniul energetic. Complexul Energetic Hunedoara este la un pas de colaps, iar ministerul ºi Guvernul încã analizeazã planurile privind reorganizarea societãþii. Monika BACIU
în proces de analizã, urmând ca, în cel mai scurt timp, Ministerul Energiei sã ia cea mai bunã decizie în ceea ce priveºte implementarea acestora, în contextul asigurãrii siguranþei energetice naþionale. Subliniem faptul cã România este membrã a Uniunii Europene, ceea ce atrage dupã sine respectarea legislaþiei europene, iar faptul cã programele de dezvoltare prevãd alocarea de fonduri bugetare, implicã aprobarea Comisiei Europene”, mai noteazã oficialii de la minister. Pentru societatea energeticã existã însã o problemã majorã. Nu deþine resursele necesare pentru implementarea programelor. Astfel, mizeazã pe ajutorul statului român. Ajutor care nu a venit de-a lungul anilor. Monika BACIU
4 Actualitate
Atenþie de unde vã cumpãraþi vacanþele! Î
nceputul de an înseamnã ºi debutul ofertelor de vacanþã. Românii s-au obiºnuit ca la începutul anului sã vâneze vacanþele ieftine. Ofertele early booking sunt la mare cãutare. Oficialii Ministerului Turismului vin însã cu o serie de atenþionãri. “Trebuie sã ne gândim la cetãþeni. Prioritatea numãrul 1 a Ministerului Turismului este siguranþa turistului român. În acest sens, avem nevoie de un sistem de garantare pentru pachetele de servicii turistice corect, unitar ºi eficient, care sã suporte inclusiv costurile de repatriere, în cazul apariþiei unor situaþii neprevãzute. Este obligaþia statului român sã vinã cu mãsuri specifice, având în vedere cã nu s-a realizat nimic de mai bine de 20 de ani în acest domeniu. Legea privind garantarea
pachetelor de servicii turistice reprezintã temeiul legal primar, temei ce va fi urmat de normele de aplicare, sub formã de Hotãrâre de Guvern. Doar agenþiile de turism organizatoare care obþin pentru prima oarã o licenþã vor suporta contribuþia iniþialã, iar nivelul nu poate fi mai mic de 2.000 de euro. Agenþiile de turism organizatoare vor declara trimestrial sumele încasate în avans de la turiºti ºi vor depune o declaraþie în acest sens pentru a avea o evidenþã transparentã a nivelului
de încasãri, pe baza cãreia se va calcula cuantumul contribuþiei la fond. Nu se va închide nicio agenþie din cauza apariþiei acestui fond”, a spus ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Ministerul Turismului a retras 107 licenþe ale agenþiilor de turism Ministerul Turismului a retras anul trecut 107 licenþe ale agenþiilor de turism, în urma neregulilor descoperite, potrivit rapoartelor publicate pe site-ul ministerului. În prezent, sunt licenþiate 2.655 agenþii de turism. Lista acestora este publicã
pe site-ul Ministerului Turismului, la secþiunea ”Autorizare turism”. De asemenea, alte 125 de licenþe au fost radiate la cererea firmelor. Comparativ, în anul 2016, un numãr de 1.073 de licenþe au fost retrase, fie din oficiu, fie pentru nerespectarea legilor în vigoare, noteazã News.ro. Turismului românesc a fost marcat în ultimii doi ani de insolvenþe sonore, între care agenþiile de turism Paravion.ro, Mareea ºi Genius Travel, dar ºi de sinuciderea patronului Omnia Turism, George Negru.
Românii au cumpãrat online de 2,8 miliarde euro în 2017 V
aloarea cumpãrãturilor online a ajuns la 2,8 miliarde de euro în 2017, cu peste 40% mai mult decât în 2016, când comerþul online a totalizat 1,8 – 2 miliarde de euro, potrivit
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Ianuarie 2018
cifrelor ºi estimãrilor principalilor jucãtori din comerþul electronic românesc ºi GPeC. Românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi din an
pentru cumpãrãturi prin internet. Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adicã la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plãþile de facturi la utilitãþi, biletele de avion, vacanþele, rezervãrile hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conþinutul download-abil. Creºterea de aproximativ 40% de la un an la altul înregistratã de piaþa româneascã de e-commerce este una din cele mai mari la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieþei de e-commerce din totalul pieþei de retail se situeazã la aproximativ 5,6%, în creºtere faþã de 4%, cât se înregistra în 2016. Cu toate acestea, procentajul este încã mic
Ministerul Turismului anunþa la mijlocul lunii decembrie cã nu existã pericolul ca cetãþenii României sã îºi piardã vacanþele sau banii plãtiþi pe vacanþe pentru 2018. Autoritãþile vor sã înfiinþeze un fond de garantare a pachetelor turistice, administrat de Ministerul Finanþelor Publice, care le va rambursa clienþilor toate sumele plãtite pentru achiziþionarea de pachete turistice. ”Fondul de garantare vine în sprijinul consumatorului, nu în detrimentul lui. Fondul de garantare a fost conceput tocmai pentru a elimina pericolele de pe piaþa turistului, pentru a nu mai exista falimente rãsunãtoare care lasã românii fãrã vacanþele plãtite”, preciza atunci, în comunicat, ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Ministrul Mircea Titus Dobre mai spunea cã agenþiile de turism
comparativ cu þãrile dezvoltate, dar aratã potenþialul uriaº de creºtere al pieþei româneºti de comerþ electronic. Potrivit unui studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au fãcut cumpãrãturi online cel puþin lunar, iar 62% dintre aceºtia au vârste cuprinse între 18 ºi 34 de ani. Studiul GPeC ºi iSense Solutions aratã cã, principalii factori în luarea deciziei de cumpãrare sunt, în ordine, preþul cât mai mic, încrederea pe care o conferã magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea ºi calitatea informaþiilor de pe site, ergonomia site-ului (uºurinþa în navigare ºi în procesul de cumpãrare ºi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online. Metoda de platã preferatã a românilor rãmâne rambursul într-o proporþie covârºitoare, de aproximativ 85%.
organizatoare vor declara trimestrial sumele încasate în avans de la turiºti ºi vor depune o declaraþie în acest sens pentru a avea o evidenþã transparentã a nivelului de încasãri. ”Legea privind garantarea pachetelor de servicii turistice reprezintã temeiul legal primar, temei ce va fi urmat de normele de aplicare, sub formã de Hotãrâre de Guvern. Doar agenþiile de turism organizatoare care obþin pentru prima oarã o licenþã vor suporta contribuþia iniþialã, iar nivelul nu poate fi mai mic de 2.000 de euro. Agenþiile de turism organizatoare vor declara trimestrial sumele încasate în avans de la turiºti ºi vor depune o declaraþie în acest sens pentru a avea o evidenþã transparentã a nivelului de încasãri, pe baza cãreia se va calcula cuantumul contribuþiei la fond. Nu se va închide nicio agenþie din cauza apariþiei acestui fond”, spunea Dobre, în comunicat. Monika BACIU
Românii cumpãrã vacanþe exotice dupã ce vãd poze pe internet
F
otografiile din vacanþe în diverse þãri din Africa, America de Sud sau Asia, distribuite pe internet, îi atrag ºi îi determinã pe din ce în ce mai mulþi români sã cumpere sejururi în destinaþii exotice. Acesta se anunþã a fi unul dintre cele mai dinamice segmente de cãlãtori în 2018, preconizeazã Cristian Pandel, preºedintele boar-ului Christian Tour, una din cele mai mari agenþii de turism din România. “Turiºtii români vor cãlãtori din ce în ce mai mult în zonele exotice. Acesta va fi noul trend: sã vrea sã vadã Thailanda, China, India sau þãri din America de Sud ºi Africa. Românii sunt un popor curios ºi
cultivat, iar la fascinaþia pentru destinaþiile exotice contribuie masiv în ultimii ani ºi internetul, care-i face pe oameni sã viseze mai mult. Cei care se întorc din vacanþe exotice sunt foarte contrariaþi pentru cã în multe dintre ele oamenii, deºi sunt mai sãraci, sunt foarte fericiþi, atmosferã care-i face ºi pe turiºti fericiþi, iar asta se vede ºi din fotografiile pe care le distribuie pe internet ºi care atrag noi ºi noi doritori de astfel de experienþe”, a explicat Cristian Pandel. Cu toate acestea, principalele destinaþii de vacanþã pentru familiile cu copii rãmân ºi în 2018 Grecia ºi Turcia, care de peste zece ani sunt cele mai cãutate de cãtre români pentru petrecerea concediului de varã.
„Preºul” – prima premierã din 2018, la Petroºani e Strada Dorului, în faþa Punui bloc, am gãsit actorii de la Petroºani repetând pentru prima piesã pe care o joacã pe scena teatrului în 2018. Va fi mult zgomot, râsete ºi aplauze cât cuprinde, pentru cã aºa s-a vãzut din salã, la ultima repetiþie în care s-a râs pe bune.
Prima piesã care se joacã în 2018, în premierã la Petroºani, pe scena Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu, „Preºul” de Ion Bãieºu, are deja casa închisã. Actorii sunt gata, aºa cum au arãtat la repetiþia generalã, sã ne stârneascã râsul ºi sã facã haz de necaz. Ne-au spus cã astfel de oameni, precum personajele lor, sunt peste tot, la fiecare
bloc, iar povestea va fi una în care cu toþii ne regãsim. Este prima premierã din acest an ºi sâmbãtã searã suntem aºteptaþi sã râdem cu mare poftã. „Cu siguranþã, ne aºteaptã pe toþi o porþie bunã de râs ºi sper sã ne bucurãm împreunã. Cred cã mesajul nostru va ajunge la toatã lumea ºi din nefericire ºi din fericire, totodatã, este o realitate cruntã, pe care o sã o vedem. Adicã, ce se întâmplã în acest spectacol, cred cã se întâmplã aproape zi de zi la noi, în cartier, în blocul în care locuim. E un râsu-plânsu. La blocul meu se întâmplã aºa ceva, aºa cã am avut de unde sã mã inspir”, ne-a mãrturisit Oana Liciu Gogu, actriþa din rolul principal. ªi pentru cã ºi în viaþa
realã sunt vecini, Oana ºi Mihai Sima au mers pe acelaºi calapod ºi ne promit cã ne vom regãsi vecinii pe scena din Petroºani. „E un spectacol antrenant, un spectacol care va place tuturor categoriilor de spectatori. Se va râde. Este o comedie spumoasã, iar noi,
actorii ne vom da silinþa sã aducem o atmosferã frumoasã în seara premierei. Aºa cum bine spunea Oana mai devreme, noi fiind vecini, avem tot bagajul acesta de tipologii în cartier. Nu doar la bloc. Este o poveste de cartier în care ne regãsim ºi vã veþi regãsi”, a adãugat ºi
Green line Valea Jiului, la jumãtate din drum P roiectul prin care se va realiza o linie de transport în comun cu autobuze ecologice în toate oraºele Vãii Jiului este la jumãtate de drum. Valoarea estimatã ajunge la 20 de milioane de euro, dar banii pot veni de la Uniunea Europeanã, printr-un proiect ce va putea fi depus în aceastã primãvarã. Gheorghe Ile, primarul
din Vulcan este cel ce va gestiona sistemul, pentru cã în acest oraº va fi autobaza. „Suntem cu 50% dintre obiective atinse. Urmeazã proiectarea,
studiul de fezabilitate ºi prin luna aprilie, îl depunem pentru finanþare”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Proiectul denumit
generic Green Line este în parteneriat ºi cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi fiecare instituþie va avea o parte a cofinanþãrii. La final, Valea Jiului va
Trei ani ºi jumãtate de puºcãrie pentru furtul a 170 de mii de lei de la Castel care a dat spargerea Idinndividul anului la Castelul Corvinilor Hunedoara a fost condamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare. Hoþul trebuie sã acopere ºi paguba creatã monumentului instoric. Judecãtoria Hunedoara a ajuns la o soluþie în privinþa individului care a dat o spargere la Castelul Corvinilor de unde a furat încasãrile, adicã 170 de mii de lei. Magistraþii l-au condamnat pe Gal Gabriel la pedeapsa de 3 ani ºi 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat, dar ºi obligaþia de a acoperi prejudiciul
cauzat. Sentinþa magistraþilor din Hunedoara nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu apel de pãrþile din dosar. Gabriel Gal a fost acuzat cã în anul 2017 a spart geamul casieriei Castelului Corvinilor ºi a furat suma de 170.000 de lei. Dupã patru zile de la comiterea jafului, individul a fost gãsit de poliþiºti la Secþia de Ortopedie a Spitalului din municipiul Hunedoara, având piciorul fracturat. A fost arestat preventiv o lunã de zile, dupã care a fost trimis în arest la domiciliu ca mai apoi sã fie pus sub control judiciar cu obligaþia de a nu pãrãsi judeþul. Maximilian GÂNJU
Mihai Sima. Radu Botar, regizorul piesei, spune cã vom râde cu poftã, însã, atrage totodatã atenþia ºi cã vom avea de meditat asupra subiectului, atât de actual ºi acum, ca ºi oricând. „Este un spectacol despre noi, cu râsul între dinþi ºi hohote pe buze. Este despre noi, cei care nu ºtim ºi nu cred cã vom învãþa vreodatã sã ne schimbãm ºi sã avem curajul sã spunem nu, sã avem curajul sã ne spãlãm mai mult de multe. Dacã se ºi râde e în regulã, dar e cam trist”, a spus Radu Botar, regizorul piesei, care a lãudat colectivul din teatrul de la Petroºani, pentru faptul cã sunt uniþi ºi, înainte de a fi colegi, sunt prieteni. Piesa se joacã sâmbãtã de la ora 18,00, aceasta fiind prima premierã din 2018, iar biletele au fost deja epuizate.
avea un transport ecologic, care va putea contrabalansa actuala firmã de transport cu maxi-taxi, ce deþine monopolul pe transportul public. „Valoarea este în douã segmente. Primul este pentru realizarea infrastructurii ºi construcþia halelor, staþiilor de autobuz ºi a instalaþiilor prin care se va comunica ora de sosire a acestor autobuze ºi a doua, este de cumpãrarea a autobuzelor în sine.
Diana MITRACHE Ajungem la 20 de milioane de euro în total”, a mai precizat Gheorghe Ile. Proiectul va fi realizat cu fonduri pe axa 3 a Programului Operaþional Regional. În decembrie, Consiliul Local de la Vulcan a avizat proiectul ce vizeazã reþeaua de transport ce va deservi toatã Valea Jiului cu autobuze ecologice. În fapt, consilierii din acest oraº au aprobat proiectul tehnic de execuþie a liniei ecologice în aceastã parte a Vãii Jiului. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Atenþie de unde vã cumpãraþi vacanþele! Î
nceputul de an înseamnã ºi debutul ofertelor de vacanþã. Românii s-au obiºnuit ca la începutul anului sã vâneze vacanþele ieftine. Ofertele early booking sunt la mare cãutare. Oficialii Ministerului Turismului vin însã cu o serie de atenþionãri. “Trebuie sã ne gândim la cetãþeni. Prioritatea numãrul 1 a Ministerului Turismului este siguranþa turistului român. În acest sens, avem nevoie de un sistem de garantare pentru pachetele de servicii turistice corect, unitar ºi eficient, care sã suporte inclusiv costurile de repatriere, în cazul apariþiei unor situaþii neprevãzute. Este obligaþia statului român sã vinã cu mãsuri specifice, având în vedere cã nu s-a realizat nimic de mai bine de 20 de ani în acest domeniu. Legea privind garantarea
pachetelor de servicii turistice reprezintã temeiul legal primar, temei ce va fi urmat de normele de aplicare, sub formã de Hotãrâre de Guvern. Doar agenþiile de turism organizatoare care obþin pentru prima oarã o licenþã vor suporta contribuþia iniþialã, iar nivelul nu poate fi mai mic de 2.000 de euro. Agenþiile de turism organizatoare vor declara trimestrial sumele încasate în avans de la turiºti ºi vor depune o declaraþie în acest sens pentru a avea o evidenþã transparentã a nivelului
de încasãri, pe baza cãreia se va calcula cuantumul contribuþiei la fond. Nu se va închide nicio agenþie din cauza apariþiei acestui fond”, a spus ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Ministerul Turismului a retras 107 licenþe ale agenþiilor de turism Ministerul Turismului a retras anul trecut 107 licenþe ale agenþiilor de turism, în urma neregulilor descoperite, potrivit rapoartelor publicate pe site-ul ministerului. În prezent, sunt licenþiate 2.655 agenþii de turism. Lista acestora este publicã
pe site-ul Ministerului Turismului, la secþiunea ”Autorizare turism”. De asemenea, alte 125 de licenþe au fost radiate la cererea firmelor. Comparativ, în anul 2016, un numãr de 1.073 de licenþe au fost retrase, fie din oficiu, fie pentru nerespectarea legilor în vigoare, noteazã News.ro. Turismului românesc a fost marcat în ultimii doi ani de insolvenþe sonore, între care agenþiile de turism Paravion.ro, Mareea ºi Genius Travel, dar ºi de sinuciderea patronului Omnia Turism, George Negru.
Românii au cumpãrat online de 2,8 miliarde euro în 2017 V
aloarea cumpãrãturilor online a ajuns la 2,8 miliarde de euro în 2017, cu peste 40% mai mult decât în 2016, când comerþul online a totalizat 1,8 – 2 miliarde de euro, potrivit
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Ianuarie 2018
cifrelor ºi estimãrilor principalilor jucãtori din comerþul electronic românesc ºi GPeC. Românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi din an
pentru cumpãrãturi prin internet. Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adicã la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plãþile de facturi la utilitãþi, biletele de avion, vacanþele, rezervãrile hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conþinutul download-abil. Creºterea de aproximativ 40% de la un an la altul înregistratã de piaþa româneascã de e-commerce este una din cele mai mari la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieþei de e-commerce din totalul pieþei de retail se situeazã la aproximativ 5,6%, în creºtere faþã de 4%, cât se înregistra în 2016. Cu toate acestea, procentajul este încã mic
Ministerul Turismului anunþa la mijlocul lunii decembrie cã nu existã pericolul ca cetãþenii României sã îºi piardã vacanþele sau banii plãtiþi pe vacanþe pentru 2018. Autoritãþile vor sã înfiinþeze un fond de garantare a pachetelor turistice, administrat de Ministerul Finanþelor Publice, care le va rambursa clienþilor toate sumele plãtite pentru achiziþionarea de pachete turistice. ”Fondul de garantare vine în sprijinul consumatorului, nu în detrimentul lui. Fondul de garantare a fost conceput tocmai pentru a elimina pericolele de pe piaþa turistului, pentru a nu mai exista falimente rãsunãtoare care lasã românii fãrã vacanþele plãtite”, preciza atunci, în comunicat, ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Ministrul Mircea Titus Dobre mai spunea cã agenþiile de turism
comparativ cu þãrile dezvoltate, dar aratã potenþialul uriaº de creºtere al pieþei româneºti de comerþ electronic. Potrivit unui studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au fãcut cumpãrãturi online cel puþin lunar, iar 62% dintre aceºtia au vârste cuprinse între 18 ºi 34 de ani. Studiul GPeC ºi iSense Solutions aratã cã, principalii factori în luarea deciziei de cumpãrare sunt, în ordine, preþul cât mai mic, încrederea pe care o conferã magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea ºi calitatea informaþiilor de pe site, ergonomia site-ului (uºurinþa în navigare ºi în procesul de cumpãrare ºi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online. Metoda de platã preferatã a românilor rãmâne rambursul într-o proporþie covârºitoare, de aproximativ 85%.
organizatoare vor declara trimestrial sumele încasate în avans de la turiºti ºi vor depune o declaraþie în acest sens pentru a avea o evidenþã transparentã a nivelului de încasãri. ”Legea privind garantarea pachetelor de servicii turistice reprezintã temeiul legal primar, temei ce va fi urmat de normele de aplicare, sub formã de Hotãrâre de Guvern. Doar agenþiile de turism organizatoare care obþin pentru prima oarã o licenþã vor suporta contribuþia iniþialã, iar nivelul nu poate fi mai mic de 2.000 de euro. Agenþiile de turism organizatoare vor declara trimestrial sumele încasate în avans de la turiºti ºi vor depune o declaraþie în acest sens pentru a avea o evidenþã transparentã a nivelului de încasãri, pe baza cãreia se va calcula cuantumul contribuþiei la fond. Nu se va închide nicio agenþie din cauza apariþiei acestui fond”, spunea Dobre, în comunicat. Monika BACIU
Românii cumpãrã vacanþe exotice dupã ce vãd poze pe internet
F
otografiile din vacanþe în diverse þãri din Africa, America de Sud sau Asia, distribuite pe internet, îi atrag ºi îi determinã pe din ce în ce mai mulþi români sã cumpere sejururi în destinaþii exotice. Acesta se anunþã a fi unul dintre cele mai dinamice segmente de cãlãtori în 2018, preconizeazã Cristian Pandel, preºedintele boar-ului Christian Tour, una din cele mai mari agenþii de turism din România. “Turiºtii români vor cãlãtori din ce în ce mai mult în zonele exotice. Acesta va fi noul trend: sã vrea sã vadã Thailanda, China, India sau þãri din America de Sud ºi Africa. Românii sunt un popor curios ºi
cultivat, iar la fascinaþia pentru destinaþiile exotice contribuie masiv în ultimii ani ºi internetul, care-i face pe oameni sã viseze mai mult. Cei care se întorc din vacanþe exotice sunt foarte contrariaþi pentru cã în multe dintre ele oamenii, deºi sunt mai sãraci, sunt foarte fericiþi, atmosferã care-i face ºi pe turiºti fericiþi, iar asta se vede ºi din fotografiile pe care le distribuie pe internet ºi care atrag noi ºi noi doritori de astfel de experienþe”, a explicat Cristian Pandel. Cu toate acestea, principalele destinaþii de vacanþã pentru familiile cu copii rãmân ºi în 2018 Grecia ºi Turcia, care de peste zece ani sunt cele mai cãutate de cãtre români pentru petrecerea concediului de varã.
„Preºul” – prima premierã din 2018, la Petroºani e Strada Dorului, în faþa Punui bloc, am gãsit actorii de la Petroºani repetând pentru prima piesã pe care o joacã pe scena teatrului în 2018. Va fi mult zgomot, râsete ºi aplauze cât cuprinde, pentru cã aºa s-a vãzut din salã, la ultima repetiþie în care s-a râs pe bune.
Prima piesã care se joacã în 2018, în premierã la Petroºani, pe scena Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu, „Preºul” de Ion Bãieºu, are deja casa închisã. Actorii sunt gata, aºa cum au arãtat la repetiþia generalã, sã ne stârneascã râsul ºi sã facã haz de necaz. Ne-au spus cã astfel de oameni, precum personajele lor, sunt peste tot, la fiecare
bloc, iar povestea va fi una în care cu toþii ne regãsim. Este prima premierã din acest an ºi sâmbãtã searã suntem aºteptaþi sã râdem cu mare poftã. „Cu siguranþã, ne aºteaptã pe toþi o porþie bunã de râs ºi sper sã ne bucurãm împreunã. Cred cã mesajul nostru va ajunge la toatã lumea ºi din nefericire ºi din fericire, totodatã, este o realitate cruntã, pe care o sã o vedem. Adicã, ce se întâmplã în acest spectacol, cred cã se întâmplã aproape zi de zi la noi, în cartier, în blocul în care locuim. E un râsu-plânsu. La blocul meu se întâmplã aºa ceva, aºa cã am avut de unde sã mã inspir”, ne-a mãrturisit Oana Liciu Gogu, actriþa din rolul principal. ªi pentru cã ºi în viaþa
realã sunt vecini, Oana ºi Mihai Sima au mers pe acelaºi calapod ºi ne promit cã ne vom regãsi vecinii pe scena din Petroºani. „E un spectacol antrenant, un spectacol care va place tuturor categoriilor de spectatori. Se va râde. Este o comedie spumoasã, iar noi,
actorii ne vom da silinþa sã aducem o atmosferã frumoasã în seara premierei. Aºa cum bine spunea Oana mai devreme, noi fiind vecini, avem tot bagajul acesta de tipologii în cartier. Nu doar la bloc. Este o poveste de cartier în care ne regãsim ºi vã veþi regãsi”, a adãugat ºi
Green line Valea Jiului, la jumãtate din drum P roiectul prin care se va realiza o linie de transport în comun cu autobuze ecologice în toate oraºele Vãii Jiului este la jumãtate de drum. Valoarea estimatã ajunge la 20 de milioane de euro, dar banii pot veni de la Uniunea Europeanã, printr-un proiect ce va putea fi depus în aceastã primãvarã. Gheorghe Ile, primarul
din Vulcan este cel ce va gestiona sistemul, pentru cã în acest oraº va fi autobaza. „Suntem cu 50% dintre obiective atinse. Urmeazã proiectarea,
studiul de fezabilitate ºi prin luna aprilie, îl depunem pentru finanþare”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Proiectul denumit
generic Green Line este în parteneriat ºi cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi fiecare instituþie va avea o parte a cofinanþãrii. La final, Valea Jiului va
Trei ani ºi jumãtate de puºcãrie pentru furtul a 170 de mii de lei de la Castel care a dat spargerea Idinndividul anului la Castelul Corvinilor Hunedoara a fost condamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare. Hoþul trebuie sã acopere ºi paguba creatã monumentului instoric. Judecãtoria Hunedoara a ajuns la o soluþie în privinþa individului care a dat o spargere la Castelul Corvinilor de unde a furat încasãrile, adicã 170 de mii de lei. Magistraþii l-au condamnat pe Gal Gabriel la pedeapsa de 3 ani ºi 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat, dar ºi obligaþia de a acoperi prejudiciul
cauzat. Sentinþa magistraþilor din Hunedoara nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu apel de pãrþile din dosar. Gabriel Gal a fost acuzat cã în anul 2017 a spart geamul casieriei Castelului Corvinilor ºi a furat suma de 170.000 de lei. Dupã patru zile de la comiterea jafului, individul a fost gãsit de poliþiºti la Secþia de Ortopedie a Spitalului din municipiul Hunedoara, având piciorul fracturat. A fost arestat preventiv o lunã de zile, dupã care a fost trimis în arest la domiciliu ca mai apoi sã fie pus sub control judiciar cu obligaþia de a nu pãrãsi judeþul. Maximilian GÂNJU
Mihai Sima. Radu Botar, regizorul piesei, spune cã vom râde cu poftã, însã, atrage totodatã atenþia ºi cã vom avea de meditat asupra subiectului, atât de actual ºi acum, ca ºi oricând. „Este un spectacol despre noi, cu râsul între dinþi ºi hohote pe buze. Este despre noi, cei care nu ºtim ºi nu cred cã vom învãþa vreodatã sã ne schimbãm ºi sã avem curajul sã spunem nu, sã avem curajul sã ne spãlãm mai mult de multe. Dacã se ºi râde e în regulã, dar e cam trist”, a spus Radu Botar, regizorul piesei, care a lãudat colectivul din teatrul de la Petroºani, pentru faptul cã sunt uniþi ºi, înainte de a fi colegi, sunt prieteni. Piesa se joacã sâmbãtã de la ora 18,00, aceasta fiind prima premierã din 2018, iar biletele au fost deja epuizate.
avea un transport ecologic, care va putea contrabalansa actuala firmã de transport cu maxi-taxi, ce deþine monopolul pe transportul public. „Valoarea este în douã segmente. Primul este pentru realizarea infrastructurii ºi construcþia halelor, staþiilor de autobuz ºi a instalaþiilor prin care se va comunica ora de sosire a acestor autobuze ºi a doua, este de cumpãrarea a autobuzelor în sine.
Diana MITRACHE Ajungem la 20 de milioane de euro în total”, a mai precizat Gheorghe Ile. Proiectul va fi realizat cu fonduri pe axa 3 a Programului Operaþional Regional. În decembrie, Consiliul Local de la Vulcan a avizat proiectul ce vizeazã reþeaua de transport ce va deservi toatã Valea Jiului cu autobuze ecologice. În fapt, consilierii din acest oraº au aprobat proiectul tehnic de execuþie a liniei ecologice în aceastã parte a Vãii Jiului. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Previziunile de buget de la Petroºani, lansate în dezbatere publicã
A
utoritãþile locale din Valea Jiului pregãtesc, în aceastã perioadã, proiectele de buget aferente acestui an.
La Petroºani, documentul a fost lansat în dezbatere publicã. Petroºãnenii interesaþi pot depune contestaþii sau observaþii pânã în data de 24 ianuarie. “Persoanele intere-
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Ianuarie 2018 sate pot depune contestaþíi, observaþii sau recomandãri la Biroul buget-contabilitate, camera nr. 15, pânã în data de 24 ianuarie 2018”, aratã documentul afiºat pe site-ul Primãriei Petroºani. Potrivit documentului, veniturile totale sunt estimate la suma de 98.664 mii lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 96.021 mii lei. Bugetul pe anul acesta prevede ºi investiþii în municipiul Petroºani. Prioritarã este infrastructura ºcolarã, medicalã sau cea rutierã. Anul acesta, dupã modificãrile aduse de Guvern codului fiscal, veniturile administraþiilor locale vor scãdea, însã pierderile vor fi compensate de la bugetul de stat. Monika BACIU
Concesioneazã terenuri pentru construirea unor garaje
A
utoritãþile locale de la Petrila au aprobat un proiect de hotãrâre prin care au în vedere concesionarea unor terenuri în vederea construirii unor garaje. De pe urma concesiunilor vor avea de câºtigat atât cei care îºi vor construi garaje, cât ºi administraþia localã, care va încasa bani. “Având în vedere cererile înregistrate la sediul Primãriei oraºului Petrila, prin care se solicitã concesionarea unor parcele de teren situate în str. Auºelului, 8 Martie (lângã fosta CT2) ºi str. Muncii, în vederea construirii unor garaje. Dat fiind faptul cã parcele solicitate se aflã în domeniul privat al oraºului Petrila ºi pot fi con-
770 de posturi de poliþiºti ºi personal contractual, scoase la concurs
Femeie care înºela prin metoda accidentul, reþinutã de poliþiºti tânãrã din Deva a fost O reþinutã de poliþiºti
dupã ce a încercat (ºi chiar a reuºit) sã inducã în eroare ºi sã obþinã diferite sume de bani de la persoane din municipiul Deva, sub pretextul cã apropiaþi ai acestora ar fi fost implicaþi în evenimente rutiere Potrivit poliþiºtilor, faptele – douã tentative de înºelãciune ºi o infracþiune consumatã – au fost comise în
noaptea de 03/04.01.2018, pe raza municipiului Deva. Din fericire, douã dintre persoanele cãrora li s-au solicitat telefonic sume de bani au fost vigilente ºi au apelat la timp la sprijinul Poliþiei, dându-ºi seama cã ar putea deveni victime ale unor infracþiuni de înºelãciune. Nu la fel de vigilentã a fost, însã, o femeie în vârstã de 64 de ani, din municipiul Deva. Aceasta, la data de 03.01.2018, i-a dat
tinerei identificate de poliþiºti 1.500 de euro ºi 3.000 de lei, dupã ce a fost apelatã de persoane neidentificate, care, sub pretextul cã fiul acesteia a fost implicat într-un eveniment rutier, i-au solicitat sumele respective de bani. Poliþiºtii au reuºit identificarea femeii, o tinãrã de 29 ani, faþã de care s-a luat mãsura reþinerii pe o duratã de 24 ore, urmând a fi prezentatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva cu
P
oliþia Românã scoate la concurs 770 de posturi de poliþiºti ºi personal contractual atât în propunere de arestare cadrul Inspectoratului preventivã, sub aspec- General al Poliþiei tul comiterii infracþiuRomâne (IGPR), cât ºi nilor de înºelãciune ºi la inspectoratele de tentativã la înºelãciune. poliþie judeþene. Tânãra a fost introdusã în Centrul de Reþinere si Arestare Preventiv Deva, poliþiºtii continuând cercetãrile pentru stabilirea întregii sale activitãþi infracþionale.
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
cesionate prin licitaþie publicã, þinând cont cã prin atribuirea contractelor de concesiune pentru terenul mai sus menþionat, se vor aduce venituri la bugetul local, date fiind cele menþionate anterior consider oportunã concesionarea prin licitaþie publicã a patru parcele de teren, situate în str. Auºelului, cinci parcele de teren situate în str. 8 Martie ºi 5 parcele de teren situate în str. Muncii, din oraºul Petrila în vederea construirii unor garaje”, aratã documentele Consiliului Local Petrila. În plus, tot la Petrila consilierii locali au aprobat ºi concesionarea unor suprafeþe de teren în vederea realizãrii unor parcãri. Monika BACIU
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
"ªtim cã în aceste zile meseria de poliþist nu mai pare atât de tentantã. Ai auzit tot felul de lucruri îngrozitoare despre noi: un poliþist pedofil prins cu greutate de colegii lui. Nu avem noi cum sã-þi facem dovada, acum, cã
lucrurile nu sunt chiar aºa, dar îþi promitem cã, ºi în acest caz, cei responsabili nu vor scãpa. Indiferent de ceea ce se spune despre noi în aceastã perioadã, trebuie sã ºtii cã din echipa Poliþiei Române fac parte oameni pentru care nu conteazã decât aflarea adevãrului, care nu au liniºte pânã nu dovedesc cã cei care au încãlcat legea sunt acolo unde le este locul, în spatele gratiilor", informeazã un comunicat al IGPR. Pentru informaþii despre posturile din cadrul IGPR se poate accesa site-ul instituþiei
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Ianuarie 2018
Contract prelungit cu asociaþia care se ocupã de câinii maidanezi C
ontractul dintre administraþia localã de la Petroºani ºi ADI Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân a fost prelungit pentru o perioadã de încã trei ani. O parte din consilierii petroºãneni solicitã cã Asociaþia sã prezinte un raport.
“Prin cererea cu nr. 183052017, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân” a solicitat aprobarea prelungirii contractului de comodat (…). Prin hotãrârea Consiliului Local nr. 118/2012, s-a aprobat asocierea municipiului Petroºani cu judeþul HUnedoara ºi unele unitãþi administrative-teritoriale din judeþ în vederea constituirii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã “Serviciul
Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân”, cu scopul principal de a gestiona în conformitate cu legislaþia þãrii noastre ºi cu legislaþia europeanã animalele cu ºi fãrã stãpân din judeþ”, aratã documentul. Astfel, Consiliul Local a aprobat prelungirea contractului de comodat pentru o perioadã de încã trei ani, însã o parte din consilieri cer un raport din partea asociaþiei. “De ce toate contractele sunt de comodat ºi nu le percepem o chirie? Adresa
pe care a fãcut-o directorul de la judeþ ne cere sã prelungim cu trei ani, dar nu ne spune câþi câini mai are, cum îi îngrijeºte, ce face cu ei”, a spus consilierul local Mihai Barbu. Peste 2000 de câini din judeþul Hunedoara au fost eutanasiaþi. La nivelul judeþului Hunedoara, funcþioneazã, de câþiva ani, Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân, iar douã dintre cele opt adãposturi canine sunt în Valea Jiului, la Petroºani ºi Uricani.
Asociaþia gestioneazã un numãr de 8 adãposturi pentru câinii fãrã stãpân, cu o capacitate de cazare de 844 de locuri. Adãposturile sunt situate în Deva, Hunedoara, Brad, Simeria, Cãlan, Orãºtie, Petroºani ºi Uricani. “Pânã în prezent, au fost capturaþi un numãr de 3312 câini, au fost adoptaþi 1240 câini ºi au fost eutanasiaþi 2029 câini”, aratã un bilanþ al CJ Hunedoara. Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” înfiinþatã prin Sentinþa Civilã nr.3904/2012. Scopul acestei asociaþii este: „gestionarea în conformitate cu legislaþia tãrii noastre ºi cu legislaþia europeanã a tuturor animalelor cu ºi fãrã stãpân din judeþ”. În anul 2016, la Petroºani au fost capturaþi 410 câini ºi eutanasiaþi 225. Monika BACIU
Consiliul Concurenþei investigheazã posibile licitaþii trucate la Romsilva onsiliul Concurenþei a declanºat o investigaþie privind o posibilã trucare a unor licitaþii publice organizate Regia Naþionalã A C Pãdurilor – Romsilva, Direcþia Silvicã Hunedoara, pentru atribuirea
serviciilor de pazã la sediul administrativ al Direcþiei Silvice Hunedoara. ”Investigaþia a fost declanºatã având la bazã informaþii furnizate de RNP Romsilva RA, prin Direcþia Silvicã Hunedoara, care a sesizat un posibil comportament anticoncurenþial al Companiilor Safety Security ºi Spartan Pazã ªi Protecþie în cadrul procedurii de achiziþie publicã având ca obiect ‘Contractul de prestãri servicii de pazã – D.S. Hunedoara 2017’. Autoritatea de Concurenþã suspecteazã cã cele douã companii Safety Security ºi Spartan Pazã ºi Protecþie ºi-ar fi
coordonat comportamentul printr-un schimb de informaþii sensibile din punct de vedere comercial, în vederea eliminãrii concurenþei în cadrul procedurii de achiziþie publicã organizatã de RNP – Romsilva RA, prin Direcþia Silvicã Hunedoara”, a informat autoritatea de concurenþã. În cadrul acestei investigaþii, în luna decembrie 2017, Consiliul Concurenþei a efectuat inspecþii inopinate la sediul
celor douã companii, precum ºi la sediul altor societãþi implicate în procedura de achiziþie publicã, iar documentele ridicate în cadrul inspecþiilor se aflã în analiza Consiliului Concurenþei, în cadrul procedurii specifice de investi-
gaþie. ”Inspecþiile inopinate constituie o etapã preliminarã a investigaþiei, iar efectuarea lor nu reprezintã o antepronunþare a Consiliului Concurenþei în ceea ce priveºte existenþa unei încãlcãri a Legii
concurenþei”, mai spun oficialii Consiliului. În situaþia în care Consiliul Concurenþei va constata încãlcarea regulilor de concurenþã, societãþile implicate riscã amenzi de pânã la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care coopereazã cu autoritatea de concurenþã în cadrul programului de clemenþã pot obþine imunitate la amendã sau reduceri substanþiale ale amenzilor.
NOU ÎN PETROªANI! VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI -
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
2 miliarde lei pentru “Prima Casã” în 2018 ”P
lafonul alocat al garanþiilor care pot fi emise pentru anul 2018 în cadrul programului ”Prima casã” însumeazã 2 miliarde lei, potrivit unei Hotãrâri aprobatã în ºedinþa de Guvern din aceastã sãptãmânã. Actul normativ modificã ºi completeazã Hotãrârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului ”Prima casã”. Principalele schimbãri vizeazã reducerea marjei maxime de dobândã de la 2,50% la 2%, în scopul uniformizãrii nivelului costurilor totale ale tuturor categoriilor de finanþãri care pot fi acordate în cadrul programului Prima Casã, eliminarea utilizãrii valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanþii în anul 2018, clarificarea principiilor de realocare cãtre finanþatori a rezervei rãmase nealocate din plafonul anual, precum ºi simplificarea procedurii de radiere în situaþia respingerii cererii de platã a creditului garantat în cadrul programului”, se aratã într-un comunicat de presã. Decizia de reducere a marjei maxime de dobândã de la 2,50% la 2% a fost luatã pentru corelarea prevederilor privind costul total al finanþãrilor garantate pentru achiziþia de locuinþe cu cea pentru construcþia de locuinþe, urmãrindu-se evitarea oricãrei discriminare în acest sens. Decizia de eliminare a utilizãrii valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanþii a fost luatã pentru a nu pune la dispoziþia finanþatorilor participanþi în program ºi a altor limite suplimentare faþã de plafonul de 2 miliarde lei alocat programului ”Prima casã” pentru 2018”, se mai menþioneazã în comunicat. Actul normativ aprobat de Guvern include, de asemenea, o serie de mãsuri pentru simplificarea ºi evitarea birocratizãrii excesive a procedurilor aplicate în cazul respingerii cererilor de platã.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Ianuarie 2018
Cine sunt juraþii ºi ce recomandãri au pentru un Red Bull Oslea Hiride 2018 cu note maxime ingura competiþie de hike & ride S din România, Red Bull Oslea Hiride, se apropie de start, iar membrii juriului au pregãtit sfaturi utile pentru concurenþi, proba de coborâre urmând a fi decisã de controlul, fluiditatea ºi tehnica fiecãrui participant.
Radu Lungu (arbitru acreditat World Freeride Qualifier ºi TTR) ºi Constantin Bodea la snowboard, iar Alin Gãvozdea ºi Bogdan Stãnilã, personaje cheie in zona locala de freeride, la schi, vor fi cei care vor juriza concurenþii pe 24 februarie, la cea de a ºaptea ediþie Red Bull Oslea Hiride. „Pentru proba de coborâre, concurenþii trebuie sã fie atenþi, în primul rând, la linia pe
care ºi-o aleg, mai precis la gradul de dificultate a acesteia, apoi la fluiditatea ºi gradul de control pe care îl aratã în coborâre ºi, nu în ultimul rând, la artificiile tehnice sãrituri sau trick-uri executate în coborâre”, spune Constantin Bodea, membru al juriului Red Bull Oslea Hiride, proba snowboard. Concurenþii vor începe cu proba de urcare, ce îºi are startul la cota 1.300 ºi are o lungime de peste 3,5
kilometri, pânã la 1.940 metri altitudine. Urmeazã coborârea pe schi sau snowboard de 1,4 kilometri, cu o pantã de 45o, ce permite fluiditate, control, tehnicã, dar oferã ºi numeroase rampe naturale pentru trick-uri. Dacã urcarea este decisã de timpii individuali, coborârea este jurizatã, iar punctajul este acordat în funcþie de tehnicã, linie ºi trick-uri. „Concurenþii de la proba schi au de pierdut cel mai mult la cate-
goria control, pe motiv cã, în urma unei cãzãturi urmate eventual ºi de pierderea unuia dintre schiuri, sau a ambelor din legãturã, au parte de o depunctare considerabilã. Un concurent care pierde un schi pe coborâre nu va avea scor final. Drept urmare, þineþi totul sub control”, declarã Bogdan Stãnilã, membru al juriului Red Bull Oslea Hiride, proba schi. Competiþia include secþiunile de schi ºi, respectiv, de snow-
board, fiecare dintre acestea cu locuri limitate, împãrþite în Pro feminin, Pro masculin, Open feminin ºi Open masculin. Red Bull Oslea Hiride va alinia la start 30 de concurenþi la categoriile Pro ºi 100 la Open. „Greºelile care îi pot ustura cel mai mult pe concurenþi pe partea de coborâre sunt: ieºirea din zona de concurs, cãzãturile urmate de pierderea echipamentului, apoi cãzãturile în aºa numitele no fall zone - zone foarte expuse. Coborârea traseului dovedind o tehnicã precarã - fãrã control sau foarte încet, de asemenea, reduce foarte mult din punctajul acordat”, adaugã Bodea. Acesta sfãtuieºte concurenþii sã studieze foarte bine linia pe care ºi-au ales-o, când ajung în golul alpin, sã
Start la competiþii, în Straja Schi în voie în staþiunea Parâng P S
entru cã ne aflam în plin sezon de schi, administratorii pârtiilor de schii din staþiunea montanã Straja le pregãtesc iubitorilor de iarnã o serie de competiþii.
Startul va fi dat în 21 ianuarie când, la Strajã, va avea loc Carnavalul Zãpezii, iar toþi cei costumaþi vor avea reducere de 30% la transportul pe cablu. Apoi, în data de 27 ianuarie are loc Cupa Tabere Straja ºi Winter Tour 2018. Tot cei mici, dar nu numai, vor avea de lucru în Strajã, pentru cã între 5 ºi 10 februarie trebuie sã construiascã cei mai frumoºi oameni de zãpadã. În acea perioadã are loc "Festivalul oamenilor de zãpadã", una dintre cela mai amuzante ºi creative întreceri din staþiunea de
taþiunea Parâng este una din puþinele zone în care încã se schiazã doar pe zãpadã naturalã.
munte de aici, unde ºi mici ºi mari, turiºtii îºi arãta mãiestria, priceperea ºi îºi pun imaginaþia la contribuþie, creând, din zãpada figurine de actualitate.În ultima zi se face jurizarea ºi premierea, iar în fiecare searã pe turiºti îi aºteaptã activitãþi pe pârtie ºi fel de fel de concursuri. În data de 17 februarie va fi cupa dedicatã mascotei din Strajã, Baloo. Ursul va fi sãrbãtorit cu acest prilej, pentru cã este ziua lui, iar copiii sunt invitaþi la o întrecere pe schiuri sau snowboard. Între 2-4 martie este
programatã o competiþie adresatã exclusiv DJ-ilor, Sunete de munte. DJ de renume vor fi la platane ºi îi vor încânta, ziua pe terasã, iar seara în club pe toþi cei prezenþi Întrecerile nu se opresc aici ºi în 3 martie are loc Cupa Comexim, una dintre cele mai apreciate întreceri din Strajã, iar ultima competiþie preconizatã în acest sezon de schi îi aduce la Strajã pe veteranii schiurilor la cupa dedicatã lor, întrecere ce va avea loc în weekend-ul 16 - 18 martie 2017. Marius MITRACHE
Cum n-a mai nins încã de la finele anului trecut, în multe staþiuni s-au pornit tunurile de zãpadã artificialã, sã nu se ajungã în situaþia de a se declara sezonul de schi închis. Iubitorii sporturilor de iarnã spun cã existã o diferenþã destul de mare între o pârtie cu zãpadã artificialã ºi una cu zãpadã naturalã, iar ultima este de preferat. Parângul încã oferã pârtii bune doar cu zãpadã naturalã ºi chiar dacã pe alocuri mai sunt mici porþiuni
de gheaþã, schiorii experimentaþi spun cã se ”alunecã” nesperat de bine. Poate din acest motiv în weekend sunt aºteptaþi în staþiunea de deasupra Petroºaniului pânã la 1000 de turiºti. ”Dacã în alte zone e noroi ºi mocirlã pe pârtii, noi avem noroc de zãpadã
încerce sã o memoreze, luându-ºi puncte de reper ºi sã îºi cunoascã exact nivelul de pregãtire, pentru a-ºi alege o linie conform cu puterile fiecãruia. „Recomand participanþilor sã analizeze în detaliu faþa de concurs pe urcare. Pentru coborâre, o linie unicã, cu execuþie bunã, plus folosirea de artificii tehnice, înseamnã bonusuri substanþiale”, spune Stãnilã. Mai multe informaþii ºi actualizãri despre concurs sunt disponibile la www.redbull.ro/osleahiride ºi pe facebook.com/ osleahiride. Red Bull Oslea Hiride, competiþie ajunsã deja la a ºaptea ediþie în România, este singurul concurs de hike & ride din þarã. Cu un traseu situat în Masivul Oslea, lângã Parcul Naþional Retezat, competiþia atrage la start 130 de participanþi din þarã ºi strãinãtate, cãrora li se adaugã ºi nume venite prin sistem wildcard. naturalã. Se schiazã încã bine în Parâng, telescaunul funcþioneazã, noi suntem la posturi, turiºtii sunt bineveniþi”, a declarat Remus Popescu, ºeful Serviciului Salvamont Petroºani-Parâng. ªi unii cabanieri din staþiune vor sã-i atragã pe turiºti pe domeniul schiabil al Petroºaniului ºi ºi-au fãcut oferte de preþuri pentru toate buzunarele. Maximilian GÂNJU