Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1486
Cronica Vãii Jiului Joi, 11 Ianuarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Vulcanul are cel mai scump tarif la gunoi ocuitorii din Vulcan plãtesc cel L mai mult pentru gunoiul pe care îl fac. Primarul Gheorghe Ile spune cã de vinã sunt tot ei, cã nu înþeleg sã colecteze selectiv ºi pentru cã la Vulcan este ºi singura staºie de sortare a deºeurilor.
Preþul, însã, îi plaseazã pe primul loc în topul oraºelor din Valea Jiului. ªi asta, în condiþiile în care tot societatea din Vulcan se ocupã ºi de gunoiul din Lupeni ºi de cel de la Aninoasa. „Singura taxã care a fost modificatã este cea de gunoi. Aici a crescut cu 2 lei ºi este de 10 lei pentru fiecare persoanã ºi pot spune cã, din aceºti bani, pe care oamenii îi plãtesc la gunoi, nu intrã nici 5 bani în primãria din Vulcan. Toþi banii se deconteazã pe lucrãrile de colectare, pe trierea lor, pe transportul ºi depunerea deºeurilor la Bârcea. Toate se fac din suma de bani acumulatã din taxa pe gunoi”, a
spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Mai mult, primarul a subliniat, însã, cã o parte din cheltuieli se duce la staþia de triere a deºeurilor. „Numai noi avem staþie de triere ºi cantitatea de gunoi este foarte mare ºi, în cazul în care cetãþenii nu înþeleg sã o reducã, vor creºte preþurile la gunoi în continuare ”, a mai spus primarul din Vulcan. Niciun oraº al Vãii Jiului nu colecteazã selectiv gunoiul ºi asta în ciuda campaniilor care s-au tot desfãºurat la noi. Asta face ca preþul sã fie mare ºi toate administraþiile Vãii Jiului au majorat cu câte un leu, pânã la doi lei pe lunã preþul pentru colectarea deºeurilor. Diana MITRACHE
ATENTAT LA SIGURANÞA MINERILOR
S
tâlpii hidraulici furnizaþi de Gamiatricos s-au descompus la testele efectuate. Produse necorespunzãtoare tehnic ºi calitativ au fost livrate Complexului Energetic Hunedoara de firma Gamiatricos. Produsele pot pune în pericol securitatea ºi siguranþa lucrãtorilor din subteran. O decizie a Tribunalului Hunedoara scoate la ivealã neconformitãþi extrem de grave. >>> PAGINA A 3-A
Modificãri salariale pentru angajaþii cu probleme medicale
C
onsiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat un proiect de hotãrâre privind stabilirea salariilor de bazã pentru funcþionarii publici ºi personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului ºi a serviciilor publice din subordinea Consiliului Local, pentru anul 2018.
Este vorba de modificarea unor prevederi în cazul angajaþilor cu probleme medicale grave, cãrora le-ar fi scãzut veniturile. “La sfârºitul anului, s-a aprobat majorarea salariilor cu 20% astfel ca prin mutarea contribuþiilor de la angajator la angajat veniturile sã nu scadã, sã rãmânã la nivelul din decembrie 2017. ulterior, Guvernul a adoptat ordonanþa 91 prin care a stabilit cã
angajaþii cu probleme de sãnãtate, sã li se mãreascã cu 28,5% pentru ca veniturile lor sã nu scadã. În situaþia asta avem ºase colegi ºi pentru
ei, Consiliul Local a aprobat aceastã creºtere ca ºi veniturile lor sã rãmânã la nivelul din decembrie 2017”, a declarat juristul Adrian Negoe,
secretarul Primãriei Petroºani. În aceastã situaþie se aflã ºase angajaþi din cadrul Primãriei Petroºani ai cãror salariu ar fi urmat sã scadã începând cu luna ianuarie, dacã în cazul acestora nu se aplicau prevederile adoptate de Consiliul Local. La sfârºitul anului trecut, Consiliul Local a aprobat majorarea salariilor angajaþilor “cu un procent de 20%, astfel încât câºtigurile nete ale
acestora sã rãmânã la nivelul lunii decembrie 2017, fãrã a scãdea ca urmare a transferului privind cotele de contribuþii sociale din sarcina angajatorului în sarcina exclusivã a salariatului”. Potrivit reprezentanþilor municipalitãþii, fondul de salarii nu se va majora. “Nu este efort bugetar, pentru cã se mutã contribuþiile ºi nu creºte fondul de salarii. Rãmâne la nivelul anterior”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Ianuarie 2018
Daþi în judecatã pentru promisiuni neonorate A pele Române ºi municipalitatea de la Petroºani au fost date în judecatã pentru avariile produse de inundaþiile din vara anului 2016.
Mai mulþi cetãþeni au acþionat în instanþã ADMINISTRAÞIA BAZINALÃ DE APÃ JIU, ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ "APELE ROMÂNE", ADMINISTRAÞIA BAZINALÃ DE APÃ JIU S.H.I, Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani din cauza
promisiunilor neonorate. Oamenii, care au fost afectaþi de inundaþiile din vara anului 2016 au arãtat în faþa instanþei cã de-a lungul anilor au fãcut sesizãri, atât la Primãrie, cât ºi la Apele Române, iar în schimb au primit doar promisiuni. “În motivarea acþiunii, reclamanþii au arãtat cã, în urma evenimentelor meteorologice din data de 19 ºi 20 iunie 2016, în urma ploilor abundente, ploi care au continuat cel puþin 8 zile dupã aceastã datã,
pârâul care trece prin proprietatea lor sub denumirea „Pârâul Dracului” ºi se varsã în pârâul Maleia, care trece prin spatele grãdinii, au ieºit din matcã depãºind limita de inundaþii, apa ieºind pe proprietatea lor în can-
titãþi mari, distrugândule în totalitate curtea ºi grãdina casei, în suprafaþã de aproximativ 300 mp, luând de pe teren toate bunurile proprii gãsite în cale, respectiv: cãrbuni, butuci de foc, filigorie, material construcþii –
scândurã, grinzi lemn, butoaie, mese ºi scaune plastic, pomi fructiferi, podeþ de trecere din curte în grãdinã, gard despãrþitor între curte ºi grãdinã, gard fier ºi zid delimitare proprietate de pârâul Maleia, alte bunuri care le deþinea
Petroºani: Când se deschide cinematograful 3D?
C
el mai aºteptat moment la Petroºani este acela în care localnicii vor vedea acasã primul film 3D. Din pãcate, birocraþia ºi câteva detalii care mai sunt de pus la punct au fãcut ca inaugurarea cinematografului sã fie din nou amânatã.
vor face recepþia lucrãrilor, dupã care ne vor preda nouã obiectivul. Din acel moment, noi, pentru cã am ºi angajat personalul, putem da drumul la cinematograf, cel mai probabil, în luna februarie”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În 12 iulie 2016 s-a dat ordinul de începere a lucrãrilor de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii, în urma efectuãrii proiectului ºi a avizãrii tehnice la Bucureºti. Primãria Petroºani a suportat, din bugetul local, aproximativ 200 de mii de lei, care au fost investiþi în: utilitãþile necesare, instalaþia de gaz metan ºi alimentarea cu energie
Asta, deºi toatã sala a fost amenajatã, a fost fãcut ºi racordul la gaz a centralei, pentru cã de acest aspect depindea montarea ecranului, dar se aºteaptã recepþionarea lucrãrii. „Luna aceasta, cei de la Compania Naþionalã de Investiþii
Cãrbunele deþine primul loc pe piaþa de energie remea s-a rãcit, iar producþia de energie electricã a þãrii V este realizatã pe bazã de cãrbune. Potrivit datelor oficiale ale Transelectrica, miercuri la orele prânzului, 29.77% din energia electricã a þãrii era produsã pe bazã de cãrbune, acesta fiind pe primul loc. Pe locul al doilea se situa energia produsã de hidro cu un procent de
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
atunci, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei, amplasate douã în centrul municipiului ºi unul în Cartierul Aeroport. Acum, dupã Vulcan, va fi unul ºi la Petroºani, în locul în care a funcþionat cândva Cinema 7 Noiembrie, iar în plan este unul ºi la Lupeni. Acesta este, însã primul modern de la Petroºani.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
MIRCEA SÎRBU, 26,01%, în timp ce locul trei era ocupat de hidrocarburi. Mare parte din energia produsã pe bazã de cãrbune a fost injectatã în sistem de Complexul Energetic Oltenia, acesta fiind urmat de Complexul Energetic Hunedoara. Complexului Energetic Hunedoara asigurã aproximativ 5% din producþia de energie electricã a României, având o putere instalatã existentã de 1.225 MW ºi fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii. Monika BACIU
Monika BACIU
Diana MITRACHE
Conducerea Universitãþii din Petroºani este alãturi de familia greu îndureratã ºi îºi exprimã regretul pentru trecerea în nefiinþã a domnului
Director:
z
electricã, cu apã ºi canalizarea. Investiþia costã în jur de 3 milioane de lei ºi se deschide în vechea locaþie a unui cinematograf, ce a dispãrut dupã Revoluþie. Pânã
pe proprietate, plasã sârmã ºi alte mãrunþiºuri. Se mai aratã cã, deºi au efectuat nenumãrate solicitãri pârâþilor pentru remedierea situaþiei, nu au primit din partea acestora decât promisiuni”, aratã instanþa de la Tribunalul Hunedoara, acolo unde a fost înregistrat dosarul în prima fazã. Numai cã instanþa de la Tribunalul Hunedoara ºi-a declinat competenþa în favoarea Judecãtoriei Petroºani, care a fixat termen de judecatã pentru data de 15 ianuarie.
preºedinte AJF Hunedoara Regrete eterne! Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Ianuarie 2018
Atentat la siguranþa minerilor
S
tâlpii hidraulici furnizaþi de Gamiatricos s-au descompus la testele efectuate. Produse necorespunzãtoare tehnic ºi calitativ au fost livrate Complexului Energetic Hunedoara de firma Gamiatricos.
Produsele pot pune în pericol securitatea ºi siguranþa lucrãtorilor din subteran. O decizie a Tribunalului Hunedoara scoate la ivealã neconformitãþi extrem de grave.
S
tâlpii s-au descompus
Un proces care a avut ca obiect “litigiu privind achiziþiile publice” de la Complexul Energetic Hunedoara scoate la luminã calitatea materialelor cu care se lucreazã în subteran. Produse extrem de slabe calitativ care odatã introduse în subteran pot duce la provocarea unor accidente cu efecte deosebit de grave sunt livrate Complexului Energetic Hunedoara. “S-a reþinut cã Gamiatricos a livrat ulterior stâlpi hidraulici cãtre pârâta Complexul Energetic Hunedoara, respectiv o tranºã de 80 stâlpi, care, conform recepþiei efectuate la sediul achizitorului, nu au corespuns din punct de vedere tehnic
cu oferta iniþialã, fiind refuzatã recepþionarea acestor stâlpi. La testele efectuate asupra unui stâlp hidraulic, acesta s-a descompus, situaþie în care livrarea nu putea fi acceptatã nici din punct de vedere tehnic ºi nici calitativ”, aratã motivarea Tribunalului Hunedoara. În joc intrã ºi reprezentanþii Gerom Internaþional. Aceºtia reclamau anul trecut cã cei de la Gamiatricos i-au contactat în vederea producerii unor stâlpi hidraulici. “Ulterior, Gamiatricos a contactat Gerom Internaþional pentru producþia acestor stâlpi hidraulici, societate cu care a ajuns la o înþelegere, fapt care este în contradicþie din nou cu oferta depusã la licitaþia în cauzã”, mai aratã documentele instanþei. Instanþa mai reþine ºi faptul cã societatea “nu are posibilitatea roluirii
þevii care intrã în componenþa stâlpilor hidraulici ºi cã þeava achiziþionatã este honuitã ºi nu roluitã, operaþie ce nu asigurã duritatea necesarã, aºa cum este menþionat în caietul de sarcini, întrucât furnizorul acestuia, România Hidro Service SRL poate furniza doar þeavã honuitã”. Tribunalul Hunedoara a dispus anularea contractului dintre CEH ºi Gamiatricos Com SRL, însã contractul merge mai departe. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a reþinut cã deºi Gamiatricos a fost desemnatã câºtigãtoare a licitaþiei, nu a respectat propunerea tehnicã ce a stat la baza ofertei depuseºi în baza cãreia i-a fost atribuit contractul AFP 7533/ 06.07.2017 nu a corespuns din punct de vedere tehnic cu stâlpii pe care aceastã societate intenþiona sã îi
livreze cãtre Complexul Energetic Hunedoara ºi nici cu stâlpii livraþi, duce la analiza cã aceastã societate nu a intenþionat sã respecte propunerea tehnicã ce a stat la baza licitaþiei pentru stâlpii hidraulici. Peste 2,2 milioane de lei este valoarea contractului încheiat în luna iulie a anului trecut. “Societatea CEH SA a organizat pentru achiziþia de stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil procedurã de licitaþie deschisã (online, prin Sistemul Electronic de Achiziþii Publice), cu termen limitã de depunere a ofertelor în SEAP data de 06.06.2017, ora 16:00. Cantitãþile solicitate prin caietul de sarcini: 470 buc. stâlpi hidraulici individuali 2500 ºi 690 buc. stâlpi hidraulici individuali 3150. La procedurã a depus ofertã (prin SEAP) o singurã societate comercialã,
respectiv SC Gamiatricos COM SRL. În urma desfãºurãrii procedurii, s-a încheiat contractul nr. APF 7533/06.07.2017 în valoare de 2.294.710 lei fãrã TVA. Durata contractului este pânã la data de 25.01.2018”, aratã Ministerul Energiei. Achiziþia stâlpilor se realizeazã pe bazã de comenzi, iar societatea care a câºtigat licitaþia are obligaþia sã îi livreze în termen de 30 de zile. “Conform celor prevãzute în documentaþia de atribuire ºi în contractul sectorial de produse încheiat, contractul se deruleazã pe bazã de comenzi emise de
sucursala beneficiarã (EM Livezeni) ºi onorate în condiþiile ºi pe durata prezentului contract, în limita cantitãþilor prevãzute, termenul de livrare fiind de maxim 30 de zile de la data emiterii comenzii de cãtre contractant”, mai aratã ministerul. Gamiatricos s-a aflat în centrul unor scandaluri. Aceasta a fost acuzatã cã participã la licitaþii, iar mai apoi cautã sã achiziþioneze stâlpii de la alþi furnizori. Tot Gamiatricos este firma care a livrat stâlpii pentru mâna Livezeni, aceºtia fiind refuzaþi din cauzã cã nu existau documente de provenienþã. Monika BACIU
Ministerul Energiei revocã ºi numeºte aceeaºi membri în CA de la SNIM
A
dunarea Generalã a Acþionarilor de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a revocat, ca mai apoi sã numeascã aceeaºi membri în componenþa Consiliului de Administraþie a societãþii. Întrunirea AGA a avut loc la sfârºitul lunii decembrie a anului trecut. “Revocarea doamnelor
Alina Luminiþa Caþan ºi Bianca Modrea din calitatea de administrator provizoriu ºi a domnilor Gheorghe Bobar, Radu Nicolae Chiurtu ºi Mihai Sorin Radu, din calitatea de administrator al SNIMVJ SA, ca urmare a expirãrii duratei mandatului acestora la data de 29.12.2017”, aratã articolul 1 al hotãrârii. La articolul 2, AGA numeºte aceeaºi membri. “Alegerea în calitatea de
administratori provizorii ai Consiliului de Administraþie al SNIMVJ a: doamnelor Alina Luminiþa Caþan ºi Bianca Modrea ºi a domnilor Gheorghe Bobar, Radu Nicolae Chiurtu ºi Mihai Sorin Radu pe locurile rãmase vacante ca urmare a revocãrii membrilor ºi membrilor provizorii ai Consiliului de Administraþie conform art.1”, aratã articolul 2. Durata mandatului noilor
(aceloraºi) administratori provizorii este de 4 luni. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului îºi trãieºte ultimele clipe. Ultimele douã unitãþi miniere au fost închise în
ceea ce priveºte exploatarea. Aici vor începe lucrãrile de închidere ºi ecologizare a subteranului, dar ºi lucrãrile similare de la suprafaþã. Monika BACIU
4 Actualitate
Sute de acþiuni de salvare în staþiunile montane din România
este 700 de acþiuni de P salvare, în care au fost salvate 1.087 persoane au avut loc în staþiunile montane din România în luna Decembrie, potrivit unui comunicat al Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România.
Potrivit reprezentanþilor Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România, luna decembrie, fiind o lunã de atât de debut cât ºi de vârf a sezonului de iarnã, caracterizatã printr-un numãr foarte de turiºti pe munte, a impus asigurarea asistenþa de salvare montanã la un nivel maxim , zilnic, un numãr de 400 – 500 de salvamontiºti aflându-se la datorie în zonele montane cu afluenþã turisticã mare, în zonele de practicare a sporturilor de iarnã, în punctele medicale ºi de intervenþie din cca 90 de posturi ºi baze salvamont. “In aceastã perioadã salvamontiºtii au fost solicitaþi sã intervinã în 728 de acþiuni de salvare ºi de acordare a primului ajutor medical, acþiuni în care au fost salvate 1.087 persoane. Dintre acestea, 292 de persoane accidentate au fost predate serviciilor SMURD sau de Ambulanþã, iar 5 victime serviciilor IML. Prin Dispeceratul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Ianuarie 2018
Naþional SalvamontVodafone au fost primite, direct, 516 de apeluri prin care anunþau accidente montane, restul apelurilor de urgenþã fiind primite ºi preluate de cãtre salvamontiºti prin Serviciul Unic de Urgenþã 112 sau prin dispeceratele locale ale echipelor salvamont. De asemenea, în cursul lunii decembrie s-au primit 873 de apeluri prin solicitau informaþii despre zona montanã, dintre acestea, 562 apeluri au fost înregistrate la Dispeceratul National SalvamontVodafone , restul de 311 apeluri fiind fãcute direct structurilor salvamont locale sau judeþene”, se aratã în comunicatul Asociaþiei. În cadrul celor 39 de structuri Salvamont din România, singurele structuri abilitate oficial si care deþin personal pregãtit profesional si atestat pentru a interveni pentru salvarea persoanelor accidentate în zona montanã, activeazã un numãr de circa 800 de salvatori
montani atestaþi, dintre care aproape 250 sunt salvatori montani angajaþi. Cunoscând specificul ºi numãrul mare de intervenþii din sezonul de iarnã, în toate staþiunile din þarã ce deþin domenii de practicare a sporturilor de iarnã , în bazele, posturile ºi refugiile salvamont, serviciile salvamont vor continua sã asigure efective maxime de salvatori montani, astfel încât sã se reuºeascã intervenþia cu operativitate în situaþia producerii de accidente. Echipele salvamont, singurele structuri care deþin competenþa legalã, personal pregãtit profesional ºi atestat pentru a interveni în soluþionarea
accidentelor montane în care sunt implicate persoane cu afecþiuni medicale pot fi alertate prin sistemul unic de urgenþã 112 ºi prin intermediul Dispeceratului Naþional Salvamont ( 0372126668 sau 0SALVAMONT) sau de pe aplicaþia SALVAMONT pentru telefoanele mobile.
turile salvatorilor îi feresc de accidente. Echipa Salvamont Lupeni a realizat o statisticã cu privire la numãrul de intervenþii în Staþiunea Turisticã Straja, iar numãrul turiºtilor care au nevoie de ajutorul salvatorilor este în continuare ridicat. Cele mai multe accidente se produc din cauza indisciplinei pe pârtiile de schi. ”Pe ultima lunã am avut peste 120 de intervenþii cu peste 160 de evacuãri cu echipajele SMURD. O scãdere uºoarã am avut. Este totuºi destul de greu sã-i sensibilizezi, sã-i duci într-acolo încât sã fie atenþi. Sã-ºi adopte viteza în funcþie de priceperea în ale alunecãrii, sã fie atenþi ori sã-ºi aleagã traseul în funcþie de capacitatea lor de deplasare pe zona
S
alvamontiºtii din Straja au salvat peste 120 de turiºti accidentaþi Statistica cuprinde doar ultima lunã de zile. Sunt ºi veºti bune spun salvatorii montani din Straja. Turiºtii au început sã conºtienizeze cã sfa-
Gruparea care ataca copiii nu scapã de celula de arest rei dintre cei patru indivizi, T Denis Florin Roman, Adrian Florin Ionaºcu ºi Marius Voina Manolea, care au tâlhãrit mai mulþi copii ori persoane aflate în stare de ebrietate vor rãmâne dupã gratii au decis magistraþii Tribunalului Hunedoara.
Al patrulea suspect, ªofron Robert Andrei, este în continuare cercetat sub mãsura arestului la domiciliu. Poliþiºtii spun cã indivizii alcãtuiau o grupare care se ocupa cu furturi ºi tâlhãrii. Trei dintre membrii grupãrii au fost ridicaþi în urma unei acþiuni în forþã derulatã în Hunedoara, iar al patrulea a fost capturat în Maramureº. ”Potrivit probatoriului, faptele ar fi fost comise în cursul lunilor noiembrie ºi decembrie 2017, pe raza municipiului Hunedoara, atât pe timp de noapte cât ºi pe timp de zi. Poliþiºtii au stabilit cã cei patru tineri, purtând glugi trase pe cap ºi având feþele acoperite cu eºarfe, au acostat mai multe persoane pe care, prin
exercitarea de violenþe, le-au deposedat de bunuri de valoare, în special telefoane mobile ºi bani”, arãta Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Victimele nu erau alese la întâmplare de cãtre suspecþi au stabilit poliþiºtii care s-au ocupat de caz. Indivizii ”filau” minorii ºi adulþii aflaþi sub influenþa bãuturilor alcoolice. Astfel, în special elevi cu vârste cuprinse între 8 ºi 15 ani, erau preluaþi în momentul în care ieºeau de la ºcoalã ºi atacaþi din spate. ”Le forþau sã meargã în locuri izolate le deposedau de bunuri ºi bani. Astfel, au fost sustrase 8 telefoane mobile cu o valoare totalã de aproximativ 8.000 lei (prejudiciu recuperat parþial) ºi 750 de euro (sumã recuperatã integral)”, a mai declarat reprezentantul IPJ Hunedoara. Anchetatorii fac cercetãri ºi în alte dosare cu mod de operare asemãnãtor ºi vor sã stabileascã dacã autorii sunt tot cei patru suspecþi. Maximilian GÂNJU
schiabilã. De aici s-au întâmplat majoritatea accidentelor, din cauza nerspectãrii conduitei elementare de comportament pe zona schiabilã. Cel din deal îl fereºte pe cel din vale, nu se staþioneazã pe pârtii, pe ruperile de pantã”, a declarat ºeful Salvamont Lupeni-Straja, George Resiga. Un numãr tot mai mare de accidente se înregistreazã ºi în rândul turiºtilor care se dau cu sania, mai ales cã Straja are pârtie omologatã pentru sanie. ”Avem de furcã cu acele boburi de plastic cu un ”ieºind” de plastic în spate. Se dau cu acele sãniuþe ºi unde apar hopuri pe zona de sãnuiuº ei vin cu spatele direct în acel spãtar ºi se accidenteazã”, explicã ºeful salvatorilor montani din vestul Vãii Jiului. În acest moment sunt circa 1000 de turiºti în Straja, însã numãrul lor va exploda la sfârºit de sãptãmânã. Salvamontiºtii sunt mobilizaþi pentru a rãspunde solicitãrilor, în condiþiile în care se estimeazã cã vor fi pe pârtiile de schi peste 2000 de turiºti. Maximilian GÂNJU
Echipamente medicale performante pentru spitale hunedorene este 30 de spitale din þarã vor fi P dotate cu echipamente medicale de imagisticã, precum computer
tomograf, rezonanþã magneticã nuclearã ºi sisteme informatice PAC, informeazã Ministerul Sãnãtãþii. Valoarea contractelor se ridicã la 19,8 milioane de euro. Cele trei contracte pentru achiziþionarea echipamentelor medicale au fost semnate de ministrul Sãnãtãþii, Florian Bodog, ºi furnizorii de echipamente. Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, 34 de spitale din Bucureºti, Cãlãraºi, Botoºani, Argeº, Timiº, Ilfov, Teleorman, Braºov, Prahova, Vaslui, Vâlcea, Suceava, Iaºi, Constanþa, Suceava, Mureº, Hunedoara ºi Buzãu vor fi dotate cu 14 echipamente de imagisticã de tip Computer Tomograf, 24 de echipamente Rezonanþã Magneticã Nuclearã (RMN) ºi 21 de sisteme informatice PACS (tehnologie medicalã de imagisticã utilizatã pentru stocarea, recuperarea, prezentarea ºi partajarea imaginilor produse prin radiografie, scanare CT, RMN). Maximilian GÂNJU
Doctoranzi din toatã lumea vin la Petroºani
U
niversitatea din Petroºani adunã specialiºti din mai toate colþurile lumii, iar sãptãmâna viitoare, Rectorul ºcolii superioare de aici, profesorul Sorin Radu merge la Viena. Acolo existã o universitate a cãrei absolvenþi sunt interesaþi sã urmeze studiile post-universitare la noi în Petroºani ºi tocmai acest aspect ar putea sã fie perfectat. „Sãptãmâna viitoare sunt invitat la Viena de
cãtre Rectorul Universitãþii Tehnologice de acolo, pentru a încheia, în primul rând, un protocol de colaborare în cadrul programului Erasmus Plus, care înseamnã schimburi de studenþi ºi cadre didactice între cele douã instituþii, efectuarea de vizite în laboratoare de cercetare ºi la întreprinderi cu care universitatea din Viena are parteneriate, dar ºi primirea studenþilor ºi a profesorilor la universitatea noastrã. Dar dorim sã extindem colaborarea, mai ales în domeniul doctoratului, Universitatea
Tehnologicã din Viena neavând conducere de doctorat, sã vedem dacã câþiva studenþi care terminã masteratul la ei, vor sã vinã, pe anumite domenii, la noi, la
universitate sã parcurgã etapele la noi ºi apoi, conducãtorul de doctorat sã fie de la noi ºi un profesor din Viena sã le coordoneze lucrãrile de acolo”, a declarat prof
Peste 620.000 de tranzacþii imobiliare înregistrate în anul 2017
Când primesc cheile locuitorii ANL Vulcan? D eºi credea cã le va face o surprizã plãcutã mai multor familii din Vulcan, care aºteptau cheile de la locuinþele din zona Dincã, aceºtia mai au de aºteptat. Cel mai devreme în primãvarã se mutã, spune Gheorghe Ile, care crede cã va lucra în lunile de iarnã doar pentru montarea centrale termice pe gaz a blocului.
Asta, pentru cã piesele necesare au întârziat sã vinã la timp. „Nu am reuºit sã le dãm ºi blocul este finalizat, recepþionat. Din pãcate, nu au venit utilajele pentru punctul termic, pentru încãlzire ºi nu am finalizat. Noi sperãm cã dupã 15 ianuarie vor veni utilajele. Pânã în februarie lucrãm la punctul termic ºi în martie inaugurãm locuinþele”, a spus Gheorghe Ile, primarul
umãrul vânzãrilor de imobile a ajuns, la sfârºitul anului 2017, la N 627.802 unitãþi, în luna decembrie municipiului Vulcan. Cãminul C1 de locuinþe sociale din municipiul Vulcan va fi dat la cheie mai multor familii din localitate, care au solicitat o casã. Lucrãrile la acest bloc au pornit în luna decembrie a anului 2015 ºi întreaga clãdire a fost reabilitatã. În 11 decembrie 2017, era termenul de predare al lucrãrii, însã, acesta a fost devansat, deoarece mai sunt lucrãri de efectuat pânã când se va face recepþia finalã. Diana MITRACHE
numãrul caselor, terenurilor ºi apartamentelor care au fãcut obiectul contractelor de vânzare-cumpãrare, la nivel naþional, a fost de 55.974 se aratã întrun comunicat al Agenþiei Naþionale de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã . Cele mai multe vânzãri de imobile au fost înregistrate, în 2017, în Bucureºti 82.477, Cluj - 43.774 ºi Ilfov - 41.687. Cele mai puþine imobile vândute în 2017 s-au înregistrat în judeþele Teleorman - 4.470, Sãlaj - 3.920 ºi Caraº-Severin - 3.615.
Sute de persoane cu handicap în Petroºani
P
este 400 de persoane din municipiul Petroºani suferã de diferite probleme medicale. Aceºtia sunt încadraþi la grad de handicap grav. Potrivit unei statistici a Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani, la nivelul lunii noiembrie a anului trecut, la Petroºani au fost înregistrate 443 de persoane adulte cu handicap grav ºi 57 de minori cu handicap grav. Consiliul Local al municipiului Petroºani a
univ dr ing habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Este un sistem ce poate fi aplicat ºi Universitatea din Petroºani are, în acest moment, doctoranzi din mai toate þãrile lumii. Desigur, cei mai mulþi cautã ingineria minierã ºi studiile în acest domeniu, dar nu lipsesc nici cei interesaþi de informaticã. „Noi avem studenþi, în cadrul Universitãþii din Petroºani, la ºcoala doctoralã, în cadrul celor 5 domenii de doctorat, studenþi din Israel, deocamdatã 7, sperãm sã vinã ºi alþii,
aprobat, la finalul anului trecut, numãrul asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav, aferent acestui an. Astfel, la Petroºani sunt 130 de astfel de posturi. “Deoarece în anul 2017 numãrul asistenþilor
personali a fost în medie de 103 asistenþi/lunã, propun aprobarea pentru anul 2018 a unui numãr maxim de 130 posturi pentru asistenþii personali angajaþi cu, contract individual de muncã”, aratã documentul aprobat
de CL Petroºani. Asistenþii personali îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. În evidenþele DLASP figurau, în luna noiembrie a anului trecut, un numãr de 443 de persoane adulte ºi 57 de minori cu handicap grav, fiind angajaþi asistenþi personali pentru 100 de persoane cu handicap grav, pentru ceilalþi fiind acordate indemnizaþii lunare conform legii privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Monika BACIU
din Sudan, din Camerun ºi din Franþa ori Republica Moldova”, a adãugat Rectorul Universitãþii din Petroºani. ªcoala de la Petroºani a fost mereu recunoscutã peste hotarele þãrii ºi asta pentru cã aici pot urma cursuri în ºcoli doctorale precum: Mine, petrol ºi gaze, unde sunt cei mai mulþi conducãtori de doctorate, pentru cã aceasta a fost tradiþia acestei universitãþi, Inginerie Industrialã, Inginerie ºi management, Electrotehnicã ºi Ingineria Sistemelor. Diana MITRACHE
În luna decembrie 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureºti - 8.774. Numãrul ipotecilor, la nivel naþional, în anul 2017, a fost de 254.405. Cele mai multe operaþiuni de acest gen au fost înregistrate, anul trecut, în Bucureºti - 51.082, Ilfov - 18.043 ºi Cluj - 16.621. La polul opus, se aflã judeþele Covasna - 1.100, Gorj - 1.023 ºi Sãlaj - 820. Judeþele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole anul trecut sunt Timiº - 8.866, Arad 7.670 ºi Dolj - 7.373.
ERATÃ În numãrul de miercuri al cotidianului Cronica Vãii Jiului a fost publicat articolul “Straja, staþiunea de peste 1000.000 de turiºti”. Dintr-o regretabilã eroare a apãrut informaþia cã staþiunea ar fi gãzduit peste 100.000 de turiºti în decurs de 30 de zile. În fapt, cifra fãcea referire la numãrul de persoane care au accesat informaþii despre oferta de cazare în staþiunea Straja în perioada amintitã pe un site de profil.
4 Actualitate
Sute de acþiuni de salvare în staþiunile montane din România
este 700 de acþiuni de P salvare, în care au fost salvate 1.087 persoane au avut loc în staþiunile montane din România în luna Decembrie, potrivit unui comunicat al Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România.
Potrivit reprezentanþilor Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România, luna decembrie, fiind o lunã de atât de debut cât ºi de vârf a sezonului de iarnã, caracterizatã printr-un numãr foarte de turiºti pe munte, a impus asigurarea asistenþa de salvare montanã la un nivel maxim , zilnic, un numãr de 400 – 500 de salvamontiºti aflându-se la datorie în zonele montane cu afluenþã turisticã mare, în zonele de practicare a sporturilor de iarnã, în punctele medicale ºi de intervenþie din cca 90 de posturi ºi baze salvamont. “In aceastã perioadã salvamontiºtii au fost solicitaþi sã intervinã în 728 de acþiuni de salvare ºi de acordare a primului ajutor medical, acþiuni în care au fost salvate 1.087 persoane. Dintre acestea, 292 de persoane accidentate au fost predate serviciilor SMURD sau de Ambulanþã, iar 5 victime serviciilor IML. Prin Dispeceratul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Ianuarie 2018
Naþional SalvamontVodafone au fost primite, direct, 516 de apeluri prin care anunþau accidente montane, restul apelurilor de urgenþã fiind primite ºi preluate de cãtre salvamontiºti prin Serviciul Unic de Urgenþã 112 sau prin dispeceratele locale ale echipelor salvamont. De asemenea, în cursul lunii decembrie s-au primit 873 de apeluri prin solicitau informaþii despre zona montanã, dintre acestea, 562 apeluri au fost înregistrate la Dispeceratul National SalvamontVodafone , restul de 311 apeluri fiind fãcute direct structurilor salvamont locale sau judeþene”, se aratã în comunicatul Asociaþiei. În cadrul celor 39 de structuri Salvamont din România, singurele structuri abilitate oficial si care deþin personal pregãtit profesional si atestat pentru a interveni pentru salvarea persoanelor accidentate în zona montanã, activeazã un numãr de circa 800 de salvatori
montani atestaþi, dintre care aproape 250 sunt salvatori montani angajaþi. Cunoscând specificul ºi numãrul mare de intervenþii din sezonul de iarnã, în toate staþiunile din þarã ce deþin domenii de practicare a sporturilor de iarnã , în bazele, posturile ºi refugiile salvamont, serviciile salvamont vor continua sã asigure efective maxime de salvatori montani, astfel încât sã se reuºeascã intervenþia cu operativitate în situaþia producerii de accidente. Echipele salvamont, singurele structuri care deþin competenþa legalã, personal pregãtit profesional ºi atestat pentru a interveni în soluþionarea
accidentelor montane în care sunt implicate persoane cu afecþiuni medicale pot fi alertate prin sistemul unic de urgenþã 112 ºi prin intermediul Dispeceratului Naþional Salvamont ( 0372126668 sau 0SALVAMONT) sau de pe aplicaþia SALVAMONT pentru telefoanele mobile.
turile salvatorilor îi feresc de accidente. Echipa Salvamont Lupeni a realizat o statisticã cu privire la numãrul de intervenþii în Staþiunea Turisticã Straja, iar numãrul turiºtilor care au nevoie de ajutorul salvatorilor este în continuare ridicat. Cele mai multe accidente se produc din cauza indisciplinei pe pârtiile de schi. ”Pe ultima lunã am avut peste 120 de intervenþii cu peste 160 de evacuãri cu echipajele SMURD. O scãdere uºoarã am avut. Este totuºi destul de greu sã-i sensibilizezi, sã-i duci într-acolo încât sã fie atenþi. Sã-ºi adopte viteza în funcþie de priceperea în ale alunecãrii, sã fie atenþi ori sã-ºi aleagã traseul în funcþie de capacitatea lor de deplasare pe zona
S
alvamontiºtii din Straja au salvat peste 120 de turiºti accidentaþi Statistica cuprinde doar ultima lunã de zile. Sunt ºi veºti bune spun salvatorii montani din Straja. Turiºtii au început sã conºtienizeze cã sfa-
Gruparea care ataca copiii nu scapã de celula de arest rei dintre cei patru indivizi, T Denis Florin Roman, Adrian Florin Ionaºcu ºi Marius Voina Manolea, care au tâlhãrit mai mulþi copii ori persoane aflate în stare de ebrietate vor rãmâne dupã gratii au decis magistraþii Tribunalului Hunedoara.
Al patrulea suspect, ªofron Robert Andrei, este în continuare cercetat sub mãsura arestului la domiciliu. Poliþiºtii spun cã indivizii alcãtuiau o grupare care se ocupa cu furturi ºi tâlhãrii. Trei dintre membrii grupãrii au fost ridicaþi în urma unei acþiuni în forþã derulatã în Hunedoara, iar al patrulea a fost capturat în Maramureº. ”Potrivit probatoriului, faptele ar fi fost comise în cursul lunilor noiembrie ºi decembrie 2017, pe raza municipiului Hunedoara, atât pe timp de noapte cât ºi pe timp de zi. Poliþiºtii au stabilit cã cei patru tineri, purtând glugi trase pe cap ºi având feþele acoperite cu eºarfe, au acostat mai multe persoane pe care, prin
exercitarea de violenþe, le-au deposedat de bunuri de valoare, în special telefoane mobile ºi bani”, arãta Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Victimele nu erau alese la întâmplare de cãtre suspecþi au stabilit poliþiºtii care s-au ocupat de caz. Indivizii ”filau” minorii ºi adulþii aflaþi sub influenþa bãuturilor alcoolice. Astfel, în special elevi cu vârste cuprinse între 8 ºi 15 ani, erau preluaþi în momentul în care ieºeau de la ºcoalã ºi atacaþi din spate. ”Le forþau sã meargã în locuri izolate le deposedau de bunuri ºi bani. Astfel, au fost sustrase 8 telefoane mobile cu o valoare totalã de aproximativ 8.000 lei (prejudiciu recuperat parþial) ºi 750 de euro (sumã recuperatã integral)”, a mai declarat reprezentantul IPJ Hunedoara. Anchetatorii fac cercetãri ºi în alte dosare cu mod de operare asemãnãtor ºi vor sã stabileascã dacã autorii sunt tot cei patru suspecþi. Maximilian GÂNJU
schiabilã. De aici s-au întâmplat majoritatea accidentelor, din cauza nerspectãrii conduitei elementare de comportament pe zona schiabilã. Cel din deal îl fereºte pe cel din vale, nu se staþioneazã pe pârtii, pe ruperile de pantã”, a declarat ºeful Salvamont Lupeni-Straja, George Resiga. Un numãr tot mai mare de accidente se înregistreazã ºi în rândul turiºtilor care se dau cu sania, mai ales cã Straja are pârtie omologatã pentru sanie. ”Avem de furcã cu acele boburi de plastic cu un ”ieºind” de plastic în spate. Se dau cu acele sãniuþe ºi unde apar hopuri pe zona de sãnuiuº ei vin cu spatele direct în acel spãtar ºi se accidenteazã”, explicã ºeful salvatorilor montani din vestul Vãii Jiului. În acest moment sunt circa 1000 de turiºti în Straja, însã numãrul lor va exploda la sfârºit de sãptãmânã. Salvamontiºtii sunt mobilizaþi pentru a rãspunde solicitãrilor, în condiþiile în care se estimeazã cã vor fi pe pârtiile de schi peste 2000 de turiºti. Maximilian GÂNJU
Echipamente medicale performante pentru spitale hunedorene este 30 de spitale din þarã vor fi P dotate cu echipamente medicale de imagisticã, precum computer
tomograf, rezonanþã magneticã nuclearã ºi sisteme informatice PAC, informeazã Ministerul Sãnãtãþii. Valoarea contractelor se ridicã la 19,8 milioane de euro. Cele trei contracte pentru achiziþionarea echipamentelor medicale au fost semnate de ministrul Sãnãtãþii, Florian Bodog, ºi furnizorii de echipamente. Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, 34 de spitale din Bucureºti, Cãlãraºi, Botoºani, Argeº, Timiº, Ilfov, Teleorman, Braºov, Prahova, Vaslui, Vâlcea, Suceava, Iaºi, Constanþa, Suceava, Mureº, Hunedoara ºi Buzãu vor fi dotate cu 14 echipamente de imagisticã de tip Computer Tomograf, 24 de echipamente Rezonanþã Magneticã Nuclearã (RMN) ºi 21 de sisteme informatice PACS (tehnologie medicalã de imagisticã utilizatã pentru stocarea, recuperarea, prezentarea ºi partajarea imaginilor produse prin radiografie, scanare CT, RMN). Maximilian GÂNJU
Doctoranzi din toatã lumea vin la Petroºani
U
niversitatea din Petroºani adunã specialiºti din mai toate colþurile lumii, iar sãptãmâna viitoare, Rectorul ºcolii superioare de aici, profesorul Sorin Radu merge la Viena. Acolo existã o universitate a cãrei absolvenþi sunt interesaþi sã urmeze studiile post-universitare la noi în Petroºani ºi tocmai acest aspect ar putea sã fie perfectat. „Sãptãmâna viitoare sunt invitat la Viena de
cãtre Rectorul Universitãþii Tehnologice de acolo, pentru a încheia, în primul rând, un protocol de colaborare în cadrul programului Erasmus Plus, care înseamnã schimburi de studenþi ºi cadre didactice între cele douã instituþii, efectuarea de vizite în laboratoare de cercetare ºi la întreprinderi cu care universitatea din Viena are parteneriate, dar ºi primirea studenþilor ºi a profesorilor la universitatea noastrã. Dar dorim sã extindem colaborarea, mai ales în domeniul doctoratului, Universitatea
Tehnologicã din Viena neavând conducere de doctorat, sã vedem dacã câþiva studenþi care terminã masteratul la ei, vor sã vinã, pe anumite domenii, la noi, la
universitate sã parcurgã etapele la noi ºi apoi, conducãtorul de doctorat sã fie de la noi ºi un profesor din Viena sã le coordoneze lucrãrile de acolo”, a declarat prof
Peste 620.000 de tranzacþii imobiliare înregistrate în anul 2017
Când primesc cheile locuitorii ANL Vulcan? D eºi credea cã le va face o surprizã plãcutã mai multor familii din Vulcan, care aºteptau cheile de la locuinþele din zona Dincã, aceºtia mai au de aºteptat. Cel mai devreme în primãvarã se mutã, spune Gheorghe Ile, care crede cã va lucra în lunile de iarnã doar pentru montarea centrale termice pe gaz a blocului.
Asta, pentru cã piesele necesare au întârziat sã vinã la timp. „Nu am reuºit sã le dãm ºi blocul este finalizat, recepþionat. Din pãcate, nu au venit utilajele pentru punctul termic, pentru încãlzire ºi nu am finalizat. Noi sperãm cã dupã 15 ianuarie vor veni utilajele. Pânã în februarie lucrãm la punctul termic ºi în martie inaugurãm locuinþele”, a spus Gheorghe Ile, primarul
umãrul vânzãrilor de imobile a ajuns, la sfârºitul anului 2017, la N 627.802 unitãþi, în luna decembrie municipiului Vulcan. Cãminul C1 de locuinþe sociale din municipiul Vulcan va fi dat la cheie mai multor familii din localitate, care au solicitat o casã. Lucrãrile la acest bloc au pornit în luna decembrie a anului 2015 ºi întreaga clãdire a fost reabilitatã. În 11 decembrie 2017, era termenul de predare al lucrãrii, însã, acesta a fost devansat, deoarece mai sunt lucrãri de efectuat pânã când se va face recepþia finalã. Diana MITRACHE
numãrul caselor, terenurilor ºi apartamentelor care au fãcut obiectul contractelor de vânzare-cumpãrare, la nivel naþional, a fost de 55.974 se aratã întrun comunicat al Agenþiei Naþionale de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã . Cele mai multe vânzãri de imobile au fost înregistrate, în 2017, în Bucureºti 82.477, Cluj - 43.774 ºi Ilfov - 41.687. Cele mai puþine imobile vândute în 2017 s-au înregistrat în judeþele Teleorman - 4.470, Sãlaj - 3.920 ºi Caraº-Severin - 3.615.
Sute de persoane cu handicap în Petroºani
P
este 400 de persoane din municipiul Petroºani suferã de diferite probleme medicale. Aceºtia sunt încadraþi la grad de handicap grav. Potrivit unei statistici a Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani, la nivelul lunii noiembrie a anului trecut, la Petroºani au fost înregistrate 443 de persoane adulte cu handicap grav ºi 57 de minori cu handicap grav. Consiliul Local al municipiului Petroºani a
univ dr ing habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Este un sistem ce poate fi aplicat ºi Universitatea din Petroºani are, în acest moment, doctoranzi din mai toate þãrile lumii. Desigur, cei mai mulþi cautã ingineria minierã ºi studiile în acest domeniu, dar nu lipsesc nici cei interesaþi de informaticã. „Noi avem studenþi, în cadrul Universitãþii din Petroºani, la ºcoala doctoralã, în cadrul celor 5 domenii de doctorat, studenþi din Israel, deocamdatã 7, sperãm sã vinã ºi alþii,
aprobat, la finalul anului trecut, numãrul asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav, aferent acestui an. Astfel, la Petroºani sunt 130 de astfel de posturi. “Deoarece în anul 2017 numãrul asistenþilor
personali a fost în medie de 103 asistenþi/lunã, propun aprobarea pentru anul 2018 a unui numãr maxim de 130 posturi pentru asistenþii personali angajaþi cu, contract individual de muncã”, aratã documentul aprobat
de CL Petroºani. Asistenþii personali îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. În evidenþele DLASP figurau, în luna noiembrie a anului trecut, un numãr de 443 de persoane adulte ºi 57 de minori cu handicap grav, fiind angajaþi asistenþi personali pentru 100 de persoane cu handicap grav, pentru ceilalþi fiind acordate indemnizaþii lunare conform legii privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Monika BACIU
din Sudan, din Camerun ºi din Franþa ori Republica Moldova”, a adãugat Rectorul Universitãþii din Petroºani. ªcoala de la Petroºani a fost mereu recunoscutã peste hotarele þãrii ºi asta pentru cã aici pot urma cursuri în ºcoli doctorale precum: Mine, petrol ºi gaze, unde sunt cei mai mulþi conducãtori de doctorate, pentru cã aceasta a fost tradiþia acestei universitãþi, Inginerie Industrialã, Inginerie ºi management, Electrotehnicã ºi Ingineria Sistemelor. Diana MITRACHE
În luna decembrie 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureºti - 8.774. Numãrul ipotecilor, la nivel naþional, în anul 2017, a fost de 254.405. Cele mai multe operaþiuni de acest gen au fost înregistrate, anul trecut, în Bucureºti - 51.082, Ilfov - 18.043 ºi Cluj - 16.621. La polul opus, se aflã judeþele Covasna - 1.100, Gorj - 1.023 ºi Sãlaj - 820. Judeþele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole anul trecut sunt Timiº - 8.866, Arad 7.670 ºi Dolj - 7.373.
ERATÃ În numãrul de miercuri al cotidianului Cronica Vãii Jiului a fost publicat articolul “Straja, staþiunea de peste 1000.000 de turiºti”. Dintr-o regretabilã eroare a apãrut informaþia cã staþiunea ar fi gãzduit peste 100.000 de turiºti în decurs de 30 de zile. În fapt, cifra fãcea referire la numãrul de persoane care au accesat informaþii despre oferta de cazare în staþiunea Straja în perioada amintitã pe un site de profil.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Ianuarie 2018
Elevi din ce în ce mai puþini ºi unitãþi ºcolare închise N umãrul elevilor din judeþul Hunedoara scade alarmant. Acest fapt duce la închiderea unitãþilor de învãþãmânt. Judeþul Hunedoara se confruntã cu o depopulare ºi în rândul sistemului educaþional. Numãrul elevilor a scãzut cu peste 8000 în decursul a cinci ani. Alte sute de tineri nu frecventeazã cursurile deloc. “Menþionãm cã au fost închise un numãr de 17 unitãþi ºcolare, în special în mediul rural, ºi nu au fost înfiinþate
Potrivit Ministerului Educaþiei, numãrul elevilor care nu au frecventat deloc cursurile este fluctuant. “Rata elevilor care nu au frecventat deloc cursurile în anul ºcolar 2016-2017 este de 0,76%, fiind în uºoarã
1 altele noi. În ultimii cinci ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul de învãþãmânt preuniversitar din judeþul Hunedoara a fost în scãdere de la un an la altul. În anul ºcolar 2017-2018, numãrul de elevi din învãþãmântul preuniversitar este de 57.488, menþinându-se
tendinþa de scãdere a efectivelor de elevi, cu care s-a confruntat sistemul de educaþie în ultimul deceniu. La nivel de judeþ, creºteri ale efectivelor de elevi se înregistreazã doar în învãþãmântul postliceal. Cele mai mari scãderi ale numãrului de elevi s-au înregistrat la nivelul
S
La sfârºitul primului semestru al anului trecut, în þarã, erau aproape 100 de mii de copii care aveau pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. “Conform datelor centralizate la nivel naþional în baza informaþiilor transmise de Direcþiile Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului din
judeþele/sectoarele ale municipiului Bucureºti, la data 31.06.2017, date colectate de la nivelul autoritãþilor administraþiei publice locale, în evidenþele acestor instituþii, erau 96.723 copii care aveau pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate”, aratã Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale într-un rãspuns oferit deputatului PSD, Natalia Intotero. Potrivit datelor, numãrul copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate a scãzut, data de anul 2011. “În acest context este de menþionat faptul cã în conformitate cu datele Recensãmântului
M
din anul 2011, aproximativ 3% din numãrul total al copiilor cu vârste cuprinse între 0 ºi 17 ani au sau au avut unul sau ambii pãrinþi la muncã în strãinãtate, ceea ce reprezenta la acel moment un numãr aproximativ de 116.000 de copii”, mai aratã rãspunsul. Pãrinþii care pleacã la muncã în strãinãtate trebuie sã anunþe instituþiile abilitate. Monika BACIU
inisterul Educaþiei a emis un ordin de schimbare a regulamentului în unitãþile de învãþãmânt, printre prevederi fiind interzicerea folosirii telefoanelor mobile, fãrã acordul profesorului, în timpul cursurilor. De asemenea, copiii nu sunt obligaþi sã poarte uniformã ºi nu pot fi pedepsiþi prin note
"În unitãþile de învãþãmânt se asigurã dreptul fundamental la învãþãturã ºi este interzisã orice formã de discriminare a copiilor/elevilor ºi a personalului din unitate. În unitãþile de învãþãmânt sunt interzise mãsurile care pot limita accesul la educaþie al elevilor cum ar fi, de exemplu, efectuarea de cãtre aceºtia a serviciului pe ºcoalã, interzicerea participãrii la cursuri sau sancþionarea elevilor care nu poartã uniforma unitãþii de învãþãmânt sau
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
2
Ordin MEN: Elevii nu sunt obligaþi sã poarte uniformã ºi nu pot folosi telefoane la cursuri
Copii cu pãrinþii la mii de kilometri
ute de mii de copii din þarã cresc singuri, aceºtia neavându-i pe pãrinþi alãturi. Datele Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale relevã o situaþie îngrijorãtoare.
învãþãmântului liceal/profesional”, aratã Ministerul Educaþiei. Dacã în anul ºcolar 2013-2014 la nivelul judeþului Hunedoara erau înscriºi 63.522 de elevi, în anul ºcolar 2017-2018 numãrul acestora a ajuns la 57.488 de elevi. (fig.1)
scãdere faþã de anul ºcolar 2015-2016”, mai aratã ministerul. (fig.2) În primul semestru al anului ºcolar 20172018 un numãr de 99 de elevi nu au frecventat deloc cursurile. Monika BACIU
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
altele asemenea", este una dintre prevederile ordinului de ministru. De asemenea, potrivit documentului este interzisã utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, fãrã acordul profesorului. "În timpul orelor de curs, al examenelor ºi al concursurilor este interzisã utilizarea telefoanelor mobile", se aratã în document. "Rezultatul evaluãrii, exprimat prin calificativ, notã, punctaj, etc, nu poate fi folosit ca mijloc de coerciþie, acesta reflectând strict rezultatele învãþãrii, conform prevederilor legale", prevede o altã modificare. Ministrul Educaþiei, Liviu Pop, a anunþat pe Facebook cã a semnat ordinul pentru modificarea ºi completarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar. MEDIAFAX MEDIAFAX
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Ianuarie 2018
Universitatea din Petroºani este beneficiara unui Grant Rose cu titlul: “Studenþii – prezentul ºi viitorul Vãii Jiului”
U
niversitatea din Petroºani beneficiazã de finanþarea unui astfel de grant în valoare de 658 668 lei aproximativ 150 000 euro cu titlul STUDENÞII – PREZENTUL ªI VIITORUL VÃII JIULUI, care se va implementa pe o perioadã de 3 ani mai exact pânã în 2020.
Obiectivul general: creºterea gradului de retenþie a studenþilor IME-UPET în anul 1 de facultate de la 71.36%, cât este în prezent, pânã la aproximativ 76%, tinta valabilã pentru anul 3 de implementare, cu un efort financiar total de 658668 lei. Soluþia propusã vizeazã un pachet integrat de mãsuri (sprijin remedial la principalele materii generatoare de nepromovabilitate pentru fiecare domeniu de studiu în parte, activitãþi de coaching ºi dezvoltare personalã, activitãþi de îndrumare ºi sprijin (tutorat academic), activitãþi de consiliere ºi orientare în carierã, vizite de studiu ºi întâlniri cu specialiºti în domeniile de interes profesional ale studenþilor) care îi va motiva pe studenþi sã-ºi continue studiile, crescând interacþiunea dintre aceºtia, mediul academic ºi cel de afaceri, sã le ofere modele, metode ºi instrumente de cariera care sã le permitã acestora sã înþeleagã locul ºi rolul pe care activitãþile universitare îl pot juca în cariera lor profesionalã. Proiectul vizeazã ameliorarea acestei situaþii, progresiv dar sustenabil, identificând cauzele care o genereazã ºi propunând activitãþi de combatere a abandonului universitar în urma cãrora se estimeazã o retenþie
superioarã, de aproximativ 76% la finalizarea celor 3 ani de implementare a proiectului. Activitãþile proiectului vizeazã sprijin remedial la principalele materii generatoare de nepromovabilitate pentru fiecare domeniu de studiu în parte, activitãþi de coaching ºi dezvoltare personalã, activitãþi de îndrumare ºi sprijin, activitãþi de consiliere ºi orientare în carierã, vizite de studiu ºi întâlniri cu specialiºti în domeniile de interes profesionale studenþilor, acest pachet integrat de mãsuri având menirea de a-i motiva pe studenþi sã-ºi continue studiile, de a-i ghida în primul an de studiu, de a le oferi modele, metode ºi instrumente de cariera care sã le permitã acestora sã înþeleagã locul ºi rolul pe care activitãþile universitare îl pot juca în cariera lor profesionalã. Pe baza analizei factorilor generatori de abandon universitar prezentaþi, propunem urmãtoarele soluþii de creºtere a ratei de retenþie în primul an universitar a studenþilor IME-UPET: (1) Programe remediale adaptate nevoilor studenþilor Programele remediale vor viza materiile cu cea mai mare rata de nepromovabilitate printre domeniile de studiu alese de studenþi, respectiv Matematici
Speciale (pt Calculatoare ºi TIC, Ingineria Sistemelor, Inginerie Electricã, Inginerie Energeticã), Analiza matematicã (toate, mai puþin Ingineria Sistemelor), Algebra (Inginerie Transport, Industrialã ºi Mecanicã). Profesorii meditatori, cu o bogatã experienþã în domeniu, vor desfãºura sesiuni de grup la fiecare 2 sãptãmâni/domeniu de studiu ºi sesiuni individuale în cadrul unui program bine stabilit. Îmbunãtãþirea performanþelor studenþilor la aceste materii, prin aplicarea unor metode remediale interactive, centrate de student, cu un mai mare numãr de ore de alocate pentru asimilarea informaþiilor, va produce beneficii la nivelul grupului þinta, beneficii care se materializeazã într-un grad superior de promovabilitate a acestor materii ºi implicit, ºanse sporite de retenþie în anul 1 de studiu al studenþilor IME. (2) Activitãþi de coaching ºi dezvoltare personalã Activitãþile de coaching ºi dezvoltare personalã ajuta studentul sã-ºi stabileascã un traseu educaþional ºi profesional în acord cu propriile aspiraþii ºi abilitãþi, sã-ºi asume obiective realiste ºi convergente cu traseul de cariera ales, sã gestioneze situaþiile delicate ºi sã
depãºeascã obstacolele, sã-ºi îmbunãtãþeascã relaþiile interpersonale ºi abilitatea de a comunica, toate cu efect imediat asupra încrederii în propriile forþe. (3) Activitãþi de îndrumare ºi sprijin pentru studenþi Activitãþile de îndrumare ºi sprijin se vor desfãºura cu ajutorul tutorilor (profesori îndrumãtori) desemnaþi în cadrul proiectului (vor fi arondaþi în fiecare an un numãr de max 20 studenþi/tutore) ºi vor viza în mod deosebit transferul de experienþa/know-how de la profesorul îndrumãtor la student în vederea obþinerii unor cât mai bune performante academice ºi a definirii traseului de cariera al fiecãrui student în parte. Crearea unor legãturi personale puternice între student ºi un cadru didactic, ce vizeazã traseul de cariera al studentului, motiveazã puternic studentul pentru a performa în educaþie, cu un puternic impact asupra retenþiei în educaþie. (4) Consiliere profesionalã ºi orientare în carierã Existenþa unor servicii de consiliere ºi orientare în carierã pare mai mult decât necesarã, fiind recunoscut faptul cã aceste servicii pot contribui la dezvoltarea personalã ºi profesionalã a studentu-
lui în acord cu abilitãþile ºi aspiraþiile lor, la reducerea abandonului ºcolar, la tranziþia tinerilor între diferitele nivele ale învãþãmântului, la creºterea participãrii la educaþie sau la creºterea angajabilitãþii prin facilitarea accesului cãtre piaþa muncii. Consilierea porneºte de la evaluarea abilitaþilor cognitive/ inteligenþei (pentru a vedea dacã existã o compatibilitate între nivelul intelectual al membrilor grupului þinta ºi orientarea lor în carierã, de la evaluarea personalitãþii (pentru a vedea dacã existã o compatibilitate între dorinþele/ aºteptãrile membrilor grupului þinta ºi personalitatea lor), de la evaluarea intereselor profesionale (sã observãm dacã existã o compatibilitate cu domeniul de studiu ales). Foarte mulþi studenþi aplica pentru IME fãrã sã ºtie care sunt perspectivele de angajare, care sunt meseriile în care pot profesa dupã finalizarea facultãþii, care sunt companiile din Valea Jiului, de la nivel naþional sau internaþional în cadrul cãrora pot sã-ºi desfãºoare activitatea profesionalã dupã finalizarea studiilor. Activitatea este extrem de necesarã tocmai pentru a cristaliza cât mai repede ºi eficient
Actualitate 7 un traseu de cariera în acord cu propriile aspiraþii ºi abilitãþi, pentru a motiva studentul sã-ºi continue studiile. (5) Workshopuri studenti-mediul economic, specifice domeniilor de studiu În cadrul worshopurilor studenþii se vor întâlni cu specialiºti care au obþinut rezultate excepþionale în profesiile pe care le exercitã. Aceste întâlniri vor oferi modele de succes, în domeniile în care intenþioneazã sã lucreze, informaþii despre felul în care au ajuns la un nivel atât de ridicat, date despre funcþionarea domeniului respectiv, accesul în profesie, promovarea în carierã, cutume, deontologie profesionalã, etc. Studenþii vor avea astfel o primã interacþiune cu mediul de afaceri încã din primul an de facultate, care le va mãri interesul pentru facultate ºi profesie, contribuind astfel la creºterea gradului de retenþie a acestora în primul an de facultate. (6) Vizite de studii Vizitele de studiu au de asemenea rolul bine definit de a-i apropia pe studenþi de mediul de afaceri, de a vedea cum funcþioneazã o companie, care e rolul specialistului într-un colectiv de muncã, de a se acomoda cu instrumente, proceduri ºi metode de lucru pe care nu le-a mai întâlnit pânã acum.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Ianuarie 2018
O nouã premierã pe scena teatrului din Petroºani, jucatã cu casa închisã eatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” T Petroºani începe anul
cu o nouã premierã. Sâmbatã, 13 ianuarie 2018, de la ora 18. 00 se pune în scenã spectacolul „Preºul” de Ion Bãieºu. Spectacolul se joacã cu casa închisã. Piesã umoristicã este despre noi ºi problemele noastre cotidiene, despre traiul în comun la bloc ºi relaþiile dintre vecini. Toatã acþiunea se
deruleazã în jurul unui preº aflat la intrarea unui apartament. Regia este semnatã de Radu Botar iar scenografia de Dan Felecan. Din distribuþie fac parte: Mihai Sima, Oana Liciu-Gogu, Nicolae Vicol, Alexandru Cazan, Adelin Ilie, Corina Viºinescu, Mihai Alexandru, Izabela Badovics, Daniel Cergã, Oana Criºan, Sergiu Fîrte ºi Gheorghe Stoica. Iatã mai jos un sinopsis al piesei scris de regizorul Radu Botar: „Domnul Bãieºu afirma la naºterea
textului „Preºul" cã: „Am scris aceastã piesã pentru a-i face pe oameni sã râdã". Scopul nostru a fost sã îndrãznim sã râdem iar, împreunã, cu bucuria redescoperirii poftei ºi pasiunii de a juca ºi a ne juca de-a viaþa simplã, banalã uneori, pigmentatã cu „drame" existenþiale care în realitate nu valoreazã mai mult decât cântecul unui cocoº matinal sau lãtratul unui câine când vede o pisicã. Spectacolul este o oglindã a vieþii noastre la comun – de atunci ºi
de acum; nimic nou – cu toate tarele ºi cutumele care încã ne definesc, din pãcate, dovedind cã, de fapt, în profunzime, omul nu se schimbã niciodatã... Râsul e sãnãtos, vindecã, ne redã optimismul. Chiar ºi atunci când râdem de noi. Este un spectacol despre noi. Simplu, curat, cinstit. Cu sufletele deschise ale unor actori frumoºi ºi dãruiþi. Bucuraþi-vã!... Nu-i greu.” - Radu Botar Cei care nu au reuºit sã obþinã un bilet la premierã sunt aºteptaþi sâmbãtã, 20 Ianuarie,
de la ora 18.00, la o nouã reprezentaþie. Pe cei mici îi aºtep-
tãm duminicã, 14 Ianuarie, la spectacolul „Punguþa cu doi bani”.
Peºtera Bolii – loc de legendã ce nu ar trebui ratat de turiºti O
biectivul turistic din municipiul Petroºani este izvor pentru multe poveºti. Legendele þesute în jurul peºterii n-ar trebui ratate de turiºtii care viziteazã Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara.
Se spune cã în Peºtera Bolii au fost ascunse care pline cu aur de cãtre daci, comori care poartã blesteme ºi nãluci ce te duc prin labirinturi în stâncã. Bãtrânii povestesc cã în muntele în care apa a sculptat Peºtera Bolii se gãseºte o comoarã ascunsã de daci, protejatã de un crunt blestem. Nimeni nu ºtie locul unde sute de care pline cu aur stau de mii de ani. Cei care le gãsesc nu se mai întorc în lumea aceasta.
„O… pãi comoara existã! Este aur acolo de cea mai bunã calitate ºi nimeni nu o gãseºte. Tata povestea cum copilul lui Dumitru, un momârlan care avea casã pe Valea Arsului, a plecat dupã comoarã. Voia sã ia aur cât sã-ºi ia doi boi. Nãlucile care o apãrã erau sã-l omoare. A mers el împreunã cu un aghiotant al lui ºi dupã ce au tot cãutat, au gãsit locul unde
este ascunsã comoara. Bãiatul ºi-a lãsat aghiotantul acolo, ca sã ºtie unde sã se întoarcã ºi s-a dus în cãtun dupã ajutoare. La întoarcere n-a mai dat de ajutor ºi locul unde era comoara s-a schimbat. A mai gãsit o coadã de topor lângã o cioatã unde fãcuse semn, sã ºtie sã ia poteca pânã la comoarã. Locul s-a tot schimbat ºi nu mai ºtia unde este. Abia dupã o sãptãmânã a
ajuns acasã bolnav ºi înfometat”, a povestit unul dintre localnicii ce ºtiu basmele þesute în jurul peºterii. Cei din cãtunul de la Bolii spun cã din moºi strãmoºi li se povestea cum în peºterã sunt pasaje secrete, pereþii se deschid, iar dincolo de galeriile subterane se gãsesc comorile ascunse de daci. Accesul la obiectivul turistic se face foarte uºor. Se poate ajunge cu autoturismul pe un drum asfaltat în întregime, graþie unei investiþii de amploare realizate de Primãria Municipiului Petroºani. (CNIPT Petroºani)
D
ate despre obiectiv
Peºtera Bolii se aflã în partea de nord a Municipiului Petroºani la 6 km de acesta pe D.N. 66 ce leagã Valea
Snowboard-ul ia locul schiurilor
T
ot mai mulþi tineri aleg sã urmeze un curs de iniþiere în sportul pe zãpadã, iar instructorii spun cã parcã a crescut numãrul celor ce aleg placa, în locul celor douã schiuri.
Pare mai greu, dar, odatã deprins acest sport, toþi se aratã foarte încântaþi ºi, spun instructorii, un snowboard e mai uºor de manevrat. Cã doar sunt douã canturi, nu 4. Aºa se face cã sportul, ce pare acum mai coll, a devenit mult mai cãutat. „În ultimii 2 ani, pot sã spun cã au început sã vinã din ce în ce mai mulþi
tineri. E adevãrat cã vârstele pentru snowboard sunt ceva mai mari ca la schi. Adicã cei care se apucã de snowboard, depãºesc în medie vârsta de 8 ani. La schi cei care se apucã, sunt între 4, 5 sau 8 ani”, spune
Marius Bucur, instructor de snowboard din Straja. În staþiunea din Lupeni sunt zeci de tineri veniþi încã în taberele de aici ºi foarte mulþi iau lecþii de snowboard. În plus, sunt ºi câteva trasee special
Jiului de Þara Haþegului. Sãpatã în calcarele Jurasice ale Dealului Bolii de cãtre pârâul Jupâneasa ºi Galbina, peºtera, sub forma unui tunel se aflã la o altitudine de 720 m. Lungimea peºterii este de 455 m cu o diferenþã de nivel între intrare ºi ieºire de 2 – 3 m . Deschiderea de la intrare este înaltã de 10 m ºi largã la bazã de 20 m. Lãrgimea maximã de 45 m a terasei superioare se gãseºte la o distanþã de 75 m de la intrare având o înãlþime de 2 -3 m deasupra nivelului apei. Terasa este acoperitã cu argilã finã amestecatã cu guano. Custodia Peºterii este asiguratã de Asociaþia PetroAqua. ( Datele despre obiectiv au fost preluate de pe pagina https://www.facebook.com/ pesterabolii/) Maximilian GANJU
amenajate pentru ei. „Pârtiile sunt gata de la 1 decembrie, existã un nou telescaun ºi parcurile, pentru testarea abilitãþilor celor care ºtiu trick-uri, au existat cândva, dar pentru începãtori nu este tocmai recomandat. În anii viitori, însã, sigur vom avea ºi un astfel de parc la Straja”, mai spune Marius. Cei care vor sã înveþe sã alunece cu un snowboard au ocazia sã se înscrie în 3 tabere. Una a început chiar de luni, alta este în vacanþa intersemestrialã 4 – 11 februarie ºi ultima va fi la finele lunii februarie. Pentru un începãtor, un echipament ajunge la 1.000 de lei ºi, pe parcurs, acesta se poate îmbunãtãþi, dar sunt ºi de închiriat la Straja. Diana MITRACHE
Foto MARIUS BUCUR