Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1485
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 10 Ianuarie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Straja, staþiunea de peste 100.000 DE TURIªTI
Spãrgãtorii de bancomate nu scapã de cãtuºe
oi vulcãneni, ajuD taþi de un individ din Bistriþa, au reuºit sã spargã cel puþin 13 bancomate ale unor bãnci. Aceºtia au descoperit cã aparatele sunt la fel de vulnerabile ca o banalã încuietoare ºi se foloseau de o simplã ºurubelniþã, un patent ºi o sârmã îndoitã la capãt.
Aurel Stãnescu zis ”Diamant” (60 de ani) a fost arestat preventiv pentru furt calificat ºi tentativã dupã ce a fost prins alãturi de un tânãr de 27 de ani, Moise Þalã, ambii din Vulcan, cã au forþat cel puþin 13 bancomate din Craiova, Filiaºi, Sebeº, dar ºi de pe raza judeþului Gorj. Un al treilea complice, Daniel Codreanu (21 de ani) se aflã ºi el dupã gratii. Indivizii au fost trimiºi în judecatã pentru infracþiunea de furt calificat iar dosarul se aflã pe
rolul Tribunalului Dolj. Pânã în acest moment ºapte unitãþi bancare s-au declarat prejudiciate de grupare, însã ºasele de a recupera din daune sunt extrem de mici. Capul grupãrii de spãrgãtori, Aurel Stãnescu, abia a scãpat din puºcãrie dupã ce a executat o parte din condamnarea de doi ani ºi jumãtate pe care o primise tot pentru spargerea unor ATM-uri bancare din Petroºani. În urma periplului prin þarã, cei trei indivizi au reuºit sã fure câteva mii de lei din automatele bãncilor. Maximilian GÂNJU
S
traja este prima în topul destinaþiilor turistice din judeþul Hunedoara. Staþiunea montanã a atras în doar câteva sãptãmâni peste 100.000 de turiºti. O raportare oficialã aratã cã în ultimele 30 de zile, staþiunea montanã Straja a avut 108.144 de turiºti. Astfel, staþiunea montanã din Lupeni este prima în topul destinaþiilor turistice din judeþul Hunedoara ºi pe locul cinci în topul naþional. >>> PAGINA A 8-A
Preþul gazelor se majoreazã de astãzi omitetul de C Reglementare al Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie (ANRE) a decis majorarea preþului gazelor pentru consumatorii casnici începând cu 10 ianuarie 2018, astfel cã o facturã medie va creºte cu 4,8 lei pe an, potrivit unui comunicat al instituþiei.
Reprezentanþii instituþiei explicã faptul cã, odatã cu intrarea în vigoare a prevederilor OUG 64/2016, respectiv 1 aprilie 2017, preþul gazelor naturale din producþia internã se stabileºte în mod liber pe piaþã, pe baza cererii ºi ofertei, ºi constituie componenta principalã a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziþie a gazelor naturale (CUG) ºi, implicit, a preþurilor finale la consumatorii casnici.
Valoarea CUG pentru perioada 1 aprilie 201731 martie 2018, de 81,48 lei/MWh, a fost aprobatã în ºedinþa Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 30 martie 2017. Ulterior, furnizorii au solicitat creºterea acestei valori datoratã creºterii preþurilor cu achiziþia gazelor naturale din producþia internã, în conformitate cu prevederile art. 40 din Anexa la
Ordinul preºedintelui Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 182/2015, privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea CUG. "Solicitãrile furnizorilor privind actualizarea CUG s-au situat între 0,8-1,1 bani/kWh. Ca urmare a analizei efectuate de cãtre ANRE, pe baza datelor transmise de cãtre titularii de licenþã de furnizare care au în portofolii clienþi casnici
reglementaþi, Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat nivelul CUG de 88,28 lei/MWh. Modificarea valorii CUG genereazã o creºtere a preþurilor reglementate, conco-
mitent cu alte actualizãri ale elementelor componente ale preþurilor începând cu data de 10 ianuarie 2018", se aratã în comunicat. Oficialii ANRE mai aratã cã impactul unitar în preþurile practicate de furnizorii clienþilor casnici reglementaþi este de 0,68 bani/KWh, ceea ce reprezintã o creºtere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 KWh/lunã/loc de consum.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Ianuarie 2018
Proiectul de buget pe anul 2018, publicat la Petrila A utoritãþile locale de la Petrila au publicat proiectul de buget aferent acestui an. Timp de 15 zile documentul se aflã în dezbatere publicã, astfel cã cetãþenii pot veni cu propuneri cãtre autoritãþile locale. “Facem menþiunea cã proiectul de buget afiºat s-a întocmit pe baza veniturilor proprii, urmând ca pe mãsurã ce se vor aloce sume reprezentând prevalãri de la bugetul de stat sã completãm proiectul de act normativ. Locuitorii oraºului Petrila pot depune con-
testaþii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data afiºãrii acestuia”, aratã autoritãþile locale de la Petrila. Contestaþiile se pot depune la registraturã instituþiei sau pe mail. Potrivit proiecþiei bugetare pentru anul 2018, lansatã în dezbatere publicã, cea mai mare partea a veniturilor este reprezentatã de impozitul pe salarii. Veniturile totale sunt estimate la suma de 1169 mii lei. Deocamdatã cel mai mare angajator din Petrila este unitatea minierã de la Lonea, iar îngrijorãtor este faptul cã
aceasta este inclusã în programul de închidere pânã în anul 2018. Dupã aceastã perioadã veniturile la bugetul local se vor diminua. Potrivit prognozei, bugetul local al oraºului Petrila pe anul 2018 ar putea fi constituit din impozitul pe venit din
transferul proprietãþii imobiliare – 19.000 lei, impozit clãdiri persoane juridice – 477.000 lei, impozit teren persoane fizice –860.000 lei, impozit teren persoane juridice – 212.000 lei, impozit teren extravilan – 294.000 lei, impozit taxe judiciare de timbru –
48.000 lei, alte impozite ºi taxe pe proprietãþi – 198.000 lei, alte taxe pe servicii specifice – 71.000 lei, impozite pe mijloace de transport persoane fizice – 535.000 faþã de 405.000 lei cum a fost previzionat în anul 2017. Impozite pe mijloace de
Scriptic Valea Jiului este sprijinitã V
alea Jiului este sprijinitã la nivel declarativ. Existã programe de finanþare pentru dezvoltarea zonelor defavorizate, printre care ºi zonele miniere. Numai cã pentru unele dintre aceste ghidurile de finanþare nu au fost încã lansate. Este vorba în acest caz de domeniul educaþional ºi cel medical. “În ceea ce priveºte proiectele depuse în judeþul Hunedoara pentru infrastructura de educaþie ºi sanitarã, vã informãm cã apelurile pentru grãdiniþe, ºcoli precum ºi pentru cele privind ambulatoriile, centrele comunitare integrate, nu sunt încã lansate, Ghidurile solicitantului aferente acestor apeluri fiind în faza de elaborare. În consecinþã, nu existã proiecte depuse pentru aceste tipuri de infrastructuri”, aratã un document al Ministerului Fondurilor Europene.
Prin Programul Operaþional Regional vor fi finanþate 390 de proiecte din judeþul Hunedoara. “La nivelul judeþului Hunedoara, prin Programul Operaþional Regional, sunt în curs de implementare un numãr de 390 de proiecte, având o valoare
Rata ºomajului a scãzut în noiembrie la 4,7% luna noiembrie 2017, rata ºomaÎfostnjului în formã ajustatã sezonier a de 4,7%, în scãdere cu 0,2 puncte procentuale faþã de cea înregistratã în luna precedentã (4,9%), se aratã într-un comunicat transmis marþi de Institutul Naþional de Statisticã (INS).
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Rata ºomajului la bãrbaþi a fost cu 1,9 puncte procentuale mai mare decât la femei. Potrivit INS, numãrul ºomerilor (în vârstã de 15-74 ani), estimat pentru luna noiembrie a anului 2017 a fost de 443.000 de persoane, în scãdere atât faþã de luna precedentã (451.000 de persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã a anului anterior (492.000 de persoane). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata ºomajului a fost estimatã la 3,8% pe luna noiembrie 2017 (4,7% în cazul bãrbaþilor ºi 2,7% în cel al femeilor). Numãrul ºomerilor în vârstã de 25-74 ani reprezenta 74,8% din numãrul total al ºomerilor estimat pentru luna noiembrie 2017, a mai comunicat INS.
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
cumulatã de 131.132.2 lei ºi vizeazã urmãtoarele axe prioritare: îmbunãtãþirea competitivitãþii întreprinderilor mici ºi mijlocii, sprijinirea tranziþiei cãtre o economie cu emisii scãzute de carbon, îmbunãtãþirea mediului urban ºi conservarea, protecþia ºi valorificarea durabilã a patrimoniului cultural, îmbunãtãþirea infrastructurii rutiere de importanþã regionalã, diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului”, mai aratã oficialii ministerului de resort. Complementar intervenþiilor susþinute prin POR, Programul Operaþional Infrastructurã Mare, gestionat de MDRAPFE în calitate de
Monika BACIU
autoritate naþionalã, va susþine intervenþii care vor contribui la ameliorarea deficienþelor care privesc nivelul necorespunzãtor de dezvoltare a infrastructurii de bazã în România, atât în sectorul de transport, cât ºi în ceea ce priveºte furnizarea unor servicii publice de bazã infrastructura de apã ºi apã uzatã ºi managementul deºeurilor la standarde europene. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
transport persoane juridice – 115.000 lei, taxe pentru eliberare de licenþe ºi autorizaþii de funcþionare – 43.000 lei, alte taxe pe utilizarea bunurilor – 32.000 lei, alte impozite ºi taxe – 76.000 lei, venituri din concesiuni ºi închirieri – 502.000 lei, venituri din prestãri servicii – 216.000 lei, taxe extrajudiciare de timbru – 14.000 lei ºi alte venituri –106.000 de lei. Proiectul de buget a fost lansat în dezbatere publicã iar “locuitorii oraºului Petrila pot depune contestaþii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data afiºãrii”.
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU
CRISTAL DE BOEMIA!
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Ianuarie 2018
Efect de DOMINO Contribuþiile salariaþilor de la CEH ajung la peste 3 milioane lunar P
este 3 milioane de lei/lunar este valoarea contribuþiilor pe care Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã le achite, în urma trecerii contribuþiilor sociale de la angajator la angajat. Potrivit lui Viorel Stancu, directorul general al CEH, este vorba numai de contribuþiile salariaþilor de la cele douã termocentrale, unitãþile miniere Vulcan ºi Livezeni ºi PrestServ. Pentru angajaþii de la minele Lupeni ºi Lonea, contribuþiile sunt achitate din ajutorul de stat. “Va fi mai greu având în vedere faptul cã noi eram în urmã cu plata contribuþiilor. Stopajul la sursã l-am plãtit, dar la contribuþii avem restanþe”, a declarat Viorel Stancu,
directorul general al CEH. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara sperã cã vremea se va rãci, iar astfel va fi nevoie pe piaþa de energie, iar sumele obþinute sã fie redirecþionate spre plata contribuþiilor. “Sperãm sã ne ajute ºi vremea în trecerea pragurilor. Apoi nu ºtiu”, a mai spus sursa citatã. Contribuþiile sunt achitate pentru angajaþii de la minele Lupeni ºi Lonea, din ajutorul de stat.
“Pentru salariaþii de la Lupeni ºi Lonea contribuþiile se plãtesc din ajutorul de stat. Suma pe care o avem de plãtit pentru ceilalþi angajaþi este de peste 3 milioane de lei. Va fi greu, dar sperãm sã ne ajute ºi preþurile de pe piaþa de energie”, a mai spus Viorel Stancu. Pentru ca salariaþii Complexului Energetic Hunedoara sã nu piardã la salariu, sindicatele au identificat o soluþie de compromis. Angajaþilor li se vor acorda anumite compensaþii.
Guvernul a redus, la 1 ianuarie 2018, numãrul de contribuþii sociale obligatorii pe care trebuie sã le plãteascã angajatorii pentru propriii salariaþi, conform unui act normativ publicat în noiembrie 2017 în Monitorul Oficial. Concret, au rãmas contribuþia la pensii (CAS) ºi contribuþia la sãnãtate (CASS), ce sunt suportate în totalitate de salariat, plus contribuþia asiguratorie pentru muncã (CAM), ce este suportatã doar de angajator.
I
mplicaþii penale
Neachitarea contribuþiilor angajaþilor poate avea repercusiuni penale. Scopul mãsurii este aceea de a determina angajatorii sã plãteascã contribuþiile. Potrivit specialiºtilor, “în momentul când toate contribuþiile sunt în sarcina angajatului, iar el ia din venitul angajatorului ºi îl
depune la trezorerie, dacã nu o mai face vorbim despre stopaj la sursã. Deci va da atât suma pe care îl obliga legea penalã sã o dea, cât ºi suma care îi revenea lui. Patronii vor fi sancþionaþi penal dacã nu vireazã ambele contribuþii.” Pânã acum era faptã penalã doar neplata stopajului la sursã. Monika BACIU
Contractul pentru stâlpii de la CEH, Cãrbunele, valabil pânã la sfârºitul lunii vândut la sac
C
ontractul încheiat de Complexul Energetic Hunedoara cu societatea Gamiatricos pentru furnizarea de stâlpi hidraulici este valabil pânã la sfârºitul acestei luni.
Peste 2,2 milioane de lei este valoarea contractului încheiat în luna iulie a anului trecut. “Societatea CEH SA a organizat pentru achiziþia de stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil procedurã de licitaþie deschisã (online, prin Sistemul Electronic de Achiziþii Publice), cu termen limitã de depunere a ofertelor în SEAP data de 06.06.2017, ora 16:00. Cantitãþile solicitate prin caietul de sarcini: 470 buc. stâlpi hidraulici individuali 2500 ºi 690 buc. stâlpi hidraulici individuali 3150. La procedurã a
depus ofertã (prin SEAP) o singurã societate comercialã, respectiv SC Gamiatricos COM SRL. În urma desfãºurãrii procedurii, s-a încheiat contractul nr. APF 7533/06.07.2017 în valoare de 2.294.710 lei fãrã TVA. Durata contractului este pânã la data de 25.01.2018”, aratã Ministerul Energiei. Achiziþia stâlpilor se realizeazã pe bazã de comenzi, iar societatea care a câºtigat licitaþia are obligaþia sã îi livreze
în termen de 30 de zile. “Conform celor prevãzute în documentaþia de atribuire ºi în contractul sectorial de produse încheiat, contractul se deruleazã pe bazã de comenzi emise de sucursala beneficiarã (EM Livezeni) ºi onorate în condiþiile ºi pe durata prezentului contract, în limita cantitãþilor prevãzute, termenul de livrare fiind de maxim 30 de zile de la data emiterii comenzii de cãtre contractant”, mai aratã ministerul. Gamiatricos s-a aflat în centrul unor scandaluri. Aceasta a fost acuzatã cã participã la licitaþii, iar mai apoi cautã sã achiziþioneze stâlpii de la alþi furnizori. Tot Gamiatricos este firma care a livrat stâlpii pentru mâna Livezeni, aceºtia fiind refuzaþi din cauzã cã nu existau documente de provenienþã. Monika BACIU
C
ãrbunele extras din subteranul Vãii Jiului nu ajunge numai la termocentrale. Este o cutumã a zonei furtul de cãrbune din vagoane. Lucru de altfel ilegal, însã greu de identificat. Hoþii furã cu lopata, cu sacul din garniturile încãrcate cu huilã. Anunþurile ajung ºi pe internet. “Persoanã fizicã vând cãrbune huilã la sac sau tonã, preþ negociabil asigur”, aratã un anunþ postat pe internet. De cele mai multe ori, comercianþii de cãrbune acþioneazã în zonele unde garniturile de tren sunt staþionate. Au existat de-a lungul anilor razii ºi reþineri, însã fenomenul nu poate fi stopat. Monika BACIU
4 Actualitate
Proiect „G.A.L” de top, la Vulcan
C
u un punctaj aproape de maxim, proiectul Grupului de Acþiune localã al municipiului Vulcan s-a clasat pe locul ÎI în topul naþional, iar din primãvarã vor veni ºi banii. Primarul Gheorghe Ile vorbeºte despre o reuºitã ce va crea noi locuri de muncã, va angrena cele mai defavorizate comunitãþi într-un proces de dezvoltare pe termen lung, iar iniþiativa va fi valabilã pentru 5 dintre cele mai sãrace cartiere. „La acest proiect s-a lucrat serios ºi am implicat tot personalul primãriei, care avea atribuþiuni ºi partenerii
noºtri de la Timiºoara ºi Brad au fost oameni serioºi ºi au venit ºi am lucrat împreunã. Pentru municipiul Vulcan este extraordinar de important, pentru cã, acele zone care au fost cuprinse în acest proiect, cele 5, pot
beneficia de fonduri europene, pentru dezvoltarea lor ”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Proiectul este finanþat din fonduri europene ºi primãria are o contribuþie micã, parteneri în acest proiect
fiind un ONG ºi un institut din Timiºoara. Este vorba de firma Interlog Com SRL din Brad ºi de o asociaþie, un ONG – Institutul Intercultural Timiºoara. A fost scris în noiembrie 2016 ºi valoarea lui este de 220.000 de lei, din care administraþia localã dã undeva la 1.800 de lei „Deja fiind proiectul finalizat, primãriile au fost anunþate ºi în primãvara acestui an cred cã vom putea da drumul la proiectãri”, a mai adãugat primarul din Vulcan. Primãria va face parteneriat cu acest Grup de Acþiune Localã ºi va gândi strategia de dezvoltare. Apoi, timp de 5 ani, vor fi
implementate proiecte finanþate din bani europeni, sumele fiind de pânã la 7 milioane de euro. Valoarea exactã a proiectului este de 220.528,03 de lei, din care administraþia localã dã aproximativ 1.801,91 de lei, partenerii având ºi ei o parte din co-finaþare de 4.321,72 de lei. Banii sunt pentru întocmirea strategiei de dezvoltare localã, dar se cere pentru cele 5 zone marginalizate o strategie concretã ºi cei de la Ministerul Dezvoltãrii au cerut inclusiv o consultare a populaþiei din aceste zone. În plus, cei ce locuiesc acolo sunt cooptaþi ca parteneri, voluntari. Diana MITRACHE
Pompierii avertizeazã: atenþie cu ce vã încãlziþi! Z eci de solicitãri pe 112 vin pentru echipajele de pompieri, din pricina aparatelor de încãlzit lãsate în prizã, ori, mai grav, prin pricina hornurilor care nu sunt foarte bine curãþate.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Ianuarie 2018
Pompierii atrag atenþia celor ce au instalaþii improvizate, dar nu numai lor, sã le verifice ºi sã se asigure cã au fãcut tot ce trebuie pentru a evita producerea vreunui incident nedorit. Asta, dupã ce, la finele sãptãmânii trecute, ºi-au riscat viaþa scoþând din
flãcãrile izbucnite în urma unui scurt-circuit, nu mai puþin de 10 butelii. Alte 9 au explodat creând panicã generalã, la Lupeni. „Recomandãrile noastre vin pentru cei care au coºuri de fum, pe de o parte ºi rugãm toþi
cetãþenii sã fie conºtienþi ºi sã ºi le cureþe cu personal autorizat, pentru cã, dacã nu, intervine acel monoxid de carbon, care duce la decesul persoanelor din locuinþã ºi, pe de altã parte, sã fie atenþi la tot ce lasã sub tensiune. Asta,
indiferent cã este vorba despre instalaþii de pom, sau alte instalaþii de încãlzire. Toate sunt un real pericol”, a spus Cristian Baleia, comandant adjunct al Detaºamentului de Pompieri Petroºani.
Ultimul incendiu a fost unul violent, ºi doar o minune a fãcut ca proprietarul sã scape nevãtãmat. În schimb, pompierii ºi-au riscat pur ºi simplu viaþa, scoþând din foc buteliile pline. Asta, în timp ce o jumãtate dintre ele au explodat în gospodãrie. Diana MITRACHE
„Metalurgia fierului”, expoziþie gazduitã de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
u crescut taxa pe gunoi A cu un leu ºi 50 de bani ºi la Lupeni, iar restul
taxelor pe care le plãtesc cetãþenii din oraº au rãmas neschimbate. Asta spune acum primarul Lucian Resmeriþã, care afirmã cã sumele nu s-au modificat de când primar era tatãl sãu. „De pe data de 12 ianuarie o sã începem cu colectarea impozitelor, care au rãmas ºi pentru acest an, ca ºi în anii precedenþi, la acelaºi nivel.
2018, vernisajul expoziþiei „Metalurgia fierului”. Evenimentul va avea loc a avea loc începând cu ora 11.00, în Palatul Magna Curia din Deva.
Este cel mai mic posibil. Impozitele nu au fost modificate de pe vremea când primar era tatãl meu, de 10, 20 ani, doar dacã a fost situaþia în care Guvernul ne-a impus special sã facem acest lucru”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cea mai mare taxã pe gunoi este la Vulcan, unde cetãþenii plãtesc 10 lei lunar. La Lupeni, însã, colectarea gunoiului a fost o adevãratã problemã pânã acum, din cauza modului haotic în care
a fost gestionat sistemul. Primãria a reziliat contractul ºi acum a crescut taxa pe gunoi pentru locuitori, tocmai pentru cã doar pentru transportul acestuia, se cheltuiesc sume importante. „Preþul la gunoi s-a ridicat, în primul rând, pentru cã vom creºte cu 100% numãrul de pubele pe care le avem în acest moment. Vom cumpãra sute de pubele, ca sã nu mai avem aceastã situaþie în care gunoiul sã fie pe jos. Închidem platformele deschise ºi
creºterea preþului, cu 1,5 lei s-a datorat faptului cã avem în vizor îmbunãtãþirea serviciului. Tona de gunoi este 257 de lei. Atât plãtim noi, din care 110 lei se duc la Bârcea, pentru simplul fapt cã îl ducem la deponeu.
Tarife rezonabile ºi competitive în 2018 pentru beneficiarii Apa Serv Valea Jiului
A
pa Serv Valea Jiului informeazã cã, în anul 2018, nu va aplica majorãri ale tarifelor pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apã ºi canalizare pentru beneficiarii sãi. Acest lucru este posibil datoritã performanþelor economice înregistrate în anul precedent, dar ºi datoritã creºterii procentului de încasare al facturilor, motiv pentru care Apa Serv Valea Jiului mulþumeºte abonaþilor sãi buni platnici. Din punct de vedere
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean M Hunedoara, organizeazã miercuri, 10 ianuarie
Expoziþia este organizatã în cadrul perioadei de sustenabilitate a proiectului SEE intitulat „Când viaþa cotidianã anticã devine Patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitalã ºi contextualizarea artefactelor dacice din Munþii Orãºtiei” – PA 16/RO12.LP10/18.02.2015. Promotorul proiectului este Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, iar parteneri sunt, alãturi de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca ºi Universitatea „Babeº-Bolyai” Cluj-Napoca. Regiunea Cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei se individualizeazã nu numai prin prezenþa unei arhitecturi monumentale, cu ziduri din blocuri de calcar fasonate, cu planuri inovatoare sau cu instalaþii care permiteau un confort ridicat, ci ºi prin diversitatea ºi calitatea ridicatã a obiectelor folosite zi de zi, produse local sau importate din teritorii îndepãrtate. În cadrul acestei expoziþii ne propunem prezentarea uneia dintre activitãþile care s-a remarcat în aceastã arie –
Impozitele, aceleaºi de pe vremea lui Cornel Resmeriþã. Gunoiul e mai scump
al tarifelor practicate, începutul anului 2018 situeazã operatorul serviciilor de apã ºi canalizare din Valea Jiului pe locul 20 între cei 44 de operatori din toatã România. Astfel, preþul unui metru cub de apã furnizat de Apa Serv Valea Jiului este de 4,60 lei (inclusiv TVA), iar preþul unui metru cub de apã evacuatã (canalizare) este de 2,59 lei (inclusiv TVA), ceea ce cumulate înseamnã un tarif mediu de 7,19 lei (inclusiv TVA), Comparativ, menþionãm cã spre
exemplu, în alte regiuni geografice similare, tarifele de furnizare a ape potabile sunt mai mari, respectiv 7,54 lei/mc la Reºiþa, 7,59 lei/mc la Ploieºti sau 7,91 lei/mc la Suceava. Cele mai mari tarife de operare sunt cele ale Raja Constanþa, cu o valoare totalã de 8,78 lei/mc de apã+canalizare. Pentru conformitate, vã prezentãm ataºat, un tabel cu toate tarifele de operare practicate de furnizorii locali/regionali de servicii de apã ºi canalizare din România. Þinând cont cã celelalte câteva companii
care au un tarif mai mic decât cel al Apa Serv Valea Jiului Petroºani, prezintã o serie de cauze specifice legate de distanþa consumatorilor finali faþã de sursa de captare, lipsa unor investiþii majore sau investiþii realizate doar de autoritãþile locale, º.a.m.d., putem spune cã Apa Serv Valea Jiului practicã ºi în anul 2018 tarife rezonabile ºi competitive, atât comparativ cu ceilalþi operatori, cât ºi cu gradul de calitate al serviciilor oferite. Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani
Au cerut clemenþã în faþa judecãtorului
M
metalurgia fierului, cu variatele sale aspecte. Pentru a ilustra ideea expoziþiei sunt expuse artefacte din fier descoperite în aria capitalei Regatului Dac, cum ar fi unelte specifice unui atelier de metalurgie, lupe ºi lingouri de fier, unelte de dulgherie ºi tâmplãrie, unelte agricole, arme etc. Evenimentul vine în continuarea ºi în completarea altei expoziþii organizate în cadrul proiectului amintit, ºi anume „Incursiuni dacice în spaþiul virtual”, dorindu-se astfel oferirea unor informaþii suplimentare ºi diversificate despre civilizaþia dacilor din Munþii Orãºtiei. Vã aºteptãm! Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
ai mulþi indivizi au pus în pericol circulaþia feroviarã pe raza localitãþii Vulcan, dupã ce au tãiat cu topoarele cablurile electrice de semnalizare ºi dirijare de la calea feratã. Aceºtia au fost trimiºi în judecatã de procurori ºi-au recunoscut fapta ºi au cerut clemenþã judecãtorilor. Gruparea de hoþi era formatã din trei indivizi iar anchetatorii spun cã acþionau la adãpostul întunericului, þinta fiind infrastructura feroviarã din Vulcan. Hoþii au creat un prejudiciu de peste 20 de mii de lei. Pagubele sunt însã mult mai mari, mai ales cã
hoþii au acþionat în mod repetat. Anchetatorii mai spun cã tãiau cablurile de electricitate care deserveau macazurile ºi semafoarele cu topoarele ºi apoi vindeau conductorii la centrele de colectare a fierului. Cei trei bãrbaþi cu vârste cuprinse între 17 ºi 37 de ani, toþi din municipiul Vulcan, au fost trimiºi în judecatã pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt
calificat ºi distrugere sau semnalizare falsã. Cum ºi-au recunoscut faptele, cei trei riscã o pedeapsã mai blândã. Totuºi, cel puþin doi dintre ei nu au ºanse sã-ºi execute o eventualã pedeapsã care nu-i priveazã de libertate, dat fiind faptul cã sunt judecaþi în alte dosare cu infracþiuni mai grave. Maximilian GÂNJU
Practic, pentru colectarea gunoiului ne rãmâne 140 de lei pe tonã. Noi plãtim oamenii, transportul pânã la Bârcea, ori reparaþia maºinilor ”, a conchis actualul primar. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Proiect „G.A.L” de top, la Vulcan
C
u un punctaj aproape de maxim, proiectul Grupului de Acþiune localã al municipiului Vulcan s-a clasat pe locul ÎI în topul naþional, iar din primãvarã vor veni ºi banii. Primarul Gheorghe Ile vorbeºte despre o reuºitã ce va crea noi locuri de muncã, va angrena cele mai defavorizate comunitãþi într-un proces de dezvoltare pe termen lung, iar iniþiativa va fi valabilã pentru 5 dintre cele mai sãrace cartiere. „La acest proiect s-a lucrat serios ºi am implicat tot personalul primãriei, care avea atribuþiuni ºi partenerii
noºtri de la Timiºoara ºi Brad au fost oameni serioºi ºi au venit ºi am lucrat împreunã. Pentru municipiul Vulcan este extraordinar de important, pentru cã, acele zone care au fost cuprinse în acest proiect, cele 5, pot
beneficia de fonduri europene, pentru dezvoltarea lor ”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Proiectul este finanþat din fonduri europene ºi primãria are o contribuþie micã, parteneri în acest proiect
fiind un ONG ºi un institut din Timiºoara. Este vorba de firma Interlog Com SRL din Brad ºi de o asociaþie, un ONG – Institutul Intercultural Timiºoara. A fost scris în noiembrie 2016 ºi valoarea lui este de 220.000 de lei, din care administraþia localã dã undeva la 1.800 de lei „Deja fiind proiectul finalizat, primãriile au fost anunþate ºi în primãvara acestui an cred cã vom putea da drumul la proiectãri”, a mai adãugat primarul din Vulcan. Primãria va face parteneriat cu acest Grup de Acþiune Localã ºi va gândi strategia de dezvoltare. Apoi, timp de 5 ani, vor fi
implementate proiecte finanþate din bani europeni, sumele fiind de pânã la 7 milioane de euro. Valoarea exactã a proiectului este de 220.528,03 de lei, din care administraþia localã dã aproximativ 1.801,91 de lei, partenerii având ºi ei o parte din co-finaþare de 4.321,72 de lei. Banii sunt pentru întocmirea strategiei de dezvoltare localã, dar se cere pentru cele 5 zone marginalizate o strategie concretã ºi cei de la Ministerul Dezvoltãrii au cerut inclusiv o consultare a populaþiei din aceste zone. În plus, cei ce locuiesc acolo sunt cooptaþi ca parteneri, voluntari. Diana MITRACHE
Pompierii avertizeazã: atenþie cu ce vã încãlziþi! Z eci de solicitãri pe 112 vin pentru echipajele de pompieri, din pricina aparatelor de încãlzit lãsate în prizã, ori, mai grav, prin pricina hornurilor care nu sunt foarte bine curãþate.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Ianuarie 2018
Pompierii atrag atenþia celor ce au instalaþii improvizate, dar nu numai lor, sã le verifice ºi sã se asigure cã au fãcut tot ce trebuie pentru a evita producerea vreunui incident nedorit. Asta, dupã ce, la finele sãptãmânii trecute, ºi-au riscat viaþa scoþând din
flãcãrile izbucnite în urma unui scurt-circuit, nu mai puþin de 10 butelii. Alte 9 au explodat creând panicã generalã, la Lupeni. „Recomandãrile noastre vin pentru cei care au coºuri de fum, pe de o parte ºi rugãm toþi
cetãþenii sã fie conºtienþi ºi sã ºi le cureþe cu personal autorizat, pentru cã, dacã nu, intervine acel monoxid de carbon, care duce la decesul persoanelor din locuinþã ºi, pe de altã parte, sã fie atenþi la tot ce lasã sub tensiune. Asta,
indiferent cã este vorba despre instalaþii de pom, sau alte instalaþii de încãlzire. Toate sunt un real pericol”, a spus Cristian Baleia, comandant adjunct al Detaºamentului de Pompieri Petroºani.
Ultimul incendiu a fost unul violent, ºi doar o minune a fãcut ca proprietarul sã scape nevãtãmat. În schimb, pompierii ºi-au riscat pur ºi simplu viaþa, scoþând din foc buteliile pline. Asta, în timp ce o jumãtate dintre ele au explodat în gospodãrie. Diana MITRACHE
„Metalurgia fierului”, expoziþie gazduitã de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
u crescut taxa pe gunoi A cu un leu ºi 50 de bani ºi la Lupeni, iar restul
taxelor pe care le plãtesc cetãþenii din oraº au rãmas neschimbate. Asta spune acum primarul Lucian Resmeriþã, care afirmã cã sumele nu s-au modificat de când primar era tatãl sãu. „De pe data de 12 ianuarie o sã începem cu colectarea impozitelor, care au rãmas ºi pentru acest an, ca ºi în anii precedenþi, la acelaºi nivel.
2018, vernisajul expoziþiei „Metalurgia fierului”. Evenimentul va avea loc a avea loc începând cu ora 11.00, în Palatul Magna Curia din Deva.
Este cel mai mic posibil. Impozitele nu au fost modificate de pe vremea când primar era tatãl meu, de 10, 20 ani, doar dacã a fost situaþia în care Guvernul ne-a impus special sã facem acest lucru”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cea mai mare taxã pe gunoi este la Vulcan, unde cetãþenii plãtesc 10 lei lunar. La Lupeni, însã, colectarea gunoiului a fost o adevãratã problemã pânã acum, din cauza modului haotic în care
a fost gestionat sistemul. Primãria a reziliat contractul ºi acum a crescut taxa pe gunoi pentru locuitori, tocmai pentru cã doar pentru transportul acestuia, se cheltuiesc sume importante. „Preþul la gunoi s-a ridicat, în primul rând, pentru cã vom creºte cu 100% numãrul de pubele pe care le avem în acest moment. Vom cumpãra sute de pubele, ca sã nu mai avem aceastã situaþie în care gunoiul sã fie pe jos. Închidem platformele deschise ºi
creºterea preþului, cu 1,5 lei s-a datorat faptului cã avem în vizor îmbunãtãþirea serviciului. Tona de gunoi este 257 de lei. Atât plãtim noi, din care 110 lei se duc la Bârcea, pentru simplul fapt cã îl ducem la deponeu.
Tarife rezonabile ºi competitive în 2018 pentru beneficiarii Apa Serv Valea Jiului
A
pa Serv Valea Jiului informeazã cã, în anul 2018, nu va aplica majorãri ale tarifelor pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apã ºi canalizare pentru beneficiarii sãi. Acest lucru este posibil datoritã performanþelor economice înregistrate în anul precedent, dar ºi datoritã creºterii procentului de încasare al facturilor, motiv pentru care Apa Serv Valea Jiului mulþumeºte abonaþilor sãi buni platnici. Din punct de vedere
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean M Hunedoara, organizeazã miercuri, 10 ianuarie
Expoziþia este organizatã în cadrul perioadei de sustenabilitate a proiectului SEE intitulat „Când viaþa cotidianã anticã devine Patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitalã ºi contextualizarea artefactelor dacice din Munþii Orãºtiei” – PA 16/RO12.LP10/18.02.2015. Promotorul proiectului este Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, iar parteneri sunt, alãturi de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca ºi Universitatea „Babeº-Bolyai” Cluj-Napoca. Regiunea Cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei se individualizeazã nu numai prin prezenþa unei arhitecturi monumentale, cu ziduri din blocuri de calcar fasonate, cu planuri inovatoare sau cu instalaþii care permiteau un confort ridicat, ci ºi prin diversitatea ºi calitatea ridicatã a obiectelor folosite zi de zi, produse local sau importate din teritorii îndepãrtate. În cadrul acestei expoziþii ne propunem prezentarea uneia dintre activitãþile care s-a remarcat în aceastã arie –
Impozitele, aceleaºi de pe vremea lui Cornel Resmeriþã. Gunoiul e mai scump
al tarifelor practicate, începutul anului 2018 situeazã operatorul serviciilor de apã ºi canalizare din Valea Jiului pe locul 20 între cei 44 de operatori din toatã România. Astfel, preþul unui metru cub de apã furnizat de Apa Serv Valea Jiului este de 4,60 lei (inclusiv TVA), iar preþul unui metru cub de apã evacuatã (canalizare) este de 2,59 lei (inclusiv TVA), ceea ce cumulate înseamnã un tarif mediu de 7,19 lei (inclusiv TVA), Comparativ, menþionãm cã spre
exemplu, în alte regiuni geografice similare, tarifele de furnizare a ape potabile sunt mai mari, respectiv 7,54 lei/mc la Reºiþa, 7,59 lei/mc la Ploieºti sau 7,91 lei/mc la Suceava. Cele mai mari tarife de operare sunt cele ale Raja Constanþa, cu o valoare totalã de 8,78 lei/mc de apã+canalizare. Pentru conformitate, vã prezentãm ataºat, un tabel cu toate tarifele de operare practicate de furnizorii locali/regionali de servicii de apã ºi canalizare din România. Þinând cont cã celelalte câteva companii
care au un tarif mai mic decât cel al Apa Serv Valea Jiului Petroºani, prezintã o serie de cauze specifice legate de distanþa consumatorilor finali faþã de sursa de captare, lipsa unor investiþii majore sau investiþii realizate doar de autoritãþile locale, º.a.m.d., putem spune cã Apa Serv Valea Jiului practicã ºi în anul 2018 tarife rezonabile ºi competitive, atât comparativ cu ceilalþi operatori, cât ºi cu gradul de calitate al serviciilor oferite. Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani
Au cerut clemenþã în faþa judecãtorului
M
metalurgia fierului, cu variatele sale aspecte. Pentru a ilustra ideea expoziþiei sunt expuse artefacte din fier descoperite în aria capitalei Regatului Dac, cum ar fi unelte specifice unui atelier de metalurgie, lupe ºi lingouri de fier, unelte de dulgherie ºi tâmplãrie, unelte agricole, arme etc. Evenimentul vine în continuarea ºi în completarea altei expoziþii organizate în cadrul proiectului amintit, ºi anume „Incursiuni dacice în spaþiul virtual”, dorindu-se astfel oferirea unor informaþii suplimentare ºi diversificate despre civilizaþia dacilor din Munþii Orãºtiei. Vã aºteptãm! Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
ai mulþi indivizi au pus în pericol circulaþia feroviarã pe raza localitãþii Vulcan, dupã ce au tãiat cu topoarele cablurile electrice de semnalizare ºi dirijare de la calea feratã. Aceºtia au fost trimiºi în judecatã de procurori ºi-au recunoscut fapta ºi au cerut clemenþã judecãtorilor. Gruparea de hoþi era formatã din trei indivizi iar anchetatorii spun cã acþionau la adãpostul întunericului, þinta fiind infrastructura feroviarã din Vulcan. Hoþii au creat un prejudiciu de peste 20 de mii de lei. Pagubele sunt însã mult mai mari, mai ales cã
hoþii au acþionat în mod repetat. Anchetatorii mai spun cã tãiau cablurile de electricitate care deserveau macazurile ºi semafoarele cu topoarele ºi apoi vindeau conductorii la centrele de colectare a fierului. Cei trei bãrbaþi cu vârste cuprinse între 17 ºi 37 de ani, toþi din municipiul Vulcan, au fost trimiºi în judecatã pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt
calificat ºi distrugere sau semnalizare falsã. Cum ºi-au recunoscut faptele, cei trei riscã o pedeapsã mai blândã. Totuºi, cel puþin doi dintre ei nu au ºanse sã-ºi execute o eventualã pedeapsã care nu-i priveazã de libertate, dat fiind faptul cã sunt judecaþi în alte dosare cu infracþiuni mai grave. Maximilian GÂNJU
Practic, pentru colectarea gunoiului ne rãmâne 140 de lei pe tonã. Noi plãtim oamenii, transportul pânã la Bârcea, ori reparaþia maºinilor ”, a conchis actualul primar. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Ministerul Sãnãtãþii: „Nu se justificã deschiderea unui punct permanent al Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, în Valea Jiului”
inisterul Sãnãtãþii nu M considerã ca fiind
oportunã deschiderea unui punct de lucru PERMANENT al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate în Valea Jiului. De câþiva ani, la Petroºani funcþioneazã un punct de lucru al CNAS, însã cu program de lucru doar în zilele de joi. Dupã ce au invocat o serie de legi,
oficialii Ministerului Sãnãtãþii au venit ºi cu concluzia: nu se justificã deschiderea unui punct permanent în Valea Jiului. “În prezent nu se justificã deschiderea unui punct permanent al Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, în Valea Jiului. Totodatã, þinând cont de faptul cã: Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate este preocupatã continuu pentru asigurarea protejãrii asiguraþilor în cadrul sistemului de
asigurãri sociale de sãnãtate, în calitate de instituþie publicã autonomã, de interes naþional, cu personalitate juridicã, care administreazã ºi gestioneazã sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate în vederea aplicãrii politicilor ºi programelor Guvernului în domeniul sanitar; Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate are ca principal obiect de activitate asigurarea funcþionãrii unitare ºi coordonate a sistemului
de asigurãri sociale de sãnãtate din România ºi are în subordine casele de asigurãri de sãnãtate, în urma unei analize a eficienþei legislative privind înfiinþarea de oficii teritoriale, se va avea în vedere oportunitatea adoptãrii unei reglementãri unitare la nivel naþional în acest sens”, aratã Ministerul Sãnãtãþii, într-un document semnat la sfârºitul anului trecut. Ghiºeul mobil al Casei de Sãnãtate de la Petroºani funcþioneazã
Toþi asiguraþii hunedoreni beneficiazã de astãzi de asistenþã medicalã primarã
A
siguraþii hunedoreni beneficiazã de astãzi de asistenþã medicalã primarã în condiþii normale, ca urmare a finalizãrii semnãrii actelor adiþionale (de prelungire a contractului iniþial pentru trimestrul I al anului 2018), respectiv a noilor contracte cu valabilitate pânã la 31 martie a.c., dupã caz, de toþi medicii de familie din judeþ. În calitate de reprezentant al intereselor asiguraþilor, CAS Hunedoara a fãcut toate demersurile pentru a se depãºi într-un timp extrem
de scurt blocajul creat prin refuzul unor medici de familie de a semna actele adiþionale. Astfel, personalul instituþiei a depus eforturi de reducere la minimul posibil a duratei procedurilor de încheiere de noi contracte, în acest scop lucrându-se atât peste program cât ºi în zilele libere. CAS Hunedoara mulþumeºte furnizorilor de asistenþã medicalã spitaliceascã din judeþ, celor 15 unitãþi sanitare cu paturi care s-au mobilizat excepþional ºi au rãspuns solicitãrii noastre de a veni în sprijinul asiguraþilor cu urgenþe medico – chirurgicale,
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Ianuarie 2018
precum ºi cu afecþiuni care permit prezentarea la medicul specialist fãrã bilet de trimitere, astfel încât sãnãtatea acestora sã nu fie pusã în pericol. Totodatã, mulþumim acelor medici de familie care au înþeles sã punã interesele pacienþilor mai presus de cele personale ºi îi asigurãm pe toþi furnizorii de servicii medicale cã dialogul pentru gãsirea cãilor optime de soluþionare a solicitãrilor lor legitime va continua permanent, într-un cadru civilizat.
Vin ploile ºi ninsorile! R egimul termic estimat de meteorologi pentru urmãtoarele douã sãptãmâni va fi, în general, peste normalul termic al perioadei. Precipitaþiile vor începe sã fie din ce în ce mai prezente la nivel naþional, în special spre finalul fiecãrei sãptãmâni de prognozã, potrivit datelor
Preºedinte – director general, Ec. Liliana VAIDNER
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
ilegal, “pe propria rãspundere” a conducerii instituþiei. Biroul a fost înfiinþat în urmã cu câþiva ani pentru a veni în sprijinul cetãþenilor din Valea Jiului, astfel încât aceºtia sã nu fie nevoiþi sã se mai deplaseze pânã la Deva. Numai cã acest birou funcþioneazã în
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
afara legii, pe rãspunderea celor de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Ca soluþie de compromis, în anul 2013 a fost deschis ghiºeul de la Petroºani. Acesta funcþioneazã în fiecare joi de la ora 10:00 la ora 15:00. Monika BACIU
Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM), valabile în intervalul 8 - 21 ianuarie. La munte, vremea va debuta cu un proces de rãcire uºoarã care se va accentua în intervalul 10 - 14 ianuarie. În acest context, temperaturile maxime vor porni de la valori medii de 4 - 6 grade ºi vor ajunge la -6 grade. Dupã aceastã perioadã, maximele vor fi în creºtere, la medii în jurul a zero grade ce se prognozeazã pentru data de 17 ianuarie, dupã care tendinþa va fi de rãcire, spre -2 grade. Temperaturile minime vor avea un parcurs asemãnãtor maximelor, astfel cã vor fi în scãdere pânã în data de 14 ianuarie. Valorile medii vor porni de la zero grade ºi vor ajunge la -12 grade. În a doua sãptãmânã vor marca o creºtere, spre medii de -4 grade în 18 ianuarie, coborând ulterior spre -8 grade. Probabilitatea de precipitaþii va fi mai ridicatã în intervalele 10 14 ºi 16 - 21 ianuarie, când se vor semnala pe arii mai extinse.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Ianuarie 2018
Apa Serv, singurul operator din þarã semnatarã a Programului Operaþional Infrastructurã Mare
A
paServ Valea Jiului este singura societate din þarã care a semnat un program de dezvoltare pe Programul Operaþional Infrastructurã Mare. Contractul semnat încã din primãvara anului trecut este singurul de acest gen de la nivel naþional, nicio altã societate sau autoritate de management neavând un astfel de
proiect. “Referitor la Programul Operaþional Infrastructurã Mare pentru care sunt eligibile Regiunea Nord-Est, Oltenia ºi Regiunea Valea Jiului, vã comunicãm cã pânã în prezent a fost semnat un singur contract de finanþare, respectiv “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara”, care are o valoare de 84,7 milioane de euro
din care valoarea totalã eligibilã este de 71,4 milioane euro”, aratã Ministerul Fondurilor Europene. ”Modernizarea infras-
tructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) -2014-2020”, prevede realizarea urmãtoarelor investiþii majore:
– Reabilitare aducþiuni – 29,2 km (din care aducþiune Câmpu lui Neag – 4,2 km); – Reabilitare reþele apã – 69,6 km (Petrosani18,4 km, Petrila-9,2 km, Aninoasa-1,9 km, Vulcan- 16,0 km, Lupeni17,1 km, Uricani-7,0 km) – Extindere reþele apã Câmpu lui Neag – 8 km; – Reabilitare canalizare – 47,3 km (Petrosani-11 km, Petrila-7,4 km, Aninoasa-2,5 km, Vulcan-7,2 km, Lupeni-
Actualitate 7 12,8 km, Uricani-6,4 km); – Reabilitare 1 captare apã Izvorul; – Reabilitare 2 staþii tratare (Tãia ºi Zãnoaga); – Staþii de pompare – 6 bucãþi (2-Petrosani, 2Lupeni, 2-Uricani); – sistem centralizat SCADA, inclusiv branºamente electrice – achiziþia de utilaje ºi echipamente pentru intervenþii în sistemele de apã ºi apa uzatã. La acel moment, proiectul a fost semnat în prezenþa ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Monika BACIU
Beneficiarii venitului minim garantat, scoºi la curãþenie
B
eneficiarii venitului minim garantat din Petroºani sunt scoºi pe teren pentru a presta diferite activitãþi.
Consilierii locali de la Petroºani au aprobat la finalul anului trecut, planul de acþiuni sau de lucrãri de interes local pentru repartizarea orelor de muncã ale persoanelor beneficiare de ajutor social ºi de serviciile cantinei de ajutor social. “Persoanele apte de muncã din familiile pentru care se asigurã venitul minim garantat vor presta, lunar, la solicitarea primarului, acþiuni sau lucrãri de interes local, fãrã a se putea depãºi regimul normal de lucru ºi cu
respectarea normelor de securitate ºi igienã a muncii”, aratã documentul. Astfel, conform planului de acþiuni, beneficiarii venitului minim garantat trebuie sã cureþe strãzile, aleile, malurile apelor. Curãþarea zãpezii – cartier Carpaþi, str. Muncii, zona Gãrii, str. Cuza Vodã, str. Luncã, str. Independenþei (careuri), DN 66 de la Pod Sãlãtruc la Peco Livezeni, curãþarea zonelor dintre blocuri – str. 9 Mai, str. 1 Decembrie 1918, str. 22 Decembrie, Cartier Carpaþi, Al. Trandafirilor, Al. Poporului, srt. ªt. O. Iosif, Gen. Dragalina, str. Constructorului, str. Gral. Vasile Milea, str. Ctin. Milea, str.Zorilor, str. Horea, str.
Unirii, str. Oituz, str. Pãcii, str. Independenþei (careuri), DN 66 de la Pod Sãlãtruc la Peco Livezeni; Curãþare strãzi ºi alei – Cartier Carpaþi, str. Muncii, zona Gãrii, str. Cuza Vodã, str. Luncã, str. Independenþei (careuri), DN 66 de la Pod Sãlãtruc la Peco Livezeni; Curãþare ºanþuri ºi rigole – str. ªasa, str. 1
Decembrie 1918 de la Liceul Teoretic pânã la podul Sãlãtruc peste Jiu de la Dãrãneºti, DN 66 de la Pod Sãlãtruc la Peco Livezeni; Curãþare ape ºi poduri – Pârâul Staicului, Pârâul Slãtinioara, Râul Jiul ed est, Pod Livezeni ºi Pod Dâlja peste Jiul de est, Pârâul Maleia, Pârâu Bucegi, Pârâu
„Bahtalo” proiect de 7 milioane de euro
N
u mai puþin de 7 milioane de euro vor fi investiþi la Lupeni, iar primarul Lucian Resmeriþã a semnat în aceste zile pentru realizarea proiectului.
Tinerii vor fi aduºi la ºcoalã, copiii mici, în grãdiniþe, unde vor primi mâncare ºi rechizite, mai multe familii vor fi consiliate, iar mediul de afaceri sprijinit ºi reîmprospãtat, comunitatea va primi asistenþã medicalã, iar spitalul va fi reabilitat. Toate, începând din aceastã
lunã, când demareazã acest proiect, denumit generic „Bahtalo”. „O sã reuºim sã implicãm în jur de 1.200 de cetãþeni din Lupeni. Trebuie, la finalul proiectului, sã realizãm cam 250 de angajãri. Vom înfiinþa
cam 10 – 15 firme noi, pentru oamenii din Lupeni. Cei care vor beneficia sunt locuitorii oraºului. Vor fi create firme noi, cu cei din proiectul - þintã. Peste 1.000 de oameni vor primi asistenþã medicalã, vor fi în jur de 500 de mese zilnice pentru copiii din comunitate, ca sã îi aducem la ºcoli ºi grãdiniþe, fiindcã sunt dintre cei care nu mai veneau din cauza sãrãciei. Îi integrãm pe pãrinþi în comunitate”, a precizat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Nu doar populaþia
rromã, ori cei din familiile defavorizate vor avea de câºtigat, ci chiar întreaga comunitate din Lupeni. Proiectul vizeazã chiar reabilitarea unor blocuri ºi a spitalului, ori înfrumuseþarea zonelor pietonale. „Vom reuºi sã plantãm câteva mii de puieþi în Lupeni. Vom reuºi sã reabilitãm policlinica veche, o clãdire foarte veche, vom reabilita câteva apartamente ce vor fi reabilitate, alte douã sedii vor fi reabilitate 100%”, a mai spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului
Colonie; Curãþarea panourilor publicitare de afiºe ºi a înscrisurilor de pe clãdiri – pe raza municipiului Petroºani; Asigurarea curãþeniei la bazinul de înot din localitate – cartierul Aeroport, str. Viitorului nr. 1; Curãþare deºeuri, mãturat, curãþat zãpada – orice spaþiu, strada, zonã verde, aparþinând domeniului public al municipiului Petroºani. Conform prevederilor Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, primarii au obligaþia sã întocmeascã un plan de acþiuni sau de lucrãri de interes local pentru repartizarea orelor de muncã. Monika BACIU
Lupeni. Cel mai probabil, din 15 ianuarie, proiectul va deveni operaþional, iar banii vin pentru investirea în comunitate. Sunt mobilizaþi în
acest proiect alþi 4 parteneri locali ºi vor fi cooptaþi toþi cei care pot crea locuri de muncã ºi firme noi. Diana MITRACHE
8 Actualitate
S
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Ianuarie 2018
Straja, staþiunea de peste 100.000 de turiºti
traja este prima în topul destinaþiilor turistice din judeþul Hunedoara. Staþiunea montanã a atras în doar câteva sãptãmâni peste 100.000 de turiºti. O raportare oficialã aratã cã în ultimele 30 de zile, staþiunea montanã Straja a avut 108.144 de turiºti. Astfel, staþiunea montanã din Lupeni este prima în topul destinaþiilor turistice din judeþul Hunedoara ºi pe locul cinci în topul naþional. Pe primul loc în topul naþional este situatã staþiunea Buºteni. Locul doi îi revine staþiunii Predeal, iar podiumul este completat de Moeciu. Locul patru îl ocupã staþiunea montanã Rânca. Staþiunile din Sinaia, Braºov sau Bran sunt clasate dupã staþiunea montanã Straja. Locul al doilea în topul judeþean este ocupat de staþiunea montanã Parâng. Staþiunea Straja este localizatã în judeþul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima
Munþilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni. Prima datare a localitãþii Lupeni este fãcutã în urmã cu 350 de ani. Pe atunci, principala ocupaþie a locuitorilor acestor zone era creºterea animalelor ºi vânãtoarea. Începând cu secolul al 19-lea, odatã cu descoperirea zãcãmintelor de cãrbune, aceastã zonã a fost intens coloniza-
tã, Lupeniul devenind un puternic centru industrial carbonifer al României. În acest oraº se aflã cea mai mare minã subteranã din sud-estul Europei, Exploatarea Minierã Lupeni. Huila extrasã de aici este de cea mai bunã calitate, având o putere caloricã de pânã la 9000 kilocalorii. Complexul turistic este format din 210 cabane, case de vacanþã, pensiuni ºi
vile. Dintre acestea, 70 sunt omologate cu 1, 2, 3 ºi 4 stele. Straja a fost declaratã staþiune turisticã localã în anul 2002, potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002. În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceºtia, 20 km sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã.
Cele 11 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Datoritã construirii telegondolei ºi a telescaunului de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km. În sezonul 20162017 am inaugurat telescaunul de pe Pârtia Constantinescu, iar din sezonul 20172018 vã aºteptãm cu un nou telescaun, în locul teleschiului 2.
uriºtii au cheltuit de T Revelion aproape
37 milioane euro în staþiunile din þarã. Straja este una dintre ele!
Potrivit informaþiilor centralizate de Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), dar
care încã pot suferi modificãri, printre staþiunile de schi cãutate de sãrbãtori s-a aflat ºi Straja din Lupeni. În staþiunile din þarã au ajuns de Revelion peste 167.000 de turiºti, cu 5,5% mai mult decât în anul precedent, unde au cheltuit aproape 37 de milioane de euro, în creºtere cu 11% comparativ cu Revelionul anterior, reiese din calculele FPTR. Astfel, în staþiunile de schi au fost 36.000 de turiºti. În ceea ce priveºte tarifele percepute în perioada sãrbãtorilor, se constatã cã acestea au crescut faþã de 2017 cu o medie de 5%. Astfel, românii au cheltuit peste 172 milioane de lei pentru achiziþionarea pachetelor de Revelion în þarã, în creºtere cu 11% faþã de anul anterior. Cele mai cãutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braºov, Pãltiniº, Rânca, Straja din Valea Jiului, Cãlimãneºti, Felix ºi zonele tradiþionale rurale Bran-Moieciu, Maramureº, Bucovina. Maximilian GÂNJU Monika BACIU Foto skistraja
Castelul Corvinilor a încasat peste 6 milioane de lei în 2017 astelul Corvinilor din Hunedoara a înregisC trat anul trecut venituri în valoare de peste 6 milioane de lei, pe fondul unei creºteri a numãrului de turiºti cu 11%, comparativ cu anul 2016, relevã datele statistice ale Primãriei Hunedoara. "Anul trecut, Muzeul Castelul Corvinilor a fost vizitat de 333.334 de turiºti, mai mult cu 33.000 faþã de anul 2016, când pragul castelului a fost trecut de un numãr de
300.193 de persoane. În total, turiºtii au plãtit 6,2 milioane de lei în anul 2007, în timp ce în anul 2016 încasãrile au totalizat 5,29 milioane lei", a declarat marþi purtãtorul de cuvânt al Primãriei Hunedoara, Elena Iancãu. Sumele de bani reprezintã încasãri din taxele de vizitare, de ghidaj, taxa foto-video, închirierea capelei ºi a sãlilor castelului pentru diverse evenimente, precum ºi pentru utilizarea aplicaþiei de ghid multimedia de cãtre turiºti. Aproape jumãtate dintre
turiºtii din anul 2017 au fost prezenþi la castel în lunile de varã, în august fiind înregistrat un vârf de peste 73.000 de persoane care au vizitat monumentul istoric din Hunedoara. Un bilet de intrare la Castelul Corvinilor costã 20 de lei pentru adulþi, în perioada lunilor ianuarie ºi februarie, pensionarii beneficiind de o reducere de 10 lei, iar elevii ºi studenþi plãtesc 5 lei de persoanã. Castelul poate fi vizitat între orele 9,00 ºi 17,00, cu ultima intrare la ora 16,45. Considerat drept unul
dintre cele mai importante monumente de arhitecturã goticã din România, castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, pe o stâncã la baza cãreia curge pârâul Zlaºti. Monumentul istoric este prevãzut cu turnuri, bastioane ºi un donjon, iar acoperiºurile înalte sunt
acoperite cu þiglã. Construcþia este impunãtoare ºi poate fi observatã de la distanþã, accesul spre castel fiind posibil pe un drum care ocoleºte zona industrialã a fostului combinat siderurgic din Hunedoara. AGERPRES