Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1412
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 Septembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Mai mulþi ºomeri din cauza absolvenþilor
Î
nregistrarea absolvenþilor în baza de date a Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a crescut rata ºomajului cu 0,03 puncte procentuale (p.p) în iulie, comparativ cu luna precedentã, pânã la 4,18%, se aratã într-un comunicat al instituþiei.
Surprinzãtor, în iulie, rata ºomajului s-a diminuat în mai multe judeþe chiar dacã absolvenþii au fost luaþi în evidenþe, printre acestea situându-se ºi Hunedoara cu 0,42 puncte procentuale. ”La sfârºitul lunii iulie 2017, rata ºomajului înregistrat la nivel naþional a fost de 4,18%, mai mare cu 0,03 p.p. decât cea din luna anterioarã. Creºterea a fost determinatã de înregistrarea absolvenþilor în baza
de date a ANOFM, situaþie care se regãseºte în aceeaºi perioadã ºi în anii precedenþi, rata ºomajului din luna iulie a anului 2016 fiind cu 0,61 p.p. mai mare faþã de cea a acestui an. Dintre cele 366.576 persoane înregistrate în evidenþele agenþiilor teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã, 62.003 primeau indemnizaþie de ºomaj”, se aratã în comunicat. M. GÂNJU
”ÎNCHID ªI-I DAU DRACU!” ***
”Magazinul meu alimentar/mixt este mic, de cartier, cum se spune, ºi am nevoie de douã vânzãtoare pe douã schimburi. Anul acesta am angajat ºase, din care au plecat cinci. Una a spus cã este nemulþumitã de salariu – 800 lei net, plus alimente de 100 lei -, iar celelalte au plecat la Timiºoara ºi la Alba”.
***
P
e uºile ºi vitrinele multor magazine troneazã afiºe cu angajãri de personal, de regulã vânzãtoare, iar unele par a fi permanente. Fluctuaþia personalului din domeniu este extrem de intensã, iar micii investitori sunt disperaþi, pentru cã afacerea lor pare sã-ºi fi schimbat profilul, din comerþ în recrutare de forþã de muncã. >>> PAGINA A 5-A
Cu un pas spre iarnã,
Noi întâlniri privind soarta termoficãrii
T
iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, va avea o întrevedere pe tema termoficãrii. La întâlnire vor fi invitaþi toþi factorii decizionali de pe acest palier. Primarul Petroºaniului este reticent în ceea ce priveºte posibilitatea furnizãrii de cãtre Complexul Energetic Hunedoara a agentului
termic în iarna ce se apropie cu paºi repezi. “Aºa cum am promis în varã, voi avea o întâlnire cu toþi factorii responsabili, începând de la minister, Complex, Prefecturã, Consiliu Judeþean ºi colegii mei primari din Valea Jiului sã vedem exact ce se întâmplã, pentru cã asigurãrile pe care le-au dat cei de la Complex în varã mie mi se pare cã nu au acoperire practicã, în
sensul cã nu cred cã vor avea cãrbune pentru iarna care urmeazã sã vinã ºi atunci vreau sã mã lãmuresc la modul cel mai concret, astfel încât sã pot sã informez populaþia pe aceastã temã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În primãvara acestui an, municipalitatea de la Petroºani a comandat un studiu care sã arate care este varianta optimã pen-
tru încãlzirea locuinþelor. Documentul a identificat o soluþie viabilã, ºi anume realizarea a cinci centrale de
cartier. Problema este cã nu sunt bani pentru aceastã variantã. “Acela este un studiu pe care l-am prezentat Consiliului Local, deocamdatã noi nu avem banii în bugetul local ºi nu am identificat o formã de finanþare pe care sã putem sã o aplicãm pentru acel studiu, dar el rãmâne în discuþie”, mai spune sursa citatã. În ceea ce priveºte instituþiile publice din subordinea primãriei ºi unitãþile de învãþãmânt, acestea sunt racordate la
reþeaua de gaz metan. Mai mult, mâine se va realiza ºi ultimul branºament. “Mâine se face ultimul branºament, e vorba de liceul de Informaticã Carmen Sylva, toate ºcolile ºi grãdiniþele au încãlzire pe gaz metan”, a mai spus primarul. De cealaltã parte, conducerea Complexului Energetic Hunedoara dã asigurãri cã stocul de cãrbune va fi constituit, astfel încât sã nu existe probleme în perioada de iarnã. Monika BACIU
2 Actualitate
Fost medic – protesteazã împotriva impozitãrii unui teren M edicul Viorica Puºcaº, acum pensionarã, stã de douã zile în faþa Casei de Culturã din Petroºani, unde protesteazã împotriva celor de la Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale.
În fapt, femeia reclamã un abuz, care, în opinia sa, s-a fãcut atunci când i s-a impozitat un teren pe care nu l-ar deþine. Doamna spune cã e decisã sã facã plângere ºi la DNA pentru acest abuz, deoarece din 1995 a tot plãtit impozit pe acest teren situat undeva pe Maleia, acolo unde are ºi o cabanã. „Eu nu deþin acte oficiale de proprietate, titluri. E pe niºte hârtii de mânã. Ei au emis decizii de impunere unilaterale, ori aºa ceva nu se poate! Eu am cumpãrat o bucãþicã din teren, acesta este întabulat, dar cel care mi-a fãcut schiþa topograficã ºi toate documentele ca sã
pot înscrie construcþia, cabana de pe teren, mi-a dat actele ºi a zis cã nu am o problemã juridicã, dar nu se poate pentru cã zona Maleia este problema primãriei, cã nu a fãcut întabularea. Nu au reactualizat cadastrul. De aceea protestez. Am dreptate, pentru cã, potrivit Legii, pentru orice act de mânã, în baza atestatului fiscal, pentru cã ei îmi percep impozite, deºi nu am titluri, impozite din 1995, nu au cum. Ei fac asta de 25 de ani ºi, pe baza atestatului fiscal, a contractului meu de vânzare-cumpãrare trebuie
sã mã înscrie în cartea funciarã în care este trecut tot terenul. Nu s-a putut, pentru cã nu vor. Sã îmi prezinte ei actul de proprietate. Pentru cã nu poþi încasa impozit, decât dacã ai titlu de proprietate”, spune dr Viorica Puºcaº, pensionarã, care acum protesteazã în propria-i maºinã. Cei din cadrul Direcþiei de Impozite ºi Taxe de la Petroºani, însã, vin cu documente ºi argumente din care reiese cã familia medicului Puºcaº ar avea în proprietate acest teren ºi cã doar întabularea nu a fost posibilã, însã,
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Septembrie 2017 susþin clar cã, doar cu aceste Enescu, din spatele gãrii, acte, familia ar fi nevoitã sã casa pãrinþilor mei. Eu nu pot face succesiunea, pentru plãteascã impozite. „Domnul Puºcaº David cã au falsificat-o, printr-un (n.r soþul femeii care contract emis de notarul protesteazã) a fãcut o declaIlinca ºi o sentinþã care nu raþie de luare în evidenþã în constituie titlu de proprie1999, din câte ºtiu eu, ºi tate, emisã de Judecãtorie. este o cerere pentru luarea Fiind implicaþi aceºtia, în evidenþã a terenului de pe degeaba am fãcut la Parchet, Maleia. ªi doamnã susþine cã dosarul stã din 2014 ºi îl cã foloseºte acel teren, nu tot trimit de la Parchet la neagã. Existã un act de Judecãtorie ºi faptele existã, mânã, fãcut între doamna dar nu vor sã cerceteze perPuºcaº, sau domnul Puºcaº, soanele”, a conchis femeia. ºi cei care le-au vândut Medicul Puºcaº îºi terenul ºi, din câte am continuã protestul ºi înþeles, nu îl pot intabula. se aflã în faþa primãriei din Dar în baza acestor acte, noi Petroºani în fiecare aplicãm legea care spune dimineaþã. Aºteaptã sã sã le percepem impozit”, discute cu cei din Primãrie, afirmã ºi Alin Gal, director pentru a rezolva situaþia. Direcþia de Impozite ºi Taxe Diana MITRACHE Locale Petroºani. Medicul Viroica NOU ÎN PETROªANI! Puºcaº nu va renunþa la protest ºi spune cã VIDEO-ENDOSCOPIE pânã în data de 11 NAS, GÂT, URECHI septembrie are autorizaþie sã protesteze z Consultaþii ORL z Audiometrie pentru aceastã tonalã & vocalã z Protezãri auditive nedreptate. În plus, - Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, femeia mai afirmã Str. Aviatorilor 19E cã Primãria din Programãri consultaþii: Petroºani ar fi falsifi0723-814806; 0254-540574 cat acte. „Au falsificat o carte funciarã, pe adresa George
ªi-au votat majorarea indemnizaþiilor C onsilierii locali de la Vulcan au votat, sãptãmâna trecutã, pentru a-ºi majora indemnizaþiile.
Pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu local s-a aflat un proiect iniþiat de primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care privind stabilirea indemnizaþiei de ºedinþã pentru membrii Consiliului Local Vulcan. Astfel, conform proiectului, consilierilor locali li se majoreazã indemnizaþia, în concordanþã cu venitul primarului. “Se aprobã indemnizaþia maximã lunarã de care beneficiazã membrii Consiliului local Vulcan pentru participarea la numãrul maxim de
ºedinþe, în cuantum de 10 % din indemnizaþia lunarã a Primarului municipiului Vulcan. Numãrul maxim de ºedinþe pentru care se poate acorda indemnizaþia de ºedinþã este în numãr de 3, respectiv o ºedinþã de consiliu local ºi 2 ºedinþe de comisii de specialitate pe lunã”, aratã proiectul de hotãrâre. Odatã cu noua grilã de salarizare din sectorul public a fost majorat ºi venitul primarului.
Monika BACIU
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
comercializeazã pentru dumneavoastrã
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
PETROªANI
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Septembrie 2017
Aproape 900 de mii de lei costã mãsurile de protecþie socialã de la SNIM
P
roiectul de Hotãrâre a Guvernului privind aprobarea alocãrii unei sume din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pe anul 2017 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiazã persoanele disponibilizate de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. este lansat pe site-ul Ministerului Energiei. Documentul prevede acordarea de venituri de completare persoanelor disponibilizate de la SNIMVJ. Începând de luni, 174 de persoane de la societatea de închideri se aflã în preaviz. “Se aprobã alocarea sumei de 897 mii lei din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pe anul 2017 pentru plata drepturilor prevãzute de art. 7 lit. b) din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor mãsuri de protecþie socialã acordatã persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza Planurilor de disponibilizare, aprobatã cu completãri prin Legea nr.259/2013, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, de care beneficiazã persoanele disponibilizate de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A., în baza unui plan de disponibilizare, aprobat potrivit legii”, aratã documentul Ministerului Energiei. Pentru anul 2017, în conformitate cu modificãrile aprobate ºi Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli aprobat, au fost prevãzute a fi disponibilizate prin concediere colectivã în trimestrul IV 2017, un numãr de 378 per-
soane, disponibilizãrile urmând a fi efectuate în douã tranºe, în prima etapã - 174 salariaþi ºi va avea loc în termen de 90 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a actului normativ, estimat - începând cu data de 1 octombrie 2017; în a doua etapã 204 salariaþi ºi va avea loc în perioada noiembrie – decembrie 2017. “Aceastã mãsurã a fost luatã pentru a putea asigura plata salariilor ºi a achiziþionãrii materialelor necesare desfãºurãrii
în condiþii normale a procesului de producþie ºi asigurarea securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã a salariaþilor. Concedierea colectivã va conduce la îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Planul de închidere întocmit conform Deciziei Comisiei Europene nr. C(2012) 1.020 final, Deciziei Comisiei Europene nr. C (2015)8066 ºi Adresei Comisiei Europene nr. COMP/CD/MD/jbl*2 016/125983 din 20.12.2016”, mai
aratã documentul postat pe site-ul ministerului de resort. Prin proiectul de act normativ se propune aprobarea sumei de 897 mii lei din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pe anul 2017
Viorel Stancu dupã vizita în Polonia
“M-am întors cu un gust amar din Polonia” C onducerea Complexului Energetic Hunedoara a aflat ceva ce se ºtia. Polonezii exploateazã cãrbunele cu tehnologii moderne, pe când în minele din Valea Jiului echipamentele sunt cele de acum 50 de ani.
Directorul general al CEH, Viorel Stancu a fost sãptãmâna trecutã în Polonia, de unde ne spune cã s-a întors cu un gust amar. “Am fost ºi m-am întors cu un gust amar din Polonia. Gustul amar nu provine de la polonezi sau de la modul în care am fost primiþi acolo, ci de la faptul cã am vãzut decalajul dintre tehnologia cu care lucrãm noi ºi tehnologia cu care se lucreazã pe piaþa mondialã, Polonia care e cel mai mare
producãtor din Comunitatea Europeanã. Tehnologiile care se aplicã în momentul de faþã în Polonia ºi în restul lumii, s-ar preta foarte bine ºi la noi. Sunt asemãnãtoare condiþiile geologice din Polonia ºi din statele unde îºi exportã aceste tehnologii cu condiþiile geologice de la noi, dar avem o problemã cu plata acestor utilaje, cu achiziþia lor, pentru cã în relaþiile intercomunitare se practicã acea deschidere de acreditiv, un fel de platã în avans sau garantare a plãþii a utilajelor pe care le comandãm. Lucreazã cu tehnologii moderne, le ºtiam, le-am vãzut încã o datã, cu randamente
foarte ridicate, utilaje mici, uºoare, uºor de folosit de cãtre oameni ºi cu fiabilitate foarte mare. Sunt uºor de manevrat, uºor de transportat. Un perforator rotopercutant pe care îl folosim noi are în jur de 90 de kg, iar perforatoarele care se folosesc în Polonia ºi în þãrile unde exportã acest tip de utilaj, are pânã în 10 kg”, a declarat
Viorel Stancu, directorul general al CEH. Valea Jiului ar mai putea rãmâne cu douã unitãþi miniere considerate viabile. Adevãrul este cã fãrã investiþii majore, nici minele Livezeni ºi Vulcan nu sunt viabile ºi nici nu vor fi. Problema este cã nu existã banii necesari pentru achiziþionarea de echipamente demne de secolul XXI. “E absolut necesar sã aducem ºi retehnologizãm cele douã unitãþi miniere care sunt prinse în SIEG. Numai prin retehnologizare poate sã creascã productivitatea muncii, putem sã obþinem randamente mult mai bune, sã uºurãm munca oamenilor ºi sã creascã cantitatea de cãrbune pe care o putem extrage din subteran. Avem întocmite studii de fezabilitate, sunt întocmite de doi ani, la preþurile care
ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Monika BACIU
erau acum doi ani ºi în SIEG sunt prinse ºi sumele necesare retehnologizãrii sau mai bine spus în preþul de cost al cãrbunelui de la cele douã unitãþi miniere intrã ºi preþul de cost al utilajelor pentru retehnologizare. Trebuie sã intre în funcþie acel SIEG, sã se recunoascã preþul pe MWh ºi inclusiv preþul cãrbunelui ºi atunci altele sunt perspectivele privind retehnologizarea celor douã mine. Va fi greu sã achiziþion tehnologia de vârf, mãcar sã achiziþionãm tehnologia apropiatã de zilele noastre, nu de acum 40-50 de ani”, a mai spus sursa citatã. Este cunoscut faptul cã minerii se luptã cu greutãþile pentru a extrage cãrbunele. Tehnologiile sunt învechite, când au existat banii pentru modernizãri aceºtia au fost “sifonaþi”, iar rezultatele se vãd în zilele noastre, când producþia la unitãþile miniere este undeva la 1000 de tone pe zi. Monika BACIU
4 Actualitate
Billa a ajuns Carrefour, dar nu îi face loc lui Cruceru
M
agazinul Billa ar trebui demolat ºi acum, cã tot a fost rebranduit, acest lucru s-ar fi putut întâmpla. Asta, dacã instanþa ar fi motivat decizia definitivã, prin care i-a dat câºtig de cauzã lui Romulus Cruceru, în cazul potecii pe care nu mai are dreptul sã treacã.
În fapt, lucrurile nu s-au petrecut aºa, iar decizia nu poate fi pusã în aplicare, deºi s-a dat de vreun an de zile. ªi, în plus, spune juristul primãriei Petroºani, mai sunt cãi prin care sã o atace. „Cred cã în noiembrie sau
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Septembrie 2017
decembrie, anul trecut, s-a pronunþat instanþa de recurs. Aºteptãm sentinþa, cã nu a fost motivatã, ca sã vedem motivele ºi probabil, sau chiar sigur, când vom ºti motivele, vom vedea dacã se poate susþine ºi promova o cale extraordinarã de atac.
Suntem convinºi cã ºi proprietarul supermarketului va promova o astfel de acþiune. ªi vom vedea mai departe ce putem face. Acolo, însã, cale de acces, sã fim serioºi!, este. Au fost perioade întregi în care, pe acel podeþ a fost parcat un
Începe campania
ªcoala va începe în parc, la Petroºani
de combatere a consumului de cannabis
A
proape un an de zile dureazã campania celor de la Antidrog, de combatere a consumului de cannabis. Totul începe de azi ºi, în calitatea sa de coordonator naþional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii ºi ofertei de droguri, Agenþia Naþionalã Antidrog implementeazã, pânã în 31 iulie 2018, campania naþionalã media de prevenire a consumului de canabis #POTALTFEL. Campania are drept scop creºterea nivelului de informare, sensibilizare ºi conºtientizare a populaþiei generale, cu vârsta cuprinsã între 15-64 de ani, cu accent pe populaþia ºcolarã de 15-24 de ani, asupra efectelor medico-psiho-sociale ale consumului de canabis, în vederea neînceperii
autocar al unui vecin ºi care nu a deranjat pe nimeni”, a spus jr. Adrian Negoe, secretar al Primãriei Petroºani. Supermarketul Billa din Petroºani a funcþionat, timp de mai mulþi ani fãrã autorizaþie, dupã ce Curtea de Apel Alba Iulia a dispus, în 2011, anularea acesteia, la solicitarea familiei lui Cruceru, care are acolo în apropiere o locuinþã ºi care a susþinut cã a rãmas fãrã drumul de acces la casa sa de pe strada Coasta . Primãria a fost obligatã sã emitã acte de demolare a supermarketului, însã, acestea nu au fost fãcute deocamdatã.
La finele anului trecut, Curtea de Apel Alba Iulia a judecat recursul în procesul dintre familia Cruceru din Petroºani ºi S.C. Billa Invest Construct S.R.L devenitã între timp S.C. Columbus Active S.R.L ºi a dat dreptate oamenilor, dispunând Primãriei Petroºani sã emitã o autorizaþie de demolare. ”Obligã pârâta sã emitã autorizaþie de desfiinþare a construcþiei Supermarketul Billa din Petroºani, str. 1 Decembrie 1948, nr. 135, jud. Hunedoara”, se aratã în sentinþa pronunþatã în ultima lunã a anului trecut de Curtea de Apel Alba Iulia, doar cã motivarea nu a mai venit ºi nimeni nu a fãcut nimic. Diana MITRACHE
A
ºi/sau evitãrii trecerii de la consumul ocazional/recreaþional la consumul regulat de canabis. #POTALTFEL reprezintã un rãspuns integrat ºi complet în planul politicilor publice, cu rol emergent la dinamica consumului de droguri în România. În cadrul conferinþei de presã vor fi prezentate ºi rezultatele studiilor privind consumul de canabis în România, realizate la nivelul Agenþiei Naþionale Antidrog, respectiv Studiul naþional în populaþia generalã privind consumul de tutun, alcool ºi droguri (GPS) 2016, corelativ cu Studiul în populaþia ºcolarizatã cu vârsta de 16 ani – ESPAD 2015, precum ºi datele cuprinse în Raportul naþional privind situaþia drogurilor în România 2016.
devenit o tradiþie ca primul clopoþel care anunþã începutul noului an ºcolar sã sune în parcul central Carol Schreter din Petroºani.
La fel va fi ºi anul acesta, când elevii, profesorii, dar ºi pãrinþii sunt aºteptaþi sã ia parte la deschiderea festivitãþilor noului an ºcolar în parcul central. În acest sens, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a avut o întâlnire cu reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt din localitate. “Am convocat o întâlnire cu toþi directorii de ºcoli pentru a vedea ce mai trebuie fãcut astfel încât în data de 11 septembrie sã începem noul an ºcolar. ªcolile ºi grãdiniþele sunt pregãtite pentru
începerea noului an ºcolar. Rãmâne ca pe data de 11 septembrie, la ora 10:00 în Parcul Central Carol Schreter sã deschidem noul an ºcolar, aºa cum am fãcut-o în fiecare an, împreunã cu toate ºcolile ºi cu pãrinþii ºi copiii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La nivelul municipiului Petroºani o singurã ºcoalã nu are avizul de la ISU. Este vorba de ªcoala Gimnazialã Avram Stanca, însã edilul spune cã lucrurile se vor rezolva. “În mare, lucrurile sunt rezolvate. Existã, punctual, anumite aspecte legate de investiþiile care trebuie sã le mai facem, dar ºcoala poate sã înceapã fãrã probleme, peste tot. Am discutat ºi de
autorizaþia de funcþionare la ªcoala Avram Stanca, e vorba de avizul de la pompieri. S-au mai fãcut niºte paºi, dar sunt chestiuni care þin de proiectant ºi pompieri”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce priveºte lucrãrile de la grãdiniþa din Colonie acestea se apropie de final, însã preºcolarii se vor muta în noul edificiu abia anul viitor. “Grãdiniþa din Colonie este finalizatã din punctul de vedere al construcþiei, urmeazã sã facem recepþia, mai trebuie fãcut ceva din punctul de vedere al pompierilor ºi sã branºãm la reþeaua de gaz metan noua clãdire. Pânã la finalul anului vom finaliza tot ce este de fãcut”, a mai spus primarul din Petroºani. Astfel, la Petroºani toate unitãþile de învãþãmânt sunt pregãtite sã îi întâmpine pe elevi. Monika BACIU
”ÎNCHID ªI-I DAU DRACU!”
”
Magazinul meu alimentar/mixt este mic, de cartier, cum se spune, ºi am nevoie de douã vânzãtoare pe douã schimburi. Anul acesta am angajat ºase, din care au plecat cinci. Una a spus cã este nemulþumitã de salariu – 800 lei net, plus alimente de 100 lei -, iar celelalte au plecat la Timiºoara ºi la Alba. Cel mai rãu a fost când au plecat amândouã deodatã. Am ajuns cã principala mea grijã sã fie angajãrile, încât nici noaptea nu mã pot odihni de teamã cã rãmân fãrã oameni. Am avut anul ãsta de gând sã închid ºi sã las baltã tot ce am muncit aici...” - Aurelia Brînc, proprietar magazin agroalimentar, Petroºani-Livezeni. Pe uºile ºi vitrinele multor magazine troneazã afiºe cu angajãri de personal, de regulã vânzãtoare, iar unele par a fi permanente. Fluctuaþia personalului din domeniu este extrem de intensã, iar micii investitori sunt disperaþi, pentru cã afacerea lor pare sã-ºi fi schimbat profilul, din comerþ în recrutare de forþã de muncã. Câþiva dintre aceºtia au declarat cã situaþia s-a înrãutãþit dramatic în ultimul an pentru cã foarte mulþi tineri pleacã, iar cei care rãmân nu se adapteazã unor reguli sau programului de lucru fiind la prima angajare, dar ceea ce este mai grav este faptul cã nu corespund având în vedere cã se munceºte cu publicul. Este vorba de þinutã, comportament ºi igienã. ”Magazinul meu alimentar/mixt este mic, de cartier, cum se spune, ºi am nevoie de douã vânzãtoare pe douã schimburi. Anul acesta am angajat ºase, din care au plecat cinci. Una a spus cã este nemulþumitã de salariu – 800 lei net, plus alimente de 100 lei -, iar celelalte au plecat la Timiºoara ºi la Alba. Cel mai rãu a fost când au plecat amân-
douã deodatã. Am ajuns cã principala mea grijã sã fie angajãrile, încât nici noaptea nu mã pot odihni de teamã cã rãmân fãrã oameni. Am avut anul ãsta de gând sã închid ºi sã las baltã tot ce am muncit aici. Am încercat sã gãsesc familii disperate, sãrace, sã încerc sã pregãtesc pe unul din ei, sã-i fac funcþionali ºi sã-i ºi ajut cum pot, dar nu s-a putut pentru cã s-au învãþat aºa ºi nu vor sã se schimbe, sã intre în rând cu lumea. Cred cã pânã la urmã tot o sã
închid afacerea, cã ies mai bine dacã mã angajez la rândul meu” – a declarat Mariana-Iasmina Cornel, mic om de afaceri din Petrila. ”Eu nici nu am mai dat afiºul jos din geam, dar sã ºtiþi cã s-a stricat rãu calitatea serviciilor pentru cã nu ai oameni care sã înþeleagã cã cu publicul trebuie sã ai bun simþ, sã ºtii cum sã te porþi ºi sã ai un aspect îngrijit. Pe una dintre fete am dus-o acasã la mine. Era mai sãrmanã, crescutã de bunica ei sus, la casa bãtrâneascã din munte. Nu ºtia de nici unele, era mai sãlbãticuþã, dar frumuºicã. Am învãþat-o cum sã se punã la punct... A plecat dupã 3 sãptãmâni, cã ºi-a gãsit un bãiat de teapa ei. Am mai avut o fatã, aia era chiar bunã ºi m-am bucurat sã o am, dar a plecat în Italia, la
muncã. A dus-o sora ei. Astea le-am pãþit în luna august. Este foarte greu cã nu ai cu cine lucra” – a precizat Aurelia Brînc, proprietara unui magazin agroalimetar din Petroºani-Livezeni. ”Eu închid ºi-i dau dracu’ de puturoºi! Pãi ar vrea sã fie plãtiþi cã-s frumoºi? Cum justificã cele ºapte ore de muncã? De exemplu nu are clienþi vreo jumãtate de orã, el stã cu raftul golit, cu praful de un deget pe marfã ºi nu pune mâna sã facã nimic, cã vezi doamne el e vânzãtor, nu femeie de servici. Pãi dacã mai angajez ºi o femeie de servici, de unde dracu îi dau lui salariu? Sã mã duc sã fur ca sã þin puturosu’?” – a spus, furios, un proprietar de magazin de corpuri de iluminat din Petroºani, care a refuzat sã-i facem public numele. Pe de altã parte, existã ºi angajatori care cred cã un salariat este precum sclavul pe plantaþie. Am întâlnit douã cazuri în care salariatului i se vorbea urât, în limbaj de cartier, obscen, sau era obligat sã lucreze ºi acasã la patron pentru cã altfel risca sã-ºi piardã locul de muncã. Cazurile sunt rare, dar ele existã... Ileana FIRÞULESCU
Hunedorean premiat pentru pãstrarea tradiþiilor ârgul Olarilor a avut loc în T Sibiu, iar peste o sutã de meºteri din toate colþurile þãrii ºi-au prezentat creaþiile, de la oale pentru sarmale ºi cãni pentru þuicã, ulcioare de nuntã, vaze ori cahle.
Meºterii au venit din Obârºa, Horezu, Corund ºi alte centre de olãrit iar în semn de recunoaºtere a aportului olarilor care, de zeci de ani, contribuie la dezvoltarea Târgului de la Sibiu, precum ºi a meºterilor care au inovat prin
creativitate ºi design, au fost acordate premii în cadrul acestei ediþii. Hunedoreanul Petru Borza, din satul Obârºa, a fost recompensat de organizatori cu Premiul de Excelenþã pentru Pãstrarea Tradiþiei. Ediþia 2017 a Târgului Olarilor a fost organizatã de Consiliul Judeþean Sibiu, Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale 'Cindrelul-Junii' Sibiu, în parteneriat cu Complexul Naþional Muzeal ASTRA Sibiu. M. GÂNJU
4 Actualitate
Billa a ajuns Carrefour, dar nu îi face loc lui Cruceru
M
agazinul Billa ar trebui demolat ºi acum, cã tot a fost rebranduit, acest lucru s-ar fi putut întâmpla. Asta, dacã instanþa ar fi motivat decizia definitivã, prin care i-a dat câºtig de cauzã lui Romulus Cruceru, în cazul potecii pe care nu mai are dreptul sã treacã.
În fapt, lucrurile nu s-au petrecut aºa, iar decizia nu poate fi pusã în aplicare, deºi s-a dat de vreun an de zile. ªi, în plus, spune juristul primãriei Petroºani, mai sunt cãi prin care sã o atace. „Cred cã în noiembrie sau
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Septembrie 2017
decembrie, anul trecut, s-a pronunþat instanþa de recurs. Aºteptãm sentinþa, cã nu a fost motivatã, ca sã vedem motivele ºi probabil, sau chiar sigur, când vom ºti motivele, vom vedea dacã se poate susþine ºi promova o cale extraordinarã de atac.
Suntem convinºi cã ºi proprietarul supermarketului va promova o astfel de acþiune. ªi vom vedea mai departe ce putem face. Acolo, însã, cale de acces, sã fim serioºi!, este. Au fost perioade întregi în care, pe acel podeþ a fost parcat un
Începe campania
ªcoala va începe în parc, la Petroºani
de combatere a consumului de cannabis
A
proape un an de zile dureazã campania celor de la Antidrog, de combatere a consumului de cannabis. Totul începe de azi ºi, în calitatea sa de coordonator naþional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii ºi ofertei de droguri, Agenþia Naþionalã Antidrog implementeazã, pânã în 31 iulie 2018, campania naþionalã media de prevenire a consumului de canabis #POTALTFEL. Campania are drept scop creºterea nivelului de informare, sensibilizare ºi conºtientizare a populaþiei generale, cu vârsta cuprinsã între 15-64 de ani, cu accent pe populaþia ºcolarã de 15-24 de ani, asupra efectelor medico-psiho-sociale ale consumului de canabis, în vederea neînceperii
autocar al unui vecin ºi care nu a deranjat pe nimeni”, a spus jr. Adrian Negoe, secretar al Primãriei Petroºani. Supermarketul Billa din Petroºani a funcþionat, timp de mai mulþi ani fãrã autorizaþie, dupã ce Curtea de Apel Alba Iulia a dispus, în 2011, anularea acesteia, la solicitarea familiei lui Cruceru, care are acolo în apropiere o locuinþã ºi care a susþinut cã a rãmas fãrã drumul de acces la casa sa de pe strada Coasta . Primãria a fost obligatã sã emitã acte de demolare a supermarketului, însã, acestea nu au fost fãcute deocamdatã.
La finele anului trecut, Curtea de Apel Alba Iulia a judecat recursul în procesul dintre familia Cruceru din Petroºani ºi S.C. Billa Invest Construct S.R.L devenitã între timp S.C. Columbus Active S.R.L ºi a dat dreptate oamenilor, dispunând Primãriei Petroºani sã emitã o autorizaþie de demolare. ”Obligã pârâta sã emitã autorizaþie de desfiinþare a construcþiei Supermarketul Billa din Petroºani, str. 1 Decembrie 1948, nr. 135, jud. Hunedoara”, se aratã în sentinþa pronunþatã în ultima lunã a anului trecut de Curtea de Apel Alba Iulia, doar cã motivarea nu a mai venit ºi nimeni nu a fãcut nimic. Diana MITRACHE
A
ºi/sau evitãrii trecerii de la consumul ocazional/recreaþional la consumul regulat de canabis. #POTALTFEL reprezintã un rãspuns integrat ºi complet în planul politicilor publice, cu rol emergent la dinamica consumului de droguri în România. În cadrul conferinþei de presã vor fi prezentate ºi rezultatele studiilor privind consumul de canabis în România, realizate la nivelul Agenþiei Naþionale Antidrog, respectiv Studiul naþional în populaþia generalã privind consumul de tutun, alcool ºi droguri (GPS) 2016, corelativ cu Studiul în populaþia ºcolarizatã cu vârsta de 16 ani – ESPAD 2015, precum ºi datele cuprinse în Raportul naþional privind situaþia drogurilor în România 2016.
devenit o tradiþie ca primul clopoþel care anunþã începutul noului an ºcolar sã sune în parcul central Carol Schreter din Petroºani.
La fel va fi ºi anul acesta, când elevii, profesorii, dar ºi pãrinþii sunt aºteptaþi sã ia parte la deschiderea festivitãþilor noului an ºcolar în parcul central. În acest sens, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a avut o întâlnire cu reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt din localitate. “Am convocat o întâlnire cu toþi directorii de ºcoli pentru a vedea ce mai trebuie fãcut astfel încât în data de 11 septembrie sã începem noul an ºcolar. ªcolile ºi grãdiniþele sunt pregãtite pentru
începerea noului an ºcolar. Rãmâne ca pe data de 11 septembrie, la ora 10:00 în Parcul Central Carol Schreter sã deschidem noul an ºcolar, aºa cum am fãcut-o în fiecare an, împreunã cu toate ºcolile ºi cu pãrinþii ºi copiii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La nivelul municipiului Petroºani o singurã ºcoalã nu are avizul de la ISU. Este vorba de ªcoala Gimnazialã Avram Stanca, însã edilul spune cã lucrurile se vor rezolva. “În mare, lucrurile sunt rezolvate. Existã, punctual, anumite aspecte legate de investiþiile care trebuie sã le mai facem, dar ºcoala poate sã înceapã fãrã probleme, peste tot. Am discutat ºi de
autorizaþia de funcþionare la ªcoala Avram Stanca, e vorba de avizul de la pompieri. S-au mai fãcut niºte paºi, dar sunt chestiuni care þin de proiectant ºi pompieri”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce priveºte lucrãrile de la grãdiniþa din Colonie acestea se apropie de final, însã preºcolarii se vor muta în noul edificiu abia anul viitor. “Grãdiniþa din Colonie este finalizatã din punctul de vedere al construcþiei, urmeazã sã facem recepþia, mai trebuie fãcut ceva din punctul de vedere al pompierilor ºi sã branºãm la reþeaua de gaz metan noua clãdire. Pânã la finalul anului vom finaliza tot ce este de fãcut”, a mai spus primarul din Petroºani. Astfel, la Petroºani toate unitãþile de învãþãmânt sunt pregãtite sã îi întâmpine pe elevi. Monika BACIU
”ÎNCHID ªI-I DAU DRACU!”
”
Magazinul meu alimentar/mixt este mic, de cartier, cum se spune, ºi am nevoie de douã vânzãtoare pe douã schimburi. Anul acesta am angajat ºase, din care au plecat cinci. Una a spus cã este nemulþumitã de salariu – 800 lei net, plus alimente de 100 lei -, iar celelalte au plecat la Timiºoara ºi la Alba. Cel mai rãu a fost când au plecat amândouã deodatã. Am ajuns cã principala mea grijã sã fie angajãrile, încât nici noaptea nu mã pot odihni de teamã cã rãmân fãrã oameni. Am avut anul ãsta de gând sã închid ºi sã las baltã tot ce am muncit aici...” - Aurelia Brînc, proprietar magazin agroalimentar, Petroºani-Livezeni. Pe uºile ºi vitrinele multor magazine troneazã afiºe cu angajãri de personal, de regulã vânzãtoare, iar unele par a fi permanente. Fluctuaþia personalului din domeniu este extrem de intensã, iar micii investitori sunt disperaþi, pentru cã afacerea lor pare sã-ºi fi schimbat profilul, din comerþ în recrutare de forþã de muncã. Câþiva dintre aceºtia au declarat cã situaþia s-a înrãutãþit dramatic în ultimul an pentru cã foarte mulþi tineri pleacã, iar cei care rãmân nu se adapteazã unor reguli sau programului de lucru fiind la prima angajare, dar ceea ce este mai grav este faptul cã nu corespund având în vedere cã se munceºte cu publicul. Este vorba de þinutã, comportament ºi igienã. ”Magazinul meu alimentar/mixt este mic, de cartier, cum se spune, ºi am nevoie de douã vânzãtoare pe douã schimburi. Anul acesta am angajat ºase, din care au plecat cinci. Una a spus cã este nemulþumitã de salariu – 800 lei net, plus alimente de 100 lei -, iar celelalte au plecat la Timiºoara ºi la Alba. Cel mai rãu a fost când au plecat amân-
douã deodatã. Am ajuns cã principala mea grijã sã fie angajãrile, încât nici noaptea nu mã pot odihni de teamã cã rãmân fãrã oameni. Am avut anul ãsta de gând sã închid ºi sã las baltã tot ce am muncit aici. Am încercat sã gãsesc familii disperate, sãrace, sã încerc sã pregãtesc pe unul din ei, sã-i fac funcþionali ºi sã-i ºi ajut cum pot, dar nu s-a putut pentru cã s-au învãþat aºa ºi nu vor sã se schimbe, sã intre în rând cu lumea. Cred cã pânã la urmã tot o sã
închid afacerea, cã ies mai bine dacã mã angajez la rândul meu” – a declarat Mariana-Iasmina Cornel, mic om de afaceri din Petrila. ”Eu nici nu am mai dat afiºul jos din geam, dar sã ºtiþi cã s-a stricat rãu calitatea serviciilor pentru cã nu ai oameni care sã înþeleagã cã cu publicul trebuie sã ai bun simþ, sã ºtii cum sã te porþi ºi sã ai un aspect îngrijit. Pe una dintre fete am dus-o acasã la mine. Era mai sãrmanã, crescutã de bunica ei sus, la casa bãtrâneascã din munte. Nu ºtia de nici unele, era mai sãlbãticuþã, dar frumuºicã. Am învãþat-o cum sã se punã la punct... A plecat dupã 3 sãptãmâni, cã ºi-a gãsit un bãiat de teapa ei. Am mai avut o fatã, aia era chiar bunã ºi m-am bucurat sã o am, dar a plecat în Italia, la
muncã. A dus-o sora ei. Astea le-am pãþit în luna august. Este foarte greu cã nu ai cu cine lucra” – a precizat Aurelia Brînc, proprietara unui magazin agroalimetar din Petroºani-Livezeni. ”Eu închid ºi-i dau dracu’ de puturoºi! Pãi ar vrea sã fie plãtiþi cã-s frumoºi? Cum justificã cele ºapte ore de muncã? De exemplu nu are clienþi vreo jumãtate de orã, el stã cu raftul golit, cu praful de un deget pe marfã ºi nu pune mâna sã facã nimic, cã vezi doamne el e vânzãtor, nu femeie de servici. Pãi dacã mai angajez ºi o femeie de servici, de unde dracu îi dau lui salariu? Sã mã duc sã fur ca sã þin puturosu’?” – a spus, furios, un proprietar de magazin de corpuri de iluminat din Petroºani, care a refuzat sã-i facem public numele. Pe de altã parte, existã ºi angajatori care cred cã un salariat este precum sclavul pe plantaþie. Am întâlnit douã cazuri în care salariatului i se vorbea urât, în limbaj de cartier, obscen, sau era obligat sã lucreze ºi acasã la patron pentru cã altfel risca sã-ºi piardã locul de muncã. Cazurile sunt rare, dar ele existã... Ileana FIRÞULESCU
Hunedorean premiat pentru pãstrarea tradiþiilor ârgul Olarilor a avut loc în T Sibiu, iar peste o sutã de meºteri din toate colþurile þãrii ºi-au prezentat creaþiile, de la oale pentru sarmale ºi cãni pentru þuicã, ulcioare de nuntã, vaze ori cahle.
Meºterii au venit din Obârºa, Horezu, Corund ºi alte centre de olãrit iar în semn de recunoaºtere a aportului olarilor care, de zeci de ani, contribuie la dezvoltarea Târgului de la Sibiu, precum ºi a meºterilor care au inovat prin
creativitate ºi design, au fost acordate premii în cadrul acestei ediþii. Hunedoreanul Petru Borza, din satul Obârºa, a fost recompensat de organizatori cu Premiul de Excelenþã pentru Pãstrarea Tradiþiei. Ediþia 2017 a Târgului Olarilor a fost organizatã de Consiliul Judeþean Sibiu, Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale 'Cindrelul-Junii' Sibiu, în parteneriat cu Complexul Naþional Muzeal ASTRA Sibiu. M. GÂNJU
6 Invatamant
Cronica VĂŁii Jiului | Miercuri, 6 Septembrie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Septembrie 2017
Locatarii din blocul ars fug de lucru, dar sunt adunaþi de voluntari A u materiale de construcþie ºi geamuri noi, dar au fost chemaþi sã punã umãrul la reconstruirea palierelor afectate de incendiul din primãvarã.
Vorbim despre locatarii blocului turn nr. 26 din Cartierul 8 Martie din Petrila, care au fost chemaþi sã ajute, alãturi de voluntarii din Primãria Petrila ºi de la Caritas. Voluntarii au spus imediat Prezent, cu locatarii a fost ceva mai greu. Ei s-au dat ocupaþi, au avut obiecþii, au dat vina unii pe alþii, sau au zis cã deja este curat, deºi blocul este vizibil înnegrit de fumul care a înecat întrec blocul în ziua incendiului. „Foarte frumos din partea lor cã vin sã ne ajute, dar ar trebui ºi locatarii sã vinã sã dea o mânã de ajutor. Nu ºtiu. Eu nu îmi iau rãspunderea pentru alþii. Fac pentru mine ºi gata”, a spus o femeie, care venise la ºedinþa de grup de dinainte de lucru. Fiecare vrea aici pe cont propriu, iar cei mai mulþi s-au cam dat ocupaþi, deºi, oficial,
nu prea au ocupaþie. „ Trebuie sã iasã lumea! Fiecare palier iese. Eu am fost la primar ºi când am venit sã facem ceva, nimeni nu a mai ieºit. Degeaba mã forþez eu sã fac treabã, sã mã duc sã îmi dea în cap cã îi pun la lucru? Vine iarna, sunt mulþi copii”, a motivat o alta, care venise cu copilul în braþe. Cele mai multe erau femei cu copii mici ºi prea puþini bãrbaþi, însã, cei mai mulþi spuneau cã sunt la cules de ciuperci ºi fructe de pãdure. ”Eu stau la etajul VIII, unde coboarã copilul meu prin
Suspectul de tâlhãrie nu scapã de arest I
ndividul care a tâlhãrit un bãtrân de 82 de ani, din Vulcan, dupã ce a intrat este el în casã ºi l-a bãtut, va rãmâne în celula arestului din cadrul IPJ Hunedoara. Cãldãrar Cosmin Cãtãlin a fost arestat preventiv dupã ce a intrat peste în locuinþa unui octogenar ºi l-a bãtut pânã i-a spus unde-ºi þine economiile. Individul era însoþit de un adolescent de 17 ani, amândoi fiind acum cercetaþi pentru tâlhãrie calificatã. Cãldãrar a cerut sã fie pus în libertate însã n-a reuºit sã
mizeria asta? Vai de noi! Cei de sus sunt cei mai afectaþi”, a sãrit o altã femeie, care nu înþelegea de ce se codesc vecinii ei sã dea cu var ºi sã cureþe palierul de deºeurile aruncate tot de ei. Alþii, însã, au venit ºi chiar au pus umãrul la lucru. „Eu o sã particip, chiar am umblat cu semnãturile. Am mobilizat oamenii. Sper cã vor ieºi ºi ei ºi sã înþeleagã cã voluntarii fac ceva pentru noi. Ei ne ajutã ºi noi le mulþumim ºi sperãm sã punem ºi noi mâna sã facem ce trebuie”, a susþinut unul dintre puþinii bãrbaþi care au
convingã completul Tribunalului Hunedoara, astfel cã va rãmâne în celula de arest pentru urmãtoarele 30 de zile. Individul are un cazier impresionant la cei 20 de ani ai sãi, fiind condamnat în trecut tot pentru tâlhãrie. Recidiviºtii au fost prinºi de poliþiºti la scurt timp iar în urma cercetãrilor, anchetatorii au stabilit cã victima locuia singurã ºi tâlharii ºtiau cã are bani în casã. Bãtrânul a fost gãsit agonizând de cãtre un vecin, iar acesta din urmã i-a anunþat imediat pe poliþiºtii vulcãneni. Cãldãrar Cãtãlin Cosmin ºi complicele sãu riscã ani grei de închisoare dacã vor fi gãsiþi vinovaþi. Maximilian GÂNJU
venit sã ajute. Dacã la Primãrie, când au cerut sã li se facã curat în blocul ars din cauza improvizaþiilor lor, erau vreo 50 de semnatari, maxim 10 au coborât în prima zi de lucru. „Avem un proiect cu Caritas, bazat pe voluntariat ºi noi încercãm sã îi conºtientizãm cã fac pentru ei, în primul rând. Sunt ºi persoane vârstnice care nu pot sã iasã ºi noi apelãm la cei din Petrila, poate, sunt tineri care vor sã ne ajute puþin. Nu este muncã calificatã, nu este greu, nici limitã de timp, doar vrem sã facem ceva”, a spus Susana Heljiu, director ex. Serviciul de Asistenþã Petrila, în timp ce voluntarii de la Caritas au pus umãrul, au cãrat materiale de construcþie ºi au muncit. „Azi am venit cu voluntarii de la Caritas, aºa cum am promis de altfel ºi încercãm sã îi mobilizãm, pe de o parte, pe locatari, sã ne ajute, ca sã le îmbunãtãþim
Sancþiuni de peste 100 de mii de lei N u mai puþin de 1.138 de persoane au fost amendate de poliþiºtii locali în lunile iulie ºi august 2017, iar valoarea totalã a amenzilor aplicate s-a ridicat la 137.840 de lei – potrivit raportului de activitate al Serviciului Public de Poliþie Localã Deva.
Trei sferturi din totalul sancþiunilor au fost aplicate de poliþiºtii locali ai Serviciului Circulaþie pe drumurile publice, dintre care 489 de amenzi în valoare totalã de 101.224 de lei. Mai puþin de jumãtate dintre sancþiuni (42%) au vizat încãlcarea Codului rutier, alte 26% circulaþia/staþionarea autovehiculelor pe trotuare, alei ºi zone verzi (HCL nr. 133/2013), 5% încãlcarea reglementãrilor legale privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitãþi ºi 2% ocuparea abuzivã a locurilor de parcare închiriate/rezervate. Alte 252 de persoane care au nesocotit legislaþia privind liniºtea ºi ordinea publicã s-au ales cu aproape un sfert (21%) din totalul sancþiunilor aplicate de poliþiºtii locali în intervalul iulieaugust 2017 (106 avertismente ºi 146 amenzi în valoare de 23.070 de lei). Pe de altã parte, 446 de cetãþeni au apelat, în lunile iulie ºi august, numãrul permanent al Poliþiei Locale Deva, iar în alte 5 cazuri au fost preluate sesizãri venite prin apelul unic de urgenþã 112. Maximilian GÂNJU
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
condiþiile lor de locuit ºi încercãm sã aducem tinerii alãturi de proiectele noastre sociale. Locatarii sunt aºa cum ne aºteptam, având în vedere experienþa noastrã de a lucra în comunitãþile marginalizate, împãrþiþi, dar obiectivul nostru nu este sã îi judecãm. Credem cã dacã un locatar vine - ºi chiar avem câþiva angrenaþi în muncã, de la început - e de bine ºi copiii lor vãd, iar atunci noi credem cã ne-am îndeplinit obiectivele”, a menþionat Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Aproape 2.000 de euro vor fi investiþi la Petrila, în blocul ce a ars în Cartierul 8 Martie, iar cei care au iniþiat acest proiect sunt voluntarii de la Caritas. Totul face parte dintr-un proiect mai amplu ºi pune în valoare ideea de voluntariat. Sunt aºteptaþi sã se alãture mai ales cei care au avut de suferit, dar ºi oamenii din oraº. Diana MITRACHE
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Septembrie 2017
Henþ cu mâna
BANI LA LIGA A IV-A. LA ALÞII... Dupã ameþeala cu ªirineasa, Liga a III-a, Luceafãrul Oradea Liga a III-a, ambele la Petroºani, mi-am zis sã-mi clãtesc creierii, pe la Liga a IV-a, care a început în acest în week-end. Liga noastrã
sãraca, de Hunedoara. Cã dacã vã uitaþi la aia de Bucureºti te apucã fiorii! Legende ale fotbalului românesc, capitaliste ºi comuniste, s-au adunat la un loc: Carmen, Rapid, Progresul, Sportul
Studenþesc, Victoria, Venus, CSA Steaua, CSFC Dinamo (sic!) sã reînoade firul fotbalului de altãdatã asupra lor, din toate punctele de vedere. Iatã, CSA Steaua are alocaþi 130.000 euro pentru acest campionat, Academia Rapid nu mai puþin de 320.000 de euro! Salariile celor de la CSA Steaua se învârtesc în jurul sumei de 500 de euro, în
timp ce la rapidiºti s-a ajuns la 1.000 de euro. Cu „bãtrânii” Daniel Niculae ºi Pancu în atac, rapidul adunã mii de spectatori. Aºadar, bani, interes preocupare la nivelul Ligii a IV-a. Cred cã bugetele celor douã echipe depãºesc net bugetele tuturor echipelor din Liga a IV-a hunedoreanã. Aici sãrãcia îºi face treaba din plin. ªi nu se vede nimic bun în viitorul apropiat sau îndepãrtat.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
CAMPIOANA ÎNVINGE LA HAÞEG Minerul Uricani a luat un start slab, 0-2 acasã cu Victoria Cãlan, ambele goluri ale oaspeþilor fiind marcate de Ciprian Roºca. Campionii Inter Petrila au învins cu 3-2 la Haþeg, prin hatrick-ul lui Kalai (foto), golul victoriei petrilene fiind reuºit în min. 90+2. Dan Belei de la haþegani a fost eliminat la finalul meciului.
Jiul Petroºani a cedat cu 0-3 la nou – promovata Gloria Geoagiu. Nici C.S.M. Vulcan nu a reuºit nimic la meciul de debut, 0-4 la Aurul Brad. Univ. Petroºani (cu noul antrenor Dan Voina la cârma) a cedat pe teren propriu, 2-3 cu Dacia Orãºtie, golurile fiind marcate de Horobeþ ºi Ceru, respectiv D. Suciu, Duicã ºi Bãeºu.
Hercules Lupeni – Aurul Certej 10-1 (4-1)
O CÃRUÞÃ DE GOLURI, UN SAC DE BOX...
HERCULES LUPENI – AURUL CERTEJ 10-1 (4-1)
Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu) – Niþu (min. 64 Dãneasã) – Ciorâia (min. 58 Stoicoiu), Ad. Roºian, Cismaºiu, C. Pecsar – Ionaºcu, A. Harangozo, Ciocârlan (min. 67 Buþurcã), Bãcãran – R. Moldovan (min. 52 Pârvulescu) I. Roºian Aurul Certej (antr. Nicolae Halga) – Cibotaru – Ciobanu, Borca, Cãrmãzan, Boldor – Indrieº, Pãrãu, Stanca, E. Lãcãtuº - R. Stoica, Prodaniuc Arbitru: Leopold Herczeg (Bãcia) Obs. AJF Hunedoara: Toni Sedecaru (Petroºani) Spectatori: 300 Golurile: 1-0: A. Harangozo (min. 12) din 3 m; 2-0: A. Harangozo (min. 16) acþiune comunã; 3-0: A. Harangozo (min. 32) de la 20 m, dupã o suitã de driblinguri; 3-1: Stanca (min. 38) reia din 3 m mingea respinsã de Niþu; 4-1: I. Roºian (min. 39) din 5 m; 5-1 Pârvilescu (min. 55) cu capul din centrarea lui Ciorâia; 6-1 I. Roºian (min. 64) din pasa lui Pârvulescu; 7-1 I. Roºian (min. 74) din acþiune; 8-1: Bãcãran (min. 79) din semifoarcã; 9-1: Cãrmãzan (min. 88) autogol; 10-1 Pârvulescu (min. 89) din acþiune
FOTOGRAFIE LA MINUT
VALUL NOU O tânãrã domniºoarã din Hunedoara, Alexandra Maier (19 ani) a demonstrat calitãþi ºi ca arbitru asistent, impresionând asistenþa ºi prin frumuseþea ei.
Meciul de la Lupeni începuse sub semnul egalitãþii, dar forma de zile mari a lui Andrei Harangozo care a marcat primele trei goluri, a deschis apetitul de gol a gazdelor. Care nu s-au mai oprit pânã la zece! Deºi fãrã vechea gardã – Al. Harangozo, M. Dumitrescu, Curtean, Vl. Negrea, M. Filip, Firan – împrãºtiaþi spre alte zãri, lupenenii au turat la maxim, în faþa unui adversar fãrã niciun orizont.
Declaraþia ziliei
„O ECHIPà DEBUSOLATÔ
„Am întâlnit o echipã debusolatã. Sincer, nu mã aºteptam la un aºa scor, la un meci uºor, dar nu trebuie sã ne îmbãtãm cu apã rece. Greul de-abia acum începe...” Dan Voicu – antrenor Hercules Lupeni.
Post scriptum Liga a III-a, Seria a 4-a
SCANDAL LA SEBIª Nemulþumiþi de prestaþia brigãzii de arbitrii, la finalul meciului naþional Sebiº - A.C.S. ªirineasa (0-1), mai mulþi spectatori au asaltat tunelul spre vestiare, arbitrii ºi echipa oaspete fiind blocaþi minute în ºir pe teren. Doar forþele de ordine au calmat spiritele, însã este foarte probabil ca echipa sã se aleagã cu terenul suspendat.
Paginã realizatã de Genu TUÞU