CVJ NR. 1411 MARTI 5 SEPTEMBRIE 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1411

Cronica Vãii Jiului Marti, 5 Septembrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Peste 200 de locuri libere la liceele din judeþ

Î

n liceele din judeþul Hunedoara mai sunt disponibile 236 de locuri. Astfel, absolvenþii de gimnaziu care nu au fost repartizaþi sau nu s-au înscris în prima etapã de admitere, pot participa pânã în data de 11 septembrie la cea de-a doua etapã de admitere.

Ministerul Educaþiei Naþionale a anunþat cã cea de-a doua etapã de admitere la liceu se desfãºoarã în perioada 4-11 septembrie. Absolvenþii de clasa a VIII-a care vor sã devinã liceeni trebuie ca în perioada 4-7 sã îºi depunã cererile de înscriere.

Este vorba de absolvenþii clasei a VIII-a care nu au participat sau nu au fost repartizaþi în etapa anterioarã, care nu s-au înscris în perioada prevãzutã de metodologie sau care ºi-au încheiat situaþia ºcolarã ulterior etapei anterioare. Monika BACIU

DRUMUL BLESTEMAT ªI NERUªINAREA ALEªILOR

A

u cãrat banii din mineritul Vãii Jiului, s-au îmbogãþit din scurta viaþã a ”raiului fiscal” de aici, dupã care au lãsat zona sã moarã. Aleºii politici au condamnat-o la moarte prin izolare, prin neruºinarea promisiunilor în van de deschidere cãtre lume prin douã drumuri – Petoºani-Voineasa-Transalpina ºi Uricani-Herculane. Blestemele ºi înjurãturile grele adresate lor de cei ce au ales, sãptãmâna trecutã, sã tranziteze DN 7A ºi care au rãmas în drum, în toiul nopþii, cu maºinile distruse, sunt de nereprodus. >>> PAGINA A 5-A

Hai sã donãm rechizite pentru copiii sãrmani!

Z

eci de copii din Valea Jiului nu vor avea rechizite ºi nici nu vor putea sã ajungã la ºcoalã.

Organizaþia Caritas ne cere acum sprijinul nostru ºi putem dona bani sau caiete, ori ustensile de scris. Totul, într-o campanie în care ºi-au luat mai mulþi parteneri locali, în ideea cã fiecare copil sã aibã o ºansã la educaþie. „Noi încercãm ca, la

debutul fiecãrui an ºcolar, sã le dãm un ajutor persoanelor aflate în nevoie, copiilor, care nu au posibilitãþi materiale sã îºi achiziþioneze rechizite ºcolare ºi, în

acest an, de luni, 4 septembrie, derulãm aceastã campanie”, a declarat Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Valea Jiului. Dacã vreþi sã le fiþi de ajutor acestor copii,

ce stau în centre de plasament, ori vin zilnic sã mãnânce la una din sucursalele ºi centrele de zi ale Caritas, ori locuiesc în familii sãrace, o puteþi face în urmãtoarele condiþii:

„Avem parteneri benzinãria Baril, Librãria Diverta ºi Librãria ºcolarului, care au venit alãturi de noi în campania din acest an. Acolo se pot dona resurse financiare, sau efectiv, rechizite. Noi ne vom ocupa de preluarea ºi distribuirea lor, mai apoi. De asemenea, putem primi donaþii ºi la sediul nostru, de lângã Parohia RomanoCatolicã, parohie unde am ºi fãcut duminicã o colectã, la slujbã. În plus ºi Parohia

Ortodoxã nr 3 din Petroºani ne va fi, de semenea, partenerã în aceastã campanie”, a explicat Alexandru Kelemen. Campania se aflã la cea de a V-a ediþie în acest an ºi numai anul trecut, în cadrul aceleiaºi campanii, s-au strâns aproximativ 2.000 de lei, din care au fost ajutaþi copiii sãraci sã ajungã la ºcoalã. Orice donaþie este importantã ºi, dacã vã gândiþi la importanþa ºcolii, aceºti copii chiar meritã o ºansã. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Septembrie 2017

Se taie copaci în campusul Universitãþii N

u mai puþin de 7 arbori au fost tãiaþi, în ultimele zile în campusul Universitãþii din Petroºani.

Motivul, spun cei din administraþie, este acela cã aceºti copaci erau un real pericol pentru cei care treceau pe acolo, ca ºi pentru construcþiile din

vecinãtate. De altfel, totul s-a fãcut cu acordul Biroului de mediu din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. „În urma unei sesizãri, pe care am fãcut-o cãtre Primãria din Petroºani, am solicitat acordul în vederea defriºãrii unor arbori, care puneau în pericol circulaþia pietonalã în zona scãrilor de acces, de la corpul nou de învãþãmânt, spre corpul Rectoratului. Am primit avizul pentru tãierea

acestor arbori, care, din cauza vechimii, puneau în pericol circulaþia. Mai mult, am fãcut defriºãri ºi pe calea rutierã, în zona liniei de înaltã tensiune, cu acceptul celor de la ENEL”, a precizat

Marius Cucãilã, administratorul Campusului Universitar de la Petroºani. Toate aceste acþiuni au fost fãcute tocmai din cauzã cã vremea rea ar putea oricând sã provoace daune importante în campus,

Conducerea CJH ar putea extinde auditul la toate instituþiile din subordine

ª

efii Consiliului Judeþean Hunedoara ar putea extinde auditul la toate instituþiile din subordine. Asta, dupã ce s-au auditat câteva instituþii, iar abaterile sunt mai mult decât grave. “Nu ºtiu dacã vom extinde auditul la toate instituþiile din subordinea Consiliului Judeþean, dar ceea ce pot spune este cã am trimis auditul la Spitalul Judeþean Deva, un audit care se va finaliza în luna septembrie ºi în funcþie de raport, timpul ºi planificãrile o sã vedem dacã îi redirecþionãm sau îi lãsãm sã facã auditul conform programului. Singurele lucruri care s-ar putea sã fie modificate sunt cele legate de subiectul auditului, adicã la momentul acesta s-ar putea sã nu ne intereseze neapãrat audit pe resurse

umane. S-ar putea sã ne intereseze auditul pe achiziþii sau pe direcþionarea contractelor pe care le au cu terþii. O sã fixãm treaba asta. Dacã se modificã, o sã vã atenþionãm”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Abia în urmã cu doi ani de zile a fost reînfiinþat serviciul de audit din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara. „Aº vrea sã ºtiþi cã Serviciul de Audit al Consiliului Judeþean Hunedoara a fost reînfiinþat atunci când eu ºi domnul Dorin Gligor conduceam Consiliul Judeþean. Au fost angajaþi 10 oameni pentru cã am considerat cã mãsura performanþei noastre este datã doar de control, nu de modul în care ne lãudãm între noi”, a declarat,

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI - ANUNÞ Rugãm cetãþenii care doresc toaletarea, sau tãierea copacilor care prezintã risc de accidente ºi se aflã pe domeniul public, sã depunã cereri la Registratura Primãriei Municipiului Lupeni pânã în data de 18.09.2017, în vederea efectuãrii demersurilor pentru obþinerea avizului de la Agenþia de Protecþia Mediului Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

din cauza acestor arbori bãtrâni. Responsabilii din Universitate spun ºi cã vor continua toaletarea arborilor ºi tãierea celor care nu mai prezintã siguranþã. Diana MITRACHE

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

sãptãmâna trecutã, fostul preºedinte al CJ Hunedoara, Adrian David. În momentul de faþã, echipa de auditare a Consiliului Judeþean Hunedoara se aflã la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Septembrie 2017

PETROªANI DUPÃ FURTUNÃ

Daunã totalã, activitatea pieþei suspendatã

furtunã puternicã, O dar care nu a durat mai mult de

câteva minute, a distrus complet acoperiºul Pieþei Centrale din municipiul Petroºani. Tabla, scândurile ºi bucãþi mari din construcþie au fost pur ºi simplu spulberate de vântul puternic, iar toate s-au prãbuºit peste zona în care se aflã chioºcurile de pâine, sau în spatele pieþei. Judeþul Hunedoara s-a aflat duminicã sub incidenþa codului galben de vreme rea între orele 14 ºi 15.30 ºi a codului portocaliu între orele 16.30 – 17.30 caracterizate de averse de ploaie de 30 – 35 litri pe metru pãtrat,

descãrcãri electrice ºi intensificãri ale vântului. În acest interval de timp, în urma unei vijelii, acoperiºul pieþei agroalimentare din Petroºani, cu o suprafaþã de aproximativ 1.200 mp, a fost dislocat de vânt. Elemente din structura acoperiºului cãzut au avariat 3 autoturisme parcate în apropiere ºi acoperiºurile a douã chioºcuri. Din fericire,

nicio persoanã nu a fost surprinsã ºi rãnitã de acoperiºul dislocat. Administratorul pieþei, Sorin Creþu a cerut ajutorul pompierilor, pentru a înlãtura efectele dezastrului provocat de vânt. Din pãcate, însã, ploaia care a urmat a inundat piaþa ºi toate magazinele din interior au de suferit. De altfel, întreaga activitate a halei agro-alimentare va fi sistatã de acum înainte. Asta, pentru cã în interior existã riscuri mari ºi oricând plafonul se poate prãbuºi. Ploaia care a cãzut, dupã ce acoperiºul a zburat, a distrus totul. „Cred cã pe o perioadã nedeterminatã oprim activitatea în halã,

pânã gãsim o finalitate, ca sã renovãm complet paguba. Daunele sunt totale, având în vedere acoperiºul halei, care este distrus”, a spus Sorin Creþu, administratorul Pieþei agro-alimentare. Hala agro-alimentarã a fost refãcutã în urmã cu mai mulþi ani, însã, furtuna de duminicã a distrus totul. „Din câte ºtiu eu, investiþia s-a fãcut în jurul anului 2002 – 2004, când a fost renovatã pe fonduri europene”, a afirmat administratorul. Tot acoperiºul s-a desprins ºi acum comercianþii, unii dintre ei, nu vor mai putea sã-ºi vândã deloc marfa. „Vom gãsi niºte soluþii temporare. Încercãm sã le

asigurãm celor cu lactate mesele cu vitrinã afarã, iar cei cu zarzavaturile, îi repartizãm în platoul de jos al pieþei. Celor cu carnea, nu avem cum sã le asigurãm acum condiþii în piaþã”, a conchis Sorin Creþu. Autoritãþile locale intenþioneazã acum sã cearã un ajutor de la Guvern, pentru calamitãþi,

Investiþii în domeniul schiabil din Straja INSEMEX îºi reînnoieºte A utoritãþile locale de la Lupeni continuã dezvoltarea domeniului schiabil Straja. În acest sens se achiziþioneazã mai multe tunuri de zãpadã.

Primãria municipiului Lupeni a scos la licitaþie contractul privind achiziþia a zece tunuri de producere a zãpezii artificiale, cu care intenþioneazã sã doteze staþiunea Straja, în cadrul proiectului de dezvoltare „Schi în România – staþiunea Straja”. Potrivit anunþului de licitaþie, administraþia localã alocã pentru cele 10 tunuri de zãpadã suma de 1.350.000 de lei. Staþiunea montanã Straja a devenit emblematicã. În fiecare sezon de iarnã, mii de turiºti aleg pârtiile din Straja, astfel cã modernizarea continuã a domeniului schiabil este o prioritate pentru autoritãþile locale din Lupeni. La Lupeni, cel puþin în perioada sezonului rece, turismul începe sã devinã o alternativã la minerit. Aici ar mai fi de executat lucrãri pentru ca investiþia sã fie finalizatã în proporþie de 100%. În staþiunea montanã Straja lucrãrile au demarat în anul 2011 în cadrul

parcul auto

C

proiectului “Schi în România, staþiunea Straja”. Obiectivele proiectului constau în realizarea unei telegondole, amenajare 7 pârtii existente, 3 telescaune, 1 teleschi, realizare 7 pârtii noi, 6 ratracuri ºi garaj cu dotãri necesare service, centre servicii turistice, jandarmerie, motocositoare pentru întreþinerea pârtiilor în perioada de varã urmare a înierbãrii acestora, sistem ticketing cu 4 puncte de vânzare a cardurilor, terminal acces, unitate de control, drumuri acces, 2 parcãri, utilitãþi, fun park iarnã, park snowboard, fun park varã, instalaþie zãpadã artificialã: lac de acumulare cu reþele de captare apã pentru lac, 20 maºini

de producere a zãpezii artificiale, sistematizare ºi semnalizare trasee turistice (10 trasee montane). ªi în Straja mai sunt multe de fãcut, potrivit documentelor Ministerului Turismului. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 200.503.000 lei. Plãþi de la bugetul de stat: 36.977.000 lei. Stadiu: instalaþia de zãpadã artificialã finalizatã, amenajare pârtii finalizare, instalaþia de energie electricã finalizatã, construcþie telescaun TS3 finalizat, construcþie telegondolã finalizatã, pasarela care face legãtura între pârtia 3 ºi pârtia 4 – realizatã în proporþie de 75%”, aratã Ministerul Turismului. Monika BACIU

el mai prestigios institut de cercetare din þarã, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi rotecþie Antiexplozivã INSEMEX PETROªANI, îºi reînnoieºte parcul auto. În acest sens sunt achiziþionate mai multe autoturisme, a cãror valoare este estimatã la suma de 299.000 lei, fãrã TVA. Astfel, se achiziþioneazã trei autoturisme,

aºa încât sã poatã reconstrui acoperiºul pieþei. Costurile cu reparaþia acoperiºului distrus în totalitate sunt estimate la peste 400 de mii de lei iar banii necesari nu se aflã nici în bugetul Administraþiei Pieþelor Petroºani ºi nici în cel al administraþiei locale. Diana MITRACHE Maximilan GÂNJU dupã cum urmeazã: “Lot 1: Autoturism tip berlina 1 buc. Lot 2: Autoturism tip break, 4 uºi – 1 buc. Lot 3: Autoturism tip SUV - 1 buc”, potrivit anunþului de achiziþie. Conducerea societãþii susþine cã este nevoie de achiziþionarea acestor vehicule, având în vedere faptul cã cele vechi nu mai corespund tehnic ºi din punctul de vedere al siguranþei. INSEMEX Petroºani este cea mai profitabilã societate din judeþ ºi cel mai prestigios institut de cercetare din þarã. Palmaresul societãþii este unul bogat, de numele institutului legându-se mii de cercetãri efectuate de-a lungul anilor. Monika BACIU

4 Actualitate

Peste 200 de locuri rãmase neocupate la Universitatea din Petroºani

A

început, de luni, o nouã etapã de înscriere la Universitatea din Petroºani. Potrivit Rectorului acestei instituþii, acum este momentul potrivit pentru înscrierea la una din formele de învãþãmânt de aici ºi startul a fost dat din 4 septembrie, urmând ca în preajma datei de 15 septembrie sã se sisteze.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Septembrie 2017

„Mai avem bugetate circa 240 de locuri la licenþã. La masterat, dar ºi la licenþã, avem locuri cu taxã, care pot fi ocupate. Organizãm, pânã în data de 23 septembrie ºi admiterea la doctorat. La toate aceste forme de învãþãmânt sã vinã. Suntem pregãtiþi sã le oferim toate detaliile necesare ºi considerãm cã este o oportunitate pentru cei care au luat

Bacalaureatul în toamnã, ca ºi pentru alþii, care au luat înainte, ca sã îºi perfecþioneze pregãtirea profesionalã ºi sã se îndrepte spre specializãri care îi vor ajuta la locurile de muncã”, a spus prof univ dr habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Admiterea la studiile de licenþã se organizeazã prin concurs de

dosare. Calculul mediei de admitere se efectueazã astfel: - 60% reprezintã media generalã a examenului de bacalaureat; - 40% reprezintã nota obþinutã

în cadrul examenului de bacalaureat la disciplina matematicã pentru domeniile de studii aferente ªtiinþelor Inginereºti ºi Matematicii, respectiv la

Piaþa Cina, pe Aproape de a-ºi primi pedeapsa doi au fost trimiºi în agenda administraþiei Ceijudecatã pentru cã ºi-au omorât în bãtaie unul dintre din Lupeni copii, pentru cã plângea de

O

rdinea ºi curãþenia de la Piaþa Cina din municipiul Lupeni este un nou punct pe agenda primarului Lucian Resmeriþã, astfel cã ieri (nr. luni), echipe din primãrie au vrut sã vadã realitatea din teren.

“În cursul zilei de luni echipe din primãria Lupeni au efectuat un control în Piaþa Cina din Lupeni, unde au fost demolate construcþiile care afecteazã imaginea localitãþii, au fost evacuaþi comercianþii care desfãºurau activitãþi fãrã autorizaþii ºi au fost fluidizate cãile de acces în incinta pieþei”, a declarat primarului municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã. Astfel de acþiuni vor mai avea loc pentru ca municipiul Lupeni sã arate aºa cum trebuie, curat, civilizat, un municipiu cu adevãrat european.

foame ºi frig. Dosarul în care Vãduva Vijai Silvian ºi Lucia Eugenia Halasz, cei doi concubini din Lupeni, au fost trimiºi în judecatã pentru lovituri cauzatoare de moarte este pe rolul Tribunalului

Hunedoara. Judecãtorii sunt la un pas de a stabili dacã tinerii sun vinovaþi, iar pronunþarea soluþiei ar urma sã fie fãcutã la

a treia probã scrisã, pentru domeniile de studii din sfera ªtiinþelor Economice ºi ªtiinþelor Sociale. Taxa de înscriere la concursul de admitere este de 70 lei, taxa de înmatriculare este de 30 lei, indiferent de forma de învãþãmânt pentru care opteazã candidatul, iar pentru masterat taxa de înmatriculare este de 60 de lei. Cei admiºi la taxã plãtesc ºi o parte a taxei de ºcolarizare în momentul înmatriculãrii. Diana MITRACHE

mijlocul acestei sãptãmâni, pe 6 septembrie. Reamintim cã tinerii ºi-au bãtut fetiþa de trei ani pânã când au omorât-o, dupã ce s-au enervat pe ea pentru cã plângea de foame ºi frig. Medicii au încercat din rãsputeri sã o salveze dar, în cele din urmã, au pierdut-o. În braþele medicilor au ajuns ºi un bãieþel de un an ºi o fetiþã de doi ani. Pruncii erau într-o stare deplorabilã, plini de pãduchi ºi nu mai mâncaserã de câteva zile. Maxmilian GÂNJU

Un exemplar al tipãriturii „Îndreptarea legii” sau „Pravila mare”, exponatul lunii la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane M Deva propune vizitato-

rilor, începând cu data de 1 septembrie 2017, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii septembrie 2017 face parte din

colecþia de carte veche a MCDR, fiind reprezentat de un exemplar al tipãriturii „Îndreptarea legii” sau „Pravila mare”, o culegere de legi imprimatã în anul 1652 în tipografia Mitropoliei din Târgoviºte. Prin cuprinsul ei juridicocanonic ºi prin scopurile judiciare, disciplinare ºi didactice, cartea a fost o legiuire de bazã pentru stat ºi bisericã, fiind aplicatã în Þara Româneascã, Moldova ºi Transilvania, ºi rãmasã în vigoare chiar ºi în secolul al XIX-lea în ceea ce priveºte dispoziþiile canonice. Volumul este tipãrit cu alfabet chirilic, în limba românã, ºi a cunoscut o largã circulaþie în întreaga arie geograficã locuitã de români, contribuind astfel la unificarea gândirii juridice româneºti. Consideratã relativ rarã în Transilvania, a fost semnalatã în judeþul Hunedoara în proprietatea unor biserici hunedorene

din localitãþi ca Þebea, Grid, Tuºtea, Groºi, Hondol, Beriu, Tei. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva deþine douã exemplare, volumul prezent intrând în inventarele instituþiei în anul 1963, prin achiziþie. Considerãm însã cã este reprezentativ faptul cã, în timpul Revoluþiei din 1848-1849, sau poate mai târziu, se semna pe ea nimeni altul decât Avram Iancu, în calitatea sa de Prefect a Legiunii Auraria Gemina dar ºi de avocat. Þinând seama de pre-

ocupãrile sale juridice, nu este exclus ca renumita carte de legiuiri strãbune sã-i fi aparþinut. Cert rãmâne însã faptul cã Avram Iancu s-a semnat la un moment dat pe filele cãrþii, conferindu-i astfel valoare memorialã deosebitã ºi caracter de raritate bibliofilã, iar Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva expune acest exemplar în luna în care se se desfãºoarã Serbãrile Naþionale de la Þebea. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Drumul blestemat ºi neruºinarea aleºilor

A

u cãrat banii din mineritul Vãii Jiului, s-au îmbogãþit din scurta viaþã a ”raiului fiscal” de aici, dupã care au lãsat zona sã moarã. Aleºii politici au condamnat-o la moarte prin izolare, prin neruºinarea promisiunilor în van de deschidere cãtre lume prin douã drumuri – Petoºani-Voineasa-Transalpina ºi UricaniHerculane. Blestemele ºi înjurãturile grele adresate lor de cei ce au ales, sãptãmâna trecutã, sã tranziteze DN 7A ºi care au rãmas în drum, în toiul nopþii, cu maºinile distruse, sunt de nereprodus. Drumul se aflã într-o stare deplorabilã. Liberali, PSD-iºti, PDL-iºti, USL-iºti, PRMiºti, UNPR-iºti, PP-DDiºti, tehnocraþi, UDMRiºti etc., toþi sau perindat pe la butoanele puterii judeþene ºi naþionale ºi n-au fost în stare sã deschidã cãtre lume, sã termine mãcar un drum din cele douã începute Valea Jiului. Dar din aceastã zonã, pe latura minierã, au furat/scos bani cu trenuri, camioane ºi cãruþe. Apoi s-au îmbogãþit mulþi dintre cei cu funcþii ocupate, începând din teritoriu pânã la cel mai înalt nivel, de pe urma declarãrii Vãii ca fiind rai fiscal – zonã defavorizatã. ªi defavorizatã a rãmas, pentru cã, în loc sã se revigoreze, sã se dezvoltate, Valea Jiului a fost masiv devalizatã, iar fondurile ce-i erau destinate au intrat în buzunare, care oricum erau dolofane, de politicieni-lipitori direct sau prin interpuºi. În fiecare campanie electoralã se promite deschiderea Vãii Jiului, respectiv terminarea drumurilor DN 7A, Petroºani-Voineasa cu bifurcaþia Transalpina, ºi DN 66A cunoscut sub numele de ”Drumul lui Bãsescu” pentru cã s-a hotãrât construirea lui în urma revendicãrilor sindicatelor miniere, susþinute de administraþiile locale, în 1999 când Traian Bãsescu era ministru al Transporturilor. Se ºtie cã orice aºezare care se aflã pe drumuri de tranzit de persoane sau comerciale, se dezvoltã de la sine... Dar Valea Jiului a fost ”interesantã” dor

în perioada cât a fost o zonã din care se puteau obþine foloase materiale cu sacrificarea sa economicã. A mai rãmas o fãrâmã de interes, ºi aceea pentru PSD, voturile unui bazin electoral în majoritate de stânga. De ce este în majoritate de stânga? Petru cã alte partide de centru ºi de dreapta ar fi

trebuit sã munceascã din greu pentru a schimba orientarea ºi mentalitatea populaþiei. Pentru ”dragostea” statornicã pentru stânga, drept recunoºtinþã PSD-ul i-a întors Vãii Jiului invariabil spatele, deºi de-a lungul timpului i-a mâncat ºi banii ruinând-o. Nici liberalii nu-s mai brezi pentru cã rãmâne în istorie declaraþia fostului numãrul 2 în PNL Hunedoara, Tiberiu Balint, când într-o conferinþã de presã, la Petroºani, a declarat cã nu este de acord cu reabilitarea/construirea DN 7A, care duce spre Voineasa ºi Rânca, pentru cã nu vrea sã aibã de câºtigat Transalpina... Fiind vorba de doar 44 km distanþã rutierã Transalpina-Petroºani,

mulþi turiºti se cazau ºi îºi fãceau aprovizionarea la Petroºani ºi în localitãþile dintre Jiuri. Numãrul acestora s-a împuþinat considerabil pentru cã de la ”marea reabilitare”, 60% din drumul de pe teritoriul judeþului Hunedoara, ce a avut loc în anul 2011, DN 7A, aratã deplorabil în prezent. În perioada 26-30 august, cei care au ales, conform hãrþilor rutiere,

DN 7A pentru a merge spre Transalpina sau spre Obârºia Lotrului, ºi invers spre Petroºani, Haþeg, au fost nevoiþi sã coboare din maºini pentru a tãia din cetina brazilor pentru a semnaliza craterele din asfalt. Asta dupã ce ºi-au distrus maºinile, în special

cei care au cãlãtorit pe timp de noapte. Au înjurat, au aruncat blesteme, cuvinte greu de reprodus, la adresa edililor din judeþul Hunedoara, chiar la adresa minerilor, a primarilor etc., pentru cã nu e lucru puþin sã rãmâi blocat printre munþi, în miez de noapte, cu copii ºi persoane în vârstã în maºinã. Cel care a deschis drumul, cu mulþi ani în urmã, Bujor Bogdan, constructorul cabanei Groapa Seacã, prima de pe acest traseu mirific, ne-a fost martor important ºi constant în dramele a cãror cauzã este delãsarea, lipsa de implicare a aleºilor care au promis infrastructura judeþului uitând cã ºi Valea Jiului face parte din el. ”Cunosc bine distrugerile de acolo. Este greu de înþeles ceea ce se petrece pentru cã pe acest traseu s-au mai construit cabane, se desfãºoarã acþiuni turistice ºi sportive, iar traseul este unul cãutat. Am fost oprit ºi întrebat despre starea drumului dupã ce oamenii s-au confruntat cu porþiuni mari de drum distruse. Au tãiat crengi din brazii

de pe margine ºi au marcat gropile, dar sunt atât de multe ºi periculoase încât e greu de crezut cã aceºtia vor mai

veni vreodatã pe aceastã rutã. Starea foarte proastã a acestui drum aduce mari deservicii Vãii Jiului” – a declarat Bujor Bogdan. Dacã sunt întrebaþi aleºii judeþeni ºi parlamentari, invariabil aceºtia rãspund cã s-au fãcut demersurile ºi cã au în vedere reabilitarea acestui drum. ªi asta, de ani ºi ani. Cert este cã DN 7A este o aventurã periculoasã pentru cei ce aleg sã-l strãbatã. Ileana FIRÞULESCU Foto: Bujor Bogdan