Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1429
Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Septembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Mii de elevi cu pãduchi. Cei mai mulþi în Valea Jiului
L
a începutul fiecãrui an ºcolar, are loc triajul epidemiologic. Inspectorii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au constatat cã 370 de elevi din judeþul Hunedoara au boli transmisibile ºi parazitare. Dintre acestea numai 131 de cazuri au fost de faringoamigdalite acute. ªi în acest caz, cele mai multe probleme au fost la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din Valea Jiului. în urma controalelor efectuate de medicii de familie au fost identificaþi 200 de elevi cu pãduchi, cele mai multe cazuri fiind în Valea Jiului. „Cele mai multe afecþiuni pe care le-au iden-
tificat medicii au fost cazurile de pediculozã (pãduchi). Au fost identificaþi 223 de elevi cu aceºti paraziþi, 88 în zona Vãii Jiului, 61 în zona Devei, 37 în zona Hunedoarei ºi 21 în zona Orãºtie – Geoagiu, 10 – Brad ºi ºase – Cãlan. Dupã zece zile de la triajul epidemiologic, medicii au efectuat un control. În urma acestuia, nu au mai fost depistate boli infecþioase ºi parazitare”, a precizat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. Monika BACIU
Jaf sub ameninþarea cuþitului, la un cazino din Petroºani
U
n bãrbat, deocamdatã neidentificat, care ºi-a acoperit faþa cu o cagulã, a pãtruns în incinta unui cazino aflat în centrul municipiului Petroºani ºi a furat aproximativ 29.900 de lei. Jaful s-a produs joi în jurul orei 6 dimineaþa, în timp ce casiera se afla singurã în local. Poliþia a sosit imediat la faþa locului ºi a încercat sã vadã ce s-a întâmplat cu exactitate, însã, deocamdatã se fac cercetãri.
>>> PAGINA A 3-A
Preºedintele PRM Hunedoara îºi face mutaþie la Deva, ca sã candideze la primãrie
E
manoel Andronache, preºedintele PRM Hunedoara, care este din Valea Jiului, spune cã se va muta la Deva, doar sã aibã PRM candidat la primãrie, pentru alegerile din 5 noiembrie.
Andronache spune cã legea îi permite sã îºi facã mutaþia cu o
lunã înainte de alegeri ºi cã va face acest pas, dacã nu
gãseºte un alt candidat potrivit. „În mod sigur PRM
va depune candidat la Deva. Noi suntem într-o evaluare a unor nume cu care dorim sã candidãm. Unul dintre acestea este avocatul Mircea Mincea ºi, cu siguranþã vom avea om acolo, chiar de va fi sã îmi fac eu mutaþie în Deva, ca sã candidez eu la primãrie, ca sã intrãm în competiþie, cu gândul de a câºtiga categoric, pentru cã nimeni nu pleacã în dimineaþa alegerilor, cu voturi în urnã ”, a spus
Emaoel Andronache, preºedintele PRM Hunedoara, care acum locuieºte în oraºul Petrila. Andronache nu uitã nici Congresul PRM de la nivel naþional, congres ce va avea loc tot în luna noiembrie ºi unde el spune cã va candida pentru una dintre funcþiile de vicepreºedinþi. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Din uºã’n uºã pentru banii de cãldurã
A
ngajaþii societãþii de termoficare, deºi sunt în ºomaj tehnic, vor trebui sã meargã din uºã’n uºã, la abonaþii rãu-platnici, pentru a recupera banii. Nu este pentru nimeni o noutate faptul cã de-a lungul anilor societãþile de termoficare au intrat în insolvenþã sau în faliment. Cauza? Neplata facturilor de cãtre abonaþi. Au beneficiat de cãldurã ani de zile, ºi beneficiazã în continuare fãrã a fi debranºaþi. Cum s-a ajuns în situaþia asta? Din cauza atipicului reþelelor de termoficare. “Noi am reuºit sã achitãm un procent din totalul facturii din iarna trecutã de 59,92%. Avem în continuare om la casierie”, a spus Mircea Stãnescu, reprezentant al societãþii de termoficare din Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, le-a trasat o sarcinã clarã celor de la societatea de termoficare: sã recupereze cât mai mult din sumele restante. Anul trecut, CEH a solicitat ca facturile sã fie plãtite în
proporþie de 65%, aceasta fiind condiþia obligatorie pentru furnizarea agentului termic. „Aveþi timp acum, o lunã de zile de 1 octombrie pânã la 1 noiembrie, cel târziu pânã când se va relua furnizarea agentului termic, sã discutaþi, sã faceþi un program, chiar dacã sunteþi în ºomaj tehnic, sã mergeþi, sã bateþi la uºã ºi sã recuperaþi cât puteþi din bani ºi sã plãtiþi atât cât ne-am angajat la Complex”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De ce s-a ajuns în situaþia de faþã? Pentru cã nimeni nu a putut sã îi debranºeze pe rãu-platnici. “Sunt niºte datorii istorice. Acest sistem de distribuþie a agentului termic din municipiul Petroºani are o particularitate: nu putem sã izolãm rãu-platnicii pentru cã nu avem posibilitãþi tehnice, adicã nu putem sã oprim câþiva consumatori rãu-platnici dintr-un imobil”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Pe principiul “speranþa moare ultima” se ghideazã ºi oficialii Complexului Energetic Hunedoara, care încã mai sperã ca rãu-platnicii sã îºi achite facturile restante.
Cinematograf ºi la Lupeni
M
unicipiul Lupeni va avea cinematograf! Cinematograful Cultural Lupeni a fost cuprins în Lista Sintezã a obiectivelor de investiþii din cadrul subprogramului “Sãli de cinema” din Programul Naþional de construcþii de interes public.
SC MOVEOS SRL recruteazã personal calificat ºi necalificat pentru producþie.
Cerinþe: - minim studii gimnaziale - seriozitate - disponibilitate la deplasãri Oferta: - pachet salarial peste media pieþei - mediu de lucru dinamic, posibilitãþi de promovare Persoanele interesate sunt rugate sã apeleze numãrul 0726 336 611 sau sã trimitã CV-uri pe e-mail virgil.costescu@moveos.ro.
de energie termicã din zonã, Complexul Energetic Hunedoara, prin termocentrala Paroºeni, fiind pregãtit pentru furnizarea cãldurii cãtre beneficiari, de la 1 noiembrie. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
Stancu, directorul general al CEH. Sistemul de termoficare din Valea Jiului mai are doar 2.250 de abonaþi casnici în municipiul Petroºani, la care se alãturã instituþiile publice din oraºul Vulcan, producãtorul
OFERTÃ ANGAJARE
principiu de la Compania Naþionalã de Investiþii pentru reabilitarea Cinematografului Cultural Lupeni. Acesta a fost cuprins în Lista Sintezã a obiectivelor de investiþii din cadrul subprogramului “ Sãli de cinema” din Programul Naþional de construcþii de interes public. Urmeazã preluarea acestuia de CNI ºi întocmirea Documentaþiei de Avizare a Lucrãrilor de Intervenþie", declarã primarul Lucian Resmeriþã. De ani de zile Cinematograful Cultural din Lupeni se aflã intr-o stare avansatã de degradare.
Reabilitarea acestuia ºi redarea în circuitul cultural a fost unul din punctele Programului Electoral al actualului primar Lucian Resmeriþã. “Am obþinut acordul de
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Noi am spune cã “speranþa moare ultima, dar totuºi moare”, în condiþiile în care de ani de zile se perpetueazã aceastã problemã. “Noi sperãm într-o mai bunã încasare a facturilor pe care le vom emite în perioada urmãtoare. Dacã socotelile noastre sunt corecte, nu am încasat la nivelul la care s-a încheiat convenþia anul trecut, dar poate se va schimba ºi optica pe mãsurã ce se rãceºte timpul ºi o parte dintre cei care nu ºi-au plãtit datoriile, sã îºi plãteascã datoriile de anul trecut. Anul acesta vom încheia o nouã convenþie cu pãrþile implicate în asigurarea termoficãrii”, a spus Viorel
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Septembrie 2017
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Septembrie 2017
JAF SUB AMENINÞAREA CUÞITULUI, la un cazino din Petroºani
U
n bãrbat, deocamdatã neidentificat, care ºi-a acoperit faþa cu o cagulã, a pãtruns în incinta unui cazino aflat în centrul municipiului Petroºani ºi a furat aproximativ 29.900 de lei. Jaful s-a produs joi în jurul orei 6 dimineaþa,în timp ce casiera se afla singurã în local. Poliþia a sosit imediat la faþa locului ºi a încercat sã vadã ce s-a întâmplat cu exactitate, însã,
deocamdatã se fac cercetãri. Tot ce se ºtie, este faptul cã individul avea un cuþit ºi cu el a ameninþat-o pe femeie. „Un bãrbat, deocamdatã neidentificat, a pãtruns în incinta societãþii comerciale ºi, sub ameninþarea cu un cuþit, i-a sustras angajatei o sumã de bani proveniþi din încasãri. Existã un cerc de suspecþi, în momentul de faþã, ºi se continuã cercetãrile în vederea identificãrii cu certitudine a autorului ºi a recuperãrii prejudiciului, respec-
tiv a sumei de bani sustrase din incinta societãþii”, a spus Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Femeia, care era la acea orã în local, a acþionat butonul de panicã, dupã ce individul a plecat cu banii, iar poliþiºtii spun cã agenþii de pazã nu au reuºit sã îl prindã. „Tânãra nu a suferit vãtãmãri corporale. A fost sub imperiul unui atac de panicã, în momentul în care a fost ameninþatã cu un cuþit, motiv pentru care a fost transportatã ulterior la spital, însã, din pãcate, a acþionat butonul de panicã dupã ce persoana a pãrãsit incinta. Agenþii de pazã au ajuns în scurt timp, dar bãrbatul nu a putut fi surprins în flagrant, motiv pentru care se continuã cercetãrile, în vederea identificãrii acestuia”, a mai spus Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ HD. Poliþiºtii verificã acum camerele de supraveghere din oraº, din zona Petroºani Nord, pentru a identifica bãrbatul care a acþionat în acest fel ºi oamenii legii vorbesc despre infracþiunea de tâlhãrie calificatã. Mai mult, în acest moment sunt verificate toate autovehiculele ce erau la acea orã în zona respectivã, pentru cã existã suspiciunea cã individul ar fi plecat cu o maºinã, dupã comiterea jafului. Diana MITRACHE
Ambulanþierii au fãcut grevã Î
n toate sediile ambulanþelor a fost miting, ieri, timp de o orã. Angajaþii acestui serviciu din judeþul Hunedoara spun cã se raliazã celor din întreaga þarã, care vor astfel sã atragã atenþia asupra revendicãrilor pe care le au membrii Federaþiei Sindicale din Ambulanþã. Potrivit unui comunicat remis presei, ambulanþierii au cerut sã nu le mai fie micºorate veniturile de la 1 ianuarie, moment în care va fi aplicat Regulamentul de sporuri, conform unui proiect elaborat de Ministerul Sãnãtãþii, în baza Legii 153/2017. Tot din
ianuarie, angajaþii ar urma sã-ºi piardã tichetele de masã, dar ºi o parte din sporurile de care beneficiazã acum, dar cer ºi sã aibã maºini echipate corespunzãtor, pentru intervenþii. Ambulanþierii spun cã vor aºtepta un rãspuns la mitingul lor pânã în 4 octombrie de la Ministerul Muncii ºi de la Guvern, iar în caz contrar vor continua ºi în alt mod protestele. Diana MITRACHE
Îl vor în închisoare pentru tentativã de omor U n bãrbat de 55 de ani, din Aninoasa, acuzat de tentativã de omor a scãpat de condamnare la instanþa de fond, însã procurorii nu sunt de acord cu judecãtorii Tribunalului Hunedoara. Victima suspectului de tentativã de omor este cercetatã ºi ea penal pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. Fapta care o putea costa viaþa pe victimã s-a petrecut în urmã cu aproximativ un an de zile, iar suspectul, Muntean Valerius, s-a enervat la culme cã nu primeºte
suficienþi bani pentru bãuturã. A pus mâna pe un cuþit ºi ºi-a înjunghiat concubina în zona gâtului. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara l-au trimis în judecatã pe individ acuzându-l de tentativã de omor, dar victima ºi-a schimbat repetat
declaraþiile ºi n-a vrut sã-l vadã pedepsit pe agresor. În aceste condiþii, instanþa de fond s-a vãzut nevoitã sã-l achite pe individ ºi sã cearã procurorilor anchetarea femeii pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara n-a
fost de acord cu soluþia ºi cu probele din dosar încearcã sã-i convingã completul Curþii de Apel Alba Iulia sã-l condamne pe suspect. Instanþa a cerut audierea unor martori, o expertizã, ºi a stabilit ºi termen pentru administrarea probelor pentru 24 octombrie a.c. Ancheta a arãtat cã dupã ce ºi-a înjunghiat concubina, individul a fugit de acasã, dar a fost prins de poliþiºti. Victima a stat internatã în Spitalul de Urgenþã Petroºani mai bine de douã sãptãmâni de zile pânã sã poatã discuta cu procurorii.
Maximilian GÂNJU
Medicamente inovative, introduse pe lista celor compensate sau gratuite
A
siguraþii hunedoreni, diagnosticaþi cu afecþiuni grave, au acces la tratament de ultimã generaþie prin introducerea de noi medicamente inovative pe lista celor compensate sau gratuite. Încã nouã molecule au fost adãugate pe lista medicamentelor de care beneficiazã asiguraþii cu sau fãrã contribuþie personalã, pe bazã de prescripþie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate sau cei înscriºi în programele naþionale de sãnãtate. De aceste medicamente beneficiazã bolnavii cu proceduri intervenþionale percutane,
numai dupã implantarea unei proteze endovasculare (stent), bolnavii care se aflã în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli transmisibile – Subprogramul de tratament ºi monitorizare a persoanelor cu infecþie HIV/SIDA, bolnavii cu psoriazis cronic sever (plãci), bolnavii cu mielom multiplu, dar ºi pentru tratatamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat, înscriºi în programul naþional Lista cu noile medicamente compensate sau gratuite de care beneficiazã asiguraþii poate fi consultatã prin accesarea site-ului CAS Hunedoara: http://www.cnas.ro/cja shd/. Biroul de presã
4 Actualitate
Avram Iancu – cetãþean de onoare al judeþului Hunedoara A
Oportun sau nu?
Staþiunea montanã Parâng, atractivã pentru antreprenori
ouã apres-ski-uri, un D centru de închiriere echipament sportiv ºi un
loc de joacã ar fi urmat sã fie realizate în staþiunea montanã Parâng. Trei proiecte de hotãrâre în acest sens s-au aflat pe masa Consiliului Local de la Petroºani. Douã dintre proiecte au trecut, unul a fost amânat. S-a luat în discuþie oportunitatea realizãrii a douã apres-ski-uri la o distanþã micã, între ele. Astfel, proiectul de hotãrâre care viza “aprobarea trecerii imobilului – teren în suprafaþã de 250 mp, notat în Cartea Funciarã 65044 Petroºani, nr.
cad. 65044, din domeniul public al municipiului Petroºani, în domeniul privat al acestuia” a fost amânat. Mai exact, solicitarea fãcea referire la amplasarea unui apres-ski ºi amenajarea unui spaþiu de joacã pentru copii vis-a-vis de ANEFS. “La ºedinþa de comisii au fost discuþii cã sunt douã proiecte care vizeazã amplasarea unor apres ski-uri ºi poate ar trebui sã dezbatem oportunitatea ambelor apres ski-uri, adicã ele nu sunt în aceeaºi zonã, unul este mai în faþã unul mai în spate dar întreb dacã este nevoie de ambele, dacã nu este nevoie? Atunci ar trebui sã ne gândim sã aprobãm numai unul singur în zona pe care o considerãm cã ar fi mai potrivitã pentru aºa ceva ºi celãlalt solici-
tant sã participe la licitaþie. Sincer nu ºtiu dacã este nevoie. Aceaºi situaþie este ºi în cazul centrului de închiriere de echipamente sportive. Poate ar trebui sã dezbatem puþin problema aceasta. Eu nu am nimic împotrivã sã le facem, nici nu mã pricep 4 foarte bine dacã este nevoie de douã sau trei mã întreb dacã va mai veni cineva cu o solicitare pentru un apres ski, o sã-l aprobãm ºi pe acela sau ne limitãm doar la unul? Eu propun o discuþie pe aceastã temã”, a spus consilierul local, Claudiu Cornea. „Da, sunt douã solicitãri de apres ski ºi o solicitare pentru centrul de închiriere, în condiþiile în care s-a mai aprobat o parcelã pentru un centru de închiriere”,
vram Iancu, bibliotecarul recordman din Petroºani, cel care a doborât un nou record mondial a fost desemnat cetãþean de onoare al judeþului Hunedoara. Consilierii judeþeni au aprobat proiectul de hotãrâre iniþiat de consilierul judeþean, Doiniþa Maria Bãlãnesc, care a propus ca Avram Iancu sã fie desemnat cetãþean de onoare al judeþului Hunedoara.
a spus Aurora Puiu-Drãghicescu, ºef SUAT. Parcela de teren încã nu a fost scoasã la licitaþie, însã consilierii locali au identificat o altã problemã ce ar putea sã aparã. “Eu aº vedea lucrurile altfel. Cu cât oferta este mai mare cu atât preþurile scad. Dacã dãm unuia singur poate ridica preþurile pentru închiriere dar în momentul în care are concurenþã nu are de câºtigat decât cetãþeanul”, a spus Petre Drãgoescu. “ªi firmele mari se asociazã ºi pun un singur preþ, înþelegerea se face ºi dacã sunt douã, trei sau mai multe firme”, a completat Dorina Niþã.
S-a luat în discuþie ºi oportunitatea realizãrii mai multor astfel de centre de închiriere în staþiunea montanã. “Nu ºtiu dacã sunt necesare douã, trei sau patru astfel de centre de închiriere. Am stabilit acolo niºte locaþii care nouã ni s-au pãrut cele mai potrivite dar dacã credeþi cã este necesar sã-l amânãm ºi sã mai discutãm asupra acestui subiect”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cele din urmã, acest proiect de hotãrâre a fost amânat pentru o altã ºedinþã. În schimb, celelalte proiecte de hotãrâre au fost votate de consilierii locali. Monika BACIU
Modelul de geoprodus propus de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului în proiectul Interreg Danube GeoTour a fost adoptat de geoparcurile din þãrile dunãrene
C
ea de a doua întâlnire din cadrul proiectului internaþional Interreg Danube GeoTour a avut loc în perioada 20 – 23 septembrie 2017, în Austria. Întâlnirea a fost gãzduitã de Geoparcurile UNESCO Karawanken-Karavanke (geoparc transfrontalier la graniþa dintre Austria ºi Slovenia) ºi Styrian Eisenwurzen. La eveniment au participat 11 parteneri de proiect din 8 þãri dunãrene pe teritoriul cãrora activeazã structuri de tip geoparc. Din partea României, la întâlnire au participat reprezentanþi ai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Viineri, 29 Septembrie 2017
Universitãþii din Bucureºti, partener în proiect, ºi ai Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO. Întâlnirea a debutat în Geoparcul UNESCO Karawanken-Karavanke din zona Carintia, în sudul Austriei, cu un workshop
desfãºurat în localitatea Zell/Sele. Principala temã de discuþie a reprezentat-o schimbul de bune practici în interpretarea patrimoniului geologic (geointerpretare) între partenerii de proiect. În plus, participanþii au putut vedea cum este aplicat conceptul de
geointerpretare în cadrul Centrului de informare al Geoparcului din Bad Eisenkappel/ elezna Kapla. Partea a doua a întâlnirii a fost gãzduitã de Geoparcul UNESCO Styrian Eisenwurzen, situat în inima Austriei. În programul întâlnirii au fost incluse o vizitã la Spring Water Museum din localitatea Wildalpen ºi o aplicaþie în teren la GeoVillage Gams ce a cuprins mai multe puncte de vizitare ºi de interpretare de pe teritoriul Geoparcului UNESCO Styrian Eisenwurzen. În cadrul întâlnirii, reprezentanþii Universitãþii din Bucureºti, dr. Alexandru Andrãºanu ºi dr. Cristian Ciobanu, au definit conceptul de geoprodus ºi au fãcut
propuneri prin care geoparcurile ºi geoprodusele pot fi aduse în atenþia publicului printr-o abordare de tip gamification (explicarea unor noþiuni complexe prin intermediul jocurilor). Temele abordate de reprezentanþii României au suscitat un interes ridicat din partea participanþilor la întâlnire, iar dezvoltarea de geoproduse va fi ºi tema workshopului care va avea loc la cea de a treia întâlnire a partenerilor din proiect. Întâlnirea va fi gãzduitã de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO ºi se va desfãºura în perioada 12 – 15 februarie 2018, în oraºul Haþeg. Proiectul Interreg Danube GeoTour are ca principal scop, transformat într-o realã provocare, ”Punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene”. Pe baza unei strategii comune, principalul rezultat al proiectului va fi consolidarea cooperãrii dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a lungul Dunãrii,
prin promovare ºi dezvoltarea unor produse comune. Acest proiect internaþional a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi reuneºte parteneri din 11 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reunind geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube Geotour beneficiazã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect. Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnational Programme). Mai multe detalii despre acest proiect sunt disponibile pe: www.interreg-danube.eu/ danube-geotour ºi http://www.hateggeoparc.ro/proiecte-si-programe/proiectul-danubegeotour/ Adina POPA POPA
“Aºa cum am aflat deja cu toþii din mass-media, sportivul Marius Avram Iancu a reuºit anul acesta o nouã performanþã demnã de Cartea Recordurilor, strãbãtând cei 2860 de kilometric ai fluviului Dunãrea, în 80 de zile, fãrã utilizarea costumului de neopren. Astfel, Marius Avram Iancu este singurul om care a reuºit o performanþã în asemenea condiþii, ºi se numãrã printre cei trei sportivi din lume care au mai reuºit
sã traverseze înot Dunãrea de la izvoarele acesteia din Germania ºi pânã la Marea Neagrã, în România. Dupã cum ºtiþi, anul trecut, Marius Avram Iancu a scris din nou istorie în sportul extrem, înregistrându-ºi numele pe lista puþinilor temerari din lume care au reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii, între Anglia ºi Franþa”, aratã consilierul judeþean, Doiniþa Bãlãnesc, în expunerea de motive a proiectului de hotãrâre.
Anul trecut, tot consilierul judeþean Doiniþa Bãlãnesc a propus ca blibliotecarului Avram Iancu sã i se acorde diploma de excelenþã pentru reuºita sa de a traversa înot Canalul Mânecii. Bibliotecarul din Petroºani este primul om care traverseazã Dunãrea înot, de la izvoare ºi pânã la vãrsare, fãrã costum de neopren. În aventura sa, inspiratã de romanul „Pilotul de pe Dunãre” a lui Jules Verne, Avram
Iancu a purtat numele României, al judeþului Hunedoara ºi al municipiului Petroºani, în 10 þãri ºi 4 capitale europene. Mãcinat de apele reci
Oraºul Petrila îmbracã straie de sãrbãtoare
A
nul acesta, toþi interpreþii care le vor cânta petrilenilor cu ocazia Zilelor Oraºului Petrila costã cât au alocat anul trecut edilii pentru a o aduce pe Delia. Finalul acestei sãptãmâni este unul animat, la Petrila.
În cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului are loc o nouã ediþie a zilelor oraºului. Autoritãþile locale au stabilit ºi interpreþii care vor urca pe scenã. Astfel, în data de 29 septembrie vor concerta Robert Târnãveanu, Petricã Matu Stoian, Angelica Flutur, Ansamblul Junii Petrileni; Ziua de 30 septembrie le este dedicatã intrepreþilor de
muzicã uºoarã, iar pe scenã vor urca Alb Negru, Roxana Nemeº, Diana Delis. Prima zi a lunii octombrie le este rezervatã interpreþilor de muzicã popularã, astfel în faþa petrilenilor vor veni Ansamblul Bujorii Muntelui; Ionuþ Langa; Reyna Vox, Nicoleta Lãtãreþu; Victoriþa
Noaptea Cercetãtorilor în Hunedoara
E
venimentul aduce cercetãtori din diferite domenii, ingineri, exploratori ºi inventatori. Judeþul Hunedoara participã
la evenimentul organizat în 16 oraºe din þarã, vineri, 29 septembrie, începând cu ora 17.00.
Lãcãtuºu, Stoica Ionel, Filip Teodora. 56.400 de lei costã interpreþii. De precizat este faptul cã anul trecut a ieºit un întreg scandal, dupã ce autoritãþile locale au decis sã o invite pe Delia sã le cânte petrilenilor. Suma alocatã Deliei anul trecut a fost de 54.000 de lei. Monika BACIU
Din pãcate, Valea Jiului nu s-a înscris în eveniment deºi are cel puþin douã centre de cercetare de renume, unul la Universitatea Petroºani iar celãlalt la INSEMEX. Standurile celor mai importante centre de cercetare ºi instituþii de învãþãmânt vor alterna cu cele ale firmelor ºi organizaþiilor ce au dezvoltat produse inovatoare la Noaptea Cercetãtorilor Europeni. Deva este reprezentatã de Colegiului Naþional ”Decebal” unde publicul va avea ocazia sã participe la ateliere cu roboþi, jucãrii ºi construcþii electronice deosebite ºi
modelism auto ºi drone. Facultatea de Inginerie din Hunedoara dã ocazia publicului sã îl cunoascã pe pilotul Marcel MARIAN ºi sã afle ce inovaþie româneascã se ascunde sub capota maºinii lui de curse. În România, anul 2017 aduce cea de-a 10-a ediþie a Nopþii Cercetãtorilor. An de an, evenimentul a crescut ºi s-au alãturat tot mai multe oraºe organizatoare. De la o ediþie la alta, vizitatorii au trecut în rândurile voluntarilor, a cercetãtorilor sau ºi-au urmat pasiunea pentru ºtiinþã. Maximilian GÂNJU
ale Dunãrii, dar ºi de gândurile interioare care nu i-au dat pace,
bibliotecarul nu s-a lãsat înfrânt ºi ºi-a continuat lupta cu valurile Dunãrii. Înotând în cei 2.869 de kilometri ai Dunãrii, Avram Iancu, “crãiºorul apelor” ºi-a depãºit barierele mentale, dar ºi cele fizice, luptându-se pentru pentru un câºtig colectiv, acela de a pune numele României, al judeþului Hunedoara pe harta performerilor. Performanþele sale, demne de cartea recordurilor, sunt dublate ºi de motivaþia acestuia: aceea de a-i atrage pe tineri spre lecturã. Monika BACIU
4 Actualitate
Avram Iancu – cetãþean de onoare al judeþului Hunedoara A
Oportun sau nu?
Staþiunea montanã Parâng, atractivã pentru antreprenori
ouã apres-ski-uri, un D centru de închiriere echipament sportiv ºi un
loc de joacã ar fi urmat sã fie realizate în staþiunea montanã Parâng. Trei proiecte de hotãrâre în acest sens s-au aflat pe masa Consiliului Local de la Petroºani. Douã dintre proiecte au trecut, unul a fost amânat. S-a luat în discuþie oportunitatea realizãrii a douã apres-ski-uri la o distanþã micã, între ele. Astfel, proiectul de hotãrâre care viza “aprobarea trecerii imobilului – teren în suprafaþã de 250 mp, notat în Cartea Funciarã 65044 Petroºani, nr.
cad. 65044, din domeniul public al municipiului Petroºani, în domeniul privat al acestuia” a fost amânat. Mai exact, solicitarea fãcea referire la amplasarea unui apres-ski ºi amenajarea unui spaþiu de joacã pentru copii vis-a-vis de ANEFS. “La ºedinþa de comisii au fost discuþii cã sunt douã proiecte care vizeazã amplasarea unor apres ski-uri ºi poate ar trebui sã dezbatem oportunitatea ambelor apres ski-uri, adicã ele nu sunt în aceeaºi zonã, unul este mai în faþã unul mai în spate dar întreb dacã este nevoie de ambele, dacã nu este nevoie? Atunci ar trebui sã ne gândim sã aprobãm numai unul singur în zona pe care o considerãm cã ar fi mai potrivitã pentru aºa ceva ºi celãlalt solici-
tant sã participe la licitaþie. Sincer nu ºtiu dacã este nevoie. Aceaºi situaþie este ºi în cazul centrului de închiriere de echipamente sportive. Poate ar trebui sã dezbatem puþin problema aceasta. Eu nu am nimic împotrivã sã le facem, nici nu mã pricep 4 foarte bine dacã este nevoie de douã sau trei mã întreb dacã va mai veni cineva cu o solicitare pentru un apres ski, o sã-l aprobãm ºi pe acela sau ne limitãm doar la unul? Eu propun o discuþie pe aceastã temã”, a spus consilierul local, Claudiu Cornea. „Da, sunt douã solicitãri de apres ski ºi o solicitare pentru centrul de închiriere, în condiþiile în care s-a mai aprobat o parcelã pentru un centru de închiriere”,
vram Iancu, bibliotecarul recordman din Petroºani, cel care a doborât un nou record mondial a fost desemnat cetãþean de onoare al judeþului Hunedoara. Consilierii judeþeni au aprobat proiectul de hotãrâre iniþiat de consilierul judeþean, Doiniþa Maria Bãlãnesc, care a propus ca Avram Iancu sã fie desemnat cetãþean de onoare al judeþului Hunedoara.
a spus Aurora Puiu-Drãghicescu, ºef SUAT. Parcela de teren încã nu a fost scoasã la licitaþie, însã consilierii locali au identificat o altã problemã ce ar putea sã aparã. “Eu aº vedea lucrurile altfel. Cu cât oferta este mai mare cu atât preþurile scad. Dacã dãm unuia singur poate ridica preþurile pentru închiriere dar în momentul în care are concurenþã nu are de câºtigat decât cetãþeanul”, a spus Petre Drãgoescu. “ªi firmele mari se asociazã ºi pun un singur preþ, înþelegerea se face ºi dacã sunt douã, trei sau mai multe firme”, a completat Dorina Niþã.
S-a luat în discuþie ºi oportunitatea realizãrii mai multor astfel de centre de închiriere în staþiunea montanã. “Nu ºtiu dacã sunt necesare douã, trei sau patru astfel de centre de închiriere. Am stabilit acolo niºte locaþii care nouã ni s-au pãrut cele mai potrivite dar dacã credeþi cã este necesar sã-l amânãm ºi sã mai discutãm asupra acestui subiect”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cele din urmã, acest proiect de hotãrâre a fost amânat pentru o altã ºedinþã. În schimb, celelalte proiecte de hotãrâre au fost votate de consilierii locali. Monika BACIU
Modelul de geoprodus propus de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului în proiectul Interreg Danube GeoTour a fost adoptat de geoparcurile din þãrile dunãrene
C
ea de a doua întâlnire din cadrul proiectului internaþional Interreg Danube GeoTour a avut loc în perioada 20 – 23 septembrie 2017, în Austria. Întâlnirea a fost gãzduitã de Geoparcurile UNESCO Karawanken-Karavanke (geoparc transfrontalier la graniþa dintre Austria ºi Slovenia) ºi Styrian Eisenwurzen. La eveniment au participat 11 parteneri de proiect din 8 þãri dunãrene pe teritoriul cãrora activeazã structuri de tip geoparc. Din partea României, la întâlnire au participat reprezentanþi ai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Viineri, 29 Septembrie 2017
Universitãþii din Bucureºti, partener în proiect, ºi ai Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO. Întâlnirea a debutat în Geoparcul UNESCO Karawanken-Karavanke din zona Carintia, în sudul Austriei, cu un workshop
desfãºurat în localitatea Zell/Sele. Principala temã de discuþie a reprezentat-o schimbul de bune practici în interpretarea patrimoniului geologic (geointerpretare) între partenerii de proiect. În plus, participanþii au putut vedea cum este aplicat conceptul de
geointerpretare în cadrul Centrului de informare al Geoparcului din Bad Eisenkappel/ elezna Kapla. Partea a doua a întâlnirii a fost gãzduitã de Geoparcul UNESCO Styrian Eisenwurzen, situat în inima Austriei. În programul întâlnirii au fost incluse o vizitã la Spring Water Museum din localitatea Wildalpen ºi o aplicaþie în teren la GeoVillage Gams ce a cuprins mai multe puncte de vizitare ºi de interpretare de pe teritoriul Geoparcului UNESCO Styrian Eisenwurzen. În cadrul întâlnirii, reprezentanþii Universitãþii din Bucureºti, dr. Alexandru Andrãºanu ºi dr. Cristian Ciobanu, au definit conceptul de geoprodus ºi au fãcut
propuneri prin care geoparcurile ºi geoprodusele pot fi aduse în atenþia publicului printr-o abordare de tip gamification (explicarea unor noþiuni complexe prin intermediul jocurilor). Temele abordate de reprezentanþii României au suscitat un interes ridicat din partea participanþilor la întâlnire, iar dezvoltarea de geoproduse va fi ºi tema workshopului care va avea loc la cea de a treia întâlnire a partenerilor din proiect. Întâlnirea va fi gãzduitã de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO ºi se va desfãºura în perioada 12 – 15 februarie 2018, în oraºul Haþeg. Proiectul Interreg Danube GeoTour are ca principal scop, transformat într-o realã provocare, ”Punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene”. Pe baza unei strategii comune, principalul rezultat al proiectului va fi consolidarea cooperãrii dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a lungul Dunãrii,
prin promovare ºi dezvoltarea unor produse comune. Acest proiect internaþional a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi reuneºte parteneri din 11 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reunind geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube Geotour beneficiazã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect. Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnational Programme). Mai multe detalii despre acest proiect sunt disponibile pe: www.interreg-danube.eu/ danube-geotour ºi http://www.hateggeoparc.ro/proiecte-si-programe/proiectul-danubegeotour/ Adina POPA POPA
“Aºa cum am aflat deja cu toþii din mass-media, sportivul Marius Avram Iancu a reuºit anul acesta o nouã performanþã demnã de Cartea Recordurilor, strãbãtând cei 2860 de kilometric ai fluviului Dunãrea, în 80 de zile, fãrã utilizarea costumului de neopren. Astfel, Marius Avram Iancu este singurul om care a reuºit o performanþã în asemenea condiþii, ºi se numãrã printre cei trei sportivi din lume care au mai reuºit
sã traverseze înot Dunãrea de la izvoarele acesteia din Germania ºi pânã la Marea Neagrã, în România. Dupã cum ºtiþi, anul trecut, Marius Avram Iancu a scris din nou istorie în sportul extrem, înregistrându-ºi numele pe lista puþinilor temerari din lume care au reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii, între Anglia ºi Franþa”, aratã consilierul judeþean, Doiniþa Bãlãnesc, în expunerea de motive a proiectului de hotãrâre.
Anul trecut, tot consilierul judeþean Doiniþa Bãlãnesc a propus ca blibliotecarului Avram Iancu sã i se acorde diploma de excelenþã pentru reuºita sa de a traversa înot Canalul Mânecii. Bibliotecarul din Petroºani este primul om care traverseazã Dunãrea înot, de la izvoare ºi pânã la vãrsare, fãrã costum de neopren. În aventura sa, inspiratã de romanul „Pilotul de pe Dunãre” a lui Jules Verne, Avram
Iancu a purtat numele României, al judeþului Hunedoara ºi al municipiului Petroºani, în 10 þãri ºi 4 capitale europene. Mãcinat de apele reci
Oraºul Petrila îmbracã straie de sãrbãtoare
A
nul acesta, toþi interpreþii care le vor cânta petrilenilor cu ocazia Zilelor Oraºului Petrila costã cât au alocat anul trecut edilii pentru a o aduce pe Delia. Finalul acestei sãptãmâni este unul animat, la Petrila.
În cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului are loc o nouã ediþie a zilelor oraºului. Autoritãþile locale au stabilit ºi interpreþii care vor urca pe scenã. Astfel, în data de 29 septembrie vor concerta Robert Târnãveanu, Petricã Matu Stoian, Angelica Flutur, Ansamblul Junii Petrileni; Ziua de 30 septembrie le este dedicatã intrepreþilor de
muzicã uºoarã, iar pe scenã vor urca Alb Negru, Roxana Nemeº, Diana Delis. Prima zi a lunii octombrie le este rezervatã interpreþilor de muzicã popularã, astfel în faþa petrilenilor vor veni Ansamblul Bujorii Muntelui; Ionuþ Langa; Reyna Vox, Nicoleta Lãtãreþu; Victoriþa
Noaptea Cercetãtorilor în Hunedoara
E
venimentul aduce cercetãtori din diferite domenii, ingineri, exploratori ºi inventatori. Judeþul Hunedoara participã
la evenimentul organizat în 16 oraºe din þarã, vineri, 29 septembrie, începând cu ora 17.00.
Lãcãtuºu, Stoica Ionel, Filip Teodora. 56.400 de lei costã interpreþii. De precizat este faptul cã anul trecut a ieºit un întreg scandal, dupã ce autoritãþile locale au decis sã o invite pe Delia sã le cânte petrilenilor. Suma alocatã Deliei anul trecut a fost de 54.000 de lei. Monika BACIU
Din pãcate, Valea Jiului nu s-a înscris în eveniment deºi are cel puþin douã centre de cercetare de renume, unul la Universitatea Petroºani iar celãlalt la INSEMEX. Standurile celor mai importante centre de cercetare ºi instituþii de învãþãmânt vor alterna cu cele ale firmelor ºi organizaþiilor ce au dezvoltat produse inovatoare la Noaptea Cercetãtorilor Europeni. Deva este reprezentatã de Colegiului Naþional ”Decebal” unde publicul va avea ocazia sã participe la ateliere cu roboþi, jucãrii ºi construcþii electronice deosebite ºi
modelism auto ºi drone. Facultatea de Inginerie din Hunedoara dã ocazia publicului sã îl cunoascã pe pilotul Marcel MARIAN ºi sã afle ce inovaþie româneascã se ascunde sub capota maºinii lui de curse. În România, anul 2017 aduce cea de-a 10-a ediþie a Nopþii Cercetãtorilor. An de an, evenimentul a crescut ºi s-au alãturat tot mai multe oraºe organizatoare. De la o ediþie la alta, vizitatorii au trecut în rândurile voluntarilor, a cercetãtorilor sau ºi-au urmat pasiunea pentru ºtiinþã. Maximilian GÂNJU
ale Dunãrii, dar ºi de gândurile interioare care nu i-au dat pace,
bibliotecarul nu s-a lãsat înfrânt ºi ºi-a continuat lupta cu valurile Dunãrii. Înotând în cei 2.869 de kilometri ai Dunãrii, Avram Iancu, “crãiºorul apelor” ºi-a depãºit barierele mentale, dar ºi cele fizice, luptându-se pentru pentru un câºtig colectiv, acela de a pune numele României, al judeþului Hunedoara pe harta performerilor. Performanþele sale, demne de cartea recordurilor, sunt dublate ºi de motivaþia acestuia: aceea de a-i atrage pe tineri spre lecturã. Monika BACIU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Septembrie 2017
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Septembrie 2017
Tradiþia minierã a Universitãþii Petroºani, RECONFIRMATÃ LA NIVEL MONDIAL
radiþia îndelungatã din domeniul minier a T Universitãþii din Petroºani a
fost reconfirmatã la nivel mondial. Sãptãmâna trecutã la Sankt Petersburg a avut loc cea de-a doua ediþie a Consiliului Internaþional al Rectorilor a universitãþilor cu profil minier din lume. Au participat peste 200 de cadre didactice din întreaga lume, iar rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai a fost unul dintre cei 20 de speakeri. “Am fost în perioada 22-23 septembrie la Conferinþa Internaþionalã a Rectorilor Universitãþilor care specializeazã ingineri în domeniul minier din întreaga lume. Au participat peste 200 de specialiºti dintre care, majoritatea rectori, prorectori sau decani ai facultãþilor de mine, din 150 de universitãþi care reprezintã 115 þãri. Sunt mai multe universitãþi în þãri precum China, Rusia, India. Importanþa acestui eveniment a fost aceea de a face o asociaþie prin care sã vedem planurile de învãþãmânt în aceste profile de inginerie minierã, sã facem schimburi de bune-practici, sã dezvoltãm consorþii mari în care sã facem schimburi de studenþi ºi cadre didactice, dar ºi sã cãutãm sã þinem legãtura cu marile firme care lucreazã în întreaga lume ºi care exploateazã zãcãmintele de substanþe minerale utile, în aºa fel încât componenþa cadrelor didactice sã se regãseascã în soluþiile care le oferim pentru progresul ºtiinþific, iar toate cercetãrile pe care le facem ºi rezultatul acestor cercetãri sã le introducem în cadrul programelor noastre de învãþãmânt”, a spus prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani este recunoscutã pe plan mondi-
al. La nivelul dotãrilor nu lipseºte mai nimic, lipsesc însã minele, acolo unde studenþii sã îºi facã practica. “Universitatea din Petroºani este recunoscutã nu numai în Europa, ci chiar în întreaga lume, absolvenþii noºtri având locuri de muncã în Australia, Chile, Peru, Canada, Europa ºi chiar în unele þãri din Asia, Kazahstan ºi chiar ºi în Rusia. Avem absolvenþi care au provenit din Republica Moldova sau Ucraina care deja lucreazã în firme mari din aceste þãri. Faptul cã suntem cunoscuþi pe plan internaþional ºi ca o recunoaºtere a acestei valori a universitãþii am fost invitat ca speaker la unul dintre panelurile care le-am dezvoltat acolo, prezentând experienþa noastrã în domeniul pregãtirii specialiºtilor în domeniul industriei miniere. Putem îmbunãtãþi puþin dotarea laboratoarelor, pe unele domenii conexe mineritului, ceea ce înseamnã mediu, analize de mediu, dar ºi aici am început sã atragem aparaturã de laborator ºi încep sã ne lipseascã minele, locul unde studenþii noºtri sã facã practicã. Îi trimitem la CEH, CEO, la Abrud, la Roºia Poieni ºi sã vedem ºi la minele de sare. Încercãm totuºi, poate cã datoritã activitãþii miniere care se preconizeazã pe viitor sã mai avem posibilitatea
de a-i trimite pe studenþii noºtri ºi în practicã la alte tipuri de exploatãri ale zãcãmintelor de substanþelor minerale utile”, a mai spus sursa citatã. Studenþii Universitãþii Petroºani care urmeazã cursurile în domeniul minier, dar ºi a activitãþilor conexe pot participa la burse ERASMUS + în Europa, ºi nu numai. “Cãutãm ca în cadrul programelor europene ERASMUS + sã trimitem studenþi în þãri precum Polonia, Germania, ºi fiind posibilitatea de extindere a acestui program ERASMUS + sã îi trimitem sã facã 3 luni de practicã, pe finanþare europeanã, în þãri precum Chile sau Brazilia sau în þãrile din spaþiul ex-sovietic”, a mai precizat rectorul Universitãþii Petroºani.
E
xportãm creiere
România exportã creiere. De ani de zile, majoritatea specialiºtilor pregãtiþi în þarã, aleg ca dupã finalizarea cursurilor sã plece peste hotare. La fel se întâmplã ºi în cazul absolvenþilor Universitãþii Petroºani. “E un lucru pozitiv cã absolvenþii noºtri rãmân în þãrile unde îºi fac practica, pentru cã specialiºtii noºtri dovedesc cã fac faþã la cerinþele de acolo ºi noi am reuºit sã le oferim o
pregãtire în aºa fel încât sã se poatã adapta la condiþiile fiecãrei exploatãri miniere, pe de altã parte este o investiþie care nu se recupereazã în România”, a mai subliniat reprezentantul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr ing. Radu Sorin Mihai. Universitatea din Petroºani a pierdut de-a lungul anilor o bunã parte din contractele pe care le-a avut cu societãþile miniere din Valea Jiului. A câºtigat însã altele, cu societãþi din þarã, dar ºi din strãinãtate. “Pentru cã investiþiile sunt din ce în ce mai puþine în activitatea minierã nu prea mai avem contracte cu companiile de tradiþie, avem niºte contracte internaþionale la care o parte din experimentãri le facem la Complexul Energetic Oltenia, dar am început chiar în acest an, sã câºtigãm niºte contracte cu Regia Sãrii, pentru cã avem vreo 5 mine de sare care sunt în exploatare, acolo colegii noºtri îºi aduc contribuþia ºi mai avem solicitãri pentru experimentãri de laborator la o serie de cariere de roci ornamentale sau de roci pentru drumuri ºi autostrãzi, unde experimentãm calitatea rocilor, dacã sunt sau nu adecvate lucrãrilor pentru care sunt destinate”, a mai spus rectorul UPET. Universitatea din Petroºani are o lungã ºi frumoasã tradiþie, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani. Doar câteva universitãþi se pot mândri cu o asemenea descendenþã atestatã prin decretul domnitorului A.I. Cuza din 1864 de înfiinþare a „ªcoalei de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã”. Dupã anul 1990, prin diversificarea domeniilor ºi specializãrilor universitare, Institutul de Mine din Petroºani a devenit Universitatea Tehnicã (1991) ºi apoi Universitatea din Petroºani
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Actualitate 7 (1995). Având drept fundament aceastã puternicã tradiþie universitarã ºi prestigiul de care se bucurã în þarã ºi în strãinãtate, Universitatea noastrã asigurã astãzi condiþiile necesare pentru ca studenþii sãi sã dobândeascã o înaltã calificare în multe ºi variate domenii, pregãtirea desfãºurându-se la toate formele de învãþãmânt. Formarea profesionalã a specialiºtilor se realizeazã în cadrul a trei facultãþi: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe. Din anul 1948 ºi pânã astãzi, la Universitatea din Petroºani au absolvit mii de ingineri, subingineri, economiºti, sociologi, matematicieni, institutori etc. În Universitatea noastrã se pregãtesc peste 4500 de studenþi, masteranzi ºi doctoranzi, cu sprijinul unui colectiv de peste 200 cadre didactice. Pregãtirea prin doctorat este asiguratã de 19 conducãtori ºtiinþifici, personalitãþi recunoscute în þarã ºi pe plan mondial. Pregãtirea solidã dobânditã le-a oferit posibilitatea sã se adapteze ºi sã se integreze rapid la condiþiile ºi metodele de lucru din alte þãri (SUA, Canada, Germania, Franþa, Italia, Spania, Israel, þãri din America de Sud, Africa, Asia etc.). Pretutindeni, absolvenþii formaþi la Universitatea din Petroºani sunt cotaþi printre profesioniºtii buni ai ramurilor în care activeazã. Reorganizarea învãþãmântului superior, în conformitate cu procesul Bologna, deschide largi perspective absolvenþilor Universitãþii din Petroºani de a fi recunoscuþi ºi a se integra în piaþa ocupaþionalã din Europa. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Septembrie 2017
Henþ cu mâna
Intrã în scenã ºi balonul oval De mâine, un alt sport capteazã interesul iubitorilor de de sport din Valea Jiului: rugby-ul. Un sport care la anul împlineºte 70 de
ani de existenþã în „Dealul Institutului”, acolo unde echipa ªtiinþa Petroºani a avut decenii de succese, cu generaþii de sportivi
care au jucat panã la cel mai înalt nivel. Din pãcate, nici rugby-ul, la fel ca ºi alte sporturi din Valea Jiului, nu se mai aflã acolo unde era în anii de glorie, actuala Divizie Naþionala de Seniori fiind de fapt, un fel de liga a doua, de Divizia
„B”... Bine însã cã existã ºi la acest nivel,
cã sportul cu balonul oval supravieþuieºte ºi în acest mod. Rãmânem în acest an cu frumoasa întâlnire de la Memorialul „Aurel Suciu” de la începutul lunii septembrie ºi cu speranþa unui campionat 2017-2018 în care sã revedem o actuala ªtiinþa Petroºani þintind tot mai sus.
„VAFI UN AN CAMPIONAT EXTREM DE GREU” Cupa României - turul 4 DECLARÃ EMIL DRUMEA, ANTRENORUL ECHIPEI DE RUGBY ªTIINÞA PETROªANI Reporter: Aºadar, Emil Drumea, un nou start în D.N.S.. Cum aºteptaþi noul sezon? Emil Drumea: Va fi un campionat extrem de greu. Suntem noi, plus ºapte echipe foarte puternice. Iatã, de pildã, fostul Farul renaºte prin Tomitanii Constanþa, Gloria Buzãu are sponsorizare puternicã de la primãrie, Rugby Club
ªirineasa vs. Mioveni F
ederaþia Românã de Fotbal a stabilit meciurile turului 4 din Cupa României. Din aceastã rundã au intrat în competiþie cele 18 echipe calificate din faza a treia plus restul de 18 cluburi din Liga a 2-a.
Bârlad ºi C.S. Nãvodãri au sponsori puternici... Reporter: Despre lot, despre pregãtiri? Emil Drumea: Ne-am pregãtit la Petroºani, duminca trecutã am avut un amical la C.S.M. Bucureºti, atacãm campionatul cu 25 sportivi. Printre ei ºi „veteranul” Alexandru Lupu, mijlocaºul nostru la grãmadã, dar ºi tânãrul Bogdan Cãlinoiu, un mijlocaº foarte
talentat, care va împlini 18 ani chiar în ziua meciului din prima etapã cu R. C. Bârlad, pe 30 septembrie! Reporter: Ce vã propuneþi pentru noul sezon? Emil Drumea: Va fi un campionat lung, cu 14 etape. Noi vizãm intrarea în play-off, sã ocupãm unul din locurile 1-4. Cred cã avem valoare sã ne bucurãm de o astfel de clasare.
Echipele calificate din turul 3 sunt: Sãnãtatea Cluj, Industria Galda, Voinþa Biled, Agricola Borcea, Unirea Slobozia, Sporting Lieºti, CSM Focºani, AFC Hãrman, ªtiinþa Miroslava, Universitatea Cluj, Aerostar Bacãu, AFCM Alexandria, ACSO Filiaºi, ACS ªirineasa, CSM ªcolar Reºiþa, ªoimii Lipova, Performanþa Ighiu ºi Petrolul Ploieºti. Din turul 4 al acestei ediþii a Cupei României, FRF urmeazã sã premieze participantele. O victorie va aduce în cont 3.000 de euro, în timp ce pierzãtoarea va încasa doar 1.000 de euro. 4 OCTOMBRIE, ORA 14:30 Sporting Lieºti - Dacia Unirea Brãila Metaloglobus Bucureºti - Sportul Snagov CS Baloteºti - CS Afumaþi AFC Hãrman - Chindia Târgoviºte ACS ªirineasa - CS Mioveni Voinþa Biled - ASU Politehnica Timiºoara ªoimii Lipova/Naþional Sebiº* - UTA Arad Performanþa Ighiu - ASA Târgu Mureº Industria Galda - AFC Hermannstadt
RUGBY, D.N.S. (LIGA A DOUA) EDIÞIA 2017-2018 ETAPA 1, 30 SEPTEMBRIE 2017 Tomitanii Constanþa – Bucovina Suceava CS Nãvodari – CSUAV Arad ªtiinþa Petroºani – RC Bârlad Gloria Buzãu – RCM Galaþi
ETAPA 6, 4 NOIEMBRIE 2017 CSUAV Arad – Bucovina Suceava ªtiinþa Petroºani – Tomitanii Constanþa RC Bârlad – Gloria Buzãu RCM Galaþi – CS Nãvodari
ETAPA 10, 31 MARTIE 2018 Tomitanii Constanþa – CS Nãvodari Bucovina Suceava – Gloria Buzãu CSUAV Arad – ªtiinþa Petroºani RCM Galaþi – RC Bârlad
ETAPA 2, 7 OCTOMBRIE 2017 Tomitanii Constanþa – RC Bârlad RCM Galaþi – ªtiinþa Petroºani CSUAV Arad – Gloria Buzãu Bucovina Suceava – CS Nãvodari
ETAPA 7, 11 NOIEMBRIE 2017 Tomitanii Constanþa – CSUAV Arad Bucovina Suceava – RCM Galaþi Gloria Buzãu – ªtiinþa Petroºani CS Nãvodari – RC Bârlad
ETAPA 11, 14 APRILIE 2018 RC Bârlad – CSUAV Arad ªtiinþa Petroºani – Bucovina Suceava Gloria Buzãu – CS Nãvodari RCM Galaþi – Tomitanii Constanþa
ETAPA 3, 14 OCTOMBRIE 2017 CS Nãvodari – Tomitanii Constanþa Gloria Buzãu – Bucovina Suceava ªtiinþa Petroºani – CSUAV Arad RC Bârlad – RCM Galaþi
ETAPA 12, 21 APRILIE 2018 Tomitanii Constanþa – Gloria Buzãu CS Nãvodari – ªtiinþa Petroºani CSUAV Arad – RCM Galaþi Bucovina Suceava – RC Bârlad
ETAPA 4, 21 OCTOMBRIE 2017 CSUAV Arad – RC Bârlad Bucovina Suceava – ªtiinþa Petroºani CS Nãvodari – Gloria Buzãu Tomitanii Constanþa – RCM Galaþi
ETAPA 8, 17 MARTIE 2018 Bucovina Suceava – Tomitanii Constanþa CSUAV Arad – CS Nãvodari RC Bârlad – ªtiinþa Petroºani RCM Galaþi – Gloria Buzãu
ETAPA 13, 28 APRILIE 2018 Tomitanii Constanþa – ªtiinþa Petroºani Gloria Buzãu – RC Bârlad Bucovina Suceava – CSUAV Arad CS Nãvodari – RCM Galaþi
ETAPA 5, 28 OCTOMBRIE 2017 Gloria Buzãu – Tomitanii Constanþa ªtiinþa Petroºani – CS Nãvodari RCM Galaþi – CSUAV Arad RC Bârlad – Bucovina Suceava
ETAPA 9, 24 MARTIE 2018 RC Bârlad – Tomitanii Constanþa ªtiinþa Petroºani – RCM Galaþi Gloria Buzãu – CSUAV Arad CS Nãvodari – Bucovina Suceava
ETAPA 14, 5 MAI 2018 CSUAV Arad – Tomitanii Constanþa RCM Galaþi – Bucovina Suceava RC Bârlad – CS Nãvodari ªtiinþa Petroºani – Gloria Buzãu