Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1421
Cronica Vãii Jiului Marti, 19 Septembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Lucrãrile din Defileu, se terminã în intersecþia cu DN 66A
M
ai sunt câteva sãptãmâni bune de lucru în intersecþþia drumului ce duce din Defileul Jiului, spre Aninoasa, respectiv a DN 66 cu DN 66A. Lucrãrile se desfãºoarã în paralel cu cele din zona Defileului Jiului ºi drumarii spun cã acestea vor mai dura o vreme. Cert este cã traficul a fost mult îngreunat, însã, CNADR le mulþumeºte celor care reuºesc sã fluidizeze traficul. „Se lucreazã în intersecþia de la Aninoasa. E mai aglomerat ºi e nevoie de rãbdare din partea conducãtorilor auto. Noi le mulþumim pentru înþelegere, pentru sprijin Poliþiei Rutiere din Hunedoara ºi celor din
Valea Jiului, care au fost în permanenþã alãturi de noi ºi au reuºit sã fluidizeze circulaþia. Cu siguranþã, acolo vor mai dura lucrãrile puþin, dar vom avea un drum foarte bun”, a precizat Ion Tudor, ºef al CNADR Gorj. Contractul de reabilitare a DN 66 BumbeºtiJiu – Petroºani a fost semnat între CNADNR ºi asocierea de trei firme, una româneascã, una spaniolã ºi una italianã ºi valoarea lucrãrilor de modernizare este de 150 de milioane de lei. Bugetul total este de 185 de milioane de lei, iar pe viitor mai sunt de executat doar lucrãrile din zona Mãnãstirii Lainici, dar asta în 2018, cele din zona Vãii Jiului urmând sã fie gata în aceastã toamnã. Diana MITRACHE
SNIMVJ - bunã de platã pentru week-end-urile lucrate de mineri
C
onducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine este bunã de platã, dupã ce cel puþin 3 foºti angajaþi, acum la pensie, au obþinut în instanþã decizia de a li se plãti sâmbetele ºi duminicile lucrate cu sporul de 100%. Nu se ºtie exact câþi vor mai obþine un astfel de drept, însã, pentru cã instanþa le-a dat dreptate acestora, lucrurile sunt clare: Societatea care închide minele este bunã de platã. >>> PAGINA A 3-A
Probleme pe autostrada Lugoj-Deva
Ministrul Transporturilor: “Nu vreau sã risc sã punem în folosinþã un lot de autostradã” inistrul Transporturilor, M Rãzvan Cuc spune cã
pe o porþiune a ºoselei de mare vitezã existã problemele, ºi cã nu vrea sã îºi asume riscul de a da în folosinþã carosabilul, ca mai apoi sã se repete situaþia de pe
autostrada DevaSibiu.
„Pe unele ºantiere de autostrãzi, lucrurile merg foarte bine, însã avem probleme de calitate pe unul dintre loturi, mã refer la lotul 3 Lugoj-Deva, unde avem un constructor pe care îl monitorizez îndeaproape, este un
constructor despre care am mai spus cã lucreazã foarte dezordonat, are 29 de subcontractori. Am avut probleme la terasamentul autostrãzii ºi nu vreau sã risc sã punem în folosinþã un lot de autostradã ºi sã repetãm episodul de la Sibiu-Orãºtie, lotul 1, ºi sã avem probleme la
terasamente, adicã sã se surpe autostrada. În acest sens, am rugat atât constructorul, cât ºi consultantul sã monitorizeze foarte atenta calitatea lucrãrilor”, a spus ministrul Transporturilor, Rãzvan Cuc. Oficialul a precizat cã lucrãrile pe celelalte ºantiere de autostrãzi
sunt în grafic. Pe data de 10 august, Cuc a declarat cã a decis rezilierea parþialã a contractului pe lotul 2 al autostrãzii Lugoj — Deva, dar ºi penalizarea antreprenorilor care nu
au respectat termenele ºi calitatea lucrãrilor. „Din nou probleme la Autostrada Lugoj-Deva, pe Loturile 2 ºi 3. M-am sãturat de vorbe ºi de explicaþii puerile, aºa cã trec la fapte! Aplicãm rezilieri parþiale ºi penalitãþi pentru fiecare întârziere pentru a se înþelege clar cã în România trebuie respectate termenele ºi calitatea lucrãrilor!”, a scris ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook. Monika BACIU
2 Actualitate
Modificare. Consiliul Local Vulcan a modificat preþul gunoiului P
reþul de transport al gunoiului pe ruta Vulcan – Dâlja – Bârcea a fost modificat. Majorarea nu va fi resimþitã de populaþie, dat fiind faptul cã modificarea este valabilã pentru perioada ianuarie – 6 martie 2017. Consiliul Local al municipiului Vulcan s-a întrunit pentru a vota proiectul de “hotãrâre privind aprobarea tarifului pentru transportul ºi depozitarea deºeurilor menajare de pe raza UAT Vulcan la Bârcea”. “Aº vrea sã informez Consiliul Local cã în lunile ianuarie, februarie ºi martie s-a redus cantitatea de deºeuri de la Vâlcea. Nu mai puteam duce deºeurile acolo. Staþia de la Deva ºi groapa ecologicã nu era finalizatã. Efectiv, era o perioadã când nu aveam unde sã depozitãm deºeurile. Consiliul Judeþean a luat decizia de a face o groapã ecologicã temporarã, la Petroºani. Problema a fost cine gestioneazã aceastã groapã. Noi atunci am primit în Consiliu sã preluãm groapã ºi sã reuºim sã facem aceastã depozitare la Petroºani. Am rãmas doar noi cei care nu reuºisem sã transportãm toate deºeurile de la groapa de la Dâlja spre Bârcea. Doar o parte am reuºit
sã transportãm. În timp ce se depozitã la Dâlja a trebuit sã ducem ºi la Horezu din ele. Pentru transportul deºeurilor de la Dâlja pânã la Deva nu a fost stabilit niciun preþ. Noi, la Vulcan, când depozitam deºeurile nu am avut taxã pentru groapã pentru cã era groapa noastrã. Am solicitat Pregotermului sã facã o analizã a tuturor cheltuielilor pentru transportul deºeurilor de la Dâlja pânã la Petroºani, pânã la Bârcea, toate sã le punã pe hârtie. Transferul Vulcan – Dâlja lei/tonã: 6,07 lei, operator platformã de la Dâlja în maºinile pentru Bârcea: 28,15 lei, transportul de la Dâlja pânã la Bârcea: 50,7 lei, ºi depozitarea pentru cele trei luni de zile în care a fost valabilã acea lege de 85 lei/tonã. Noi am discutat toate aceste probleme, am solicitat costurile sã putem explica fiecare punct, fiecare
Bani pentru reabilitare termicã ºi dezvoltare localã
Lo
calitãþile din extremitãþile Vãii Jiului, respectiv Petrila ºi Uricani au beneficiat, în luna august, de fonduri de la Ministerul Dezvoltãrii. Conform raportãrii oficiale, la Petrila a ajuns suma de 35.006,98 cu titlul de “transfer OUG 18/2009 reabilitare termicã”. De precizat este faptul cã oraºul Petrila are cele mai multe
comercializeazã pentru dumneavoastrã
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani blocuri reabilitate termic. În decursul anilor, aici au fost anvelopate în jur de 30 de imobile, iar aceste lucrãri continuã ºi în viitor. În schimb, la Uricani, suma alocatã de Ministerul Dezvoltãrii este de 17.614,38 , cu titlul de “transferuri OUG 28/2013 Hunedoara”. Mai exact, ordonanþa de urgenþã în baza cãreia oraºul Uricani a primit bani este cea care priveºte programul naþional de dezvoltare localã. Monika BACIU
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
PETROªANI
CRISTAL DE BOEMIA
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
operaþie ca sã nu avem discuþii”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Consilierul local, Florin Govor a vrut sã afle dacã noile tarife vor fi resimþite de cetãþeni. “În ºedinþa extraordinarã din 7 martie am aprobat un tarif de tarnsport ºi depunere la Bârcea de 84,98 lei/tonã. Au spus la acel moment cã suma aceasta include încãrcarea ºi transportul pânã la Bârcea a deºeurilor care sunt acum la Dâlja, iar acum vãd cã apare un preþ separat pe transprot de 50,70 lei, iar depozitarea 85,98 lei. De unde este diferenþa aceasta ºi dacã majorarea aceasta va intra în preþul final al gunoiului?”, a întrebat Florin Govor, consilier independent. “Acel proiect se aplicã dupã data de 7 martie. Noi, în acest tarif face referire la data de
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Septembrie 2017 “Noi, pânã la apariþia acelei dinainte de 7 martie. Existã o diferenþã de preþ care rezultã hotãrâri de Consiliu aveam din diferenþa de preþ acceptatã preþurile din 2010. acum, treîn contractul de prestãri-servicii buie sã plãtim transportul din al operatorului CMID Bârcea Vulcan pânã la Petroºani ºi de care acum este 85,98 lei/tonã. la Petroºani pânã la Bârcea, ºi În aplicaþia de finanþare ºi în inclusiv operaþiile care s-au tot ceea ce am vorbit cu fãcut la Petroºani în acel Consiliului Judeþean despre deponeu provizoriu, cele douã preþul deºeurilor vorbim despre luni ºi 6 zile. Alea au rãmas o valoare maximã de 55,73 restante la noi ºi celelalte lei/tonã. Pânã la desemnarea localitãþi. Trebuie sã lichidãm operatorului final, care se va acel depozit de la Bârcea”, întâmpla prin licitaþie, preþul a subliniat Gheorghe Ile, acceptat de CJH este de primarul municipiului Vulcan. 85,98 lei. La solicitarea opera„Ianuarie, februarie, torului, preþul maximal va fi de 7 martie am depus în 55,73 lei. Actualmente, cu tomberonul de la Dâlja gunoiul, toate cã avem un preþ de l-am þinut acolo, acum a venit 85,98 lei acolo, iar aici preþul vremea sã îl transferãm cu aprobat este de 55,73 lei acest preþ, doar ce este acolo datoritã faptului cã reducem 1355,12 tone, conform cantitatea de deºeuri sã putem bonurilor de cântar”, a mai sã ne încadrãm în acel preþ de spus Marius Danci. 253 de lei, fãrã sã venim cu Monika BACIU majorare. Acest proiect NOU ÎN PETROªANI! este pentru cantitatea de deºeuri pe douã luni ºi 6 zile. Cantitatea VIDEO-ENDOSCOPIE depozitatã din NAS, GÂT, URECHI 1 ianuarie pânã în 6 martie este de z Consultaþii ORL z Audiometrie 1355,12 tone, contonalã & vocalã z Protezãri auditive form bonurilor de cân- Dr. PREDA MIHAI tar emise”, a explicat z Cabinet ORL: Petroºani, Marius Danci, directorul Str. Aviatorilor 19E Pregoterm Vulcan. Programãri consultaþii: Primarul municipiu0723-814806; 0254-540574 lui Vulcan, Gheorghe Ile a þinut sã lãmureascã problema, spunând cã perioada pentru care se aplicã noile tarife este cuprinsã între ianuarie – 6 martie 2017.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Septembrie 2017
SNIMVJ - bunã de platã pentru week-end-urile lucrate de mineri C
onducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine este bunã de platã, dupã ce cel puþin 3 foºti angajaþi, acum la pensie, au obþinut în instanþã decizia de a li se plãti sâmbetele ºi duminicile lucrate cu sporul de 100%.
Nu se ºtie exact câþi vor mai obþine un astfel de drept, însã, pentru cã instanþa le-a dat dreptate acestora, lucrurile sunt clare: Societatea care închide minele este bunã de platã. Cei din conducerea de acum spun cã vor plãti tot ce a decis instanþa, iar apoi se vor îndrepta împotriva celor care erau atunci la conducerea societãþii, dacã aceºtia le mai sunt angajaþi, pentru cã unii au ieºit ºi ei la pensie. „Am cunoºtinþã de iniþiativa câtorva angajaþi, care s-au adresat instanþei, pentru a dobândi niºte drepturi care li se cuveneau conform Codului Muncii. Pot spune cã o sentinþã judecãtoreascã
trebuie pusã în aplicare, iar noi ne vom conforma, urmând ca persoanele care se fac vinovate de neplata acelor drepturi salariale sã fie trase la rãspundere, dacã ºi ei, la rândul lor, mai îndeplinesc, sau nu, statutul de angajat al societãþãii”, a declarat Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. În fapt, unul dintre cei care s-a adresat instanþei, spune cã a lucrat la mina Uricani, în condiþii deosebit de grele, pentru cã uneori era foc în subteran ºi erau chemaþi toþi ºi în week-enduri. Unii au primit libere pentru asta, iar alþii doar salariul normal. Potrivit Tribunalului Hunedoara,
în cazul unuia dintre foºtii angajaþi, instanþa a decis cã „admite în parte acþiunea în conflict individual de muncã formulatã de reclamantul Ermoiu Mihai, împotriva pârâtei Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului – SA, ºi în consecinþã: Obligã pe pârâta sã plãteascã reclamantului drepturile salariale cuvenite pentru 35 de posturi suplimentare efectuate ºi neplãtite în perioada octombrie 2013 – iulie 2015”. Cei de la Societatea de Închideri de Mine nu ºtiu exact care este numãrul celor care au acest drept, însã, afirmã cã doar 3 au câºtigat asta în instanþã. Diana MITRACHE
Pensionarii au luat cu asalt Casa de Pensii Petroºani S -au dus la ministrul Lia Olguþa Vasilescu ºi au cerut ajutor, la parlamentarii locali ºi degeaba.
„Vãzând cã aceste angajamente sunt pur ºi simplu numai abureli, am cerut o întrevedere cu reprezentanþii politici ai noºtri, alte promisiuni, alte angajamente, nu s-a materializat nimic”, aºa am fost întâmpinaþi luni dimineaþã, la prima orã, la Casa localã de pensii din Petroºani. Este concluzia la care au ajuns pensionarii din Valea Jiului. Zeci de oameni care sunt acum la pensie au venit sã nu piardã portiþa prin care sã se trezeascã ulterior cu pensiile diminuate. Ei susþin cã asta îi aºteaptã
pe toþi cei care vor beneficia de recalcularea veniturilor lor ºi pentru cã nu au obþinut decât promisiuni ºi de la ministrul Olguþa Vasilescu ºi de la parlamentarii judeþului, au decis sã meargã pe calea mai scurtã, dar sigurã. Acum depun cereri, care le vor da posibilitatea mai apoi sã acþioneze în instanþã Ministerul Muncii, care, aºa cum spun ei, doar „i-a aburit”. „Am recurs la aceastã formã, pentru cã e singura prin care putem sã ajungem în instanþã. Dacã nu faci aceºti paºi, nu poþi. La toþi li se diminueazã pensia, e matematicã de ºcoalã generalã. Matematic, nimeni nu câºtigã”, a spus unul dintre cei care luni stãtea la coadã.
Pensionarii spun cã existã discriminãri între cei ce au ieºit la pensie înainte ºi dupã 2011, deºi toþi au lucrat la minã. Fracþia matematicã nu îi avantajeazã, iar oamenii dau vina acum pe actualul guvern. „O lege care a apãrut în Monitorul Oficial, cu tot cu statut, este acum deturnatã cã vine un Guvern ºi la 50 la sutã de la numãrãtor, ne mai dau ºi ei 50% la numitor, adicã de la stagiul complet de cotizare de 20 de ani, ni l-a fãcut 30. Astfel, conþinut legii s-a anulat, iar toþi pensionarii care au primit decizia pânã acum, toþi sunt pe minus cu pensia”, a explicat simplu, matematic, un alt fost miner. Ce fac foºtii mineri
acum? Depun cereri la Casa localã de Pensii din Petroºani. „Avem informaþii de la alte organizaþii de pensionari din þarã, care se miºcã mai repede decât noi din Valea Jiului. Pensionarii de aici au vãzut cã vin recalculãrile în minus ºi, stând de vorbã ºi consultând legea cu avocaþii, am constatat cã existã portiþa aceasta în lege sã cerem înainte o decizie de revizuire. ªi asta facem acum. Pensionarilor le asigurãm formularele ºi ei trebuie sã vinã cu decizia de pensie ºi cuponul ºi buletinul în copie ºi, deºi au fost la început câteva probleme cu personalul acestei case de pensii, cã nu a primit, noi avem acest drept sã facem aceastã solicitare cãtre ei”, a spus un alt pensionar. Pensionarii spun cã Legea 192 le-ar da dreptul sã le creascã pensiile cu 50%, pentru cei care au lucrat în grupele speciale ºi ei sperã sã nu ajungã în vigoare Legea pensiilor, care va fi viabilã de anul viitor din ianuarie. Foºtii mineri sunt purtaþi de la casa de pensii la ministrul muncii ºi apoi, parlamentarii le-au promis ºi ei sprijin, însã, timpul se scurge mereu în defavoarea lor. Diana MITRACHE
Încã o încercare!
Premierul Mihai Tudose, la Universitatea din Petroºani D
acã anul trecut, la Universitatea din Petroºani, fostul prim ministru Dacian Cioloº a dezbãtut cu autoritãþile locale ºi cu reprezentanþi ai instituþiilor din zonã menirea unei autoritãþi guvernamentale ºi n-a ieºit nimic, conducerea Universitãþii mai face o încercare. Poate iasã ceva! În urma unei discuþii cu actualul ºef al executivului, UP a lansat invitaþii premierului Mihai Tudose ºi ministrului Învãþãmântului, Liviu Pop, la deschiderea oficialã a începutului de an universitar.
La o întrevedere a rectorului Universitãþii Petroºani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, cu prim ministrul României, Mihai Tudose, s-a discutat despre participarea ºefului executivului la deschiderea anului universitar la Petroºani. Cum acordul premierului a fost dat, sub rezerva neprevãzutului, conducerea Universitãþii din Petroºani a lansat invitaþiile oficiale cãtre acesta ºi cãtre ministrul Învãþãmântului Liviu Pop. ”Noi am trimis invitaþiile, dar confirmarea va veni cu 2-3 zile înainte, mai precis în ultima sãptãmânã din lunã. Domnul Tudose a precizat cã nu poate fi prezent în ziua deschiderii anului universitar pentru cã va fi la o întâlnire oficialã la Sofia, Bulgaria, ºi cã va veni cel mai probabil pe data de 29 septembrie, însoþit de ministrul Învãþãmântului Liviu Pop” – a precizat rectorul Universitãþii Petroºani, Radu Sorin. ªi dacã intervine ceva mult mai important pe agenda premierului ºi acesta nu va fi ”ademenit” în Valea Jiului, la UP? – a fost întrebarea adresatã rectorului Radu Sorin. Acesta s-a arãtat destul de hotãrât: ”Dacã nu vom reuºi acum, cu siguranþã îl vom avea la Petroºani peste câteva luni, pentru cã anul 2018 va fi an aniversar pentru Universitatea din Petroºani – 70 de ani de la înfiinþare”. Universitatea din Petroºani are o lungã tradiþie, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti peste 80 de ani. Doar câteva universitãþi se pot mândri cu o asemenea descendenþã atestatã prin decretul domnitorului A.I. Cuza din 1864 de înfiinþare a „ªcolii de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã”. În 7 decembrie 1948, la Petroºani, ºi-a deschis porþile Institutul Cãrbunelui, cu 135 studenþi în anii I examen de admitere, II ºi III - transferaþi de la Facultãþile de Mine de pe lângã ªcolile Politehnice din Timiºoara ºi Bucureºti. În anul 1995, prin H.G. nr. 568/1995 Universitatea Tehnicã din Petroºani se denumeºte Universitatea din Petroºani, având în structura sa trei Facultãþi: Facultatea de Mine - 1948, Facultatea de Maºini ºi Instalaþii Electromecanice - 1957, Facultatea de ªtiinþe - 1993 ºi un Colegiu Universitar Tehnic ºi de Administraþie. De atunci, paleta studiilor universitare s-a diversificat. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
”Domnule primar vã informãm”!
Avram Iancu ne-a spus unde e Dunãrea mai frumoasã
Kinetoterapia de la Petroºani poate recupera oameni fãrã speranþã
vãzut tot parcursul A Dunãrii, a dormit în cort, sau în maºinã, a
F
oarte multe persoane, printre care destui copii, din Valea Jiului în general ºi din Petroºani în special, trãiesc fãrã speranþã cã îºi vor mai reveni în urma unor boli neurologice, afecþiuni locomotorii, în urma unor accidente de diverse tipuri, inclusiv cele vasculare. Kinetoterapia, cunoscutã ca terapia prin miºcare, s-a dovedit fiind extrem de utilã în asemenea cazuri ºi în multe altele. Crucea Roºie Petroºani, susþinutã de Primãria ºi Consiliul Local Petroºani, a trecut la etapa de funcþionare a Cabinetului Premedical prin primul serviciu – kinetoterapie profesionistã pentru salvarea oamenilor. ”Domnule primar, Crucea Roºie Subfiliala Petroºani vã informeazã cu privire la atingerea urmãtoarei etape a Proiectului de acþiuni comune ”Cabinet pentru acordare îngrijiri premedicale a persoanelor aflate în asistenþa Subfilialei de Cruce Roºie Petroºani”. În acest sens, s-a amenajat, dotat cabinetul premedical ºi s-au autorizat persoanele care vor activa ca specialiºti voluntari. În prezent stadiul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Septembrie 2017
proiectului este: Cabinetul este funcþional începând din data de 1 octombrie 2017; Cabinetul va fi deservit de un KINETOTERAPEUT licenþiat ºi un ASISTENT MEDICAL acreditat, în baza unui contract de voluntariat. Programul cabinetului va fi în fiecare vineri, între orele 14,00 – 16,00. Programul se poate modifica funcþie de cereri. Mulþumim ºi dorim în
continuare o colaborare deschisã, în folosul oamenilor!” – scrie directorul Filialei de Cruce Roºie, Felicia Vitan, în informarea adresatã primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, cel care a iniþiat un proiect hotãrâre în vederea deschiderii unui cabinet premedical, proiect care a fost votat în unanimitate de Consiliu Local. De precizat cã directorul Crucii Roºii Petroºani,
ªoferiþã prinsã Furtuna a rupt circulând cu 218 zeci de linii de kilometri pe orã tensiune
U
n nou record negativ a fost înregistrat pe autostrada A1 Deva-Nãdlac, unde o tânãrã a fost înregistratã de aparatul radar al poliþiºtilor circulând cu 218 km/h.
”Viteza maximã a fost înregistratã la data de 13 septembrie a.c., pe segmentul Deva — Nãdlac, când poliþiºtii au depistat o femeie, în vârstã de 21 de ani, din Gorj, care conducea cu viteza de 218 km/h. Aceasta a fost sancþionatã contravenþional cu amendã”, aratã poliþiºtii. ªoferiþa are de achitat o amendã contravenþionalã de peste 1300 de lei ºi nu mai are voie sã se urce la volan în urmãtoarele trei luni. În ultima sãptãmânã, 8 ºoferi care circulau cu vitezã excesivã pe autostrãzi au fost depistaþi de poliþiºtii Brigãzii Autostrãzi ºi Misiuni Speciale a Poliþiei Române. M. GÂNJU
uncþionarea reþelelor de distribuþie F de electricitate din zona de activitate a E-Distribuþie Banat a fost afectatã "ca
urmare a condiþiilor meteorologice extreme care s-au produs în zona de vest a României, a vântului foarte puternic (ce a depãºit viteza de 90 km/h) ºi a cãderilor de copaci", se aratã într-un comunicat al Enel România. În judeþul Hunedoara au fost afectate 25 de linii de medie tensiune, astfel cã alimentarea cu electricitate era afectatã total sau parþial în 15 localitãþi, La nivelul societãþii de electricitate a fost declaratã stare de urgenþã de nivelul doi, iar zeci de echipe de intervenþie au fost mobilizate pentru a repara stricãciunile provocate de furtunã. M. GÂNJU
Felicia Vitan, este ºi asistent medical, pe lângã alte 4-5 atestate legate de activitatea unui asemenea serviciu de utilitate publicã, asistenþã socialã, dar ºi de protecþia muncii ºi intervenþie în caz de dezastre. Ideea tratamentului prin kinetoterapie i-a venit când a constatat cã în secþiile de recuperare ale spitalelor existã mare aglomeraþie, iar tinerii ºi copii sunt în numãr îngrijorãtor de mare, pãrinþii
fiind nevoiþi sã facã drumuri regulate la Deva ºi în oraºe mari din þarã. Kinetoterapia, în mod uzual se traduce ca fiind terapia prin miºcare, dar de fapt aceastã terapie este utilã atât în recuperarea afecþiunilor locomotorii, cât ºi în tratarea unor afecþiuni ale organelor interne, boli cardiovasculare, respiratorii, metabolice ºi chiar digestive, diminuarea durerilor de spate, ale durerilor articulare, de cap ºi revenirea organismului dupã convalescenþã.
Se ºtie, de exemplu, cã efortul fizic controlat ºi masajele medicale pot reduce valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterialã sau pot reduce valorile diabetului zaharat, dar ºi întãrirea sistemului imunitar. Kinetoterapeutul care a acceptat fãrã condiþii, voluntar, sã presteze la Cabinetul premedical al Crucii Roºii este Radu Vãrãºeþ, un cadru medical care are deja experienþã ºi rezultate în domeniu. Ileana FIRÞULESCU
Sentinþã în dosarul concubinilor judecaþi pentru moartea fetiþei C ei doi tineri acuzaþi cã ºi-au ucis în bãtaie fiica de trei ani, pentru cã plângea de foame ºi frig, vor afla astãzi dacã înfundã puºcãria sau scapã de acuzaþii. Judecãtorii Tribunalului Hunedoara au amânat repetat pronunþarea în acest dosar dat fiind faptul
cã este unul complex ºi au avut nevoie de timp pentru a delibera. Potrivit preºedintelui Tribunalului Hunedoara, Mihaela Timiºan, soluþia ar urma sã fie pronunþatã în ºedinþa de astãzi, însã soluþia nu va fi una definitivã ºi poate fi atacatã atât de procurori cât ºi de învinuiþi. Lucia Halasz Eugenia ºi Vãduva Vijai Silvian au fost arestaþi
Plimbarea le-a fost întreruptã de poliþiºti oi tineri din municipiul Vulcan D sunt cercetaþi penal dupã ce au fost prinºi la volan, pe drumurile din localitate, fãrã a avea permis. Unul dintre ei era ºi bãut au stabilit anchetatorii.
”Poliþiºtii rutieri au depistat un tânãr de 29 de ani, din municipiul Vulcan, care conducea un autoturism pe strada Mihai Viteazu, din municipiul Vulcan, fãrã a poseda permis de conducere ºi
preventiv în primãvara acestui an, dupã ce fiica lor de trei ani a ajuns la Spitalul Municipal Lupeni cu rãni grave ºi a murit câteva ore mai târziu. În urma anchetei s-a stabilit cã fetiþa a murit din cauzã cã a fost bãtutã, iar motivul pentru care cei doi s-ar fi rãzbunat pe micuþã este de neimaginat. Copila plângea de foame ºi frig ºi acest lucru i-a iritat pe cei care ar fi trebuit sã aibã grijã de ea. În braþele medicilor au ajuns ºi frãþiorii micuþei, un bãieþel de un an ºi o altã fetiþã de doi ani. Pruncii erau într-o stare deplorabilã, plini de pãduchi, înfometaþi ºi aproape degeraþi. Maximilian GÂNJU
aflându-se sub influenþa bãuturilor alcoolice. În cazul tânãrului, aparatul etilotest a indicat un rezultat de 0,63 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, se aratã întrun comunicat al IPJ Hunedoara. Cel de-al doilea tânãr de 29 de ani, din Vulcan, a fost prins de poliþiºti conducând fãrã permis pe strada Traian. Amândoi s-au ales cu dosare penale ºi riscã închisoarea. M. GÂNJU
trãit suprareal, dar e singurul român ce ne-a putut spune unde este Dunãrea cea mai frumoasã. Avram Iancu a ajuns la Petroºani, fericit sã fie întâmpinat de localnicii care îl apreciazã ºi ne-a povestit nouã, primii, cât i-a fost de greu. ªi pentru cã efortul l-a slãbit enorm, soþia ºi fetiþele sale sunt primele care deja i-au pregãtit surprize plãcute. Soþia sa, însã, a trãit toate stãrile lui ºi recunoaºte resemnatã cã, de fiecare datã când îi vine lui câte o idee, ea nu poate decât sã îl susþinã, pentru cã un refuz nici nu ar conta, la cât este de ambiþios. „Fetele sunt atât de fericite ºi de încântate ºi i-au fãcut ºi o poezie. A slãbit foarte mult ºi eu acum mi-am propus sã îl îngraº. O sã intre într-o perioadã de recuperare ºi i-am spus,
chiar de la telefon, cã îl aºtept cu un ied ºi a spus cã nu nu! El vrea sã rãmânã aºa”, spune Anca, soþia lui Avram Iancu, cea care a trãit zi de zi fiecare clipã la intensitate maximã, 89 de zile de stres, dar ºi de bucurie. Avram Iancu a povestit despre trãirile sale, despre cât a fost de greu ºi cât de mult a contat sprijinul fiecãrui om, chiar dacã au dat doar un like paginii sale. Dar este ºi singurul care ne poate spune ce a fost cel mai frumos. „Cel mai greu a fost în Germania ºi Austria, în prima parte a traseului, deoarece temperatura apei era 17 maxim 18 C, iar în condiþiile în care am dorit sã fac toatã Dunãrea înot fãrã costum de neopren, de multe ori am intrat în hipotermie. Toatã Dunãrea este frumoasã. În prima parte nu prea am admirat-o cã era foarte frig, din Ungaria apa a început sã se încãlzeascã, dar sunt foarte multe locurile frumoase ale
Dunãrii. Ce pot sã vã spun sigur e cã partea româneascã este deosebit de frumoasã ºi ceilalþi nu au nimic, dar nimic mai presus decât avem noi”, a spus Avram Iancu, în ziua în care a ajuns la Petroºani. Primirea oficialã i-a fost fãcutã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care i-a mulþumit pentru faptul cã despre Petroºani s-a vorbit acum în toatã lumea. Asta ºi pentru cã Avram Iancu a recunoscut cã acum sunt 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeanã, iar Dunãrea, ca o coincidenþã, strãbate 10 þãri ºi 4 capitale. „Eu vreau sã îl felicit pe Avram Iancu pentru acest succes, dar ºi pe cei din echipa sa, care i-au fost alãturi, ca ºi pe familia sa care l-a susþinut foarte mult. A fost cursã ineditã, dar sã înoþi o asemenea distanþã ºi atâtea zile este supraomenesc. Nu se poate obþine o astfel de performanþã decât dacã, pe lângã o pregãtire fizicã ºi psihicã foarte bunã, nu te ajutã ºi Dumnezeu, pentru cã te poþi îmbolnãvi sau pot sã intervinã tot felul de lucruri. Avram Iancu a reuºit ºi a avut ºi norocul sã fie sãnãtos ºi a avut lângã el oameni profesioniºti care l-au ajutat”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Echipa sa a fost una compusã din voluntari, care,
fiecare în parte, ºi-a descoperit o nouã vocaþie. Doamna profesor Piscoi a fost cea care a crezut enorm în performanþa acestui om ºi s-a redescoperit cum nu credea cã poate fi. A fost pentru el un bun maseur, iar Tunde Vanea a fãcut ºi ea, la rândul ei, posibilã victoria finalã. „Vreau sã vã spun cã mi-am depãºit foarte multe limite ºi sã transmit, cu aceastã ocazie, un semnal de încurajare pentru toate persoanele care sunt la o anumitã vârstã, la care se gândesc cã nu mai sunt utile. Pot sã îºi gãseascã asemenea proiecte, asemenea persoane, lângã care sã scoatã din ele tot ce e mai bun. N-am dormit în cort niciodatã, nu mi-am cãrat atâta bagaj niciodatã, n-am fost voluntar niciodatã ºi uite cã am simþit nevoia sã ofer din ce am acumulat, iar fiind alãturi de Avram, am ieºit de douã ori pe caiac, am fãcut baie în Dunãre ºi mi-am învins toate fricile legate de apã ºi am fost alãturi de el pânã la capãt”, a afirmat, vizibil emoþionatã Iuliana Piscoi, voluntar în
Un nou apres-ski în Parâng S taþiunea montanã din Parâng ar putea avea douã apres-ski-uri. La Primãria municipiului Petroºani a fost depusã o cerere în acest sens, iar pe masa Consiliului Local s-a aflat proiectul de hotãrâre care viza “aprobarea trecerii imobilului teren în suprafaþã de 250 mp, notat în Cartea Funciarã 65044 Petroºani (…) din domeniul public al municipiului Petroºani, în domeniul privat al acestuia”.
“Conform Planului Urbanistic General al municipiului Petroºani, destinaþia zonei este: zonã de agreement ºi turism, iar conform Planului Urbanistic Zonal este zonã de unitãþi turistice, subzona pensiuni turistice ºi servicii publice, utilizãri premise sunt dotãrile specifice agrementului turistic. Terenul în suprafaþã de 250 mp ce face obiectul acestui proiect de hotãrâre aparþine
domeniului public al municipiului Petroºani, fiind notat în CF 65044 Petroºani, nr. Cadastral 65044 ºi este situate în masivul Parâng, str. Alpina, vis-a-vis de ANFS Bucureºti, f. nr.”, aratã documentele de ºedinþã. Urmeazã, ca prin licitaþie, sã se stabileascã ºi preþul redevenþei. “Cuantumul redevenþei de la care va porni licitaþia se va stabili în conformitate cu prevederile HCL nr. 260/2013. Durata concesionãrii va fi de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii prin acordul pãrþilor”, mai aratã documentele. Apres-ski-ul ar urma sã fie realizat în masivul Parâng vizavi de ANFS Bucureºti.
Centru de închiriere
Totodatã, în Parâng ar putea fi înfiinþat ºi un nou centru de închiriere echipamente sportive. De aceastã datã, un cetãþean din judeþul Cluj a venit cu
solicitarea. “Prin cererea adresatã Primãriei municipiului Petroºani, înregistratã cu nr. 10709/20.07.2017, dl. Contraº Ionicã, reprezentant al SC Ionicã Import Export SRL, cu domiciliul în Cluj-Napoca (...) a solicitat concesionarea unei parcele de teren în suprafaþã de 40 mp, în masivul Parâng, strada Alpina – vis-a-vis de ªcoala Sportivã, f.nr., în vederea amplasãrii unui centru de închiriere echipament sportiv”, aratã documentele La fel ca în cazul apres-ski-ului, cuantumul revedenþei ar urma sã fie stabilit prin licitaþie. Monika BACIU
echipa lui Avram Iancu. „Îi sunt recunoscãtoare, deºi în dicþionar nu sunt cuvinte care sã descrie ce s-a întâmplat în aceste 89 de zile, sentimente, trãiri.
Nu sunt cuvinte nici sã îi mulþumesc ºi a fost experienþa vieþii mele”, a mãrturisit ºi Tunde Vanea, un alt voluntar care a trãit în tot acest timp alãturi de bibliotecarul din Petroºani, pe Dunãre, fie cã a fost soare, furtunã, ori cã a pregãtit masa pentru întreaga echipã. Avram Iancu va primi din partea Consiliului Local un premiu de 10.000 de lei, iar ca propunere, Tiberiu Iacob Ridzi le-a spus celor din forul local sã dea numele bazinului didactic de la Petroºani Avram Iancu Marius. Diana MITRACHE
4 Actualitate
”Domnule primar vã informãm”!
Avram Iancu ne-a spus unde e Dunãrea mai frumoasã
Kinetoterapia de la Petroºani poate recupera oameni fãrã speranþã
vãzut tot parcursul Dunãrii, a dormit în A cort, sau în maºinã, a
F
oarte multe persoane, printre care destui copii, din Valea Jiului în general ºi din Petroºani în special, trãiesc fãrã speranþã cã îºi vor mai reveni în urma unor boli neurologice, afecþiuni locomotorii, în urma unor accidente de diverse tipuri, inclusiv cele vasculare. Kinetoterapia, cunoscutã ca terapia prin miºcare, s-a dovedit fiind extrem de utilã în asemenea cazuri ºi în multe altele. Crucea Roºie Petroºani, susþinutã de Primãria ºi Consiliul Local Petroºani, a trecut la etapa de funcþionare a Cabinetului Premedical prin primul serviciu – kinetoterapie profesionistã pentru salvarea oamenilor. ”Domnule primar, Crucea Roºie Subfiliala Petroºani vã informeazã cu privire la atingerea urmãtoarei etape a Proiectului de acþiuni comune ”Cabinet pentru acordare îngrijiri premedicale a persoanelor aflate în asistenþa Subfilialei de Cruce Roºie Petroºani”. În acest sens, s-a amenajat, dotat cabinetul premedical ºi s-au autorizat persoanele care vor activa ca specialiºti voluntari. În prezent stadiul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Septembrie 2017
proiectului este: Cabinetul este funcþional începând din data de 1 octombrie 2017; Cabinetul va fi deservit de un KINETOTERAPEUT licenþiat ºi un ASISTENT MEDICAL acreditat, în baza unui contract de voluntariat. Programul cabinetului va fi în fiecare vineri, între orele 14,00 – 16,00. Programul se poate modifica funcþie de cereri. Mulþumim ºi dorim în
continuare o colaborare deschisã, în folosul oamenilor!” – scrie directorul Filialei de Cruce Roºie, Felicia Vitan, în informarea adresatã primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, cel care a iniþiat un proiect hotãrâre în vederea deschiderii unui cabinet premedical, proiect care a fost votat în unanimitate de Consiliu Local. De precizat cã directorul Crucii Roºii Petroºani,
ªoferiþã prinsã Furtuna a rupt circulând cu 218 zeci de linii de kilometri pe orã tensiune
U
n nou record negativ a fost înregistrat pe autostrada A1 Deva-Nãdlac, unde o tânãrã a fost înregistratã de aparatul radar al poliþiºtilor circulând cu 218 km/h.
”Viteza maximã a fost înregistratã la data de 13 septembrie a.c., pe segmentul Deva — Nãdlac, când poliþiºtii au depistat o femeie, în vârstã de 21 de ani, din Gorj, care conducea cu viteza de 218 km/h. Aceasta a fost sancþionatã contravenþional cu amendã”, aratã poliþiºtii. ªoferiþa are de achitat o amendã contravenþionalã de peste 1300 de lei ºi nu mai are voie sã se urce la volan în urmãtoarele trei luni. În ultima sãptãmânã, 8 ºoferi care circulau cu vitezã excesivã pe autostrãzi au fost depistaþi de poliþiºtii Brigãzii Autostrãzi ºi Misiuni Speciale a Poliþiei Române. M. GÂNJU
uncþionarea reþelelor de distribuþie de electricitate din zona de activitate F a E-Distribuþie Banat a fost afectatã "ca
urmare a condiþiilor meteorologice extreme care s-au produs în zona de vest a României, a vântului foarte puternic (ce a depãºit viteza de 90 km/h) ºi a cãderilor de copaci", se aratã într-un comunicat al Enel România. În judeþul Hunedoara au fost afectate 25 de linii de medie tensiune, astfel cã alimentarea cu electricitate era afectatã total sau parþial în 15 localitãþi, La nivelul societãþii de electricitate a fost declaratã stare de urgenþã de nivelul doi, iar zeci de echipe de intervenþie au fost mobilizate pentru a repara stricãciunile provocate de furtunã. M. GÂNJU
Felicia Vitan, este ºi asistent medical, pe lângã alte 4-5 atestate legate de activitatea unui asemenea serviciu de utilitate publicã, asistenþã socialã, dar ºi de protecþia muncii ºi intervenþie în caz de dezastre. Ideea tratamentului prin kinetoterapie i-a venit când a constatat cã în secþiile de recuperare ale spitalelor existã mare aglomeraþie, iar tinerii ºi copii sunt în numãr îngrijorãtor de mare, pãrinþii
fiind nevoiþi sã facã drumuri regulate la Deva ºi în oraºe mari din þarã. Kinetoterapia, în mod uzual se traduce ca fiind terapia prin miºcare, dar de fapt aceastã terapie este utilã atât în recuperarea afecþiunilor locomotorii, cât ºi în tratarea unor afecþiuni ale organelor interne, boli cardiovasculare, respiratorii, metabolice ºi chiar digestive, diminuarea durerilor de spate, ale durerilor articulare, de cap ºi revenirea organismului dupã convalescenþã.
Se ºtie, de exemplu, cã efortul fizic controlat ºi masajele medicale pot reduce valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterialã sau pot reduce valorile diabetului zaharat, dar ºi întãrirea sistemului imunitar. Kinetoterapeutul care a acceptat fãrã condiþii, voluntar, sã presteze la Cabinetul premedical al Crucii Roºii este Radu Vãrãºeþ, un cadru medical care are deja experienþã ºi rezultate în domeniu. Ileana FIRÞULESCU
Sentinþã în dosarul concubinilor judecaþi pentru moartea fetiþei C ei doi tineri acuzaþi cã ºi-au ucis în bãtaie fiica de trei ani, pentru cã plângea de foame ºi frig, vor afla astãzi dacã înfundã puºcãria sau scapã de acuzaþii. Judecãtorii Tribunalului Hunedoara au amânat repetat pronunþarea în acest dosar dat fiind faptul
cã este unul complex ºi au avut nevoie de timp pentru a delibera. Potrivit preºedintelui Tribunalului Hunedoara, Mihaela Timiºan, soluþia ar urma sã fie pronunþatã în ºedinþa de astãzi, însã soluþia nu va fi una definitivã ºi poate fi atacatã atât de procurori cât ºi de învinuiþi. Lucia Halasz Eugenia ºi Vãduva Vijai Silvian au fost arestaþi
Plimbarea le-a fost întreruptã de poliþiºti oi tineri din municipiul Vulcan sunt cercetaþi penal dupã ce au D fost prinºi la volan, pe drumurile din localitate, fãrã a avea permis. Unul dintre ei era ºi bãut au stabilit anchetatorii.
”Poliþiºtii rutieri au depistat un tânãr de 29 de ani, din municipiul Vulcan, care conducea un autoturism pe strada Mihai Viteazu, din municipiul Vulcan, fãrã a poseda permis de conducere ºi
preventiv în primãvara acestui an, dupã ce fiica lor de trei ani a ajuns la Spitalul Municipal Lupeni cu rãni grave ºi a murit câteva ore mai târziu. În urma anchetei s-a stabilit cã fetiþa a murit din cauzã cã a fost bãtutã, iar motivul pentru care cei doi s-ar fi rãzbunat pe micuþã este de neimaginat. Copila plângea de foame ºi frig ºi acest lucru i-a iritat pe cei care ar fi trebuit sã aibã grijã de ea. În braþele medicilor au ajuns ºi frãþiorii micuþei, un bãieþel de un an ºi o altã fetiþã de doi ani. Pruncii erau într-o stare deplorabilã, plini de pãduchi, înfometaþi ºi aproape degeraþi. Maximilian GÂNJU
aflându-se sub influenþa bãuturilor alcoolice. În cazul tânãrului, aparatul etilotest a indicat un rezultat de 0,63 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, se aratã întrun comunicat al IPJ Hunedoara. Cel de-al doilea tânãr de 29 de ani, din Vulcan, a fost prins de poliþiºti conducând fãrã permis pe strada Traian. Amândoi s-au ales cu dosare penale ºi riscã închisoarea. M. GÂNJU
trãit suprareal, dar e singurul român ce ne-a putut spune unde este Dunãrea cea mai frumoasã. Avram Iancu a ajuns la Petroºani, fericit sã fie întâmpinat de localnicii care îl apreciazã ºi ne-a povestit nouã, primii, cât i-a fost de greu. ªi pentru cã efortul l-a slãbit enorm, soþia ºi fetiþele sale sunt primele care deja i-au pregãtit surprize plãcute. Soþia sa, însã, a trãit toate stãrile lui ºi recunoaºte resemnatã cã, de fiecare datã când îi vine lui câte o idee, ea nu poate decât sã îl susþinã, pentru cã un refuz nici nu ar conta, la cât este de ambiþios. „Fetele sunt atât de fericite ºi de încântate ºi i-au fãcut ºi o poezie. A slãbit foarte mult ºi eu acum mi-am propus sã îl îngraº. O sã intre într-o perioadã de recuperare ºi i-am spus,
chiar de la telefon, cã îl aºtept cu un ied ºi a spus cã nu nu! El vrea sã rãmânã aºa”, spune Anca, soþia lui Avram Iancu, cea care a trãit zi de zi fiecare clipã la intensitate maximã, 89 de zile de stres, dar ºi de bucurie. Avram Iancu a povestit despre trãirile sale, despre cât a fost de greu ºi cât de mult a contat sprijinul fiecãrui om, chiar dacã au dat doar un like paginii sale. Dar este ºi singurul care ne poate spune ce a fost cel mai frumos. „Cel mai greu a fost în Germania ºi Austria, în prima parte a traseului, deoarece temperatura apei era 17 maxim 18 C, iar în condiþiile în care am dorit sã fac toatã Dunãrea înot fãrã costum de neopren, de multe ori am intrat în hipotermie. Toatã Dunãrea este frumoasã. În prima parte nu prea am admirat-o cã era foarte frig, din Ungaria apa a început sã se încãlzeascã, dar sunt foarte multe locurile frumoase ale
Dunãrii. Ce pot sã vã spun sigur e cã partea româneascã este deosebit de frumoasã ºi ceilalþi nu au nimic, dar nimic mai presus decât avem noi”, a spus Avram Iancu, în ziua în care a ajuns la Petroºani. Primirea oficialã i-a fost fãcutã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care i-a mulþumit pentru faptul cã despre Petroºani s-a vorbit acum în toatã lumea. Asta ºi pentru cã Avram Iancu a recunoscut cã acum sunt 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeanã, iar Dunãrea, ca o coincidenþã, strãbate 10 þãri ºi 4 capitale. „Eu vreau sã îl felicit pe Avram Iancu pentru acest succes, dar ºi pe cei din echipa sa, care i-au fost alãturi, ca ºi pe familia sa care l-a susþinut foarte mult. A fost cursã ineditã, dar sã înoþi o asemenea distanþã ºi atâtea zile este supraomenesc. Nu se poate obþine o astfel de performanþã decât dacã, pe lângã o pregãtire fizicã ºi psihicã foarte bunã, nu te ajutã ºi Dumnezeu, pentru cã te poþi îmbolnãvi sau pot sã intervinã tot felul de lucruri. Avram Iancu a reuºit ºi a avut ºi norocul sã fie sãnãtos ºi a avut lângã el oameni profesioniºti care l-au ajutat”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Echipa sa a fost una compusã din voluntari, care,
fiecare în parte, ºi-a descoperit o nouã vocaþie. Doamna profesor Piscoi a fost cea care a crezut enorm în performanþa acestui om ºi s-a redescoperit cum nu credea cã poate fi. A fost pentru el un bun maseur, iar Tunde Vanea a fãcut ºi ea, la rândul ei, posibilã victoria finalã. „Vreau sã vã spun cã mi-am depãºit foarte multe limite ºi sã transmit, cu aceastã ocazie, un semnal de încurajare pentru toate persoanele care sunt la o anumitã vârstã, la care se gândesc cã nu mai sunt utile. Pot sã îºi gãseascã asemenea proiecte, asemenea persoane, lângã care sã scoatã din ele tot ce e mai bun. N-am dormit în cort niciodatã, nu mi-am cãrat atâta bagaj niciodatã, n-am fost voluntar niciodatã ºi uite cã am simþit nevoia sã ofer din ce am acumulat, iar fiind alãturi de Avram, am ieºit de douã ori pe caiac, am fãcut baie în Dunãre ºi mi-am învins toate fricile legate de apã ºi am fost alãturi de el pânã la capãt”, a afirmat, vizibil emoþionatã Iuliana Piscoi, voluntar în
Un nou apres-ski în Parâng S
taþiunea montanã din Parâng ar putea avea douã apres-ski-uri. La Primãria municipiului Petroºani a fost depusã o cerere în acest sens, iar pe masa Consiliului Local s-a aflat proiectul de hotãrâre care viza “aprobarea trecerii imobilului teren în suprafaþã de 250 mp, notat în Cartea Funciarã 65044 Petroºani (…) din domeniul public al municipiului Petroºani, în domeniul privat al acestuia”.
“Conform Planului Urbanistic General al municipiului Petroºani, destinaþia zonei este: zonã de agreement ºi turism, iar conform Planului Urbanistic Zonal este zonã de unitãþi turistice, subzona pensiuni turistice ºi servicii publice, utilizãri premise sunt dotãrile specifice agrementului turistic. Terenul în suprafaþã de 250 mp ce face obiectul acestui proiect de hotãrâre aparþine
domeniului public al municipiului Petroºani, fiind notat în CF 65044 Petroºani, nr. Cadastral 65044 ºi este situate în masivul Parâng, str. Alpina, vis-a-vis de ANFS Bucureºti, f. nr.”, aratã documentele de ºedinþã. Urmeazã, ca prin licitaþie, sã se stabileascã ºi preþul redevenþei. “Cuantumul redevenþei de la care va porni licitaþia se va stabili în conformitate cu prevederile HCL nr. 260/2013. Durata concesionãrii va fi de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii prin acordul pãrþilor”, mai aratã documentele. Apres-ski-ul ar urma sã fie realizat în masivul Parâng vizavi de ANFS Bucureºti.
Centru de închiriere
Totodatã, în Parâng ar putea fi înfiinþat ºi un nou centru de închiriere echipamente sportive. De aceastã datã, un cetãþean din judeþul Cluj a venit cu
solicitarea. “Prin cererea adresatã Primãriei municipiului Petroºani, înregistratã cu nr. 10709/20.07.2017, dl. Contraº Ionicã, reprezentant al SC Ionicã Import Export SRL, cu domiciliul în Cluj-Napoca (...) a solicitat concesionarea unei parcele de teren în suprafaþã de 40 mp, în masivul Parâng, strada Alpina – vis-a-vis de ªcoala Sportivã, f.nr., în vederea amplasãrii unui centru de închiriere echipament sportiv”, aratã documentele La fel ca în cazul apres-ski-ului, cuantumul revedenþei ar urma sã fie stabilit prin licitaþie. Proiectele care vizau concesionarea terenurilor au fost amânate pentru o alta ºedinþã. Monika BACIU
echipa lui Avram Iancu. „Îi sunt recunoscãtoare, deºi în dicþionar nu sunt cuvinte care sã descrie ce s-a întâmplat în aceste 89 de zile, sentimente, trãiri.
Nu sunt cuvinte nici sã îi mulþumesc ºi a fost experienþa vieþii mele”, a mãrturisit ºi Tunde Vanea, un alt voluntar care a trãit în tot acest timp alãturi de bibliotecarul din Petroºani, pe Dunãre, fie cã a fost soare, furtunã, ori cã a pregãtit masa pentru întreaga echipã. Avram Iancu va primi din partea Consiliului Local un premiu de 10.000 de lei, iar ca propunere, Tiberiu Iacob Ridzi le-a spus celor din forul local sã dea numele bazinului didactic de la Petroºani Avram Iancu Marius. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica VĂŁii Jiului | Marti, 19 Septembrie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Septembrie 2017
845 de mii lei din 20 de milioane de euro... alea Jiului ar putea V beneficia de o investiþie de circa 20 de
milioane de euro. Este vorba de transportul ecologic care ar urma sã lege toate localitãþile Vãii Jiului. Investiþia este estimatã la 20 de milioane de euro, iar Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat municipalitãþii de la Vulcan, pentru cã aici va fi comandamentul de control, suma de 845 de mii de lei. “Sãptãmâna trecutã a avut loc ºedinþa Consiliului Judeþean în care noi, Primãria ºi Consiliul Local facem un proiect pentru înfiinþarea în Valea Jiului a unei linii de maºini electrice, transportul în comun de la Uricani ºi pânã la Lonea. El se numeºte green-line, la care am solicitat cã partner Consiliul Judeþean, care vine ºi sprijinã financiar tot ceea ce trebuie sã facem noi pentru a demara acest proiect.
Este prima tranºã de bani care o alocã CJH operaþiilor ce trebuie sã le facem pentru a demara acest proiect. Suntem în faza în care am tatonat terenul, ce ar trebui sã facem sã obþinem finanþarea, ce operaþii trebuie sã facem pânã la scoaterea la licitaþie a proiectului? Din acest proiect fac parte toate localitãþile din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean, ca partener în acest proiect”, a spus Gheorghe Ile, primarul
municipiului Vulcan. Mai mult decât atât, dacã proiectul se va realiza, la Vulcan va fi staþia. Programul Operaþional Regional (POR) 2014 – 2020 este unul din programele aferente Acordului de Parteneriat 2014 – 2020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale ºi de investiþii, în concret, cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR).
Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4272/23.06.2015. “Depoul de maºini va fi stabilit la Vulcan, în vechea halã de la IPSUREEM care am cumpãrat-o noi, în acea halã sã putem face acea remizã de maºini pentru maºinile care vor deservi Valea Jiului. Noi, Vulcanul suntem promotorii acestui proiect”, a mai spus sursa citatã. Suma aferentã acestui proiect, ambiþios, este de circa 20 de milioane de euro. “Sumele pentru acest proiect sunt foarte frumoase: pentru infrastructurã 10 milioane de euro ºi pentru dotãri încã 10 milioane de euro. În total ar fi 20 de milioane de euro. Infrastructura înseamnã drumul pânã în zona unde va fi depoul, drumul pe care vor circula aceste maºini, staþiile de oprire pentru cãlãtori, iluminatul în zonele respective, crearea a douã staþii de încãr-
care la Uricani ºi Lonea, aparatele ce se pun în staþiile de oprire care vor prezenta momentul în care apare autobuzului, iar la dotare e vorba efectiv de maºini, care dupã studii ar însemna cam 15-20 de autobuze, care vor circula din 20 în 20 de minute de la Uricani la Lonea”, a mai spus primarul din Vulcan. Autoritãþile locale din Valea Jiului s-au asociat cu CJH pentru realizarea proiectului. Obiectul Acordului de asociere este asocierea mai multor unitãþi administrativ teritoriale în vederea dezvoltãrii în comun a unui sistem de transport public de cãlãtori, curat ºi eficient din punct de vedere energetic, prin promovarea Proiectului de dezvoltare zonalã: ”Linie verde de autobuze electrice între Petrila-PetrosaniAninoasa-Vulcan-LupeniUricani Green Line Valea Jiului”, mai aratã proiectul de hotãrâre aprobat în CL Vulcan. Monika BACIU
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI
HOTÃRÂREA NR.132/2017
privind aprobarea Studiului de Fezabilitate ºi a Indicatorilor Tehnico Economici pentru obiectivul de investiþii ”Refacere strãzi L=11,23 km rupt corp drum în Municipiul Lupeni – executare rigole pentru scurgerea apelor pe o lungime de 11,23 km drum ” hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni; Analizând Proiectul de hotãrâre nr. 141/ 07 septembrie 2017 ºi Expunerea de motive nr. 11303/ 07 septembrie 2017 iniþiate de domnul Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni prin care supune atenþiei Consiliului local al Municipiului Lupeni necesitatea
aprobãrii Studiului de Fezabilitate ºi a Indicatorilor Tehnico Economici pentru obiectivul de investiþii ”Refacere strãzi L=11,23 km rupt corp drum în Municipiul Lupeni – executare rigole pentru scurgerea apelor pe o lungime de 11,23 km drum ”; Vãzând Raportul nr. 11306/ 07 septembrie 2017 al Direcþiei Tehnice; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile art. 44, alin.(1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederile precum ºi ale art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „b”, alin. (4) lit. “d”, alin. (6) lit. „a” pct. 14 precum ºi art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
HOTÃRêTE: Art. 1 – Se aprobã Studiul de Fezabilitate ºi Indicatorii Tehnico Economici pentru obiectivul de investiþii ”Refacere strãzi L=11,23 km rupt corp drum în Municipiul Lupeni – executare rigole pentru scurgerea apelor pe o lungime de 11,23 km drum ” prezentate în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 2 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara, Primarului Municipiului Lupeni, fiind adusã la cunoºtinþa publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 7 septembrie 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞà Prof. ANIÞA BURLACU CONTRASEMNEAZà - SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Septembrie 2017
Henþ cu mâna
S-A DUS ªI NEA MIHAI... Eram chiar la Lupeni în dimineaþa meciului Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg când am auzit vestea. S-a mai dus din viaþa asta un
OM. Un adevãrat DOMN, pe numele sãu MIHAI BASARAB. Un om care s-a confundat cu fotbalul lupenean decenii de-a rândul.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
PETRILA NU IARTÃ NIMIC!
Omul care în calitate de antrenor la Minerul Lupeni a promovat în douã rânduri în Divizia „B”, în 1980 ºi 1986, apoi a ocupat diferite
funcþii de conducere în cadrul clubului. A fost întruchiparea politeþii, un om care nu ar fi supãrat pe nimeni, niciodatã. Mihai Basarab avea întotdeauna vorbele la el, fiind omul de fotbal ºcolit parcã pe alte coordonate.
A murit la 72 de ani, dupã o lungã suferinþã. Mai venea pe la fotbal, e drept, ultima datã l-am vãzut la „barajul” Lupeniului cu Ripensia Timiºoara anul trecut. Fotbalul din Valea Jiului ºi-a pus din nou haine de doliu. Fie-i þãrâna uºoarã!
Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg 2-2 (1-1)
MAI GREU CU...GREII! ÎN AªTEPTAREA
LUCEAFÃRULUI...
Campioana en titre a Ligii a IV-a Hunedoara, Inter Petrila, a învins fãrã drept de apel o fostã campioanã, Univ. Petroºani, cu 4-1. A fost confruntarea celor doi antrenori la cele douã echipe, Adi Câmpean respectiv Dan Voina, câºtig de cauzã având cel petrilean. C.S.M. Vulcan a prins o zi bunã, spulberând cu 3-0 Cetate II Deva.
* * *
C.S.M. Vulcan – Cetate II Deva 3-0 (2-0) C.S.M. Vulcan (antr. Dorel Mârºava): ªuteu – Viºa, Bulimej, Buduroi, Bãdãrãu – ªilip, I. Bob (min. 83 Vas), Fl. Rus (min. 69 L. Moldovan), Mândreci (min. 83 Vajda) – Talpã, Bãrcãceanu. Cetate II Deva (antr. Daniel Haidiner): Stãnici, Hîrciog, Sicoe, Pieptea, Stãnescu – Lupu, Ternã, Bg. Valentin (min. 56 D. Avram), Poenar – Pap, Costea. Arbitru : Leopold Herzog – Bãcia Autori: Bulimej (min. 19), Sicoe autogol (min. 24), Mândreci (min.59)
* * *
Victoria Cãlan ºi-a asigurat victoria cu Gloria Geoagiu, 2-1 încã din prima reprizã când a condus cu 2-0 (goluri Stãnculea ºi Muntean). Tânãra echipã a Jiului nu a rezistat în faþa lui C.S. Hunedoara, 0-5 pe teren propriu. Puncte preþioase au pierdut ambele echipe în rezultatul de egalitate Dacia Orãºtie – ªoimul Bãiþa 2-2.
Rere Moldovan a adus golul pentru Hercules Lupeni
Vasile Parvu (în alb roºu) autorul primului gol al haþeganilor la Lupeni
Întâlnind un adversar mai dificil (dupã 10-1 cu Aurul Certej ºi 7-0 cu Minerul Uricani), Hercules Lupeni a avut probleme serioase, chiar în a obþine un punct! Cârdei (min. 18) a avut o imensã ocazie, apoi tot oaspeþii deschid scorul, Ov. Popesc (min. 22 ºi 31) putând majora scorul. Abia în minutul 32 gazdele au o ocazie, dar I.Roºian rateazã de la 12 m. La reluare, gazdele vor lua conducerea, dar ºutul lui R. Drãgoescu va anula posibila victorie lupeneanã, un 2-2 fiind perfect echitabil în contextul acestui joc.
Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg 2-2 (1-1) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Niþu (min. 81 Dãneasã), Ciorâia, Ad. Roºian, Ionaºcu, Pop (min. 32 Buþurcã), Cismaºiu, R. Moldovan (min. 70 Pârvulescu), Ciocârlan, Bãcãran, A. Harangozo, I. Roºian. Retezatul Haþeg (antr. Flavius Itul): A. Farcaº, Ardelean, Arcuºi, Laslãu, Tãmãºiloni (min. 44 D. Belei), Simoneac, Pârvu, I. Gavriluþi (min. 85 Dãncesc), Cârdei, R. Drãgoescu, Ov. Popesc (min. 60 Sg. Maier) Arbitru. Daniel Roman (Deva); Obs. AJF: Adrian Radu (Deva) Spectatori: 300 GOLURILE: 0-1 Pârvu de la 20m în vinclu, 1-1 R. Moldovan din acþiune; 2-1 Cismaºiu în vinclu de la 32 m.; 2-2 R. Drãgoescu de la 35 m. cu boltã la vinclu
..::: OMUL CU VUVUZEAUA ..:::
Deºi au trecut destui ani de la C.M. din Africa de Sud, mode vuvuzelelor mai dãinuie Fotografie prin Europa...mai exact, pe stadionul la minut „Minerul” din Lupeni unde un spectator nostalgic foloseºte la fiecare meci al echipei Hercules vuvuzeaua, ca fond sonor de indemn la luptã !
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga a II-a
• Nou promovata AFC Hermannstadt Sibiu este dupã opt etape liderul Ligii a II-a • Surprizã la Arad, unde Dunãrea Cãlãraºi a învins cu 1-0, prin golul marcat de Drãghiceanu în min. 70. • Posibila echipã care va juca la Petroºani, Luceafãrul Oradea, nu a reuºit decît un 1-1 (dupã ce a condus cu 1-0) golul orãdenilor fiind marcat de ex-jiulistul Andrei Antohi (foto), în partida cu Academica Clinceni.