CVJ nr 1420,luni18septembrie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1420

Cronica Vãii Jiului Luni, 18 Septembrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Obligat sã plãteascã spitalizarea victimei sale

T

ânãrul de 28 de ani, din Vulcan, condamnat pentru tentativã de omor dupã ce ºi-a atacat cu sabia un amic de pahar, a fost obligat de instanþã sã achite cheltuielile de spitalizare ale victimei.

Cristian Adonis Pobirci (28 de ani) s-a rãzboit pe strãzile din municipiul Vulcan cu alþi doi amici ºi pentru a-ºi impune punctul de vedere, a scos o sabie de sub hainã ºi ºi-a lovit rivalul care îl contrazicea. Victima a ajuns cu rãni la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi a avut nevoie de o perioadã lungã de tratament pentru recuperare. Unitatea medicalã cere acum ca agresorul sã achite toate cheltuielile de spitalizare ale victimei ºi instanþa de judecatã de la Petroºani a încuviinþat solicitarea. Pobirici zis

”Cucuruz” va fi executat silit pentru stingerea datoriei cãtre spitalul din Petroºani. Pentru tentativa de omor individul a primit cinci ani de închisoare cu executare ºi a fãcut apel, însã procurorii au reuºit sã convingã judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia sã-i majoreze pedeapsa la ºase ani. Scandalul iscat de „Cucuruz” a avut loc pe strãzile din municipiul Vulcan, iar individul a bãut cu doi amici ºi în drum spre casã spiritele s-au încins. Cei trei au iscat o bãtaie în toatã regula iar Pobirci le-a spus anchetatorilor cã ceilalþi doi prieteni au sãrit pe el ºi pentru a se apãra a scos arma albã. Tânãrul era cunoscut ca un individ de temut în Vulcan, încã din adolescenþã fiind implicat în diferite scandaluri ºi condamnat pentru tâlhãrie. Maximilian GÂNJU

Cât mai face faþã?

Salariile de la CEH 70% din cheltuieli

P

lata cu salariile angajaþilor de la Complexul Energetic Hunedoara se ridicã la 70% din totalul cheltuielilor. Situaþia este una care treneazã de ani de zile, iar consecinþele se observã cu ochiul liber. Investiþiile bat pasul pe loc. >>> PAGINA A 3-A

Se plâng cã-i atacã haitele de câini C âinii fãrã stãpân s-au sãlbãticit pe dealurile dintre Petroºani ºi Petrila, chiar deasupra minei ºi au ajuns sã atace pânã ºi animalele din gospodãrii. Au fost ºi cazuri când oamenii au rãmas fãrã purcei ori chiar oi.

Familiile care locuiesc în zonã izolatã dintre Petrila ºi Petroºani, s-au plâns în nenumãrate rânduri de atacul haitelor de

câini fãrã stãpân care le sfâºie pãsãrile ori chiar iezii ºi mieii. Cum mai toþi ºi-au coborât animalele din munte, maidanezii înfometaþi

le dau zilnic târcoale. „Sunt lihniþi ºi vin sã caute de mâncare. Iepuri, gãini, mãnâncã tot ce reuºesc sã prindã ºi cineva ar

trebui sã ia mãsuri. Au luat ºi iedul de lângã caprã, raþe, tot ce au putut vâna. Vine iarna ºi vor fi mai rãu ca lupii. Pânã acum ne ataca ursul, ne-a luat câinii din lanþ ºi i-a omorât. Cu haitã de maidanezi n-a avut curaj sã se mai apropie, dar noi tot în pagubã ieºim, cã rup câinii dacã nu ia ursul. Au mai venit hingherii dar nu au putut sã-i prindã”, spune unul dintre localnici.

Primãria Petrila dar ºi cea de la Petroºani au anunþat incidentele imediat cum au primit plângeri de la localnici, însã fiind o zonã întinsã ºi greu accesibilã este aproape imposibil ca maidanezii sã poatã fi capturaþi. Gospodarii au probleme an de an cu câinii sãlbãticiþi, dar mai ales pe perioada de toamnã ºi iarnã când hrana este mai greu de gãsit. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Septembrie 2017

Lucrãri în grafic în Colonia Petroºani entru prima datã în istorie, pe P ultimele strãzi care erau acoperite cu pãmânt din Colonia Petroºani se toarnã asfalt.

Sunt lucrãri complexe, iar dacã o parte deja sunt în execuþie, pentru altele, lucrãrile necesare încã sunt în stadiul de licitaþie publicã. „Ne apucãm acum de strãzile Micu Klein ºi Griviþa Roºie. Sunt încã douã strãzi din pachetul de 4. E în licitaþie lucrarea pe strada Gheorghe Doja, proiectare – execuþie. Pe strada Gheorghe ªincai deja ne-am apucat de

lucru, totul este în grafic ºi sunt convins cã vom termina anul aceasta cele trei strãzi care deja sunt în lucru”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în timp ce a inspectat

ºantierul ºi a stat de vorbã cu locatarii de pe aceste strãzi. Cei din zonã, însã, l-au asaltat pe primar, la vizita din ºantier, cu probleme. Au cerut fie racordarea la un sistem de canalizare mai bun, fie diverse lucrãri suplimentare ºi edilul a discutat cu fiecare în parte. „Sunt o serie de probleme, nu legate neapãrat de drum, cã acesta este ca ºi gata. Sunt probleme legate de modul cum depoziteazã gunoiul, de traficul greu care trece prin Colonie ºi afecteazã casele, dar aici trebuie sã gãsim o rutã alternativã, astfel încât oamenii sã nu

Nu uitaþi! În 21 septembrie vã puteþi gãsi loc de muncã

O

nouã bursã a locurilor de muncã va avea loc în luna septembrie.

M

ai multe zone din Petroºani sunt acum adevãrate ºantiere ºi traficul naþional este mult îngreunat mai ales pe ºoseaua de centurã a oraºului.

Monika BACIU

Alei ºi trotuare modernizate

A

leile ºi trotuarul din zona 8 Martie a localitãþii Petrila vor fi modernizate. Edilii au în plan refacerea unor alei din curtea ºcolii numãrul 5 Petrila , dar ºi a trotuarului din zona “Complex Brujan”

“Execuþie lucrãri de decapare îmbrãcãminte, montare borduri 10x15, curãþire, amorsare, aºternere mixtura asfalticã 3 cm BA8. Reparaþii alei din curtea ºcolii Nr.5 Petrila. Reparaþii trotuar complex Brujan Petrila”, aratã anunþul. 27,864.04 RON au alocat autoritãþile locale de la Petrila pentru realizarea acestor investiþii. Cetãþenii din zonele respective au solicitat, în repetate rânduri, realizarea unor lucrãrile de modernizare a aleilor ºi a trotuarelor. Monika BACIU

z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

Hunedoara”, aratã cei de al AJOFM. În Valea Jiului, bursa locurilor de muncã va avea loc în trei locaþii, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. la data

proiect existã acea prevedere de a pune geotextil, iar apoi se vor turna covoarele asfaltice necesare”, a precizat, în timpul ultimei vizite pe ºantierul de pe ºoseaua de centurã, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrarea de pe ºoseaua de centurã are ca termen de finalizare anul viitor, dar primarul din Petroºani crede cã ar putea sã fie gata în acest an. Acum, însã, traficul este mult îngreunat ºi se circulã pe un singur fir. Diana MITRACHE

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

de 29 august, la nivelul judeþului erau disponibile 550 de locuri de muncã, majoritate fiind pentru cei fãrã studii.

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI

Lucrãrile, însã, sunt în grafic ºi în curând se va turna un strat nou de asfalt. „S-au fãcut lucrãrile de frezare a covorului existent. Urmeazã acum sã se facã bordurile ºi trebuie pregãtitã infrastructura, pentru cã în

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Diana MITRACHE

NOU ÎN PETROªANI!

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã organizeazã, un luna septembrie, o bursã a locurilor de muncã. ºomerii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã pot participa la bursa din data de 21 septembrie. “Acþiunea se va desfãºura în reþeaua teritorialã a AJOFM

Lucrãrile pe centura Petroºaniului, în grafic

mai fie afectaþi. Noi am gândit proiecte pe termen mediu aici. E vorba de canalizare, de infrastructura rutierã ºi faptul cã existã câteva zone unde se depoziteazã necontrolat gunoi, e cea mai simplã ºi o putem rezolva. A venit ºi gazul metan ºi vom ajunge cu racordarea pe toate strãzile”, a mai adãugat Iacob Ridzi. Pe programul de investiþii, asfaltãrile au fost fãcute pe strada Egalitãþii ºi Împãratul Traian, iar în aceste zile urmeazã încã 4 strãzi: Micu Klein, Griviþa Roºie, Gheorghe Doja ºi, ultima care va intra în reabilitare totalã este strada Radu ªapcã.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Septembrie 2017

Cât mai face faþã?

Salariile de la CEH – 70% din cheltuieli P lata cu salariile angajaþilor de la Complexul Energetic Hunedoara se ridicã la 70% din totalul cheltuielilor. Situaþia este una care treneazã de ani de zile, iar consecinþele se observã cu ochiul liber. Investiþiile bat pasul pe loc.

“Cheltuielile salariale se ridicã la 70% din totalul cheltuielilor pe lunã. Aºa a fost în minerit în ultimii 20 de ani. Cam pe acolo s-a menþinut”, a spus directorul general al CEH, Viorel Stancu. Potrivit raportului financiar al CEH, la sfârºitul primului semestru al acestui an, cheltuielile cu personalul se ridicau la suma de 151.144.585 lei, în scãdere faþã de sfârºitul anului trecut, asta în timp ce veniturile din exploatare erau de 273.556.862 lei. Între timp, o parte dintre angajaþi au pãrãsit sistemul prin pensionare. Pacea socialã din Valea Jiului a fost cumpãratã de ani de zile cu ajutorul salariilor. “A fost 80%, 60%, dar media este de undeva la 70%”, a mai

spus sursa citatã. Bilanþul de la finalul anului trecut aratã cã s-au diminuat cheltuielile cu personalul. “Se constatã cã la capitolul cheltuieli cu personalul s-a înregistrat o economie de 11.193 mii lei, respective 3,37%. Reducerea se datoreazã faptului cã în perioada insolvenþei, începând cu data de 17.03.2016 pânã în data de 08.11.2016, administratorul judiciar a denunþat contractul colectiv de muncã aflat în vigoare pânã la 31.07.2016.

Prin denunþarea CCM s-au efectuat economii în anul 2016 din: neacordarea adaosului de sãrbãtori, neacordarea primei jubiliare, neacordarea adaosului de ziua salariatului, neacordarea pânã în luna septembrie a primei de pensionare, neacordarea pânã în luna noiembrie a ajutoarelor sociale pentru boli grave ºi incurabile, neacordarea adaosului de ziua copilului, neacordarea tichetelor cadou, neacordarea tichetelor de masã, neacordarea pânã în luna noiembrie a ajutorului de încãlzire. De asemenea reducerea cheltuielilor cu personalul se datoreazã ºi faptului cã personalul a fost în întreruperea temporarã a activitãþii prin suspendarea contractelor individuale de muncã fãrã încetarea raporturilor de muncã pe motive economice, pe o perioadã cuprinsã între 1 ºi 10 zile pe lunã, perioadã în care salariaþii au beneficiat de o indemnizaþie egalã cu 75% din salariul de bazã corespunzãtor locului de muncã ocupat”, aratã raportul administratorilor de la finalul anului trecut. Monika BACIU

Specialiºtii INSEMEX au fost prezenþi la a 8-a Conferinþã a Organismului Internaþional de Salvare Minierã

Î

n Federaþia Rusã, a avut loc, în perioada 2-13 septembrie 2017, cea de VIII-a Conferinþã a Organismului Internaþional de Salvare Minierã - IMRB, manifestare ºtiinþificã la care a participat o delegaþie a INCD INSEMEX Petroºani condusã de directorul general dr. ing. George Artur GÃMAN. În fapt, directorul institutului de cercetãri, Artur Gãman a reprezentat INSEMEX ºi România în calitate de membru fondator, acesta ocupând un loc în Comitetul Director al OISM. Obiectivul principal al Conferinþei a fost dezbaterea problemelor emergente în ceea ce priveºte activitatea de salvare minierã, metodele de intervenþie ale salvatorilor minieri, precum ºi instruirea personalului din unitãþile miniere. Conferinþa s-a desfãºurat în 3 locaþii diferite:

Novokuznetsk, Moscova, respectiv St. Petersburg. Deschiderea lucrãrilor a avut loc la Novokuznetsk. Pe parcursul evenimentului au avut loc vizite la Staþia Centralã de Salvare Minierã, Centrul de Monitorizare, Control ºi Analizã din bazinul Kuzbass, iar în cadrul Centrului de pregãtire teoreticã ºi practicã a salvatorilor din Novokusnetz s-au depus semnãturi în cartea de onoare a acestei instituþii. Tot aici a avut loc întâlnirea reprezentanþilor din fiecare þarã, în cadrul ºedinþei executive a IMRB,

în cadrul cãreia au fost discutate subiecte legate de evenimentele de interes comun petrecute în ultimii doi ani, precum ºi planificarea locaþiilor unde se vor desfãºura urmãtoarele conferinþe, respectiv Columbia în 2019, Marea Britanie în 2021 ºi Africa de Sud în 2023. Totodata, la aceastã întâlnire, INCD INSEMEX ºi-a asumat sarcina de a actualiza, optimiza ºi moderniza site-ul IMRB. Lucrãrile ºtiinþifice prezentate în cadrul Conferinþei au abordat teme precum intervenþiile în situaþii de urgenþã,

managementul operaþiilor de salvare minierã, asistenþã medicalã pe parcursul operaþiunilor de salvare minierã. De asemenea, au fost prezentate ultimele noutãþi în domeniul echipamentelor de protecþie a respiraþiei prezentate de sponsorii evenimentului, companiile DRAEGER ºi DEZEGA. Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani a participat cu lucrarea “Model de pregãtire psihologicã a salvatorilor minieri în corelare cu factorii de mediu” prezentatã de domnul

Director General Dr. ing. George Artur GÃMAN în cadrul sesiunii tematice “Asistenþã medicalã pe parcursul operaþiunilor de salvare minierã”. Urmãtoarea locaþie a Conferinþei a fost Moscova, unde participanþii au vizitat o linie de metrou aflat în construcþie, Centrul Naþional de Management ºi Crizã din cadrul Federaþiei Ruse ºi au depus flori la monumentul salvatorilor minieri la sediul EMERCOM Moscova. Ultima etapã a Conferinþei a avut loc la St. Petersburg, etapã în cadrul cãreia a fost vizitatã Universitatea de Mine, respectiv Facultatea de Pompieri ºi centrul de antrenament ºi pregãtire a acesteia din cadrul EMERCOM Rusia. Evenimentul a fost marcat în ziarul Ministerului Federaþiei Ruse pentru Apãrare Civilã, Alertã ºi Eliminarea Consecinþelor Dezastrelor Naturale (EMERCOM).

4 Actualitate

Câþi pãrinþi sãraci îºi duc copiii la grãdiniþã? Î

Liberalii sunt în doliu. Seniorul liberal, Mircea Ionescu Quintus, a încetat din viaþã la vârsta de 100 de ani

n Valea Jiului, proiectul guvernamental „Fiecare copil în grãdiniþã” nu a avut un efect uluitor, pentru cã pãrinþii copiilor preºcolari, care provin din familii sãrace, fie nu au educaþia necesarã, fie li se pare prea puþinã suma de 50 de lei pe care o primesc ca stimulent, pentru a-ºi da pruncii la grãdiniþã. Totuºi, sunt ºi cazuri în care aceºti copii au avut noroc, iar pãrinþii i-au adus chiar ºi pe timpul verii, acolo unde a fost organizat un atelier de varã. Au învãþat lucruri pe care acasã nu le-ar fi ºtiut aºa repede, ºtiu acum sã numere, sã adune, sã îºi scrie numele, ori sã socializeze, iar aceasta este cea mai mare realizare a programului guvernamental „Fiecare copil în grãdiniþã”. Mai sunt ºi pãrinþi ce ºi-au adus copiii la grãdiniþã, cã au primit acei 50 de lei ºi prezenþa la clasã le-a adus celor mici numai avantaje. „Mi-am adus copiii la grãdiniþã. Îi ajutã sã se integreze, sã se joace cu alþi copii, sã ºtie sã discute, sã fie civilizaþi. Se vede o foarte mare diferenþã, dupã ce au venit aici. Nu mai sunt plângãcioºi,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 Septembrie 2017

sunt mai ascultãtori, ºtiu poezii, cântecele, sã numere, culorile. Ne ajutã ºi cu 50 de lei, pentru cã suntem asistaþi social. Am 4 copii ºi acei 50 de lei ne ajutã foarte mult. Am luat încãlþãminte, îmbrãcãminte, tichetul este bun-venit”, a spus o femeie, care îºi aduce copiii la grãdiniþa din Cartierul Aeroport din Petroºani. Pe copii i-am gãsit în sala de clasã, cântând un cântecel despre toamnã. Alþi pãrinþi, însã, cred cã e puþin doar 50 de lei, dar totuºi, îºi aduc copiii ºi pentru aceºti bani. „E bine, dar e ºi puþin cât li se oferã ajutorul

acesta. Nu prea m-a ajutat, pe mine, cã am 3 copii. Mãcar 100 de lei de copil dacã ne dãdea. M-aº descurca, pentru cã mai pun ºi transportul. Copiii de la grãdiniþã nu au transport. În plus, la grãdiniþã trebuie sã le dai mâncare ºi hãinuþele sunt scumpe. Dar recunosc cã, nu m-aº fi descurcat cu toþi 3 altfel, dacã nu primeam ºi acei 50 de lei pentru fiecare”, a recunoscut o altã mãmicã. Programul „Fiecare copil în grãdiniþã” a umplut ceva mai mult sãlile de clasã, iar preºcolarii au avut chiar posibilitatea sã vinã ºi vara la ore. A fost un proiect pentru cei din

“2017 este anul în care Universitatea din Petroºani reuºeºte sã stârneascã interesul a peste 1300 de candidaþi pentru concursurile de admitere de la studiile de licenþã ºi master. Sperãm ca pe data de 24 septembrie 2017, data la care se vor afiºa rezultatele finale ale admiterii sã avem peste 700 de studenþi admiºi la studiile de licenþã ºi 300 de studenþi admiºi la studiile de master, ceea ce reprezintã cea mai bunã performanþã a ultimilor 6 ani”, spun Coordonatorii campaniei UPET 2017 “Deschide-þi

mentele pe care le-am fãcut. Am vizitat biblioteca, sã înþelegem importanþa cãrþii, ne-am axat mult pe lecturã, în fiecare zi am citit ºi am dezbãtut o poveste. Am fãcut experimente cu copiii ºi chiar în curtea grãdiniþei am gãsit plante medicinale pe care le-am observat la microscop. Cu cei mari am învãþat chiar

orizonturile” - Oana Rãvaº – director centru de marketing academic ºi Eduard Edelhauser – prorector management Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului le mulþumesc tuturor celor care s-au implicat în procesul de admitere, dar ºi candidaþilor. “Universitatea din Petroºani, mulþumeºte tuturor candidaþilor pentru cã au ales instituþia noastrã, cadrelor didactice care s-au implicat în promovarea ofertei educaþionale ºi comisiilor de admitere”, mai spun reprezentanþii UPET. Rezultatele finale ale admiterii vor fi afiºate în data de 24 septembrie. Monika BACIU

sã îºi scrie numele”, a precizat Mariana Epure, educatoarea care s-a ocupat vara de aceºti copii. Pãrinþii ºi-au adus chiar ºi vara copiii la grãdiniþã, mai ales cã acolo au avut de învãþat ºi, în plus, pe timpul vacanþei, cei care au urmat cursurile de varã au primit ºi câte o masã. Diana MITRACHE

oriunde se afla. Un om cu o personalitate demnã de urmat, aºa a fost Mircea Ionescu Quintus. Astãzi, cu regret în suflet ne luãm rãmas bun de la unul dintre cei mai consecvenþi liberali care a servit ºi a urmat Partidul Naþional Liberal mai bine de opt decenii. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!”, a spus Lucian Heiuº, preºedintele PNL Hunedoara. “Odihnã veºnicã, domnule preºedinte Mircea IonescuQuintus!”, a scris prim-

S-au înscris pentru douã trasee montane, în funcþie de curajul ºi pregãtirea fizicã a fiecãruia, dar au venit, aºa cum ne-au recunoscut, pentru plãcerea de a alerga. „Am aflat de acest maraton la Deva, când am concurat acolo la un semimaraton ºi de acolo am fost invitat. Sunt din Craiova. Pasiunea asta pentru a alerga este de vreo 6 ani de zile, de când m-am decis sã fac acest sport, alergarea montanã. Nu ºtiu cum e traseul acesta. Sunt prima datã aici ºi cred cã este foarte frumos, mai ales cã am vãzut fotografii superbe de aici”, a spus unul dintre concurenþii aflaþi sâmbãtã la start. „Un prieten era interesat de maraton ºi am zis cã vin ºi eu. Sunt din Timiºoara ºi mi se pare foarte fainã ideea. Este primul maraton la care particip ºi am emoþii mari. O sã alerg pentru traseul din Cârja”, a adãugat o altã concurentã, care încerca sã prindã gustul maratoanelor montane, aici, în Parâng. Traseul a avut douã variante ºi fiecare concurent a putut sã opteze pentru una din ele. Dupã o scurtã prezentare tehnicã, Adrian Mraz, directorul Centrului de Informare Turisticã din Petroºani le-a explicat tuturor ce au de fãcut, unde vor fi punctele de hidratare ºi cum sã nu se abatã de la trasee. „Un traseu este cel scurt, denumit Traseul Rusu, care pleacã din Petroºani, pânã în zona Rusu ºi retur

ºi un traseu mai lung, denumit Cârja ºi care a plecat din Petroºani, pânã la Vârful Cârja ºi retur, de 37 km, cu 1830 m diferenþã pozitivã de nivel. Cel scurt are doar 16 km ºi o diferenþã de 530 de nivel”, a spus Adrian Mraz. Organizatori ai acestei prime ediþii au fost cei din Primãria municipiului Petroºani, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a spus cã încearcã astfel sã aducã Parângul în prim-planul activitãþilor sportive ºi pe timp de varã. Din pãcate, absenþii motivaþi, dar mult-aºteptaþi ai acestei competiþii au fost Toma Coconea ºi Avram Iancu, fiecare fiind angrenat în altã competiþie. „Este prima ediþie a maratonului din

vicepreºedintele PNL Hunedoara, Adrian David pe pagina sa de socializare. Un alt liberal, Constantin Ramaºcanu, l-a comparat pe Mircea Ionescu Quintus cu un cavaler. “S-a stins ultimul cavaler. Dupã 100 de ani în slujba liberalismului, sufletul i s-a ridicat la cer. Zbor lin maestre”, este mesajul lui Constantin Ramaºcanu, alãturi de o fotografie cu cel care a fost Mircea Ionescu Quintus.

otrivit medicilor specialiºti, cel puþin din punct de vedere epidemiologic, starea de sãnãtate a multor locuitori din Valea Jiului este precarã. Cu o medie mai mare decât în alte regiuni ale judeþului, în zonã sunt înregistrate cele mai multe cazuri de pacienþi cu bolile transmisibile, cum ar fi boala diareicã, dizenteria sau hepatita de tip A cu transmitere fecal-oralã. Valea Jiului a avut mai tot timpul probleme, în regiune, înainte de 1989, s-a dezvoltat ºi un focar teribil de febrã tifoidã. Situaþia

s-a schimbat faþã de acea perioadã în care localnicii primeau apã cu raþia ºi nu aveau acces la multe produse de igienã. Astãzi, pentru numeroasele cazuri de hepatitã ori alte boli cauzate de mizerie nu se mai poate da vina pe lipsa utilitãþilor sau pe alþi factori. Toate aceste probleme de sãnãtate ar putea fi uºor combãtute spun specialiºtii dacã s-ar respecta condiþiile minime de

igienã. Cea mai mare problemã pentru localitate o reprezintã blocul social în ciuda mãsurilor repetate de deratizare ºi dezinsecþie fãcute de municipalitate. Odatã cu începerea ºcolii, pentru cã majoritatea familiilor care stau cu chirie în blocul ºocial, este aºteptatã ºi creºtere a îmbolnãvirilor cu boli transmisibile uºor în rândul ºcolarilor. Maximilian GÂNJU

Avram Iancu, încã o performanþã uluitoare

n om, un fluviu” „U a fost deviza sub care bibliotecarul din

Parâng. A fost iniþiativa noastrã ºi ni s-au alãturat cei doi mari campioni ai Petroºaniului, Toma Coconea ºi Avram Iancu, chiar dacã nu au putut sã fie aici. Ei, însã, ne-au ajutat mult la organizare ºi cu idei au venit ºi au marcat ºi traseul. Pentru prima ediþie este foarte bine ºi, în anii viitori vom promova ºi ne vom face mult mai bine vãzuþi, aºa încât sã devinã un simbol al maratonului în România”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care s-a aflat la startul de sâmbãtã. Astfel de competiþii au loc ºi cu scopul de a atrage spre munþii noºtri pasionaþii de drumeþii montane. Este un prim pas ºi aceastã competiþie va avea loc anual. Diana MITRACHE

Nãscut în 1917, în plin Rãzboi Mondial, Mircea Ionescu Quintus - care a încetat din viaþã vineri - s-a înscris în PNL la vârsta de 19 ani, a luptat în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, a fost deþinut politic în perioada comunistã, iar dupã Revoluþie a fost preºedinte al PNL, ministru al Justiþiei, deputat ºi de douã ori senator. Mircea Ionescu Quintus a fost decorat de preºedintele Klaus Iohannis în luna martie, cu o zi înaintea

Fug de apã ºi sãpun

Petroºani - Parâng Trail Run a adunat vreo 70 de alergãtori P N u au fost mulþi alergãtori, dar au venit din mai toate zonele þãrii. Am gãsit tineri din Craiova, Timiºoara, Cluj ori Braºov, care au sosit la Petroºani ºi sâmbãtã, la ora 9,00 erau nerãbdãtori sã ia startul spre Parâng.

Anul 2017 – 1300 de candidaþi la UPET nul 2017 este unul fructuos A pentru Universitatea din Petroºani. Peste 1300 de candidaþi ºi-au depus dosarele la studiile universitare de licenþã ºi cele de masterat. Rezultatele admiterii din sesiunea de toamnã vor fi afiºate în data de 24 septembrie.

comunitãþile defavorizate, însã, cei mici au avut numai de câºtigat. „În perioada vacanþei de varã, timp de douã sãptãmâni, la sfârºitul lunii iulie, începutul lui august, am avut la grãdiniþã activitãþi cu un numãr de 17 copii, beneficiari ai programului „Fiecare copil în grãdiniþã”, provenind din familii defavorizate ºi copii cu dizabilitãþi. Programul se adreseazã cunoaºterii nemijlocite ºi ne-am bazat foarte mult pe experi-

“Îmi exprim regretul ºi sincerele condoleanþe faþã de un om emblematic al României care astãzi s-a stins dintre noi, Mircea Ionescu Quintus, preºedintele de onoare a Partidului Naþional Liberal. Anul acesta a împlinit onorabila vârsta de 100 de ani cu toate cã greutãþile vieþii nu l-au ocolit. A participat activ în cel de-al doilea Rãzboi Mondial a fost deþinut politic ºi a reprezentat mereu cu cinste Partidul Naþional Liberal

Petroºani a petrecut aproape 100 de zile înot, în Dunãre. Practic, 89 de zile, acest om ºi-a depãºit limitele, ambiþia l-a târât spre succes ºi sâmbãtã a ajuns acolo unde ºi-a propus: pe lista celor mai buni sportivi ai României. Avram Iancu a înotat 2.860 de km, acesta fiind traseul pe care Dunãrea îl parcurge de la izvoare pânã la vãrsare. A fost aºteptat la finsh de cei care au aflat despre el, ca ºi de fetiþele sale. „A fost foarte foarte greu. Nimic nu poate fi realizat uºor. A trebuit sã depun un efort fantastic. Am dorit sã împing limi-

tele umane la extrem ºi chiar am fãcut-o. Am fãcut asta pentru familia mea, pentru Petroºani, pentru România, pentru umanitate. Am reuºit aceastã performanþã ºi vreau sã vã reamintesc cã, în spatele acestui efort uriaº, au stat oamenii minunaþi, fãrã de

care nu aº fi putut face nimic”, a spus Avram Iancu, la sosirea în Delta Dunãrii, la Sulina, când fetiþele lui au venit sã îl îmbrãþiºeze. Ivan Patzaichin a fost cel care l-a felicitat pentru imaginea pe care a fãcut-o Deltei Dunãrii ºi acestui

fluviu care trece prin Europa, dar se varsã la noi. „Eu am venit special sã îþi strâng mâna, pentru cã ai putut sã faci un asemenea lucru. Numai un om puternic, hotãrât, bine pregãtit putea sã facã acest lucru. Nici nu îþi închipui ce imagine ai fãcut deltei ºi Dunãrii, pentru cã Dunãrea este coloana vertebralã a Europei, iar în acest moment, tu ai reuºit sã uneºti cel puþin 14 þãri, care te-au admirat, aplaudat ºi susþinut pe toatã durata acestui eveniment”, a spus Ivan Patzaichin, cel mai cunoscut canotor român. Avram Iancu este cel care ºi-a propus, ºi a ºi reuºit, sã meargã pe firul romanului „Pilotul de pe Dunãre” a lui Jules Verne ºi care a intrat în Dunãre, în Germania, în data de 20 iunie, terminând cursa infernalã sâmbãtã, 16 septembrie 2017, la Sulina. Diana MITRACHE

împlinirii vârstei de o sutã de ani. Mircea Ionescu Quintus a fost membru PNL timp de 80 de ani Monika BACIU