CVJ Nr 1409, vineri 1 septembrie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1409

Cronica Vãii Jiului Vineri, 1 Septembrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Dupã vorba ªase orfani în urma unui tragic accident “pe la spate te urãºte, din faþã te iubeºte”,

Lupi transformaþi în mieluºei

B

ãrbatul a murit dupã ce s-a prãbuºit peste el un arbore pe care-l tãia cu drujba dintr-o exploatare forestierã. Omul muncea fãrã forme legale spun inspectorii ITM. Accidentul de muncã a avut loc miercuri, în zona Valea Seacã din Uricani, iar victima de 43 de ani, din Uricani, a murit pe loc. Bãrbatul, tatãl a ºase copii dintre care 3 minori, era angajat ca muncitor necalificat la o firmã de exploatarea lemnului din Lupeni, din data de 29 august a.c., însã acest lucru n-a fost operat ºi în Registrul General de Evidenþã a Salariaþilor, aºa cum cere legea.

Abia în data de 30 august, în ziua când muncitorul a suferit accidentul mortal, formele de angajare au fost operate în REVISAL. Acest lucru ridicã mari suspiciuni inspectorilor ITM Hunedoara, iar aceºtia fac verificãri pentru a stabili dacã victima nu muncea de mai multã vreme ”la negru”. Deocamdatã, pentru cã nu s-a respectat legislaþia cu privire la înregistrarea contractului de muncã, patronul firmei va fi amendat de ITM Hunedoara. Accidentul în urma cãruia ºase copii au rãmas orfani este anchetat ºi de procurori, fiind deschis un dosar penal pentru ucidere din culpã. Maximilian GÂNJU

R

ectificarea bugetului Spitalului de Urgenþã din Petroºani a nãscut vii controverse în cadrul ºedinþei de Consiliu Local Petroºani. Aprobarea veniturilor cu suma de 500 de lei ºi achiziþionarea unor imprimante performante a nãscut polemici în rândul consilierilor locali. Aceºtia au solicitat prezenþa unui reprezentant al unitãþii medicale. O simplã întrebare a consilierului Costel Postolache, vizavi de preþul imprimantelor, a dus la escaladarea situaþiei. >>> PAGINA A 4-A

Muncitori fãrã acte depistaþi de ITM Hunedoara

nspectorii de Idescoperit muncã au angajaþi

fãrã forme legale printre care ºi minori în urma unei acþiuni derulatã la firmele de prelucrare a lemnului. Acþiunea derulatã de ITM Hunedoara la societãþile din Valea Jiului care se ocupã cu prelucrarea lemnului,

a urmãrit combaterea muncii la negru ori respectarea normelor de securitate în muncã. Încã de dimineaþã, inspectorii de muncã însoþiþi de jandarmi au verificat gaterele din zona Jieþ-Petrila, iar în urma controlului au fost descoperite trei persoane care munceau fãrã forme legale. Printre muncitori se afla ºi un minor,

iar alte persoane bãnuite cã ar fi muncit fãrã carte de muncã au reuºit sã fugã înainte ca organele de

control sã le poatã legitima ºi afla ce cãutau în zonã. Administratorul gaterului s-a ales cu o

amendã contravenþionalã ºi va avea de plãtit între 20 ºi 40 de mii de lei pentru muncitorii majori. În cazul celui de-al treilea muncitor, un minor, pentru cã avea sub 15 ani, inspectorii vor sesiza Parchetul, iar administratorul se va alege cu dosar penal ºi dacã va fi gãsit vinovat riscã închisoarea. Totodatã, în urma acþiunii de

verificare se va întocmi ºi un raport cu privire la eventuale deficienþe ce ar putea fi descoperite pe linie de protecþia muncii, iar în funcþie de rezultat se vor decide ºi mãsurile pecuniare. Acþiunea ITM Hunedoara va continua ºi în perioada urmãtoare atât la fimele care exploateazã lemnul cât ºi la cele care au alte domenii de activitate. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Pe plus! ApaServ are profit pe primele ºase luni ale acestui an

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Septembrie 2017 intervenite în tratamentul a creanþelor la sfârºitul lunii contabil al certificatelor iunie, facturile emise ºi verzi. Astfel, pânã la data neîncasate sunt în sumã de de 31.03.2017, dreptul de 10.354.353 lei. Astfel, a primi certificate verzi era ApaServ are de recuperat evidenþiat în contul 7411 de la populaþie peste (...) ºi era componentã la 9 milioane de lei, de la calculul cifrei de afaceri, iar agenþii economici peste un începând cu 01.04.2017, milion de lei, iar de la certificatele verzi se unitãþile bugetare societatea recunosc la venituri doar în de apã are de încasat peste momentul tranzacþionãrii 20.000 de lei. acestora (...)”, aratã bilanþul Monika BACIU ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului ºi-a achitat datoriile cãtre bugetul de stat, însã are de recuperat bani de la rãu-platnici. cu contract de muncã, cu un salariu “Datoriile curente lunar net în valoare de 1400 lei. au fost achitate la Relaþii la telefon 0732.808.952 scadenþã, SC ApaServ Valea Jiului NOU ÎN PETROªANI! SA nu are datorii restante la bugetul VIDEO-ENDOSCOPIE local ºi bugetul NAS, GÂT, URECHI consolidat al statului”, mai aratã bilanþul z Consultaþii ORL z Audiometrie societãþii de apã. tonalã & vocalã z Protezãri auditive Din valoarea totalã - Dr. PREDA MIHAI -

ANGAJÃRI

A

paServ Valea Jiului a publicat bilanþul contabil pentru primele ºase luni ale acestui an. Balanþa aratã cã societatea înregistreazã profit. Managementul responsabil îºi spune cuvântul, iar societatea de apã se

mândreºte cu investiþii majore, dar ºi cu venituri suplimentare, care însã se vor întoarce tot în beneficiul populaþiei. “În primul semestru al anului 2017, SC ApaServ Valea Jiului SA Petroºani a realizat din activitatea de bazã ºi auxiliarã urmãtoarele rezultate: venituri totale: 11.741.525 lei,

cheltuieli totale: 10.631.551 lei, profit net: 1.109.974 lei. Cifra de afaceri realizatã de SC ApaServ Valea Jiului SA la 30 iunie 2017 este în valoare de 10.765.065 lei, cu 990.007 lei mai micã faþã de cea realizatã în aceeaºi perioadã a anului 2016. Diminuarea cifrei de afaceri se datoreazã ºi modificãrilor

Începe a doua etapã de înscrieri la Universitatea Petroºani Ba

calaureatul se apropie de final, astãzi fiind afiºate primele rezultate, înaintea contestaþiilor. În tot acest timp, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului se pregãtesc pentru a-i întâmpina pe boboci.

De luni, 4 septembrie, la Universitatea din Petroºani începe cea de-a doua etapã de înscrieri pentru studiile universitare de licenþã ºi masterat. Înscrierile vor avea loc în perioada 4 – 15 septembrie. În ceea ce priveºte locurile bugetate la studiile universitare de licenþã mai sunt disponibile 245, iar la studiile universitare de masterat sunt libere 17 locuri bugetate. “Admiterea la studiile de licenþã se organizeazã prin concurs de dosare. Calculul mediei de admitere se efectueazã astfel: - 60% reprezintã media generalã a examenului de bacalaureat; - 40% reprezintã nota obþinutã nota obþinutã în cadrul examenului de bacalaureat la disciplina matematicã pentru domeniile de studii aferente ªtiinþelor Inginereºti ºi Matematicii, respectiv la a treia probã scrisã [proba Ed. II] pentru domeniile de studii din sfera ªtiinþelor Economice ºi ªtiinþelor Sociale”, aratã informaþiile oficiale ale Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani dispune de 5 cãmine studenþeºti, un restaurant studenþesc, bazã sportivã bine dotatã. ( Monika BACIU)

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Societatea Acupunctura TCM ºi Fizioterapie SRL

ANGAJÃM URGENT AGENÞI DE PAZÃ

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

- angajeazã o persoanã pentru ocuparea postului vacant de terapeut în terapii complementare care sã îndeplineascã condiþia de a fi vorbitor de limba chinezã. Relaþii la telefon 0729.888.869

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Septembrie 2017

Adrian David: “Consiliul Judeþean Hunedoara lucreazã samavolnic, autocratic” ostul preºedinte F al Consiliului Judeþean Hunedoara îi acuzã pe cei care conduc, astãzi, instituþia judeþeanã, de faptul cã lucreazã cu “uºile ºi ferestrele închise”, ca pe vremea comunismului. Adrian David, fostul preºedinte al CJH, acuzã conducerea socialdemocratã a Consiliului Judeþean de faptul cã nu respectã transparenþa banilor publici. “S-a încheiat vacanþa PSD de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Am vãzut cã dupã un an ºi douã luni avem primul proiect de investiþii adoptat în plenul Consiliului Judeþean Hunedoara. Pe ordinea de zi a existat un proiect pentru îmbunãtãþirea infrastructurii rutiere pe 10 drumuri judeþene. E vorba de o serie de drumuri din zona Haþegului, care fac legãtura între Haþeg ºi câteva comune înconjurãtoare. În general, e vorba despre drumuri care au sau pot avea un potenþial turistic mai ridicat, în jurul lor aflându-se obiective turistice cu însemnãtate pentru judeþul Hunedoara. Am sã aduc o criticã la modul general, cu privire la câteva aspecte pe care oamenii din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara ar trebui sã le ºtie. Dacã e sã discutãm strict pe ce s-a votat ieri, s-a votat doar o notã conceptualã ºi o temã de proiectare, adicã, nimic despre sursa de finanþare care ar trebui sã fie consistentã, respectiv 230 de milioane de lei. Judeþul Hunedoara nu are aceastã resursã în acest moment. Deci putem sã spunem cã s-a votat o intenþie a executivului Consiliului Judeþean de a moderniza cândva, undeva aceste 10 drumuri. Existã o discuþie cu caracter de bârfã cã ar exista un PNDL 3, în viitorul apropiat, din care sã fie alocaþi bani pentru aceste drumuri. Astãzi, în 31 august 2017 nu existã sursã de finanþare pentru aceste drumuri. Grandiosul ºi proiectul de excepþie anunþat dupã 14 luni de conducerea PSD a Consiliului Judeþean Hunedoara este doar un vis frumos al unor oameni care nu ºtiu cu ce se mãnâncã ºi cum se conduce acest consiliu judeþean”, a declarat

Adrian David, prim-vicepreºedinte PNL Hunedoara. Adrian David îi acuzã pe cei din conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara de faptul cã nu precizeazã care este sursa de finanþare a acestor investiþii. “O altã criticã pe care vreau sã o aduc acestui proiect este subsecventã. Dacã existã o sursã de finanþare ar fi trebuit sã ºtim ºi noi, ar fi trebuit sã ºtie primarii din judeþul Hunedoara, viceprimarii, consilierii judeþeni, consilierii locali, pentru cã 230 de milioane de lei intraþi în judeþul Hunedoara e mai mult decât putem spera noi ºi ar fi trebuit sã existe o întreagã dezbatere. Ar fi trebuit sã existe o corelare a acestor investiþii cu planurile de dezvoltare localã ºi regionalã pânã în 2020. nu am vãzut o corelare a acestor planuri cu ceea ce s-a propus de la CJH. Atunci putem sã afirmãm cã Consiliul Judeþean a lucrat cu ferestrele ºi uºile închise, într-un regim de tip central cooperatist ºi dupã modul în care au anunþat acest proiect, mie îmi seamãnã cu producþiile record la hectare anunþate pe vremea comuniºtilor, în care fãrã sã se þinã seama de legãtura cu realitatea erau oamenii minþiþi cã lucrurile stau foarte bine. aºa cum sunt hunedorenii sunt astãzi minþiþi cã avem 230 de milioane de lei pe care sã-i cheltuim pe drumuri cãtre diferite vestigii istorice ºi chestiuni de importanþã economicã, dar nu existã banii respectivi”, mai spune sursa citatã. Judeþul Hunedoara nu înseamnã doar localitãþile cuprinse în proiectul Consiliului Judeþean Hunedoara. existã Þinutul Pãdurenilor, Valea Jiului, dar ºi multe alte zone cu potenþial turistic. “Mai am o criticã foarte importantã pentru noi, cei

care locuim în Valea Jiului. pe lista acestor investiþii nu se regãseºte niciun obiectiv de la Haþeg în jos, care sã lase câþiva bani în Valea Jiului. Zero investiþii în Valea Jiului, zero bani de la Consiliul Judeþean aici. O altã criticã pe care o am este tot legatã de modul în care s-a decis care obiective sã fie modernizate ºi întreb. De ce drumuri ºi nu ºcoli, de ce drumuri ºi nu grãdiniþe, de ce drumuri ºi nu hale industriale? Cum s-a luat aceastã decizie? Care au fost criteriile obiective care au stat la baza deciziei? Unde este regulamentul? Dacã nu s-a fãcut o dezbatere serioasã în sensul distribuþiei acestor bani, putem sã o criticãm ºi putem sã arãtãm cu degetul cãtre cei care conduc cu uºile ºi ferestrele închise, Consiliul Judeþean Hunedoara, astãzi. Noi, grupul PNL, am fãcut un amendament în Consiliul Judeþean care s-a respins ºi care priveºte completarea acestei liste de drumuri cu încã cinci. Existã douã drumuri care necesitã atenþie ºi îmbunãtãþiri. Nu vorbesc despre cel din Parâng cã el este prins în PNDL 2, dar vorba de DJ 660A Valea de Brazi – Câmpu lui Neag care are un potenþial serios din punct de vedere turistic. ªi un alt drum care necesitã atenþia CJH este cel de la Petroºani spre Cabana Rusu, mai exact pe tronsonul dintre telescaunul vechi ºi cabana Rusu, e vorba de 1,8 km care sunt pe patru metri lãþime. Aºa a fost fãcut pe vremea preºedintelui Moloþ ºi aºa a rãmas pânã azi. Dacã sunt bani pentru investiþii turistice, eu cred cã Parângul ar trebui sã fie pe primul plan din punctul de vedere a prioritãþilor Consiliului Judeþean. Ne-am dori ca acest drum sã fie lãrgit ºi modernizat. Apoi am mai propus modernizarea DJ 741 de la Bucureºci la Balºa, e o zonã foarte fru-

moasã în Þara Moþilor. Am pune în valoare întregul relief ºi splendoare a munþilor Apuseni. Vaþa de Sus – limita cu judeþul Arad ar mai merita o cale de acces pe lângã cea de pe drumul naþional. Ghelari – Poieniþa Voinii – Cerbãl – Sucet – Poiana Rãchiþel este un drum absolut splendid care ar pune în valoare toatã Þara Pãdurenilor ºi care lipseºte de pe lista de investiþii a CJH. Acestea sunt câteva propuneri pe care le-am fãcut la cald, consultându-ne cu consilierii judeþeni ºi primarii”, a mai spus prim-vicepreºedintele PNL Hunedoara. Concluzia fostului preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara este “Consiliul Judeþean Hunedoara lucreazã samavolnic, autocratic ºi cu o politicã total netransparentã ºi, mai nou mincinoasã, încercând sã arunce praf în ochii noºtri”. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, susþine cã declaraþiile lui Adrian David sunt pur politicianiste. “În dorinþa politicienilor de a se face vizibili dau declaraþii fãrã a încerca sã discute cu cei care au gândit sau fac eforturi sã facã ceva pentru populaþia care i-a trimis în Consiliul Judeþean, din care unii au demisionat din varii motive. Proiectul din Þara Haþegului vizeazã revigorarea unor trasee turistice ºi de uºurarea parcurgerii traseelor care vizeazã Castelul de la Hunedoara, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Sarmisegetusa Regia, Biserica de la Densuº, Parcul Dinozaurilor de la General Berthlot ºi nu, în

ultimul rând frumuseþile depresiunii Haþegului. Faptul cã în Consiliu nu s-au ridicat probleme decât legate de faptul cã se pare cã proiectul prezentat de noi e un proiect care s-a politizat, eu în Consiliu le-am rãspuns colegilor liberali cum cã nu mi-am dat seama cã e un proiect politic, dar dacã mã gândesc la primarii din Teliuc, General Berthlot, HAþeg ºi Boºorod, dacã vedem coloratura acestor patru primari, ne dãm seama cã e politic, pentru cã toþi patru sunt de la PNL”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Mircea Bobora mai precizeazã cã pentru Valea Jiului existã proiecte, unele

finalizate, altele care urmeazã a fi demarate. “Valea Jiului vom finaliza contestaþiile pentru drumul Cabana Rusu – Parâng. În Valea Jiului am finalizat drumul de la Pasul Vâlcan, în Valea Jiului am înfiinþat ºi demarat proiectul pentru ceea ce înseamnã transport civilizat ºi ecologic a populaþiei. Sâmbãtã o sã mã întâlnesc cu primarul Ridzi pentru a discuta despre ºoseaua de centurã. Nu existã niciun criteriu discriminatoriu, mai ales pe proiectul acesta. Faptul cã discutã de PNDL 3, cum cã sunt proiecte ipotetice, nu aº zice treaba asta”, a mai spus preºedintele CJH. Monika BACIU

Fost membru al CA de la CEH a ajuns preºedintele ANRE

I

ulian Offenberg a ajuns preºedintele Agenþiei Naþionale de Resurse Minerale. Iulian Offenberg a fost membru în Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Primul-ministru Mihai Tudose l-a numit pe Iulian Offenberg în postul de preºedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, în locul lui Aurel Gheorghe,

potrivit Mediafax. Iulian Offenberg a lucrat la compania Conversmin, unde a deþinut un post de ºef de serviciu. O vreme a fost ºi consilier al fostului senator Haralambie Vochiþoiu, pânã în vara anului 2015 când a devenit consilier al ministrului Economiei de atunci, Andrei Dominic Gerea. Ulterior, s-a reîntors la Conversmin. Monika BACIU

4 Actualitate ectificarea bugetului R Spitalului de Urgenþã din Petroºani a

nãscut vii controverse în cadrul ºedinþei de Consiliu Local Petroºani. Aprobarea veniturilor cu suma de 500 de lei ºi achiziþionarea unor imprimante performante a nãscut polemici în rândul consilierilor locali. Aceºtia au solicitat prezenþa unui reprezentant al unitãþii medicale. O simplã întrebare a consilierului Costel Postolache, vizavi de preþul imprimantelor, a dus la escaladarea situaþiei. “Ce imprimante sunt cele douã care costã foarte mult, peste 180 mil. lei vechi?”, a întrebat consilierul local Costel Postolache. De la aceastã întrebare s-a ajuns la lipsurile din sistemul medical. „Ar fi normal sã vinã la ºedinþe dar vãd cã suntem ignoraþi total de conducerea spitalului. Niciodatã nu vor sã partice. Mai mult decât atât, lasã de dorit serviciile cãtre populaþie. Este inadmisibil ca oftalmologia sã nu aibã medic, cã erau plecaþi la congres. Bolnavii aºteptau la uºã, fãrã sã ºtie, aveau numãr de ordine”, a spus consilierul local Milu Vladislav. „Domnule preºedinte mã bucur cã acea sponsorizare de 500 lei a fost contabilizatã. Dar pe lângã chestia aceasta aº vrea sã merg pe ideea domnului Postolache , de ce se iau imprimante ºi se renunþã la chestiuni ce sunt specifice spitalului, cum sunt tãrgi ºi injectomate. Eu zic cã ar fi bine sã amânãm acest proiect pânã vine cineva sã ne

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Septembrie 2017

Dupã vorba “pe la spate te urãºte, din faþã te iubeºte”,

Lupi transformaþi în mieluºei

spunã”, a replicat consilierul local, Mihai Barbu. Consilierul local, Petre Drãgoescu, a încercat sã îi lãmureascã pe consilieri, la fel a fãcut ºi Claudiu Cornea. “La momentul în care se face bugetul de venituri ºi cheltuieli trebuie sã faci ºi o listã a dotãrilor pe care o ai în baza veniturilor ºi cheltuielilor. Dupã 6 luni de zile poþi interveni în acea listã sã faci modificãri, sã renunþi la anumite poziþii în favoarea altor poziþii”, a spus Petre Drãgoescu. “Uitându-mã la capitolul 66.10, observ cã este un lucru mult mai important decât imprimantele ºi dacã consiliul local nu aprobã acest proiect s-ar putea sã aibã efecte negative asupra proiectului spitalului care se deruleazã acum ,,reparaþii capitale,, Nu cred ca e cazul sã ne împiedicãm de imprimante”, a completat Claudiu Cornea. Unul din angajaþii Primãriei a încercat sã ofere lãmuriri suplimentare, însã acestea nu i-au convins pe consilieri. “De la Direcþia de

Sãnãtate Publicã am primit adresã cã s-a modificat repartizarea pe trimestre. Dacã nu se aprobã , nu vor putea cheltui banii în trimestrul urmãtor ºi trebuie sã facã decontul la sfârºitul fiecãrei luni”, a spus Irma Andrei, angajat al Primãriei Petroºani. “Atunci ce facem, strecurãm aºa... renunþãm la tãrgi ca sã luãm imprimante?”, a continuat consilierul local, Milu Vladislav. Parte din consilierii locali au încercat sã îi convingã pe colegii lor cã imprimantele sunt mai mult decât necesare ºi cã nu acestea sunt adevãratele probleme ale sistemului medical. “La ce volum de lucru este în spital, se justificã. Eu cred cã nu fac faþã, începând de la urgenþã pânã la tot ce au de fãcut. Este necesarã rectificarea”, a spus Marius Rad, consilier local. “Eu vroiam sã vã spun cã decizia lor afecteazã viaþa cetãþeanului care merge la urgenþã ºi stã câte trei patru ore pe coridor pânã când doctorul îþi face înscrisurile

necesare. A pune la îndoialã cã douã multifuncþionale sunt ceva în plus ºi cã se renunþã la tãrgi ºi injectomate, e o discuþie absurdã. E decizia lor, au nevoie de acestea, mi-aº dori din tot sufletul ca spitalul sã meargã foarte bine ºi oamenii aceºtia sã aibã tot ceea ce le este necesar. Eu personal am fost implicatã în aducerea la Petroºani a unui medic pediatru, care a venit ºi face servicii extraordinar de bune pentru copiii noºtri din Vale. Noi nu vedem dezastrul din medicina româneascã ºi ne cramponãm de spitalul acesta care este singurul Spital de Urgenþã din Valea Jiului ce ajutã atâta putere de lume ºi ne cramponãm de niºte lucruri care nu mi se par extrem de importante. DL. CONSILIER POTOLACHE: Sper sã fi înþeles eu bine. Aici nimeni nu a zis cã suntem împotriva lucrului acesta dar cred cã nu e lipsit de bun simþ sã solicitãm sã vinã întotdeauna cineva care se pricepe la lucrurile astea. Au venit ºi au cerut bani pentru tãrgile respective ºi pentru injectomatele acelea ºi acuma vin ºi spun cã nu mai au nevoie de ele, cã au nevoie de douã imprimante. Vreau sã vã spun cã eu nu am vãzut nici un medic care sã lucreze pe imprimante, tot cu pixul vor scrie, nu trebuie sã ne supãrãm, deci, întotdeauna când sunt proiecte de genul acesta sã vinã cineva de la spital ºi sã susþinã cauza. Directorul economic sã vinã ºi sã spunã: ,,domnilor, asta vrem noi”, nu trebuie sã ne supãrãm cã se pun niºte întrebãri”, a com-

pletat Lucia Muntean. La un moment dat, consilierul local Milu Vladislav a propus amânarea proiectului de hotãrâre pentru o altã ºedinþã sau pânã când vreun reprezentant al unitãþii medicale se va prezenta în faþa Consiliului Local pentru a susþine cauza. “În România, domnule Vladislav, nu în Petroºani, lipsurile sunt imense. Pânã în momentul de faþã sistemul medical din România are enorm de multe lipsuri . E greu sã spunem ce e prioritar ºi ce nu. Nu vã cramponaþi acuma de ce conducerea nu a venit sã susþinã. Problema este cã ar fi trebuit sã spunã totuºi ce este prioritate dar de aicea ºi pânã a spune ,,nu” , pânã vor veni sã dea socotealã, asta este altceva. Sã ne punem de-a doua ca sã ne satisfacem un moft, nu mi se pare corect”, a punctat consilierul local, Petre Drãgoescu. În cele din urmã, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, medicul Alin Vasilescu a venit în faþa consilierilor locali. Acesta le-a expus care sunt motivele pentru care se achiziþioneazã douã imprimante ºi se renunþã la injectomate ºi tãrgi. “Dupã cum bãnuiesc cã ºtiþi, la lista de investiþii suma în care trebuie sã ne încadrãm este o sumã fixã pe parcursul unui an. Nu putem sã suplimentãm veniturile respective când este vorba de veniturile proprii ale spitalului. Ca sã poþi sã introduci ceva pe aceastã listã trebuie sã scoþi altceva de pe lista respectivã. Imprimantele respective, chiar dacã stau, dupã cum s-a fãcut o afirmaþie

aici, sunt necesare pentru o grãmadã de probleme, foi ºi acte diverse, bilete de ieºire , scrisori medicale, xeroxare a zecilor ºi sutelor de hârtii. Acesta este motivul pentru care cele douã imprimante multifuncþionale au fost solicitate sã le putem avea anul acesta, cele vechi s-au defectat. Motivul pentru care am renunþat la cele trei tãrgi a fost cã mai existã încã trei poziþii cu tãrgi pe lista de investiþii. Renunþarea la injectomate, vreau sã spun cã existã anumite firme în România de la care în momentul în care consumi o anumitã cantitate de medicamente sau materiale sanitare, ele vin ºi te ajutã cu obiecte de acest gen pe care þi le lasã în comodat (...). Toate obiectele care sunt pe lista de investiþii sunt necesare pentru buna desfãºurarea activitãþii în spital. Renunþarea la unele din ele nu afecteazã calitatea actului medical”, le-a spus consilierilor locali, managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Odatã cu prezenþa managerului SUP în sala de ºedinþe a consiliului local, lupii s-au transformat în mieluºei. Tonul nu a mai fost atât de aprins. “Au fost discuþii pânã sã veniþi, cã imprimantele costã 180 mii lei, ce pot sã facã de banii aceºtia? (...). De ce nu aþi renunþat la alte lucruri ci la tãrgi ºi injectomate?”, a spus consilierul local, Mihai Barbu. “Au scaner, imprimantã ºi xerox ºi partea de fax. Am optat pentru niºte imprimante care sã facã faþã la o marjã mai mare. Tot ce existã pe lista de investiþii duce la o sumã pe care s-ar putea sã o obþinem din venituri proprii. Pe lista aceea, majoritatea poziþiilor sunt legate de actul medical”, a mai spus managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Monika BACIU

Instituþiile din subordinea CJH, prejudicii de sute de mii de lei C

urtea de Conturi a identificat mai multe nereguli la instituþiile din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. douã instituþii au fost vizate, ºi anume Teatrul de Artã ºi Deva ºi Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara. Agenþia de Dezvoltare Economico – Socialã a judeþului Hunedoara, instituþie aflatã în subordinea Consiliului Judeþean, este acuzatã cã a plãtit nelegal sume pentru cheltuieli de detaºare. “Inexistenþa prejudiciului pe care Curtea de Conturi îl relevã în cazul unor salariaþi angajaþi prin detaºare la Agenþia de Dezvoltare EconomicoSocialã (ADEH) a Judeþului Hunedoara este motivatã prin faptul cã potrivit Codului Muncii (art. 47, alin. 2), pe durata detaºãrii, salariatul beneficiazã de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaºarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaºat. Adicã, dacã condiþiile de salarizare în cadrul Agenþiei de Dezvoltare Economico-Socialã a Judeþului Hunedoara sunt mai bune legea permite ca, în avantajul salariatului, acesta sã fie plãtit cu salariul angajatorului,

adicã ADEH. Cu atât mai mult cu cât, respectându-se prevederile legale, acest lucru nu a dus la o depãºire a cheltuielilor de personal aprobate prin bugetul instituþiei. Referitor la plata unui salariat cu timp parþial de muncã de 4 ore/zi la niveluri salariale care contravin reglementãrile personalului plãtit din fonduri publice, conducerea Agenþiei face precizarea cã stabilirea nivelului de salarizare a persoanei s-a fãcut prin negociere directã potrivit legii, orice modificare a acestuia ar fi reprezentat o încãlcare a drepturilor angajatului, declanºând un conflict de muncã”, aratã un comunicat al Consiliului Judeþean Hunedoara. Potrivit raportului de audit, La Teatrul de Artã

Deva s-a constatat un prejudiciu în cuantum de 24.153,62 de lei, generat de faptul cã instituþia avea încheiate abonamente de telefonie ºi internet în numãr mult mai mare decât numãrul personalului angajat. Oficialii CJH au gãsit ºi pentru aceastã abatere o explicaþie. “Numãrul de contracte de telefonie mobilã care a excedat numãrul persoanelor cu statut de angajat al Teatrului de Artã Deva, deficienþã identificatã de controlul Curþii de Conturi, a fost o soluþie pe care fostul management al teatrului a considerat-o oportunã în vederea fluidizãrii comunicãrii cu întregul colectiv al instituþiei, în speþã salariaþii ºi colaboratorii externi. Noul management al teatrului a redus numãrul de abonamente la telefonie mobilã astfel încât la ora actualã au rãmas active doar 13 numere de telefonie ºi 5 abonamente de date (iniþial fostul manager al Teatrului de Artã a semnat un contract pentru 35 de numere de telefonie mobilã). Se face menþiunea cã toate numerele sunt în lichidare pânã la expirarea contractului”,

aratã CJH. Mai mult, la aceeaºi instituþie de culturã s-au identificat angajãri fictive. Valoarea estimatã a prejudiciului ridicându-se la suma de 357.166 de lei. “Privitor la constatarea Curþii de Conturi cu referire la angajarea nelegalã a unor cheltuieli de personal de cãtre Teatrul de Artã Deva facem menþiunea cã situaþia a fost creatã de structura organizatoricã incompletã a instituþiei. Pentru perioada avutã în vedere, este vorba de lipsa unei persoane calificate în domeniul juridic (pentru întocmirea documentelor care sã îndeplineascã condiþiile de fond ºi formã cerute de legislaþie), precum ºi a unui expert contabil, care sã contrasemneze, conform legii, documentele întocmite de economistul angajat al instituþiei. În condiþiile în care aprobarea pentru completarea organigramei teatrului cu trei posturi (consilier juridic, referent specialitate-contabilitate ºi consilier achiziþii publice) s-a acordat doar în luna aprilie 2017, pentru a putea funcþiona, Teatrul de Artã Deva a fost nevoit sã recurgã, în limi-

Proiectul de lege al lui Vochiþoiu, analizat de Guvern

I

niþiativa fostului parlamentar din Valea Jiului, depusã anul trecut la Senat,ar fi modificat ºi completat Legea 205/2004 privind protecþia animalelor. Executivul a luat în discuþie proiectul provenit dintr-o propunere legislativã iniþiatã de fostul senator UNPR Haralambie Vochiþoiu împreunã cu un grup de parlamentari ai UNPR. Modificarea legii privind protecþia animalelor a fost cerutã cu insistenþã de cãtre ONG-urile ºi o parte a societãþii civile. Proiectul care modificã

sancþiunile celor care comit acte de cruzime ar fi trebuit sã-ºi facã efectul dacã ar fi fost adoptat. ” Aceastã iniþiativã a fost determinatã de necesitatea înãspririi pedepselor pentru cei ce tortureazã, chinuie ºi omoarã animale. Faptul cã societatea se confruntã, din ce în ce mai des cu cazuri de cruzimi asupra animalelor, face imperios necesarã mãrirea pedepselor pentru cei ce sãvârºesc astfel de acte de violenþã Au venit mai multe organizaþii de protecþia animalelor care ne-au adus o petiþie on-line semnatã de peste 50 de mii de persoane. Niºte statistici ne

arãtau cã în România se întâmplã în fiecare zi câte cinci-ºase acte de cruzime faþã de animale. Noi ne-am uitat în legislaþia europeanã ºi nu cea americanã, pentru cã în cea din SUA am vãzut pedepse ºi de 28 de ani de puºcãrie pentru asemenea fapte. Astfel am fost de acord sã susþin acest proiect”, declara fostul senator din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Maximilian GÂNJU

tele prevãzute de lege, la serviciile unor specialiºti prin intermediul unor contracte civile cu terþi. Acestea au fost încheiate începând cu data de 1 august 2017, odatã cu

ocuparea posturilor aprobate de Consiliul Judeþean Hunedoara”, mai aratã biroul de presã al Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU