CVJ NR. 1394 MARTI 8 AUGUST 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1394

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 August 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Gabriel Petrea, ministrul Consultãrii Publice ºi Dialogului Social vine în Valea Jiului inistrul M Consultãrii Publice ºi Dialogului

Social se va afla, astãzi, la Petroºani.

Acesta va avea întrevederi atât cu oficialitãþile locale, sindicatele ºi patronatele, dar ºi cu reprezentanþi ai organizaþiilor neguvernamentale din judeþ. Începând cu ora 10:00 ministrul va participa la Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice la care sunt invitaþi membrii comitetului, conducerea sindicatelor din minerit ºi siderurgie, parlamentari, reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara, ai Casei

Judeþene de Pensii.

Vor fi dezbãtute propunerile de modificare a Legii Pensiilor. Întâlnirea are loc la Primãria municipiului Petroºani.

De la ora 16:00, ministrul Gabriel Petrea va avea o întâlnire cu reprezentanþii sectorului neguvernamental din judeþul Hunedoara, Sala Mare de ºedinþe a Consiliului Judeþean Hunedoara, cu participarea presei.

Monika BACIU

PENSIONAR:

“Mulþumim din inimã partidului.

Dupã recalculare, NE-A REDUS PENSIA”

L

aurenþiu Nistor a fost apostrofat, public, de un grup de pensionari revoltaþi de faptul cã le-au fost diminuate pensiile. O vorbã din popor spune cã “fiecare pasãre pe limba ei piere”, iar faptul acesta i-a fost dovedit deputatului PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor. >>> PAGINA A 7-A

Retehnologizarea Mintiei, din resurse proprii

T

ermoncetrala Mintia trebuie sã se conformeze la cerinþele de mediu, în caz contrar aceasta va fi închisã.

Deznodãmântul nu pare, la momentul acesta, a fi unul prea fericit, dat fiind ºi faptul cã exsitã un proces pe rolul instanþei de judecatã. Garda de Mediu a dispus suspendarea activitãþii termocentralei, iar CEH se luptã sã anuleze aceastã

decizie. În tot acest timp, ministrul Energiei, Toma Petcu spune cã au început lucrãrile de mentenanþã, absolut necesare la termocentralã, iar investiþiile trebuie realizate din resurse proprii.

“Am început lucrãrile de mentenanþã minime necesare pentru funcþionarea în aceastã perioadã, dar ºi pentru perioada de iarnã. O sã cãutãm cele bune variante de finanþare, ºi dupã cum ºtiþi, finanþãrile nu se

pot face de la bugetul de stat, ci doar din resurse proprii ºi eu cred cã pe un plan pe mai mulþi ani de zile putem sã gãsim resursele financiare

pentru aceste retehnologizãri, care din pãcate, atunci când au existat sumele ºi puteau fi fãcute nu au fost fãcute. Trebuie sã ne amintim foarte bine

ce greºeli am fãcut în trecut ca sã nu le repetãm”, a spus, la Petroºani, ministrul Energiei, Toma Petcu.

Retehnologizãrile puteau fi fãcute la Mintia de acum câþiva ani, însã nimic nu s-a concretizat. Foºtii directori, miniºtri ºi premieri s-au plimbat prin China dupã investitori, dar fãrã succes. Au existat ºi bani, dar lucrãrile nu au fost fãcute. Acum, ministrul spune cã ar putea fi demarate niºte anchete.

“Avem o serie de informãri, le centralizãm pe toate ºi în

momentul în care o sã declanºãm controlul o sã ºi anunþãm public.

Aºteptãm sã ne facem o imagine foarte clarã, urmând ca un momentul în care declanºãm controlul sã anunþãm public ºi deciziile care se impun”, a mai spus ministrul.

Tot timpul a demonstrat cã anchetele, fie ele chiar ºi de naturã penalã, nu au indicat niciun vinovat. Mai mult dosarele au fost clasate, iar cei care sunt rãspunzãtori de situaþia de astãzi nu sunt vinovaþi.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 August 2017

Activitatea intensã de la ApaServ, rãsplãtitã cu premii una iulie a anului 2017 a fost una L solicitantã pentru întregul

colectiv de salariaþi ai Apa Serv Valea Jiului, ca urmare a numãrului destul de ridicat de avarii ºi al lucrãrilor de intervenþie la care a fost necesarã implicarea angajaþilor societãþii. În mod special, acest lucru s-a simþit cel mai pregnant la secþia de Apã Canal din oraºul Petrila, unde echipele de intervenþie au fost solicitate în mod repetat, iar activitãþile de intervenþie au fost dintre cele

mai dificile din ultima perioadã. Cu toate acestea, salariaþii din cadrul secþiei de Apã-Canal din Petrila, conduºi de ºeful de secþie ing, Sandu Benke au fãcut faþã cu brio tuturor provocãrilor de ordin profesional.

Din acest motiv,

Doi angajaþi ai ApaServ s-au pensionat dupã 40 de ani de activitate paServ Valea Jiului este, începând de ieri, mai sãrac din punct de vedere moral, dar ºi A profesional. Doi angajaþi ai societãþii au ieºit la pensie dupã mai bine de 40 de ani de activitate.

conducerea Apa Serv a decis ca, pentru luna iulie, titlul de ”Colectivul lunii” sã fie atribuit echipei de la Secþia de Apã-Canal din Petrila.

Tot din cadrul acestei secþii, mecanicul Bogdan Matei a fost desemnat drept unul dintre ”Angajaþii lunii iulie” din cadrul Apa Serv, echipa salariaþilor de top fiind completatã, în aceastã lunã de activitate, de Dorina Mãnesc - operator calcul în cadrul Serviciului Juridic ºi Roman Trifu - electrician la Staþia de Tratare a Apei de la Valea de Peºti. ”Îi felicit pe colegii noºtri, pe care i-am premiat astãzi, în cadrul unei noi ceremonii prilejuite de festivitatea Angajatul lunii, pe care o

organizãm la Apa Serv Valea Jiului. Vreau sã remarc încã o datã implicarea, seriozitatea ºi colegialitatea deosebitã a angajaþilor din cadrul Secþiei de ApãCanal de la Petrila, care s-au comportat exemplar în ciuda volumului mare de lucrãri ºi intervenþii la avarii pe care le-a avut de executat în luna iulie ºi-i felicit pentru faptul cã ºtiu sã fie un colectiv de muncã unit, atât la serviciu cât ºi în afara orelor de program”, a declarat Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Conducerea societãþii de apã din Valea Jiului a demarat, la începutul acestui an, o campanie prin care ºi-a propus sã motiveze,

lunar, cei mai buni angajaþi.

“Astãzi, la sediul central al Apa Serv Valea Jiului, i-am premiat pe salariaþii noºtri care au avut o activitate bunã ºi foarte bunã în cursul lunii iulie. Îi felicit pe colegii noºtri, Bogdan Matei – de la Secþia Apã Canal Petrila, Dorina Mãnesc - operator calcul în cadrul Serviciului Juridic ºi Roman Trifu electrician la Staþia de Tratare a Apei de la Valea de Peºti, care sunt ”Angajaþii lunii iulie”, aºa cum vreau sã felicit în mod deosebit colectivul condus de Sandu Benke, de la Secþia de Apã-Canal din Petrila care, prin munca deosebitã depusã în luna iulie ºi nu numai, ºi-au adjudecat pe deplin meritat titlul de Colectiv al lunii iulie în cadrul Apa Serv Valea Jiului.

Tuturor, le mulþumesc pentru activitate ºi le doresc sã-ºi pãstreze acelaºi entuziasm ºi în activitatea viitoare.

Campaniile de acest gen vor continua ºi în lunile viitoare, atunci când angajaþii care se remarcã prin activitatea lor vor fi premiaþi.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

“Gestul de apreciere pe care conducerea Apa Serv Valea Jiului Petroºani, îl aduce pentru fiecare salariat ajuns la vârsta ieºirii la pensie a continuat astãzi, prin felicitarea a încã doi colegi care au ajuns la vârsta pensionãrii. Câmpean Jenica, laborantã în cadrul Staþiei de Tratare a apei de la Taia, cu o vechime de 40 de ani de muncã în cadrul vechilor si noilor structuri ale Apa Serv; - Velcu Sevastian, lãcãtuº în cadrul Staþiei de Epurare a ape de la Dãnuþoni, cu o vechime totalã în munca de 43 de ani din care ultimii 15 ani i-a petrecut la Apa Serv; Cu prilejul pensionãrii, dupã o viaþã de muncã, vã doresc, atât dumneavoastrã cât ºi celor pe care îi îndrãgiþi, multã sãnãtate, fericire ºi sã aveþi parte de cât mai mulþi ani de pensie însoþiþi de sãnãtate ºi numai bucurii. În plus, vã mulþumim sincer pentru toatã activitatea dumneavoastrã pe aþi depus-o cu responsabilitate în cadrul Apa Serv Valea Jiului”, le-a spus Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului, celor doi angajaþi care ºi-au încheiat activitatea în câmpul muncii, prin pensionare.

Costel Avram i-a felicitat pe cei doi angajaþi pentru munca depusã în cadrul societãþii ºi pentru modul în care ºi-au adus aportul în dezvoltarea activitãþii.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 August 2017

Probleme tehnice în subteranul minei Livezeni.

Ministrul Petcu susþine cã vor fi realizate investiþii

P

roblemele tehnice din subteranul minei Livezeni diminueazã, considerabil, producþia de cãrbune.

Directorul general al CEH, Viorel Stancu, a declarat cã din cauza unor cercetãri geologice a zãcãmântului ºi a deranjamentelor tectonice din subteran se înregistreazã probleme în ceea ce priveºte exploatarea cãrbunelui de la mina Livezeni. Mai pe româneºte, complexul mecanizat din stratul 13 a ajuns la ... piatrã.

“Nu sunt probleme grave, sunt probleme tehnice întâmpinate de o cercetare destul de largã geologicã a zãcãmântului de acolo. Am întâlnit niºte deranjamente tectonice care duc la micºorarea câmpului de abataj de la noul panou, nu la nepunerea acestuia în funcþie. Se va pune în funcþie, dar din pãcate pentru o perioadã mai scurtã, nu pentru un an ºi jumãtatedoi. Nu ne afecteazã foarte grav. Am gãsit soluþii sã punem o nouã capacitate în funcþie atunci când în acest abataj se va finaliza exploatarea, peste 7-8 luni”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH.

În aceastã perioadã cererea de energie pe piaþã este ridicatã, iar minele din Valea Jiului asigurã cu greu necesarul de cãrbune pentru funcþionarea termocentralelor.

“Destul de greu facem faþã cu producþia de cãrbune (raportat la cerere-n.r.), am semnat un protocol cu sindicatele ºi lucrãm ºi în luna august, ca în luna iulie”, a mai subliniat sursa citatã.

Ministrul Energiei dã asigurãri cã vor fi realizate investiþii în minele din Valea Jiului, cu precãdere în cele considerate viabile, adicã Livezeni ºi Vulcan. “Mineritul este foarte important (…)

Ne dorim cu paºi mici sã pãstrãm constant ce avem în galerii, dar sã ºi dezvoltãm”,

sunt doar câteva din declaraþiile ministrului Energiei, Toma Petcu.

“Pentru noi, mineritul este foarte important ºi în aceastã perioadã destul de dificilã pentru sistemul energetic naþional s-a dovedit cã grupurile care funcþioneazã în cadrul CEH sunt foarte importante, ºi automat ºi cãrbunele pe care minerii îl produc ºi îl dau cãtre aceste grupuri. Sunt convins cã prin planul de reorganizare care e gândit la nivelul ministerului împreunã cu Consiliul de Administraþie ºi directoratul va fi important pentru revitalizarea activitãþii companiei, dar ºi a mineritului.

Este clar cã ºirul de greºeli de-a lungul timpului, care au plecat din zona mineritului sau a liderilor de sindicat sau

din zona politicã au dãunat nu doar activitãþii minerilor, ci ºi percepþiei la nivel naþional despre mineri. Eu lucrez îndeaproape cu toþi liderii de sindicat ºi sunt oameni care ºtiu foarte bine ce au de fãcut ºi sunt oameni de o mare calitate. Ne dorim cu paºi mici sã pãstrãm constant ce avem în galerii, dar sã ºi dezvoltãm. Din pãcate, la nivelul de consum care l-au avut cei de la termocentrale, mã refer la Paroºeni ºi Mintia, nu s-a reuºit sã se þinã pasul cu partea de minerit ºi extracþie a cãrbunelui, pentru cã sunt foarte multe probleme, nu doar problema personalului, ci ºi problemele tehnice, pentru cã neexistând resurse financiare în ultimii ani au fost subfinanþate pãrþile de aprovizionare cu materiale, cu echipamente de siguranþã, cu echipamente de exploatare, toate aceste lucruri începem uºor-uºor sã le deblocãm. Am gãsit nu doar resursele financiare, ci ºi sursele de achiziþii ºi cred cã în perioada urmãtoare aceastã activitate de minerit se va desfãºura nu doar în condiþii bune ºi de securitate, ci sã o dezvoltãm ºi sã ne axãm pe minele care sunt rentabile ºi viabile pentru companie”, a spus, la

Petroºani, ministrul Energiei, Toma Petcu.

Ministrul subliniazã cã investiþii ar putea fi realizate ºi din fondurile de care dispune CEH la ora actualã, dat fiind faptul cã încasãrile de pe urma vânzãrii energiei electrice sunt la cote ridicate. “ªi în companie în aceastã perioadã, pe vânzãrile masive de energie electricã, la niºte preþuri foarte bune pe piaþa de PZU, se simte în companie o injecþie de capital, care nu dã doar un respiro companiei, dã ºi posibilitatea de a se gândi la o viitoare dezvoltare”, a mai subliniat ministrul.

Toma Petcu a accentuat faptul cã unitãþile miniere din cadrul CEH nu fac faþã cu aprovizionarea termocentralelor cu cãrbune.

“Cantitatea de care au nevoie centralele la ora actualã, minele nu fac faþã cu aprovizionarea la ce nivel de consum existã. În momentul vom realiza SIEG-ul va fi stipulat foarte clar ce cantitãþi vor fi livrate lunar, pe ce preþuri, lucrurile vor fi foarte bine stabilite”, a mai precizat Toma Petcu.

Minele din Valea Jiului nu au mai beneficiat de investiþii serioase de ani de zile, iar lucrul acesta se reflectã în cantitatea de cãrbune extrasã din subteran.

Monika BACIU

A fi, sau a nu fi? Aceasta este întrebarea

Încurcaþi cu disponibilizãrile V

or fi sau nu disponibilizãri la Complexul Energetic Hunedoara? În timp ce conducerea executivã a societãþii spune cã vor exista concedieri colective în toamna acestui an, ministrul Energiei, Toma Petcu susþine contrariul.

“Eu nu cunosc de nicio disponibilizare, dar pot sã vã spun cã în aceastã perioadã s-au fãcut o serie de angajãri acolo unde a fost nevoie. Dacã vor fi disponibilizãri, vor fi probabil în zone care nu mai necesare pentru producþie sau oameni care vor sã plece beneficiind de anumite ajutoare financiare”, a

declarat, la Petroºani, ministrul Energiei, Toma Petcu. În urmã cu câteva zile, directorul general al CEH, sublinia cã vor fi restructurate aproape 500 de posturi. „E vorba de 496 de posturi. Se desfiinþeazã întâi posturile vacanþe, iar ca ºi personal vorbim de aproximativ 460 de oameni”, a menþionat, la sfârºitul lunii iulie, Viorel Stancu, director general al CEH. Bugetul de venituri ºi cheltuieli al CEH este fundamentat ºi pe disponibilizãri.

“Numãrul de personal prognozat pentru finele anului 2017 va fi de 3.773 persoane rezultând din încetarea rapoartelor de muncã a

unui numãr de 393 salariaþi pânã la finele anului 2017, urmare a ieºirilor voluntare la pensie, conform prevederilor legale, fãrã a beneficia de plãþi compensatorii, rezultând necesitatea angajãrii unui numãr de 310 persoane specializate, pentru ca activitatea în subteran sã nu fie afectatã; disponibilizarea colectivã a unui numãr de 1.086 persoane în anul 2017, conform nivelului aprobat în Decizia CE C (2016) 7719 final”, aratã BVC-ul.

Potrivit aceluiaºi document, “reducerea numãrului de personal se efectueazã prin aplicarea unui program de concedieri colective, program care pre-

supune mãsuri de protecþie socialã prin acordarea de plãþi compensatorii, indemnizaþie de ºomaj ºi venit de completare conform O.U.G. nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor mãsuri de protecþie socialã acordatã persoanelor disponibilizate prin concedieri colective

efectuate în baza planurilor de disponibilizare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”.

Paradoxal este faptul

cã în primãvara acestui an s-au fãcut angajãri la Complexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

4 Actualitate

O

PROBLEME din cauza ploilor

porþiune a ºoselei Transalpina a fost acoperitã cu pãmânt ºi pietre, în urma precipitaþiilor abundente.

Conducãtorii auto care tranziteazã cea mai înaltã ºosea din România sunt sfãtuiþi sã circule cu atenþie.

“În urma ploilor cãzute noaptea trecutã în zona Montanã Rânca, pe DN 67 C, Transalpina, au fost aduse în partea carosabilã cantitãþi mari de pietre ºi pãmânt de pe versanþi. Angajaþii districtului Rânca intervin cu un buldoexcavator pentru curãþarea pãrþi carosabile. Vã rugãm circulaþi cu atenþie pe sectorul respectiv de drum”, aratã

oficialii CNAIR. S-a intervenit cu buldoexcavatorul pentru curãþarea ºoselei. În acelaºi context, în masivul Parâng, zona Vãii Olteþului, salvamontiºtii gorjeni au fost solicitaþi sã intervinã în procesul de recuperare a unor persoane care au rãmas blocate în munte.

Drumul de acces a fost distrus în urma viiturilor din noaptea de duminicã spre luni.

“Acþiune în derulare a salvamontiºtilor gorjeni în masivul Parâng, zona vãii Olteþului pentru recuperarea unor persoane rãmase blocate în munte datoritã distrugerii drumului de cãtre viiturile

dupã ploaia de azi dimineaþã.

Iniþial, o singurã persoanã a fost anunþatã prin SNAUU 112 ca rãmasã pe munte, dar, ajunºi la faþa locului salvamontiºtii au mai gãsit cca 50 de persoane ºi 20 de autovehicule blocate în munte. Persoanele nu au probleme medicale grave, dar existã persoane cu hainele ude ºi care pot fi afectate ºi de scãderea de temperaturã ºi de vântul care bate puternic în zonã. Persoanele sunt ajutate de salvamontiºti sã treacã peste torentele de apã, aceºtia realizând punþi de buºteni ºi tiroliane peste torentele de apã. Acþioneazã 6 salvamontiºti ºi douã ambulanþe de teren ale Serviciului Public Judeþean Salvamont/ Salvaspeo Gorj. Prognoza meteo anunþã cãderi importante de apã ºi pentru restul

zilei, salvamontiºtii încercând sã recupereze rapid toate persoanele din zonã.

Maºinile vor fi recuperate în zilele urmãtoare, mâine încercându-se repararea drumului la un nivel satisfãcãtor care sã permitã accesul auto”, aratã Salvamont.

Meteorologii au anunþat cã în unele zone ale þãrii se vor produce inundaþii.

Monika BACIU

Proiect pentru un sat de vacanþã la Lunca Florii A u renunþat la asocierea cu investitorul privat care dezvoltã staþiunea turisticã din ªureanu, însã au realizat cã au nevoie de turism.

Edilii din Petrila vor sã transforme o zonã pitoreascã în sat de vacanþã.

Regiunea Lunca Florii, o zonã deosebit de frumoasã din Cheile Tãii, riscã sã ajungã în situaþia staþiunilor Straja ºi Parâng, în ceea ce priveºte amenajarea teritoriului dacã nu existã un plan urbanistic. În zonã existã câteva cabane iar edilii vor ca viitoarele construcþii sã respecte un plan astfel încât sã poatã fi realizat un sat de vacanþã. ”Noi am cerut Guvernului

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 August 2017

României ºi Romsilva sã ne transfere drumul Taia-Auºelu, pentru cã pe acest drum vom avea ºi accesul spre viitoarea staþiune turisticã ªureanu. Pentru aceastã staþiune facem demersuri de mai mulþi ani, iar dacã avem drumul putem face multe.

La lunca Florii sunt vreo ºapte cabane acum, iar una dintre ele este cuprinsã într-un cir-

cuit de tabere pentru elevi. Dacã reuºim sã facem domeniul schiabil, acolo în acea zonã facem un sat de vacanþã. La Lunca Florii am vrea sã fie locurile de cazare, de parcare, tot ce este nevoie.

Categoric nu vrem sã se construiascã haotic acolo, iar acum lucrãm la PUZ, sã cuprindem zona în intravilan ºi sã avem control. Scriem ºi

un proiect pe fonduri europene pentru a extinde iluminatul public din Taia pânã în acea zonã”, a declarat Vasile Jirca, primarul localitãþii Petrila. În acest moment se lucreazã la instalarea unei linii electrice care sã asigure alimentarea cu energie a construcþiilor din Lunca Florii. Investiþia este derulatã de un furnizor de energie electricã ºi merge greu din cauza numeroaselor avize, a mai explicat edilul ºef al localitãþii. Viitoarea staþiune montanã ªureanu-Petrila este cuprinsã ºi în masterplanul pe turism al Ministerul Turismului.

Chiar dacã-ºi doresc staþiune de schi, edilii din Petrila, anul trecut, au reziliat parteneriatul încheiat în urmã cu mai mulþi ani cu SC SKI ªurianu SRL, societate care administreazã

domeniul schiabil ªureanu. Parteneriatul prevedea extinderea domeniului schiabil pe raza teritorialã a Petrilei. Investiþia urma sã fie suportatã de investitorul privat, administraþia localã de la Petrila trebuind doar sã punã la dispoziþie terenul necesar pentru construcþia pârtiilor, a telescaunului. Înþelegerea a cãzut din cauzã cã primãria trebuia sã plãteascã taxele necesare pentru scoaterea din fondul forestier a circa 30 de hectare de pãdure iar suma necesarã ar fi sãrãcit bugetul local.

I

nvestiþii, aprobate de Guvern

Din planul de investiþii fac parte ºi staþiunile montane din Valea Jiului.

Guvernul a adoptat, printr-o hotãrâre, Programul Multianual pentru dezvoltarea investiþiilor în turism ºi pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiþii în turism. Programul Multianual, denumit Master-Planul investiþiilor în turism, are ca obiectiv principal dezvoltarea comunitãþilor locale din zonele cu potenþial turistic ridicat, prin creºterea investiþi-

ilor publice în infrastructura turisticã.

“Pentru investiþii realizate în staþiunile de interes naþional, atestate în condiþiile legii, contribuþia instituþiei este de 90%, iar contribuþia unitãþii administrativ-teritoriale beneficiare este de 10%; pentru investiþii realizate în staþiunile de interes local, contribuþia Ministerului Turismului este de 85%, iar contribuþia UAT-ului beneficiar este de 15% .

Contribuþia Ministerului Turismului este de 70% ºi contribuþia UATului/asociaþiei de dezvoltare intercomunitarã beneficiarã este de 30% pentru investiþii în domenii de aplicare ale Hotãrârii, altele decât cele menþionate anterior”, aratã informarea Guvernului.

Direcþiile de acþiune pentru extinderea investiþiilor în turism au fost fundamentate în baza studiului de cercetare aferent perioadei 2007-2016, studiu realizat de Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism, la solicitarea Ministerului Turismului. Acest document prevede un set de obiective specifice, a cãror realizare va avea ca efect ridicarea nivelului calitativ ºi cantitativ al serviciilor turistice.

Monika BACIU Maximilian GÂNJU

Apariþie ineditã în Parcul Central Carol Schreter

O micuþã locomotivã cu aburi a fãcut deliciul petroºãnenilor P

limbare cu locomotiva cu abur în centrul municipiului Petroºani.

Toþi cei care s-au aflat duminicã dupã-amiazã în Parcul Central Carol Schreter din Petroºani au avut ocazia sã se plimbe, preþ de câteva minute, cu o locomotivã cu abur.

Locomotiva cu abur, construitã la scara 1:10 a fãcut deliciul petroºãnenilor.

Creatorul acesteia este dr. ing.

Alexandru Skroban, care a lucrat timp de 2 ani la realizarea acesteia. Alexandru Skroban a fost ºeful Secþiei de Proiectãri din cadrul CEPROM. “A fost o pasiune din tinereþe. am lucrat doi ani, cam cinci ore pe zi. Am fost ºeful secþiei de proiectãri în cadrul CEPROM-ului. 40 de ani am lucrat acolo. Sunt nãscut în

Sibiu ºi crescut aici din clasa a IV-a. Unii citesc, alþii se plimbã, eu am fãcut asta. Fiecare om cu pãsãrica lui”, ne-a povestit dr. ing. Alexandru Skroban, “tatãl” locomotivei cu abur.

Alexandru Skroban ºi-a transformat garajul din curtea casei în atelier. Piesele nu au fost uºor de gãsit. “Pãrintele” locomotivei a apelat la ajutorul societãþilor comerciale din zonã.

“Ca bani, a trebuit sã cerºesc materiale. Asta e problemã cã nu gãseºti materiale. Am fost cu cerºitul pe la întreprinderile private, “dã-mi o þeavã, dã-mi o bucatã de bronz”. Nu ne-a trebuit mult, dar dacã vroiam sã cumpãrãm o þeavã de 20 de cm trebuia sã cumpãrãm 6 metri, cã numai aºa s-au vândut. Are autonomie un kilometru la o încãrcare, 8 litri de apã ºi un kilogram de cãrbune.

Istoria ºi cultura localã, teme dezbãtute la Deva

P

rimãria Municipiului Deva în parteneriat cu Centrul Cultural ”Drãgan Muntean” Deva ºi Asociaþia pentru Promovarea Istoriei României (A.P.I.R.) Deva organizeazã, în perioada 10-12 august 2017, Conferinþa pentru Dialog Intercultural ”Diva Deva”, ediþia a XI-a.

Tema generalã de anul acesta este ”Istorie ºi culturã localã”. La eveniment ºi-au anunþat participarea cercetãtori ºi profesori universitari din þarã ºi din strãinãtate, poeþi, scriitori, publiciºti, actori ºi regizori. Lucrãrile conferinþei se vor desfãºura în Sala Micã a Centrului Cultural ”Drãgan Muntean” Deva ºi în sala de conferinþe a Hotelului Deva.

Cele 10 ediþii ale ”Diva Deva” desfãºurate pânã acum s-au bucurat de prezenþa unor participanþi din România, Franþa, Italia, Cehia, Ungaria, Polonia ºi Statele Unite ale Americii.

Maximilian GÂNJU

Locomotiva are o greutate de 110 kg ºi poate susþine 200 de kg. Garajul de acasã l-am transformat în atelier ºi acolo lucrez”, a mai spus dr. ing.

Alexandru Skroban.

Alãturi de bãrbat a fost soþia acestuia, Paraschiva, care i-a stat alãturi în cei 54 de ani de cãsnicie ºi i-a susþinut proiectele. Femeia ne povesteºte, cã soþul sãu a realizat chiar ºi o rulotã cu ajutorul cãreia s-au plimba în concedii pe bãtrânul continent.

“A lucrat aproape doi ani, mult timp. Ne-am bucurat când am vãzut cã a terminat-o. Anul trecut a fost gata, în aprilie.

Ne-am plimbat cu ea în curte.

Traseul acesta are 60 de metri, dar la noi în curte nu încape tot. Soþul a lucrat în proiectãri la utilaje miniere. A fãcut ºi o rulotã în 1979, ne-am dus în concediu cu ea. Cu rulota am fost ºi în strãinãtate”, ne-a spus Paraschiva Skroban, soþia lui Alexandru Skroban.

Locomotiva cu aburi tip 131 a fost expusã în parcul central Carol Schreter din Petroºani. Pe o lungime a cãii ferate de 60 de metri, copiii s-au plimbat preþ de câteva clipe cu locomotiva.

“Bucuria ºi satisfacþia mea nu poate fi explicatã în cuvinte.

Sigur, copii care s-au plimbat cu mine, nu mã vor uita niciodatã. Rezultatul muncii mele de doi ani”, a scris pe Facebook,

dr. ing. Alexandru Skroban, dupã terminarea evenimentului.

Edilii din Petroºani spun cã dacã Alexandru Skroban vrea sã doneze locomotiva, aceasta îºi va gãsi un loc binemeritat ºi la Muzeul Mineritului din Petroºani.

“Domnul Skroban vrea sã doneze locomotiva la muzeul din Bucureºti sau din Arad, dacã sã vrea sã o doneze la Muzeul Mineritului, noi o sã

fim de acord”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Locomotiva cu aburi realizatã de dr. ing. Alexandru Skroban este unicã în Europa.

Aceasta funcþioneazã cu un kilogram de huilã, opt litri de apã ºi are o autonomie de o orã. Micuþa locomotivã se plimbã pe ºinele de 60 de metri cu o vitezã de 10 km/h.

Monika BACIU

4 Actualitate

O

PROBLEME din cauza ploilor

porþiune a ºoselei Transalpina a fost acoperitã cu pãmânt ºi pietre, în urma precipitaþiilor abundente.

Conducãtorii auto care tranziteazã cea mai înaltã ºosea din România sunt sfãtuiþi sã circule cu atenþie.

“În urma ploilor cãzute noaptea trecutã în zona Montanã Rânca, pe DN 67 C, Transalpina, au fost aduse în partea carosabilã cantitãþi mari de pietre ºi pãmânt de pe versanþi. Angajaþii districtului Rânca intervin cu un buldoexcavator pentru curãþarea pãrþi carosabile. Vã rugãm circulaþi cu atenþie pe sectorul respectiv de drum”, aratã

oficialii CNAIR. S-a intervenit cu buldoexcavatorul pentru curãþarea ºoselei. În acelaºi context, în masivul Parâng, zona Vãii Olteþului, salvamontiºtii gorjeni au fost solicitaþi sã intervinã în procesul de recuperare a unor persoane care au rãmas blocate în munte.

Drumul de acces a fost distrus în urma viiturilor din noaptea de duminicã spre luni.

“Acþiune în derulare a salvamontiºtilor gorjeni în masivul Parâng, zona vãii Olteþului pentru recuperarea unor persoane rãmase blocate în munte datoritã distrugerii drumului de cãtre viiturile

dupã ploaia de azi dimineaþã.

Iniþial, o singurã persoanã a fost anunþatã prin SNAUU 112 ca rãmasã pe munte, dar, ajunºi la faþa locului salvamontiºtii au mai gãsit cca 50 de persoane ºi 20 de autovehicule blocate în munte. Persoanele nu au probleme medicale grave, dar existã persoane cu hainele ude ºi care pot fi afectate ºi de scãderea de temperaturã ºi de vântul care bate puternic în zonã. Persoanele sunt ajutate de salvamontiºti sã treacã peste torentele de apã, aceºtia realizând punþi de buºteni ºi tiroliane peste torentele de apã. Acþioneazã 6 salvamontiºti ºi douã ambulanþe de teren ale Serviciului Public Judeþean Salvamont/ Salvaspeo Gorj. Prognoza meteo anunþã cãderi importante de apã ºi pentru restul

zilei, salvamontiºtii încercând sã recupereze rapid toate persoanele din zonã.

Maºinile vor fi recuperate în zilele urmãtoare, mâine încercându-se repararea drumului la un nivel satisfãcãtor care sã permitã accesul auto”, aratã Salvamont.

Meteorologii au anunþat cã în unele zone ale þãrii se vor produce inundaþii.

Monika BACIU

Proiect pentru un sat de vacanþã la Lunca Florii A u renunþat la asocierea cu investitorul privat care dezvoltã staþiunea turisticã din ªureanu, însã au realizat cã au nevoie de turism.

Edilii din Petrila vor sã transforme o zonã pitoreascã în sat de vacanþã.

Regiunea Lunca Florii, o zonã deosebit de frumoasã din Cheile Tãii, riscã sã ajungã în situaþia staþiunilor Straja ºi Parâng, în ceea ce priveºte amenajarea teritoriului dacã nu existã un plan urbanistic. În zonã existã câteva cabane iar edilii vor ca viitoarele construcþii sã respecte un plan astfel încât sã poatã fi realizat un sat de vacanþã. ”Noi am cerut Guvernului

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 August 2017

României ºi Romsilva sã ne transfere drumul Taia-Auºelu, pentru cã pe acest drum vom avea ºi accesul spre viitoarea staþiune turisticã ªureanu. Pentru aceastã staþiune facem demersuri de mai mulþi ani, iar dacã avem drumul putem face multe.

La lunca Florii sunt vreo ºapte cabane acum, iar una dintre ele este cuprinsã într-un cir-

cuit de tabere pentru elevi. Dacã reuºim sã facem domeniul schiabil, acolo în acea zonã facem un sat de vacanþã. La Lunca Florii am vrea sã fie locurile de cazare, de parcare, tot ce este nevoie.

Categoric nu vrem sã se construiascã haotic acolo, iar acum lucrãm la PUZ, sã cuprindem zona în intravilan ºi sã avem control. Scriem ºi

un proiect pe fonduri europene pentru a extinde iluminatul public din Taia pânã în acea zonã”, a declarat Vasile Jirca, primarul localitãþii Petrila. În acest moment se lucreazã la instalarea unei linii electrice care sã asigure alimentarea cu energie a construcþiilor din Lunca Florii. Investiþia este derulatã de un furnizor de energie electricã ºi merge greu din cauza numeroaselor avize, a mai explicat edilul ºef al localitãþii. Viitoarea staþiune montanã ªureanu-Petrila este cuprinsã ºi în masterplanul pe turism al Ministerul Turismului.

Chiar dacã-ºi doresc staþiune de schi, edilii din Petrila, anul trecut, au reziliat parteneriatul încheiat în urmã cu mai mulþi ani cu SC SKI ªurianu SRL, societate care administreazã

domeniul schiabil ªureanu. Parteneriatul prevedea extinderea domeniului schiabil pe raza teritorialã a Petrilei. Investiþia urma sã fie suportatã de investitorul privat, administraþia localã de la Petrila trebuind doar sã punã la dispoziþie terenul necesar pentru construcþia pârtiilor, a telescaunului. Înþelegerea a cãzut din cauzã cã primãria trebuia sã plãteascã taxele necesare pentru scoaterea din fondul forestier a circa 30 de hectare de pãdure iar suma necesarã ar fi sãrãcit bugetul local.

I

nvestiþii, aprobate de Guvern

Din planul de investiþii fac parte ºi staþiunile montane din Valea Jiului.

Guvernul a adoptat, printr-o hotãrâre, Programul Multianual pentru dezvoltarea investiþiilor în turism ºi pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiþii în turism. Programul Multianual, denumit Master-Planul investiþiilor în turism, are ca obiectiv principal dezvoltarea comunitãþilor locale din zonele cu potenþial turistic ridicat, prin creºterea investiþi-

ilor publice în infrastructura turisticã.

“Pentru investiþii realizate în staþiunile de interes naþional, atestate în condiþiile legii, contribuþia instituþiei este de 90%, iar contribuþia unitãþii administrativ-teritoriale beneficiare este de 10%; pentru investiþii realizate în staþiunile de interes local, contribuþia Ministerului Turismului este de 85%, iar contribuþia UAT-ului beneficiar este de 15% .

Contribuþia Ministerului Turismului este de 70% ºi contribuþia UATului/asociaþiei de dezvoltare intercomunitarã beneficiarã este de 30% pentru investiþii în domenii de aplicare ale Hotãrârii, altele decât cele menþionate anterior”, aratã informarea Guvernului.

Direcþiile de acþiune pentru extinderea investiþiilor în turism au fost fundamentate în baza studiului de cercetare aferent perioadei 2007-2016, studiu realizat de Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism, la solicitarea Ministerului Turismului. Acest document prevede un set de obiective specifice, a cãror realizare va avea ca efect ridicarea nivelului calitativ ºi cantitativ al serviciilor turistice.

Monika BACIU Maximilian GÂNJU

Apariþie ineditã în Parcul Central Carol Schreter

O micuþã locomotivã cu aburi a fãcut deliciul petroºãnenilor P

limbare cu locomotiva cu abur în centrul municipiului Petroºani.

Toþi cei care s-au aflat duminicã dupã-amiazã în Parcul Central Carol Schreter din Petroºani au avut ocazia sã se plimbe, preþ de câteva minute, cu o locomotivã cu abur.

Locomotiva cu abur, construitã la scara 1:10 a fãcut deliciul petroºãnenilor.

Creatorul acesteia este dr. ing.

Alexandru Skroban, care a lucrat timp de 2 ani la realizarea acesteia. Alexandru Skroban a fost ºeful Secþiei de Proiectãri din cadrul CEPROM. “A fost o pasiune din tinereþe. am lucrat doi ani, cam cinci ore pe zi. Am fost ºeful secþiei de proiectãri în cadrul CEPROM-ului. 40 de ani am lucrat acolo. Sunt nãscut în

Sibiu ºi crescut aici din clasa a IV-a. Unii citesc, alþii se plimbã, eu am fãcut asta. Fiecare om cu pãsãrica lui”, ne-a povestit dr. ing. Alexandru Skroban, “tatãl” locomotivei cu abur.

Alexandru Skroban ºi-a transformat garajul din curtea casei în atelier. Piesele nu au fost uºor de gãsit. “Pãrintele” locomotivei a apelat la ajutorul societãþilor comerciale din zonã.

“Ca bani, a trebuit sã cerºesc materiale. Asta e problemã cã nu gãseºti materiale. Am fost cu cerºitul pe la întreprinderile private, “dã-mi o þeavã, dã-mi o bucatã de bronz”. Nu ne-a trebuit mult, dar dacã vroiam sã cumpãrãm o þeavã de 20 de cm trebuia sã cumpãrãm 6 metri, cã numai aºa s-au vândut. Are autonomie un kilometru la o încãrcare, 8 litri de apã ºi un kilogram de cãrbune.

Istoria ºi cultura localã, teme dezbãtute la Deva

P

rimãria Municipiului Deva în parteneriat cu Centrul Cultural ”Drãgan Muntean” Deva ºi Asociaþia pentru Promovarea Istoriei României (A.P.I.R.) Deva organizeazã, în perioada 10-12 august 2017, Conferinþa pentru Dialog Intercultural ”Diva Deva”, ediþia a XI-a.

Tema generalã de anul acesta este ”Istorie ºi culturã localã”. La eveniment ºi-au anunþat participarea cercetãtori ºi profesori universitari din þarã ºi din strãinãtate, poeþi, scriitori, publiciºti, actori ºi regizori. Lucrãrile conferinþei se vor desfãºura în Sala Micã a Centrului Cultural ”Drãgan Muntean” Deva ºi în sala de conferinþe a Hotelului Deva.

Cele 10 ediþii ale ”Diva Deva” desfãºurate pânã acum s-au bucurat de prezenþa unor participanþi din România, Franþa, Italia, Cehia, Ungaria, Polonia ºi Statele Unite ale Americii.

Maximilian GÂNJU

Locomotiva are o greutate de 110 kg ºi poate susþine 200 de kg. Garajul de acasã l-am transformat în atelier ºi acolo lucrez”, a mai spus dr. ing.

Alexandru Skroban.

Alãturi de bãrbat a fost soþia acestuia, Paraschiva, care i-a stat alãturi în cei 54 de ani de cãsnicie ºi i-a susþinut proiectele. Femeia ne povesteºte, cã soþul sãu a realizat chiar ºi o rulotã cu ajutorul cãreia s-au plimba în concedii pe bãtrânul continent.

“A lucrat aproape doi ani, mult timp. Ne-am bucurat când am vãzut cã a terminat-o. Anul trecut a fost gata, în aprilie.

Ne-am plimbat cu ea în curte.

Traseul acesta are 60 de metri, dar la noi în curte nu încape tot. Soþul a lucrat în proiectãri la utilaje miniere. A fãcut ºi o rulotã în 1979, ne-am dus în concediu cu ea. Cu rulota am fost ºi în strãinãtate”, ne-a spus Paraschiva Skroban, soþia lui Alexandru Skroban.

Locomotiva cu aburi tip 131 a fost expusã în parcul central Carol Schreter din Petroºani. Pe o lungime a cãii ferate de 60 de metri, copiii s-au plimbat preþ de câteva clipe cu locomotiva.

“Bucuria ºi satisfacþia mea nu poate fi explicatã în cuvinte.

Sigur, copii care s-au plimbat cu mine, nu mã vor uita niciodatã. Rezultatul muncii mele de doi ani”, a scris pe Facebook,

dr. ing. Alexandru Skroban, dupã terminarea evenimentului.

Edilii din Petroºani spun cã dacã Alexandru Skroban vrea sã doneze locomotiva, aceasta îºi va gãsi un loc binemeritat ºi la Muzeul Mineritului din Petroºani.

“Domnul Skroban vrea sã doneze locomotiva la muzeul din Bucureºti sau din Arad, dacã sã vrea sã o doneze la Muzeul Mineritului, noi o sã

fim de acord”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Locomotiva cu aburi realizatã de dr. ing. Alexandru Skroban este unicã în Europa.

Aceasta funcþioneazã cu un kilogram de huilã, opt litri de apã ºi are o autonomie de o orã. Micuþa locomotivã se plimbã pe ºinele de 60 de metri cu o vitezã de 10 km/h.

Monika BACIU

6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Marti, 8 August 2017

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 August 2017

PENSIONAR:

“Mulþumim din inimã partidului.

Dupã recalculare, ne-a redus pensia” L aurenþiu Nistor a fost apostrofat, public, de un grup de pensionari revoltaþi de faptul cã le-au fost diminuate pensiile. O vorbã din popor spune cã “fiecare pasãre pe limba ei piere”, iar faptul acesta i-a fost dovedit deputatului PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor.

Deputatul, obiºnuit, cu promisiunile electorale a þinut sã le spunã oamenilor prezenþi la o manifestare publicã de la Vulcan cã Guvernul condus de PSD-ALDE nu taie nici pensii ºi nici salarii. Atâta a fost nevoie sã se aprindã în pensionari vâlvãtaia. Cu cupoanele de pensie în mânã, pensionarii au demonstrat cã le-au fost diminuate pensiile, în urma recalculãrilor.

“Aici, în Valea Jiului, au mai fost miniºtri ai Energiei, ai Economiei, care ori de câte ori au venit au spus mulþimii cã “nu ne vom atinge de minerit”. Sper ca dumneavoastrã sã faceþi acest lucru, împreunã cu Guvernul pe care îl reprezentaþi PSDALDE. Sper ca oamenii sã înþeleagã cã nu le transmitem doar promi-

siuni, oamenii sã înþeleagã cã suntem pentru ei ºi ne vom zbate pentru ei. Mineritul din Valea Jiului ºi energia din judeþul Hunedoara nu trebuie sã disparã.

Siguranþa sistemului energetic, domnule ministru, în România nu poate sã fie menþinutã fãrã producerea de energie pe cãrbune.

Vrem ca prin vocea dumnevoastrã, prin vocea Guvernului României, Uniunea Europeanã sã înþeleagã cã acestea sunt prioritãþile României ºi pentru acestea trebuie sã ne zbatem. Noi, politicienii, nu trebuie sã ne facem cã auzim ºi sã nu luãm mãsuri. Am auzit, aici, un domn care spunea cã aþi tãiat pensiile sau salariile (Guvernul-n.r.). Vã asigur cã acest Guvern nu va tãia pensiile. Nimeni

nu se va atinge de pensiile dumneavoastrã”, le-a spus Laurenþiu Nistor, celor prezenþi la manifestare, în timp ce un grup de pensionari îl apostrofa public de faptul cã spune neadevãruri.

Mai mult decât atât, un pensionar a luat cuvântul, iar vorbele

acide pe care acesta le-a rostit la adresa partidului de guvernãmânt le-a dat celorlalþi pensionari speranþã.

“Avem în faþa noastrã diverse oficialitãþi care vin în Valea Jiului, cu diverse ocazii ºi ne promit marea cu sarea, iar a doua zi, trecând evenimentul, uitã de

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI -ANUNÞÎn temeiul art. 39 aliniatul (2) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã extraordinarã pentru joi 10 august 2017 ora 1400 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI:

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

minerii care au fost, ºi mai ales, uitã de minerii care mai sunt. Am avut promisiuni de toate felurile, inclusiv, ceea ce ne doare cel mai tare acum, este recalcularea pensiilor celor care au muncit în minã. Au venit câteva decizii de pensie, în care, dupã recalculare minerul s-a trezit cu o reducere a pensiei cu un anumit procentaj. Mulþumim din inimã partidului. Iatã cã dupã recalculare, acest partid (PSD-n.r.) care are deosebitã grijã de noi, a redus pensia.

Mulþumim frumos!”, a spus un pensionar.

Preºedintele PNL Vulcan, Dan Surulescu i-a ridicat lui Laurenþiu Nistor, mingea la fileu.

“Cu foarte mulþi ani în urmã am venit ca inginer stagiar la minã la Vulcan ºi m-a ºocat o lozincã: “þãrii cât mai mult cãrbune” ºi “noi nu avem cer, dar avem mândria muncii de miner”. Cer existã, mândrie existã, minerii sunt din ce în ce mai puþini. Domnul deputat

Nistor, cãruia îi port un respect deosebit, a spus cã nu ne atingem de minerit. Atenþie cu atinsul! Nu ne atingem, dar ne ducem în picaj.

Existã reversul medaliei.

Poate uitãm de orgoliile politice, ºi, împreunã putem sã facem mult mai mult pentru Valea Jiului, prin legi, prin oameni competenþi puºi acolo unde trebuie. Închei cu o simplã întrebare adresatã, în speþã, clasei politice. Ce existã dincolo de huilã în Valea Jiului, dacã mai existã viaþã? Cu siguranþã mai existã viaþã, dar cum o trãim?

Drepþi, aplecaþi, poate ne rãspund dânºii...”, a spus Dan Surulescu, preºedintele PNL Vulcan.

Zeci de pensionari din Valea Jiului s-au trezit, dupã recalculare, cã vor primi mai puþini bani la pensie. Problema va fi discutatã astãzi în prezenþa ministrului pentru Dialog Social, care se va afla la Petroºani.

Monika BACIU

1 – Proiect de hotãrâre nr. 126/ 2017 pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2017 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 37/ 03.04.2017 .

Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 127/ 2017 privind aprobarea participãrii unui grup de 16 copii ºi 2 antrenori ai Clubului Sportiv „C. S .SORII JUNIOR’S LUPENI” la turneul de minifotbal „Slatina Summer Junior Cup” în perioada 24.08.2017 - 26.08.2017.

Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni Lupeni, 7 august 2017 PRIMAR, Prof. LUCIAN MARIUS RESMERIÞÃ

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 August 2017

Petroºani-Parâng TRAIL RUN 2017

T

oma Coconea, Avram Iancu, alãturi de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani, Casa ProUrbis, dar ºi alte asociaþii sportive demareazã cea mai mare acþiune sportivã din ultimii ani.

La jumãtatea lunii septembrie, mai exact în data de 16 septembrie, la Petroºani va începe un concurs de cros-maraton, care are rolul de a promova potenþialul turistic al Parângului ºi nu numai.

“Este vorba de o competiþie sportivã pe care o vom organiza în data de 16 septembrie, la Petroºani, cu sprijinul lui Tomi (Coconea-n.r.) ºi al lui Avram Iancu. E vorba de

acele competiþii despre care am vorbit, care sã aducã un plus localitãþii noastre. Cu siguranþã, anul viitor vom dezvolta mult mai mult din ce am început în acest an.

Este o competiþie sportivã de cros montan”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Organizatorii au pregãtit douã trasee, iar preºedintele Casei ProUrbis, Eduard Wersanski, oferã mai multe detalii despre competiþie.

“La iniþiativa domnului primar, anul acesta încercãm sã gândim o activitate sportivã de masã. Sunt douã trasee: Petroºani – Rusu, 16 km ºi Petroºani – Cârja, 36 de km. Am început organizarea încã de acum câteva sãptãmâni,

împreunã cu organizaþia Bike&Run a domnului Avram (Iancu-n.r.) ºi cu susþinerea lui Toma Coconea. Au început deja înscrierile, iar Toma Coconea m-a încurajat cã are foarte mulþi prieteni alergãtori”, a spus Eduard Wersanski, preºedintele Casa ProUrbis.

Petroºani – Parâng Trail Run este un eveniment de alergare montanã desfãºurat în zona masivului Parâng ºi este organizat de Primãria Municipiului Petroºani, Asociaþia Casa Pro Urbis, Aª Bike&Run Petroºani, Centrul Naþional de Informare ºi Promovare Turisticã Petroºani. Sunt invitaþi sã participe sportivi din þarã ºi strãinãtate atraºi de acest tip de competiþii.

Formatul traseelor este unul inedit, fiind de tip

Stadionul Jiul, gazdã pentru o echipã de fotbal din Liga a III-a chipa de fotbal E din Liga a III-a, ACS ªirineasa, va juca pe stadionul Jiul din Petroºani. Potrivit Jurnalul Vãii Jiului, ACS ªirineasa, echipa patronatã de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcinã, îºi pregãteºte instalarea pe Stadionul Jiul din municipiului Petroºani.

“Deja, omul de afaceri a deplasat, în cursul zilei de sâmbãtã, un numãr mare de oameni pentru a curãþa baza ºi a ferecat cu lacãte atât întrarea în stadion, cât ºi tribunele acoperite.

Prin aceste acþiuni se

pare cã acordul de principiu dat de Consiliul local Petroºani a devenit realitate, ACS ªirineasa urmând sã îºi desfãºoare activitatea în cunoscutul stadion”, scrie jurnalistul Nicolae Taºcã, în Jurnalul Vãii Jiului.

Momentan, baza

sportivã va fi folositã cu titlul gratuit de cãtre echipa de fotbal ACS ªirineasa. Un proiect de hotãrâre privind stabilirea cuantumului chiriei va fi supus atenþiei consilierilor locali în cadrul ºedinþei de lunã viitoare.

ACS ªirineasa are

up&down. “Încercãm sã încurajãm cât mai mulþi cetãþeni sã se înscrie. E un proiect vechi pe care l-am discutat cu domnul primar. Sunt convins cã o sã fie un eveniment care va creºte de la an la an, ºi e pãcat cã noi participãm la foarte multe competiþii în þarã, ºi Parângul este un munte strategic pentru România ºi foarte mulþi sportivi mi-au spus cã de ce nu organizãm cât mai repede un concurs aici. Ideea cu traseele a fost sã legãm Petroºaniul de Parâng. Startul va fi la ora 10:00 în faþa Primãriei, o sã fie o etapã de încãlzire pânã pe centrul civic, la fântâna artezianã, apoi vor continua traseul pe panta de la institut (Universitatea Petroºani-n.r.), Brãdet.

Crosul se va întoarce de la

trei acþionari noi, reprezentanþii firmei Succes Nic Com, care i-au înlocuit pe membrii fondatori ai clubului. În anii trecuþi, Nicolae Sarcinã a fost în discuþii sã preia ºi Rapid Bucureºti. Nicolae Sarcinã este cunoscut ºi în Valea Jiului unde deþine mai multe magazine. Totodatã, acesta are afaceri în domeniul panificaþiei.

Monika BACIU

Cabana Rusu înspre Petroºani. Cei care sunt la maraton vor continua pânã pe vârful Cârja, dacã timpul ne va permite, dacã nu, va fi pânã la Curbura Mijei.

Este un traseu de 36 de km, cu o diferenþã foarte mare de nivel, de 1830 de metri”, a spus Toma Coconea. Încã mai este de lucrat pe anumite porþiuni ale traseului.

“Va fi puþin de lucru pe traseu, trebuie sã amenajãm niºte poduleþe în zona de la Brãdet cãtre Rusu, unde sunt zone mai dificile, unde de la ploi se fac noroaie. Traseul este foarte pitoresc, prima porþiune este o zonã de pãdure, apoi vine un gol alpin ºi cu siguranþã va creºte evenimentul”, a mai spus cunoscutul parapantist, Toma Coconea. Înscrierile se pot face, accesând http://parangtrailrun.forumprourbis.ro/în scriere/ ºi se achitã o taxã de participare. Participanþii care se claseazã pe primele trei locuri la fiecare categorie vor primi ºi premii.

Totodatã, se vor acorda douã premii speciale: KING OF CÂRJA ºi QUEEN OF CÂRJA , pentru primul bãiat ºi, respectiv prima fatã care ajunge pe vârful Cârja.

Monika BACIU