2017 8 7

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1393

Cronica Vãii Jiului Luni, 7 August 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Zi bãnoasã pentru cerºetorii din Valea Jiului ãrbãtoarea S Schimbarea la Faþã a Mântuitorului

umple buzunarele cerºetorilor din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului care merg, an de an, cãtre Mânãstirea Lainici.

La fel a fost ºi ieri, iar cum sunt câteva mii de credincioºi care participã la ceremoniile religioase de la schitul mânãstirii ºi de la mãnãstire, succesul a fost garantat. „Facem bani, am fost eu ºi copiii, trei copii. A fost ºi nevastã-mea cu noi ºi a fãcut mai mult.

Trebuie sã fie cineva care sã primeascã de pomanã”, a spus unul dintre cerºetori. Acesta este din Lupeni iar copiii îi aduc bani frumoºi din cerºit. Când nu este sãrbãtoare la mãnãstire, îºi lasã micuþii la semafoarele din defileu, pentru a cerºi. Pe de altã parte,

cetele de cerºetori au stârnit nemulþumire printre credincioºii care au cãutat liniºtea de la sfântul lãcaº. Totuºi, cei mai mulþi i-au tolerat, nu însã ºi forþele de ordine care au dat amenzi pe bandã rulantã.

Schimbarea la Faþã a Mântuitorului este una din cele mai mari sãrbãtori creºtine ºi unul dintre evenimentele importante pentru Mânãstirea Lainici. Pe ºase august a fost ºi hramul Schitului Locurele, aºezãmânt al mânãstirii situat în imediata apropiere de lãcaº.

Maximilian GÂNJU

Energeticienii cer anularea SIEG, minerii nu sunt de acord

N

oi tensiuni între mineri ºi energeticieni. În timp ce energeticienii cer anularea accesãrii ajutorului de stat de tip SIEG ºi desprinderea termocentralei Mintia de Complexul Energetic Hunedoara, minerii contestã acest lucru. Vineri, la Petroºani a avut loc Consiliul de Administraþie al CEH, ºedinþã în cadrul cãreia energeticienii au venit cu nouã propunere pentru termocentrala Mintia. >>> PAGINA A 3-A

Proiectul european al Apa Serv Valea Jiului, þinut în loc de legile strâmbe

peratorul este O obligat de legislaþia actualã

sã atribuie lucrãrile prin licitaþie publicã þinând cont de criteriul preþului ºi nu neapãrat de calitate.

Criteriul „preþului celui mai mic“ la achiziþiile publice ar putea duce Apa Serv Valea Jiului la sapã de lemn, dacã lucrãrile pentru

reabilitarea infrastructurii de apã potabilã ºi apã uzatã vor fi atribuite fãrã a se þine cont ºi de calitate. În acest moment „preþul cel mai scãzut“ este primul principiu al procedurilor de achiziþie publicã de care þine cont Agenþia Naþionalã pentru Achiziþii Publice (ANAP). ”Noi nu putem da lucrãrile unor firme

care vin cu un preþ derizoriu, iau prima tranºã de bani ºi apoi intrã în insolvenþã ºi faliment. În aceste

condiþii nu sunt de acord sã atribui contractele, pentru cã dacã nu se respectã etapele proiectului

european vor fi corecþii financiare ºi noi vom fi obligaþi sã plãtim. Eu nu pot risca viitorul societãþii ºi nici munca de ani de zile, pentru cã noi, angajaþii Apa Serv Valea Jiului, am fãcut eforturi pentru a ajunge unde suntem azi, adicã pe profit.

Da, dacã ANAP rãspunde ºi plãteºte ceea ce ne-ar putea fi imputat din cauza unui constructor neserios, ºi astãzi atribuim licitaþiile doar pe criteriul preþului scãzut”, declarã directorul

general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Apa Serv Valea Jiului a dat startul celui mai mare proiect de investiþii de dupã 1989, dupã ce a semnat un contract de finanþare nerambursabilã în valoare de 90 de milioane de euro.

Banii europeni se vor duce în investiþii ºi refacerea infrastructurii de apã potabilã ºi apã uzatã.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 August 2017

Þeparii prin telefon au gãsit o nouã metodã de înºelãciune oliþiºtii avertizeazã cã o nouã P metodã de înºelãciune prin apeluri telefonice a luat amploare

sorul abonamentului sunã înapoi pe acelaºi numãr, face o mare greºealã. În momentul în care a fost efectuat apelul, acesta nu mai poate fi oprit decât dacã este scoasã bateria din telefon. În acest fel, apelatul îºi încarcã cartela sa de telefon cât timp îi permite apelantul. Dacã nu aveþi rude sau cunoscuþi în Franþa, cu care conversaþi periodic prin telefon, ar fi de preferat sã nu apelaþi numerele cu prefix de þarã +33. Poliþiºtii mai spun cã dacã totuºi aþi apelat un astfel de numãr de telefon ºi nu reuºiþi sã

ºi tot mai mulþi români cad în plasa þeparilor. Reþeta este cât se poate de simplã.

Posesorul unui abonament, indiferent de reþea, primeºte un apel de la un numãr de telefon cu prefixul de þarã +33, adicã prefixul Franþei.

Apelul este foarte scurt, uneori nici nu poate fi remarcat, dar rãmâne în lista de apeluri pierdute. Dacã pose-

Bilanþ NEGRU de accidente de circulaþie, 15 per97 soane decedate ºi 105

rãnite grav. Acesta este bilanþul poliþiºtilor hunedoreni pe linie rutierã.

Poliþiºtii au analizat activitatea profesionalã desfãºuratã în primele 6 luni ale anului 2016. “În perioada 01 ianuarie - 30 iunie 2017, pe drumurile deschise traficului rutier din judeþul Hunedoara s-au produs 97 accidente grave de circulaþie, având ca ºi consecinþã decesul a 15 persoane ºi rãnirea gravã a altor 105. În aceeaºi perioadã a anului 2016, pe drumurile din judeþul Hunedoara s-au produs 85 accidente grave de circulaþie având ca ºi consecinþã decesul a 16 persoane ºi rãnirea gravã a 30 de persoane”, aratã bilanþul IPJ Hunedoara.

Chiar ºi în aceste condiþii, poliþiºtii hunedoreni spun cã s-a redus cu 50 de procente rata mortalitãþii din accidentele rutiere.

“Obiectivul principal

privind reducerea cu 50% a mortalitãþii din accidente rutiere în perioada 20102020 este realizat, trendul acestui indicator de analizã încadrându-se sub trendul estimat pentru fiecare lunã din anul 2017”, mai aratã cei de la IPJ Hunedoara.

“Pentru diminuarea riscului rutier, poliþiºtii rutieri au desfãºurat 780 de acþiuni (pe domeniile prioritare: conducere sub influenþa alcoolului, încãlcarea regimului legal de vitezã, nerespectarea regulilor de circulaþie de cãtre pietoni, neacordarea prioritãþii de trecere pietonilor). Cu ocazia acestor acþiuni au fost aplicate peste 22.330 de sancþiuni contravenþionale, au fost constatate 470 de infracþiuni (99 de infracþiuni de alcoolemie peste limita admisã, 84 de infracþiuni de conducere fãrã permis, 46 de infracþiuni de conducere a unui autovehicul neînmatriculat/neînregistrat, etc.), au fost ridicate în vederea suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule 1.202 de permise de conducere ºi au fost retrase 568 certificate de înmatriculare (dintre care 301 pentru defecþiuni tehnice)”, mai aratã bilanþul.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

opriþi apelul, în cel mai scurt timp scoateþi bateria ºi lãsaþi telefonul aºa cel puþin 5 minute.

Nu doar apelurile cu prefixul Franþei vã pot pãgubi ci ºi cele din þãri africane, iar mai mulþi români au ºi cãzut în plasa escrocilor. Oamenii spun cã apelurile s-au realizat spre miezul nopþii de obicei ºi în cursul dimineþii, fiind de foarte scurtã duratã. Prefixele diferã, însã printre ele sunt numele de telefon din Sudan, Zimbabwe, Burundi sau Africa de Sud. Romanii care au sunat înapoi spun cã s-au trezit având costuri suplimentare între 0,7 — 2 euro pe facturã.

Poliþia vã recomandã, în cazul în care sunteþi apelat de un astfel de numãr ºi nu aveþi rude sau prieteni apropiaþi în þãrile respective, sã nu apelaþi înapoi nici aceste numere.

Maximilian GÂNJU

Accidentat de o ambulanþã a SMURD

C

opilul s-ar fi angajat în traversarea strãzii în fugã ºi a fost acroºat de o autospecialã SMURD aflatã în misiune.

Accidentul a avut loc în municipiul Vulcan, pe centura oraºului, iar copilul a vrut sã traverseze strada dupã ce a vãzut cã o maºinã opreºte înaintea sa. De fapt ºoferul autoturismului acordase prioritate echipajului SMURD. Minorul suferit mai multe fracturi ºi a fost dus la Unitatea Primiri Urgenþe a Spitalului Municipal Vulcan ca mai apoi sã fie transferat cãtre Petroºani. Poliþiºtii au deschis un dosar penal pentru vãtãmare corporalã ºi fac cercetãri pentru a stabili vinovãþia pãrþilor. (M. GÂNJU)

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 August 2017

Energeticienii cer anularea SIEG, minerii nu sunt de acord oi tensiuni între N mineri ºi energeticieni. În timp ce energeticienii cer anularea accesãrii ajutorului de stat de tip SIEG ºi desprinderea termocentralei Mintia de Complexul Energetic Hunedoara, minerii contestã acest lucru.

Vineri, la Petroºani a avut loc Consiliul de Administraþie al CEH, ºedinþã în cadrul cãreia energeticienii au venit cu nouã propunere pentru termocentrala Mintia.

“Consiliul de Administraþie a luat act de propunerea înaintatã ºi urmeazã sã cearã date suplimentare conducerii executive ºi sã vadã în ce mãsurã o poate promova cãtre minister. În varianta SIEG-ului am rãmas la Mintia cu grupul 3 pe gaz ºi acum se fac demersuri sã vadã dacã îl pot lãsa pe cãrbune, un singur grup ºi celelalte 5 grupuri CEH confirmã, cã am pus mâna

pe o corespondenþã, cã vor tãia celelalte 5 grupuri energetice. Adicã salveazã grupul 3 ºi toate activele rãmase se vor lichida ºi de acolo ne-am sesizat. SIEG-ul nu stã în picioare în varianta în care rãmânem cu un singur grup la Mintia pentru cã dacã avem avarii la grup nu putem asigura serviciile, cã nu avem o rezervã. Paroºeniul are un CAF cu care poate asigura termoficarea ºi îºi poate onora contractul, în schimb la Mintia, noi nu avem CAF, nu avem o instalaþie suplimentarã cu care sã ne ajutãm pânã lichidãm avaria. Propunerea conducerii pe care noi o susþinem se bazeazã tot pe

directivele europene, dar pe asigurarea alimentãrii cu energie electricã a reþelelor în momentele de secetã sau de ger”, a declarat Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã.

Sindicaliºtii de pe partea energeticã susþin cã prin noul proiect pentru salvarea termocentralei de la Mintia se doreºte divizarea de CEH ºi realizarea de investiþii din fonduri proprii ºi credite bancare.

“Energia asta se tranzacþioneazã pe piaþa de echilibrare, aici e preþul bun, pe piaþa zilei urmãtoare s-a dus la 300 (lei/MWh), dar nouã nu ne-ar acoperi costul de producþie, ori strategia noastrã cu trei grupuri, douã desulfurãri vom funcþia majoritar pe piaþa de echilibrare, în rest e oprit. Avem inclus, cu funcþionarea pe cãrbune din Valea Jiului. ªi pe varianta de SIEG divizarea se face între energie ºi minerit, dar noi am rãmâne cu un singur grup. În noua variantã am rãmâne cu trei grupuri ºi tot ce nu dau ei

Comisia Europeanã pune capãt poluãrii din termocentrale Î ncepând cu data de 31 iulie 2017, cele mai poluante centrale electrice din Europa, inclusiv multe termocentrale pe bazã de cãrbune din România, trebuie sã investeascã în depoluare sau sã închidã, datoritã noilor norme UE.

Greenpeace aratã cã termocentralele pe cãrbune sunt ineficiente, durata lor de viaþa fiind depãºitã. Cei de la Greenpeace militeazã pentru închiderea centralelor pe bazã de cãrbune care nu corespund normelor de mediu.

“Noile standarde pot pãrea restrictive, dar se bazeazã, de fapt, pe tehnologia existentã ce se aplicã deja în alte termocentrale din Europa ºi din întreaga lume. Limitele vor viza atât termocentralele pe cãrbune, cât ºi pe cele ce folosesc gaz, pãcurã ºi alþi combustibili fosili, inclusiv platformele petroliere

marine. În urmãtorii patru ani, termocentralele vor trebui sã investeascã milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de purificare a gazelor de ardere si a apelor reziduale”, aratã cei de la Greenpeace într-un comunicat.

Cei mai mari producãtori de energie pe bazã de cãrbune sunt Complexul Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara. la CEH situaþia este dramaticã.

Termocentrala de la Mintia nu are nicio investiþie de mediu fãcutã, conducerea încercând sã acceseze un SIEG, iar la Paroºeni lucrãrile de modernizare sunt undeva la 97% ºi ar trebui finalizate pânã la finele acestui an.

Uniunea Europeanã a publicat noile limite de poluare, ce vor reduce emisiile toxice ale termocentralelor europene. Au fost introduse noi limite de poluare, mai restrictive, pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx)

ºi pulberi (PM) ºi, în premierã, sunt introduse limite de emisie pentru mercur (Hg), acid clorhidric (HCl) ºi florurã de hidrogen (HF). ”Aceste substanþe toxice sunt direct corelate cu o serie de probleme de sãnãtate ºi de mediu, inclusiv dezvoltarea astmului la copiii noºtri ºi distrugerea ecosistemelor noastre de cãtre ploi acide”, aratã organizaþia într-un comunicat.

Guvernele naþionale au acum cel mult patru ani pentru a decide cât de multã poluare intenþioneazã sã le permitã, însã oricine încearcã sã negocieze o excepþie de la noile reguli se va convinge cã nu urmãreºte asigurarea unui aer curat ºi sãnãtatea populaþiei, ci doar propriul sãu profit. “În România, termocentralele pe bazã de cãrbune sunt depãºite ºi foarte ineficiente. Zecile de milioane de euro, necesare conformãrii lor, pot fi folosite de companiile

(minerii-n.r.) la Paroºeni se preia la Mintia fãrã nicio problemã”, a mai precizat Cristian Iºtoc.

Energeticienii spun cã vor prezenta demersul privind salvarea termocentralei Mintia ºi premierului României, Mihai Tudose.

“Noi ne þinem acum de demersul acesta ºi vrem sã îl ducem la nivel de minister ºi dacã trebuie, chiar pânã la premier.

Invocãm interesul naþional, 1000 MWh putere instalatã nu o putem arunca la gunoi”, a mai spus liderul energeticienilor.

S

indicaliºtii din minerit nu sunt de acord

Sindicaliºtii de pe partea minierã nu susþin noul proiect prezentat în cadrul Consiliului de Administraþie. Ei spun cã termocentrala Mintia vrea sã pãrãseascã CEH-ul fãrã datorii.

“Legat de termocentralã este o problemã pentru cã cei de la Mintia, la un punct privind viabi-

energetice mult mai bine: pentru a construi surse de energie regenerabile, moderne ºi curate, ce sporesc securitatea energeticã, genereazã multe comenzi pentru companiile de inginerie din România ºi, implicit, mai multe locuri de muncã. ªi sã nu uitãm cã vom respira chiar ºi un aer mai curat”, a declarat Alin Tãnase, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

Monika BACIU

lizarea grupurilor energetice de la Mintia au venit cu o idee cum cã nu mai au nevoie de CEH, vor sã fie de sine stãtãtori, nu le trebuie serviciile tehnice de sistem ºi au mers la o intimidare ºi au spus cã ar vrea sã fie singuri. Au spus cã vor lua un ajutor de la bancã. Dacã vrei ajutor de la bancã trebuie sã fii o entitate purã (fãrã datorii-n.r.). Ei vor sã lase CEH-ul, sã se divizeze înainte de divizare. Aici am întrebat ºi nu mi s-a rãspuns cum au ajuns la situaþia asta þinând cont cã înainte acel program a fost avizat de cãtre statul român, de toatã conducerea CEH ºi trimis spre avizare la Bruxelles.

Acum cum venim noi...”, a spus Dorin Vezure, lider de sindicat în cadrul Sindicatului Muntele, care apreciazã cã noul program propus pentru salvarea termocentralei Mintia ar aduce defavoruri minerilor.

Sindicaliºtii de pe partea minierã îi acuzã pe cei de la Mintia de faptul cã în decursul ultimilor zeci de ani nu au implementat niciun program pentru modernizarea grupurilor energetice.

“Dacã ne raportãm la certificatele de CO2, dacã ne raportãm la cantitatea de cãrbune care a fost gãsitã în depozitele de la ei ºi arsã pe timpul lui Andronache ºi la 30 lei/MWh. Le-am spus cã de atâþia zeci de ani de zile nu aþi fost în stare sã vã faceþi un grup, nu conteazã care, sã vi-l faceþi sã fie ok din punct de vedere al mediului. Aþi jucat numai pe piaþa de energie ºi aþi cumpãrat ºi vândut certificate de CO2 ºi nu

aþi fãcut nimic. Acum vin ºi spun cã nu mai au nevoie de noi. Nu se poate aºa. Ei vor 26% ca producþie sã provinã din cãrbunele indigen ºi restul sã vinã din import.

Trebuie reamintit faptul cã actuala conducere a termocentralei Mintia face presiuni pe parte politicã pentru implementarea acestui program. Ei vor sã plece curaþi ºi vor sã acceseze niºte bani de la o bancã ºi sã meargã ei înainte. Aºa ceva nu se poate, nu suntem nici noi proºti”, a mai spus Dorin Vezure.

T

oma Petcu: “Prima condiþie este sã nu afecteze SIEG-ul”

De cealaltã parte, ministrul Energiei, Toma Petcu, susþine cã orice variantã se poate lua în calcul atâta timp cât nu afecteazã accesarea ajutorului de tip SIEG. “Domnul Viºan (Doru-n.r.) a discutat cu dumnealor, mi-a prezentat care este viziunea dumnealor, o sã ne asigurãm cã viziunea lor nu afecteazã SIEG-ul. Dacã nu afecteazã SIEG-ul ºi este una care poate fi mai bunã cu siguranþã o vom aplica, dar repet, prima condiþie este sã nu afecteze SIEG-ul. Prin SIEG reuºim sã revitalizãm ambele pãrþi, eu nu pot sã mã uit la aceastã companie doar la o parte care merge, acum vinde la preþuri foarte bune ºi cealaltã care este de suport sã o neglijãm.

Cu siguranþã nu vom face acest lucru”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu, la Petroºani Problemele de la termocentrala Mintia sunt extrem de grave.

Termocentrala ar putea fi închisã printr-o decizie a instanþei pentru cã nu s-a conformat la cerinþele de mediu. În tot acest timp, planurile privind salvarea entitãþii se schimbã.

Monika BACIU

4 Actualitate

Tiberiu Iacob Ridzi: “Cãrbunele a însemnat viaþã, dar ºi moarte”

C

ãrbunele a însemnat viaþã, dar ºi moarte.

Valea Jiului ºi-a cinstit minerii care ºi-au jertfit viaþa pe altarul ãrbunelui negru. Ziua Minerului a fost marcatã, la Petroºani, la fel ca în fiecare an, prin grija administraþiei locale.

Este un moment important. S-au scurs 40 de ani de la grevele care au însângerat Valea Jiului.

Greutãþile cu care se confruntau minerii i-au determinat pe aceºtia sã porneascã revoltele, iar de atunci, de când ºi-au strigat nemulþumirile ºi au luptat pentru apãrarea locurilor de muncã s-au scurs 40 de ani.

“Paradoxal, pentru mineri ºi pentru Valea Jiului, de ce nu, de-a lungul istoriei, cãrbunele a însemnat viaþã, dar ºi moarte. A însemnat viaþã pentru toþi

cei care au intrat in minã, pentru toate familiile lor, ºi moarte pentru cei care, pentru a-ºi pune o pâine pe masã, au murit.Astãzi suntem aici pentru a-i cinsti ºi pentru a le cinsti memoria ºi pentru a þine aprinsã aceastã flacãrã a vieþii ºi a morþii, aceastã îmbinare indisolubilã a noastrã, a vieþii ºi a morþii pe acest pãmânt, în acest univers finit.Vã mulþumesc cã sunteþi aici, alãturi de noi.

Cred cã suntem datori, noi ce care suntem urmaºii lor, sã-i cinstim, sã nu îi uitãm niciodatã ºi sã þinem aprinsã aceastã flacãrã a mineritului ºi mineritul sã existe în continuare în Valea Jiului chiar dacã nu la dimensiunile la care am fost obiºnuiþi”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, este sperã cã România nu va renunþa la

Protocol de colaborare pentru promovarea judeþului Hunedoara

C

onducerea Consiliului Judeþean Hunedoara a purtat discuþii cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Alba privind promovarea reciprocã a obiectivelor turistice din cele douã judeþe.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, s-a întâlnit în cursul zilei de vineri, 04 august 2017, cu vicepreºedintele CJ Alba, Dumitru Fulea, ºi administratorul public al judeþului Alba. În cadrul întrevederii s-a discutat despre modalitãþile concrete

cãrbunele din Valea Jiului.

“Chiar dacã poza acestui moment, fie cã vorbim de România sau Europa, ne aratã cã mineritul nu este rentabil, eu cred cã o þarã responsabilã nu renunþã la ceea ce are, atât la bogãþiile din subteran cât ºi la bogãþiile umane, aºa cum este resursa umanã din Valea Jiului.

de promovare reciprocã a obiectivelor istorice ºi zonelor de interes turistic din judeþele Hunedoara ºi Alba, cu accent pe Cetatea Alba Carolina ºi Sarmizegetusa Regia. “În zilele urmãtoare, conducerile celor douã instituþii vor semna un protocol de colaborare în acest sens.

Parte în protocol va fi ºi Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara, instituþie subordonatã CJ Hunedoara, prin intermediul cãreia se deruleazã activitãþile de promovare a tuturor obiectivelor turistice din judeþul Hunedoara. S-a mai convenit ca, pânã la semnarea protocolului, fiecare dintre pãrþi sã vinã cu propuneri de colaborare legate ºi de alte domenii de interes comunitar”, aratã un comunicat al CJH. Mircea Bobora, preºedintele CJH, a remarcat faptul cã la nivelul judeþului Hunedoara numãrul locurilor de cazare, declarate, este unul destul de mic.

Monika BACIU

Încã o datã eu vã mulþumesc, vreau sã le urez tuturor minerilor care mai sunt în activitate multã sãnãtate, sã dea Dumnezeu sã se întoarcã cu bine, de fiecare datã, din subteran sã revinã la suprafaþã, acolo unde, chiar dacã pãmântul þine o lume rea, sunt oameni care îi iubesc ºi îi apreciazã”, a mai spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

La evenimentele de comemorare de la Petroºani a luat parte ºi ministrul Energiei, Toma Petcu. Acesta susþine cã huila din Valea Jiului este importantã pentru România ºi cã urmeazã un plan de investiþii care sã revitalizeze activitatea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 August 2017 extractivã.

“Activitatea de miner este una foarte dificilã, important este sã înþelegeþi cã nu doar Ministerul Energiei sau Guvernul României vrea sã arate cât de importantã este aceastã activitate, ci sã prezinte mulþumirile pentru activitatea de zi cu zi care s-a desfãºurat ºi se va desfãºura. Întreaga þarã vrea sã transmitã acest lucru, pentru cã aceastã meserie este cea mai grea din România, este o meserie cu riscuri, cu neîmpliniri ºi nu este nici cea mai bãnoasã. Este o meserie care presupune sacrificii. Îmi doresc ca activitatea de minerit sã o dezvoltãm printr-o reconversie nu numai profesionalã, ci ºi a sistemului de exploatare, ci ºi printr-un sistem foarte bine pus la punct. În aceastã perioadã criticã a temperaturilor partea de producþie a energiei electrice pe bazã de cãrbune se dovedeºte nu doar necesarã, ci vitalã pentru România. Dacã nu înþelegem acest lucru ºi dacã nu putem cu toþii umãrul ºi nu muncim cu toþii pentru a gãsi cele mai bune soluþii pentru rentabilizarea ºi sistemului.

Principala preocupare a Guvernului ºi a mea ca ministru este aceea de a gãsi cele mai bune soluþii ca mineritul în Valea Jiului sã nu mai fie vãzut ca o povarã, ci din contrã, mineritul trebuie sã fie vãzut

ca o soluþie, mineritul trebuie vãzut ca o activitatea care sã nu doar sã fie onorantã pentru cei care o practicã, ci necesarã pentru noi toþi”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu, la Petroºani.

M

inerii lucreazã la fel de greu ca în 1977

Directorul general al CEH, Viorel Stancu, ezitã atunci când vorbeºte de viitorul mineritului.

“Nu putem uita de ziua de 6 august, indiferent de condiþiile în care se desfãºoarã mineritul în Valea Jiului. 1929, 1977, 2001 Vulcan sunt date care au marcat aceastã zi ºi ziua de 6 august a pãtruns adânc în inimile cetãþenilor din Valea Jiului. Nu putem uita ºi dacã vremurile sunt grele sã ne cinstim înaintaºii, e o datorie pe care trebuie sã o pãstrãm în inimile noastre. Vremurile ne demonstreazã cã este necesar mineritul, activitatea va continua, chiar dacã sub o formã mai restrânsã. Condiþiile meteo ne-au ajutat sã demonstrãm cã fãrã noi nu se poate”, a spus Viorel Stancu, directorul general al CEH. Alãturi de ministrul Energiei s-a aflat ºi secretarul de stat, Doru Viºan. În cadrul evenimentelor dedicate Zilei Minerului, la Petroºani au avut loc depuneri de coroane de flori.

Monika BACIU

ªcoala Sanitarã Postlicealã – oportunitate pentru piaþa muncii

coala Sanitarã Postlicealã din ª Petroºani este racordatã la piaþa muncii din România, dar ºi din strãinãtate. Persoanele care au aptitudini de asistent medical generalist pot urma cursurile ªcolii Sanitare Postliceale, iar dupã absolvire îºi pot gãsi un loc de muncã fie în tarã, fie peste hotare.

“ªcoala este înfiinþatã prin ordin de ministru nr. 5048/17.09.2013. Cei care vor sã vinã la noi au parte de cursuri care se organizeazã în sãli moderne, dotate la standarde europene, conform normativelor. Practica se face la Spitalul de Urgentã din Petroºani”, a declarat Carmen Rus, managerul ªcolii Sanitare Postliceale din Petroºani.

Totodatã, înscrierea se face fãrã testare, în limita locurilor disponibile. Sunt acceptaþi ºi tinerii care nu au diplomã de bacalaureat. Condiþia în cazul acestora este

cã pânã la terminarea cursurilor ªcolii Sanitare Postliceale sã dobândeascã diploma de bacalaureat.

“Avem cele mai mici taxe de ºcolarizare. Taxa anualã este de 1600 de lei, plãtibilã în rate. Diploma de absolvire a ºcolii postliceale este recunoscutã atât în tarã cât ºi în strãinãtate”, a mai spus sursa citatã.

Oferta educaþionala a ªcolii Sanitare Postliceale din Petroºani este variatã. Se oferã instruire practicã în condiþiile impuse de curriculum-ul ºcolar ºi se calificã doritorii pentru meseria de asistent medical generalist. Cei care urmeazã cursurile ªcolii Sanitare Postliceale au la dispoziþie cabinete modern dotate, iar practica se realizeazã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

Cursurile se þin în clãdirea ICPM, vizavi de Teatrul Dramatic Petroºani, la parter.

Monika BACIU

Lupeniul a marcat 40 de ani de la cea mai mare grevã a minerilor

de ani au trecut de la ziua care a rãmas în isto40 ria Vãii Jiului. 40 de ani de la cea mai sângeroasã revoltã a minerilor. Greva propriu-zisã a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977.

simpatie sau numai din curiozitate).

“Le doresc tuturo minerilor, soþiilor ºi copiilor lor un cãlduros “La mulþi ani”, le doresc multã sãnãtate ºi este un moment important pentru municipiul Lupeni din douã puncte de vedere. Sãrbãtorim

În primele momente, unii mineri au propus ca o delegaþie de-a lor sã plece la Bucureºti, dar s-a renunþat la aceastã idee, poate ºi datoritã faptului, cã trenurile erau oprite.

Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numãrul participanþilor variazã între 10 000 ºi 40 000 (chiar 90 000).

Cei care susþin cifrele mai scãzute greºesc, întrucât se bazeazã numai pe numãrul de angajaþi, ºi nu iau în considerare membrii de familie ºi alte persoane din afarã care s-au alãturat greviºtilor (din

Ziua Minerului, o zi meritatã de ei deoarece de-a lungul timpului au fãcut în aºa fel încât s-au jertfit pentru þarã, iar în al doilea rând este o zi importantã, deoarece în Lupeni, în 1929 a avut loc o mare revoltã. La momentul respectiv era o crizã naþionalã în care a intrat, inclusiv Lupeniul, ºi ei au fãcut o revoltã destul de mare, au cerut 29 de puncte, foarte importante pentru mineri”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

La evenimentele de comemorare a luat parte ºi ministrul Energiei, Toma Petcu, care a þinut sã sublineze importanþa cãrbunelui în contextul securitãþii energetice naþionale.

“Le doresc sã aibã parte numai de lucruri bune ºi când iasã din minã sã fie sãnãtoºi.

Legat de activitatea de zi cu zi,

pentru noi, mineritul este foarte important ºi în aceastã perioadã destul de dificilã pentru sistemul energetic naþional s-a dovedit cã grupurile care funcþioneazã în cadrul CEH sunt foarte importante ºi cãrbunele care minerii îl produc ºi îl dau cãtre aceste grupuri”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu.

Greva minerilor din Lupeni a avut loc în august 1929 ca rezultat al eºecului unor îndelungate negocieri legate de salarizare ºi condiþii de muncã.

Aproximativ 6000 de muncitori au fost implicaþi în protestul

provocat de salariile de mizerie ºi sãrãcia extremã în care trãiau minerii transilvãneni, deznodãmântul confruntãrii fiind cã 68 de mineri au cãzut sub gloanþele trupelor armatei române trimise de cãtre guvernul þãrãnist sã reprime protestul, dintre care 28 au decedat pe loc, mulþi dintre ei împuºcaþi fiind în spate. Minerii care au cãzut în timp ce îºi apãrau interesele au fost comemoraþi, la Lupeni, în incinta unitãþii miniere, dar ºi la statuia Lupeni “29.

Monika BACIU

Minerii, omagiaþi ºi la Vulcan

Toma Petcu: “Activitatea de minerit este cea mai grea profesie pe care un om poate sã o îmbrace” Z iua Minerului a fost marcatã ºi la Vulcan. Manifestãrile au debutat cu oficierea unei slujbe religioase.

Autoritãþile vor astfel sã cinsteascã memoria celor care în timpul grevelor din 1977 ºi-au apãrat cu îndârjire locurile de muncã.

“S-au jertfit pentru a scoate la luminã aurul negru. Revenim în fiecare an cu ocazia Zilei Minerului, în acest loc pentru a ne aminti cã avem obligaþia moralã de a-i omagia pe toþi cei care

ºi-au sacrificat viaþa, sãnãtatea pentru ca huila din subteranele minelor din Valea Jiului sã poate fi scoasã la luminã ºi datã economiei româneºti ca sursã energeticã de cea mai bunã calitate. Nu degeaba, huila noastrã a primit numele de aurul negru. Aurul nostru negru a fost, esrte ºi va fi cea mai mare bogãþie a acestor meleaguri, iar istoria a demonstrat cum am reuºit sã trecem cu bine peste toate provocãrile pe care viaþa, contextul economic, politic, social le-au dat, provocãri care ne-au ajutat sã rãmânem solidari pentru ca huila sã continue sã fie exploatatã, iar noi, locuitorii din cele douã Jiului sã ne putem duce viaþa aici, alãturi de familiile noastre. În urmã cu 40 de ani, la începutul lui august minerii au adãugat istoriei Vãii Jiului un reper fundamental de comunicare cu cei care aveau obligaþia sã le respecte drepturile, sã le asculte pãsurile, sã le ofere ºansa unei vieþi normale, pentru ei ºi familiile lor. Greva din 1-3 august 1977 a devenit, graþie curajului minerilor,

cartea noastrã de vizitã în relaþia cu ceilalþi români”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Lupeni.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a þinut sã le adreseze câteva cuvinte celor prezenþi.

“Este un eveniment foarte important pentru noi. Consider cã toþi cei care au lucrat în mine ºi nu mai sunt acum printre noi,

din motive care au þinut de activitate, ar trebui sã îi onorãm, nu doar sã ne aducem aminte de ei doar la anumite momente, ci sã înþelegem din sacrificiul lor cât de importantã a

fost activitatea lor ºi cât de importantã este în continuare activitatea de

minerit. Trebuie sã ne aducem aminte de acei oameni, care conºtienþi fiind de faptul cã intrã în minã cu posibilitatea de a nu mai ieºi de acolo ºi-au asumat ºi îºi asumã acest risc. Activitatea de minerit este cea mai grea profesie pe care un om poate sã o îmbrace”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei, la Vulcan.

Manifestãrile de la Vulcan au continuat cu depunerile de coroane de flori.

Monika BACIU

4 Actualitate

Tiberiu Iacob Ridzi: “Cãrbunele a însemnat viaþã, dar ºi moarte”

C

ãrbunele a însemnat viaþã, dar ºi moarte.

Valea Jiului ºi-a cinstit minerii care ºi-au jertfit viaþa pe altarul ãrbunelui negru. Ziua Minerului a fost marcatã, la Petroºani, la fel ca în fiecare an, prin grija administraþiei locale.

Este un moment important. S-au scurs 40 de ani de la grevele care au însângerat Valea Jiului.

Greutãþile cu care se confruntau minerii i-au determinat pe aceºtia sã porneascã revoltele, iar de atunci, de când ºi-au strigat nemulþumirile ºi au luptat pentru apãrarea locurilor de muncã s-au scurs 40 de ani.

“Paradoxal, pentru mineri ºi pentru Valea Jiului, de ce nu, de-a lungul istoriei, cãrbunele a însemnat viaþã, dar ºi moarte. A însemnat viaþã pentru toþi

cei care au intrat in minã, pentru toate familiile lor, ºi moarte pentru cei care, pentru a-ºi pune o pâine pe masã, au murit.Astãzi suntem aici pentru a-i cinsti ºi pentru a le cinsti memoria ºi pentru a þine aprinsã aceastã flacãrã a vieþii ºi a morþii, aceastã îmbinare indisolubilã a noastrã, a vieþii ºi a morþii pe acest pãmânt, în acest univers finit.Vã mulþumesc cã sunteþi aici, alãturi de noi.

Cred cã suntem datori, noi ce care suntem urmaºii lor, sã-i cinstim, sã nu îi uitãm niciodatã ºi sã þinem aprinsã aceastã flacãrã a mineritului ºi mineritul sã existe în continuare în Valea Jiului chiar dacã nu la dimensiunile la care am fost obiºnuiþi”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, este sperã cã România nu va renunþa la

Protocol de colaborare pentru promovarea judeþului Hunedoara

C

onducerea Consiliului Judeþean Hunedoara a purtat discuþii cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Alba privind promovarea reciprocã a obiectivelor turistice din cele douã judeþe.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, s-a întâlnit în cursul zilei de vineri, 04 august 2017, cu vicepreºedintele CJ Alba, Dumitru Fulea, ºi administratorul public al judeþului Alba. În cadrul întrevederii s-a discutat despre modalitãþile concrete

cãrbunele din Valea Jiului.

“Chiar dacã poza acestui moment, fie cã vorbim de România sau Europa, ne aratã cã mineritul nu este rentabil, eu cred cã o þarã responsabilã nu renunþã la ceea ce are, atât la bogãþiile din subteran cât ºi la bogãþiile umane, aºa cum este resursa umanã din Valea Jiului.

de promovare reciprocã a obiectivelor istorice ºi zonelor de interes turistic din judeþele Hunedoara ºi Alba, cu accent pe Cetatea Alba Carolina ºi Sarmizegetusa Regia. “În zilele urmãtoare, conducerile celor douã instituþii vor semna un protocol de colaborare în acest sens.

Parte în protocol va fi ºi Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara, instituþie subordonatã CJ Hunedoara, prin intermediul cãreia se deruleazã activitãþile de promovare a tuturor obiectivelor turistice din judeþul Hunedoara. S-a mai convenit ca, pânã la semnarea protocolului, fiecare dintre pãrþi sã vinã cu propuneri de colaborare legate ºi de alte domenii de interes comunitar”, aratã un comunicat al CJH. Mircea Bobora, preºedintele CJH, a remarcat faptul cã la nivelul judeþului Hunedoara numãrul locurilor de cazare, declarate, este unul destul de mic.

Monika BACIU

Încã o datã eu vã mulþumesc, vreau sã le urez tuturor minerilor care mai sunt în activitate multã sãnãtate, sã dea Dumnezeu sã se întoarcã cu bine, de fiecare datã, din subteran sã revinã la suprafaþã, acolo unde, chiar dacã pãmântul þine o lume rea, sunt oameni care îi iubesc ºi îi apreciazã”, a mai spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

La evenimentele de comemorare de la Petroºani a luat parte ºi ministrul Energiei, Toma Petcu. Acesta susþine cã huila din Valea Jiului este importantã pentru România ºi cã urmeazã un plan de investiþii care sã revitalizeze activitatea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 August 2017 extractivã.

“Activitatea de miner este una foarte dificilã, important este sã înþelegeþi cã nu doar Ministerul Energiei sau Guvernul României vrea sã arate cât de importantã este aceastã activitate, ci sã prezinte mulþumirile pentru activitatea de zi cu zi care s-a desfãºurat ºi se va desfãºura. Întreaga þarã vrea sã transmitã acest lucru, pentru cã aceastã meserie este cea mai grea din România, este o meserie cu riscuri, cu neîmpliniri ºi nu este nici cea mai bãnoasã. Este o meserie care presupune sacrificii. Îmi doresc ca activitatea de minerit sã o dezvoltãm printr-o reconversie nu numai profesionalã, ci ºi a sistemului de exploatare, ci ºi printr-un sistem foarte bine pus la punct. În aceastã perioadã criticã a temperaturilor partea de producþie a energiei electrice pe bazã de cãrbune se dovedeºte nu doar necesarã, ci vitalã pentru România. Dacã nu înþelegem acest lucru ºi dacã nu putem cu toþii umãrul ºi nu muncim cu toþii pentru a gãsi cele mai bune soluþii pentru rentabilizarea ºi sistemului.

Principala preocupare a Guvernului ºi a mea ca ministru este aceea de a gãsi cele mai bune soluþii ca mineritul în Valea Jiului sã nu mai fie vãzut ca o povarã, ci din contrã, mineritul trebuie sã fie vãzut

ca o soluþie, mineritul trebuie vãzut ca o activitatea care sã nu doar sã fie onorantã pentru cei care o practicã, ci necesarã pentru noi toþi”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu, la Petroºani.

M

inerii lucreazã la fel de greu ca în 1977

Directorul general al CEH, Viorel Stancu, ezitã atunci când vorbeºte de viitorul mineritului.

“Nu putem uita de ziua de 6 august, indiferent de condiþiile în care se desfãºoarã mineritul în Valea Jiului. 1929, 1977, 2001 Vulcan sunt date care au marcat aceastã zi ºi ziua de 6 august a pãtruns adânc în inimile cetãþenilor din Valea Jiului. Nu putem uita ºi dacã vremurile sunt grele sã ne cinstim înaintaºii, e o datorie pe care trebuie sã o pãstrãm în inimile noastre. Vremurile ne demonstreazã cã este necesar mineritul, activitatea va continua, chiar dacã sub o formã mai restrânsã. Condiþiile meteo ne-au ajutat sã demonstrãm cã fãrã noi nu se poate”, a spus Viorel Stancu, directorul general al CEH. Alãturi de ministrul Energiei s-a aflat ºi secretarul de stat, Doru Viºan. În cadrul evenimentelor dedicate Zilei Minerului, la Petroºani au avut loc depuneri de coroane de flori.

Monika BACIU

ªcoala Sanitarã Postlicealã – oportunitate pentru piaþa muncii

coala Sanitarã Postlicealã din ª Petroºani este racordatã la piaþa muncii din România, dar ºi din strãinãtate. Persoanele care au aptitudini de asistent medical generalist pot urma cursurile ªcolii Sanitare Postliceale, iar dupã absolvire îºi pot gãsi un loc de muncã fie în tarã, fie peste hotare.

“ªcoala este înfiinþatã prin ordin de ministru nr. 5048/17.09.2013. Cei care vor sã vinã la noi au parte de cursuri care se organizeazã în sãli moderne, dotate la standarde europene, conform normativelor. Practica se face la Spitalul de Urgentã din Petroºani”, a declarat Carmen Rus, managerul ªcolii Sanitare Postliceale din Petroºani.

Totodatã, înscrierea se face fãrã testare, în limita locurilor disponibile. Sunt acceptaþi ºi tinerii care nu au diplomã de bacalaureat. Condiþia în cazul acestora este

cã pânã la terminarea cursurilor ªcolii Sanitare Postliceale sã dobândeascã diploma de bacalaureat.

“Avem cele mai mici taxe de ºcolarizare. Taxa anualã este de 1600 de lei, plãtibilã în rate. Diploma de absolvire a ºcolii postliceale este recunoscutã atât în tarã cât ºi în strãinãtate”, a mai spus sursa citatã.

Oferta educaþionala a ªcolii Sanitare Postliceale din Petroºani este variatã. Se oferã instruire practicã în condiþiile impuse de curriculum-ul ºcolar ºi se calificã doritorii pentru meseria de asistent medical generalist. Cei care urmeazã cursurile ªcolii Sanitare Postliceale au la dispoziþie cabinete modern dotate, iar practica se realizeazã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

Cursurile se þin în clãdirea ICPM, vizavi de Teatrul Dramatic Petroºani, la parter.

Monika BACIU

Lupeniul a marcat 40 de ani de la cea mai mare grevã a minerilor

de ani au trecut de la ziua care a rãmas în isto40 ria Vãii Jiului. 40 de ani de la cea mai sângeroasã revoltã a minerilor. Greva propriu-zisã a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977.

simpatie sau numai din curiozitate).

“Le doresc tuturo minerilor, soþiilor ºi copiilor lor un cãlduros “La mulþi ani”, le doresc multã sãnãtate ºi este un moment important pentru municipiul Lupeni din douã puncte de vedere. Sãrbãtorim

În primele momente, unii mineri au propus ca o delegaþie de-a lor sã plece la Bucureºti, dar s-a renunþat la aceastã idee, poate ºi datoritã faptului, cã trenurile erau oprite.

Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numãrul participanþilor variazã între 10 000 ºi 40 000 (chiar 90 000).

Cei care susþin cifrele mai scãzute greºesc, întrucât se bazeazã numai pe numãrul de angajaþi, ºi nu iau în considerare membrii de familie ºi alte persoane din afarã care s-au alãturat greviºtilor (din

Ziua Minerului, o zi meritatã de ei deoarece de-a lungul timpului au fãcut în aºa fel încât s-au jertfit pentru þarã, iar în al doilea rând este o zi importantã, deoarece în Lupeni, în 1929 a avut loc o mare revoltã. La momentul respectiv era o crizã naþionalã în care a intrat, inclusiv Lupeniul, ºi ei au fãcut o revoltã destul de mare, au cerut 29 de puncte, foarte importante pentru mineri”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

La evenimentele de comemorare a luat parte ºi ministrul Energiei, Toma Petcu, care a þinut sã sublineze importanþa cãrbunelui în contextul securitãþii energetice naþionale.

“Le doresc sã aibã parte numai de lucruri bune ºi când iasã din minã sã fie sãnãtoºi.

Legat de activitatea de zi cu zi,

pentru noi, mineritul este foarte important ºi în aceastã perioadã destul de dificilã pentru sistemul energetic naþional s-a dovedit cã grupurile care funcþioneazã în cadrul CEH sunt foarte importante ºi cãrbunele care minerii îl produc ºi îl dau cãtre aceste grupuri”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu.

Greva minerilor din Lupeni a avut loc în august 1929 ca rezultat al eºecului unor îndelungate negocieri legate de salarizare ºi condiþii de muncã.

Aproximativ 6000 de muncitori au fost implicaþi în protestul

provocat de salariile de mizerie ºi sãrãcia extremã în care trãiau minerii transilvãneni, deznodãmântul confruntãrii fiind cã 68 de mineri au cãzut sub gloanþele trupelor armatei române trimise de cãtre guvernul þãrãnist sã reprime protestul, dintre care 28 au decedat pe loc, mulþi dintre ei împuºcaþi fiind în spate. Minerii care au cãzut în timp ce îºi apãrau interesele au fost comemoraþi, la Lupeni, în incinta unitãþii miniere, dar ºi la statuia Lupeni “29.

Monika BACIU

Minerii, omagiaþi ºi la Vulcan

Toma Petcu: “Activitatea de minerit este cea mai grea profesie pe care un om poate sã o îmbrace” Z iua Minerului a fost marcatã ºi la Vulcan. Manifestãrile au debutat cu oficierea unei slujbe religioase.

Autoritãþile vor astfel sã cinsteascã memoria celor care în timpul grevelor din 1977 ºi-au apãrat cu îndârjire locurile de muncã.

“S-au jertfit pentru a scoate la luminã aurul negru. Revenim în fiecare an cu ocazia Zilei Minerului, în acest loc pentru a ne aminti cã avem obligaþia moralã de a-i omagia pe toþi cei care

ºi-au sacrificat viaþa, sãnãtatea pentru ca huila din subteranele minelor din Valea Jiului sã poate fi scoasã la luminã ºi datã economiei româneºti ca sursã energeticã de cea mai bunã calitate. Nu degeaba, huila noastrã a primit numele de aurul negru. Aurul nostru negru a fost, esrte ºi va fi cea mai mare bogãþie a acestor meleaguri, iar istoria a demonstrat cum am reuºit sã trecem cu bine peste toate provocãrile pe care viaþa, contextul economic, politic, social le-au dat, provocãri care ne-au ajutat sã rãmânem solidari pentru ca huila sã continue sã fie exploatatã, iar noi, locuitorii din cele douã Jiului sã ne putem duce viaþa aici, alãturi de familiile noastre. În urmã cu 40 de ani, la începutul lui august minerii au adãugat istoriei Vãii Jiului un reper fundamental de comunicare cu cei care aveau obligaþia sã le respecte drepturile, sã le asculte pãsurile, sã le ofere ºansa unei vieþi normale, pentru ei ºi familiile lor. Greva din 1-3 august 1977 a devenit, graþie curajului minerilor,

cartea noastrã de vizitã în relaþia cu ceilalþi români”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Lupeni.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a þinut sã le adreseze câteva cuvinte celor prezenþi.

“Este un eveniment foarte important pentru noi. Consider cã toþi cei care au lucrat în mine ºi nu mai sunt acum printre noi,

din motive care au þinut de activitate, ar trebui sã îi onorãm, nu doar sã ne aducem aminte de ei doar la anumite momente, ci sã înþelegem din sacrificiul lor cât de importantã a

fost activitatea lor ºi cât de importantã este în continuare activitatea de

minerit. Trebuie sã ne aducem aminte de acei oameni, care conºtienþi fiind de faptul cã intrã în minã cu posibilitatea de a nu mai ieºi de acolo ºi-au asumat ºi îºi asumã acest risc. Activitatea de minerit este cea mai grea profesie pe care un om poate sã o îmbrace”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei, la Vulcan.

Manifestãrile de la Vulcan au continuat cu depunerile de coroane de flori.

Monika BACIU

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 August 2017

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 August 2017

Gunoaiele au reziliat contractul de salubrizare de la Lupeni

M

unicipalitatea de la Lupeni a reziliat contractul cu firma de salubrizare din Bucureºti. Cea mai mare problemã administrativã a municipiul Lupeni, colectarea gunoiului menajer este pe cale de rezolvare, dupã rezilierea contractului în urma rãzboiului dus cu firma de salubritate care nu ºi-a respectat obligaþiile contractuale.

Municipalitatea face demersurile pentru achiziþionarea serviciilor de salubritate astfel încât municipiul Lupeni sã fie o localitate curatã “Contractul cu firma de salubritate s-a reziliat. Facem demersuri pentru încheierea unui nou contract de salubritate, astfel încât municipiul Lupeni sã fie o localitate curatã”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În momentul de faþã, gunoiul din Lupeni este ridicat de firma care a subcontractat contractul, pânã la îndeplinirea demersurilor privind atribuirea serviciilor de salubritate unui alt operator.

P

robleme cu repetiþie

Rezilierea contractului de salubrizare de la Lupeni a fost invocatã încã de câteva luni.

Firma bucureºteanã Prosal a fost acuzatã în repetate rânduri cã nu ºi-a respectat obligaþiile.

Ultima amendã pentru nerespectarea obligaþiilor contractuale dateazã din data de 28 iulie. Atunci societatea a fost amendatã cu suma de 10.000 de lei. “Întrucât firma de salubritate nu a rezolvat situaþia gunoaielor neridicate din Lupeni, a fost AMENDATÃ cu peste 10.000 lei. Voi continua sancþionarea acesteia cu amenzi

Ajutoare din Germania pentru spital ºi grãdiniþe

U

n transport cu ajutoare nemþeºti va sosi la Petroºani. Acestea sunt destinate grãdiniþelor din localitate, dar ºi pentru Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

pânã la rezolvarea situaþiei. Continuãm parcurgerea etapelor legale pentru rezilierea contractului de servicii”, spunea în 28 iulie, Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Firma D.M.V. Prosal ºi-a adjudecat contractul care prevede “Colectare, transport ºi depozitare deºeuri menajere din municipiul Lupeni” cu suma de 1,663,080 RON. De-a lungul timpului, cei de la societate au invocat diferite motive.

La un moment dat aceºtia au solicitat

Transportul va conþine piese de mobilier, dar ºi paturi.

“Asociaþia Ajutorul Maltez din localitatea Trier – Landul Renania-Palatinat din Germania oferã municipiului Petroºani un ajutor format din mobilier pentru grãdiniþe ºi paturi pentru

majorarea preþului contractului, lucru neagreat de autoritãþile locale.

Municipalitatea de la Lupeni se confruntã cu o crizã a gunoaielor.

Aceasta poate invoca forþa majorã care este constatatã de o autoritate competentã.

“Forþa majorã exonereazã pãrþile contractante de îndeplinirea obligaþiilor asumate prin prezentul contract, pe toatã perioada în care aceasta acþioneazã. Îndeplinirea contractului va fi suspendatã în perioada de acþiune a forþei majore, dar fãrã a

spital. Beneficiarul ajutorului, municipiul Petroºani, va suporta doar cheltuielile cu transportul pentru un singur drum din oraºul German Trier pânã la Petroºani, pe o distanþã de aproximativ 1650 km”, aratã proiectul de hotãrâre. În acest sens s-a alocat suma de 9200 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu transportul pe ruta Trier-Petroºani. Transportul se va efectua în cursul acestei luni, iar preþul unei maºini de mare tonaj este de 5 lei/km.

Monika BACIU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

prejudicia drepturile ce li se cuveneau parþilor pânã la apariþia acesteia. Partea contractantã care invocã forþa majorã are obligaþia de a notifica celeilalte pãrti, imediat ºi în mod complet, producerea acesteia ºi sã ia orice mãsuri care îi stau la dispoziþie în vederea limitãrii consecinþelor.

Dacã forþa majorã acþioneazã sau se estimeazã cã va acþiona o perioadã mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul sã notifice celeilalte pãrþi încetarea de plin drept a prezentului contract, fãrã cã vreuna din pãrþi sã poatã pretindã celeilalte daune-interese”, mai prevede contractul.

Achizitorul ºi prestatorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilã, prin tratative directe, orice neînþelegere sau disputã care se poate ivi între ei în cadrul sau în legãturã cu îndeplinirea contractului. „Dacã, dupã 15 zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul ºi prestatorul nu reuºesc sã rezolve în mod amiabil o divergentã contractualã, fiecare poate solicita ca disputa sã se soluþioneze de cãtre instanþele judecãtoreºti competente”, se aratã în documentele administraþiei locale de la Lupeni.

Monika BACIU

Primãria Vulcan intermediazã locurile de muncã

A

dministraþia localã de la Vulcan va reabilita cãminele sociale 2 ºi 3 din zona Dincã. Este însã nevoie de muncitori, astfel cã reprezentanþii municipalitãþii îi informeazã pe vulcãneni despre oportunitatea angajãrii.

“Primãria Municipiului Vulcan vã informeazã cã pentru realizarea lucrãrilor de reabilitare a cãminelor sociale 2 ºi 3 de la Dincã, sunt disponibile mai multe locuri de muncã, atât pentru muncitori calificaþi cât ºi necalificaþi, pentru toate meseriile necesare acestor lucrãri”, aratã un anunþ al Primãriei municipiului Vulcan.

Nu este pentru prima datã când autoritãþile locale din Valea Jiului fac apel la cetãþeni asupra ofertelor de locuri de muncã disponibile.

Monika BACIU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 August 2017

Henþ cu mâna

LUPTA LUI MILITARU Mereu am spus cã Damian Militaru a fost ultimul romantic al Jiului. Venit la începutul anilor ’90 la Petroºani, chiar dacã a cunoscut succesul la Dinamo sau Steaua,

a mers pe proverbul „Cine bea apã din Valea Jiului, rãmâne aici”. Cam aºa a fost ºi cu Damian Militaru.

A pus ghetele în cui în vara lui 2007, în ultimul meci al Jiului în

Divizia „A”, acel scor 0-2 cu Steaua la Petroºani.

Au trecut de-atunci zece ani. Militaru avea aproape 40! A rãmas aproape de Jiul, ca antrenor secund sau la juniori, mergând dupã Jiul prin toate diviziile.

Dar nu a abandonat niciodatã lupta.

A crescut mereu în acele generaþii de copii, a crescut în Pintilii cãruia i-a predate atunci în 2007, tricoul cu nr. 8,

ca pe o ºtafetã. ªi Pintilii a mai jucat la Jiul doi ani. Apoi a plecat.

Damian Militaru a rãmas pentru a continua o luptã, în mare parte, numai a lui. I-au trecut prin mânã sute de copii cãrora a încercat sã le insufle dragostea de fotbal. ªi povestea continuã. Lupta lui Militaru nu s-a încheiat.

Aniversare

MILETI MERGE MAI DEPARTE! O

viaþã pentru handbal.

Cam aici am putea-o cataloga pe prof. Edith. Mileti, cea care pe 2 august a.c. a împlinit 62 de ani.

O vârstã pe care nu ºi-o aratã. ªi e firesc, pentru un om care toatã viaþa a iubit sportul, intrând pe acest circuit cu gimnastica artisticã.

De prin ’67-68, instructorul sportiv

Ioan Chiº de la ªc Gen. nr. 4 (actuala „Avram Stanca”) Petroºani, îi insuflã pasiunea pentru handbal, sport de care se va îndrãgosti pe vecie.

Ajunge în echipele de junioare ºi senioare

Antrenoarea Edith Mileti alãturi de o echipa jun. III a CSSP în 2006, printre sportive remarcându-le pe Mãdãlina Drãgan (nr.5), Adriana Henzel, Cristina Timofte, Denisa Bendea (nr. 6) sau Andrada Spafiu (nr. 10).

ale CSS Petroºani, având doi antrenori renumiþi, Eugen Bartha ºi Sandu Mileti, acesta devenindu-i soþ în 1974. Vor activa cot la cot vreme de douã decenii la catedra de handbal a CSSP aproape cinci decenii!

Trecând printr-o dramã imensã în urmã cu câþiva ani, prin dispariþia soþului ºi partenerului de muncã Sandu Mileti, Edith a avut puterea sã continue, cantonându-ºi întreaga energie în muncã alãturi de generaþiile sale, ieºind de sub bagheta sa o serie de jucãtoare de elitã cu vârful de lance numit Patricia Vizitiu. ªlefuitoare de talente, modestã, dar profundã în munca sa de zi cu zi, Edith Mileti a reuºit de-a lungul

anilor numeroase momente de top cu echipele C.S.S.P. În prezent se ocupã de cele mai mici grupe de fete din cadrul C.S.S. Petroºani, pentru Edith Mileti fiind o încântare sã vadã cum, de la o zi la

alta, de sub mâna ei ies sportive care se integreazã perfect în tainele handbalului.

Acum, la ceas aniversar, îi spunem ºi noi, La Mulþi Ani ºi putere de muncã, stimatã doamnã profesor Edith Mileti!

- MEMORIA FOTOGRAFIEI TRIPLETÃ PETRILEANÃ LAPUI

În urmã cu aproape zece ani (2008), la Mãgura Pui, în Liga a V-a Hunedoara, jucau nu mai puþin de trei jucãtori veniþi de la Inter Petrila: Cornel Pilea, Florin Stoica ºi Adi Agapi. În prezent, ultimii doi sunt antrenori la Inter Petrila.

Paginã realizatã de Genu TUÞU