Skip to main content

CVJ Nr 1392, Vineri 4 august 2017

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1392

Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 August 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Poliþist împuºcat de braconieri

I

ncidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, iar poliþistul, angajat la Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, a fost împuºcat în picior. Acesta ce se afla într-o misiune pentru prevenirea braconajului alãturi de alþi doi colegi. Agentul ºef de poliþie a fost internat în Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva pentru îngrijiri medicale. "Misiunea respectivã viza aspecte de braconaj. La momentul în care cel care bracona a fost somat, s-a întors ºi a tras în direcþia

poliþistului, acesta fiind rãnit uºor la picior. (...) Poliþistul ºi-a declinat calitatea ºi a somat: Stai! Poliþia!", a declarat joi ºeful IPJ Hunedoara, comisarul ºef Liviu Dumitru. Incidentul a avut loc pe raza localitãþii hunedorene Tisa, iar colegii agentului rãnit fac cercetãri pentru identificarea persoanei care a tras cu arma, în cauzã fiind întocmit ºi un dosar pentru ultraj, folosire ilegalã a armamentului ºi tentativã de omor. Ancheta este continuatã împreunã cu procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Maximilian Gânju

Marin Coltescu s-a supãrat pe presã ºi pe Bercea, în loc sã se supere pe primãrie ºi consilieri

O

mul de afaceri Marin Coltescu s-a supãrat rãu pe presã – ZVJ ºi Cronica VJ - ºi pe alt confrate de breaslã investiþionalã, Emil Bercea, cã datoritã acestora primarul Petroºaniului s-a supãrat ºi consilierii locali au revocat hotãrârile 182 ºi 187/2017, care fuseserã votate cu trei zile în urmã ºi prin care firmei sale i se vindea terenul din strada Stadionului. >>> PAGINA A 3-A

Hunedoara – cod roºu de caniculã

ApaServ nu impune restricþii în furnizarea apei potabile

S

fârºitul de sãptãmânã se anunþã unul de foc. Meteorologii au emis cod roºu de caniculã, pentru vestul þãrii. Vineri (4 august) ºi sâmbãtã (5 august), valul de cãldurã care a debutat încã de luni va continua sã se intensifice, iar disconfortul termic va deveni deosebit de accentuat. Indicele temperaturãumezealã (ITU) va depãºi pe arii extinse

pragul critic de 80 de unitãþi ºi se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 ºi 84 de unitãþi. “Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 ºi 25 de grade. În zonele de câmpie ºi de podiº ale judeþelor: Satu Mare, Bihor, Arad, Timiº, Caraº-Severin, Sãlaj, Cluj, Mureº, Alba, Hunedoara, Mehedinþi ºi Dolj, se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recor-

durile absolute ale perioadei ºi care se vor situa între 39 ºi 42 de grade, anunþã meteorologii”, aratã cei de la ANM. Este primul an în care sunt emise douã avertizãri de cod roºu de caniculã.

A

paServ nu impune restricþii

În ceea ce priveºte furnizarea apei potabile, nu vor fi impuse restricþii, însã codul roºu aduce anumite mãsuri speciale. “Alimentãrile cu

apã nu au cum sã fie afectate, decât din punct de vedere al reducerii debitelor. La noi, nu se întâmplã fenomenul acesta. S-a fãcut inspecþia ºi la Jieþ, care este cea mai vulnerabilã sursã din

acest punct de vedere, dar încã este în regulã. Din punct de vedere al protecþiei muncii ne luãm mãsuri în cazurile de cãldurã ºi de caniculã”, a declarat Florin Donisã, ºef Departament Exploatare din cadrul SC ApaServ Valea Jiului. Mai mult, în cazul unor avarii, se va încerca furnizarea apei potabile, restricþiile în acest caz fiind impuse doar în condiþii extreme.

“Din punct de vedere al alimentãrii cu apã trebuie sã avem grijã sã nu oprim apa pentru diverse lucruri, pentru cã acum este mai mare nevoie de ea. Restricþiile se vor face doar în cazuri extreme”, a mai spus sursa citatã. Investiþiile derulate de ApaServ Valea Jiului de-a lungul timpului îºi aratã eficacitatea. Dacã în partea de nord a judeþului, populaþia a beneficiat de apã potabilã cu porþia, nu acelaºi lucru se întâmplã ºi în Valea Jiului. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 August 2017

Canicula impune mãsuri suplimentare

A

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a emis cod roºu de caniculã ºi pentru judeþul Hunedoara. autoritãþile locale de la Petroºani iau mãsuri suplimentare. “Pe lângã faptul cã avem amenajate corturi anti-caniculã ºI cã se udã, frecvent, strãzile, în cazul codului roºu de caniculã se va reduce programul de lucru al salariaþilor care îºI

desfãºoarã activitatea afarã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Petroºani, au fost amenajate mai multe puncte de distribuire a apei ºi acordare a primului ajutor. Punctele de distribuire a apei sunt la edilul Primãriei Municipiului Petroºani, Clubul

Pensionarilor din cartierul Aeroport, Piaþa Centralã, Sediul Serviciului de Taxe ºi Impozite al Municipiului Petroºani ºi Policlinica de la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde de altfel este ºi punctul de acordare a primului ajutor. Cetãþenii sunt sfãtuiþi sã evite deplasãrile la orele prânzului. Monika BACIU

„Ziua Minerului”, aceastã sãrbãtoare de suflet a Vãii Jiului, ne oferã ocazia sã-i cinstim pe cei care trudesc în subteran. În ciuda condiþiilor grele ºi periculoase în care îºi desfãºoarã activitatea, aceºti oameni temerari muncesc cu grijã ºi înfruntã cu demnitate necazurile. În aceastã zi, în care vã sãrbãtorim pe fiecare dintre voi, pentru munca grea ºi pentru sacrificiile voastre, vã doresc ca “Sfânta Varvara”, Ocrotitoarea tuturor minerilor, sã vegheze mereu asupra voastrã, sã vã aducã sãnãtoºi la familiile voastre ºi sã vã lumineze sufletele, chiar în cele mai întunecate momente.

LA MULÞI ANI ªI NOROC BUN!

Tiberiu IACOB-RIDZI, Primarul municipiului Petroºani

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI

Mãsuri de apãrare împotriva incendiilor pe perioada de caniculã ºi secetã prelungitã:

- Este interzisã utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, în zonele afectate de uscãciune avansatã, precum ºi pe timp de vânt; - Manifestarea de prudenþã la aruncarea resturilor de þigãri în zonele cu vegetaþie uscatã; - Restricþionarea efectuãrii, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrãri care creeazã condiþii favorizante pentru producerea de incendii prin degajãri de substanþe volatile sau supraîncãlziri excesive; - Asigurarea protejãrii faþã de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor ºi a altor tipuri de ambalaje care conþin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune (GPL, oxigen, etc.), prin depozitare la umbrã sau prin rãcire periodicã cu jeturi de apã; - La depozitarea unor materiale (furaje, cãrbune, rumeguº, bumbac, etc.) trebuie avut în vedere ºi faptul cã acestea, în condiþii specifice de temperaturã

ºi umiditate, se pot autoaprinde; - Este obligatorie prevenirea jocului copiilor cu focul în condiþii ºi în locuri în care se pot produce indendii, aceasta constituind o obligaþie a persoanelor care rãspund, potrivit legii, de creºterea, educarea ºi îngrijirea copiilor; - Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unitãþilor, în zonele de agrement ºi în gospodãriile populaþiei se face numai în locurile special amenajate, în condiþii ºi la distanþe care sã nu permitã propagarea focului la construcþii, depozite, culturi agricole, pãduri, plantaþii sau la alte vecinãtãþi; - Utilizarea focului deschis nu se admite la distanþe mai mici de 40 m faþã de locurile cu pericol de explozie: gaze ºi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi, etc., respectiv 10 m faþã de materiale sau substanþe combustibile: lemn, hârtie, textile, bitum, carton asfaltat, ulei, etc., fãrã a fi supravegheat ºi asigurat prin mãsuri corespunzãtoare; - Verificarea instalaþiilor de paratrãsnet, ºtiut fiind faptul cã, dupã o perioadã cu temperaturi ridicate, precipitaþiile sunt însoþite în mod frecvent de descãrcãri electrice atmosferice; - Asigurarea rezervelor de apã pentru incendii ºi verificarea zilnicã a situaþiei existente.

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 August 2017

Marin Coltescu s-a supãrat pe presã ºi pe Bercea, în loc sã se supere pe primãrie ºi consilieri O C mul de afaceri Marin Coltescu s-a supãrat rãu pe presã – ZVJ ºi Cronica VJ - ºi pe alt confrate de breaslã investiþionalã, Emil Bercea, cã datoritã acestora primarul Petroºaniului s-a supãrat ºi consilierii locali au revocat hotãrârile 182 ºi 187/2017, care fuseserã votate cu trei zile în urmã ºi prin care firmei sale i se vindea terenul din strada Stadionului. Motivarea revocãrilor spune cã s-a descoperit cã terenurile primãriei au probleme cu întabularea, dar ºi cu contractul de concesiune, iar consilierii au votat orbeºte. Emil Bercea neagã cã l-ar fi interesat afacerile lui Coltescu ºi cã ar fi vorbit cu vreun consilier de o posibilã revânzare. Dupã apariþia materialului ”Primãria Petroºani a vrut sã-i vândã firmei lui Coltescu 14.396 mp, dar peste trei zile s-a rãzgândit”, în Cronica VJ, din 2 august 2017, a început un adevãrat taifun, pentru cã scandal fusese pânã atunci, în fapt. În articolul în cauzã era vorba de Hotãrârile 182/2017 ºi 187/2017 prin care Primãria Petroºani dorea sã vândã 8293 mp. ºi alþi 6 103 mp. de teren, de pe strada Stadionului, din Petroºani. Hotãrârile au fost adoptate cu majoritate de voturi în ºedinþa ordinarã a Consiliului Local Petroºani, din data de 27 iulie. Au votat împotrivã trei consilieri – Milu Vladislav, Mihai Barbu, Dorina Niþã ºi unul s-a abþinut – Costel Postolache. Dupã trei zile, s-a convocat o ºedinþã CL de îndatã ºi din cele patru puncte ale ordinii de zi, douã au fost revocarea hotãrârilor adoptate anterior, pe motiv cã sunt probleme cu întabularea terenului ºi cu concesiunea. Tot în respectivul material spuneam, conform documentãrii ”din minim trei surse” cã se ºtia cã firma familiei Coltescu, Cora Invest Group Vulcan - Punct de lucru Petroºani, care depusese cererea de cumpãrare la primãrie, dorea de fapt sã revândã terenul la preþul de piaþã, iar printre cei care ºtiau era ºi omul de afaceri Emil Bercea: ”De la omul de afaceri Emil Bercea, o parte dintre consilieri au aflat cã firma lui Coltescu va cumpãra terenurile Primãriei, în suprafaþã considerabilã – un total de 14. 396 mp, pentru a

revinde companiei Dedeman. Dacã e aºa sau nu e, nu se poate dovedi”. Dupã apariþie, omul de afaceri Marin Coltescu a fost negru de supãrare pe presã (Ziarul Vãii Jiului ºi Cronica Vãii Jiului) ºi pe Emil Bercea fiind convins cã datoritã acestora ºi ”scandalului” pe care l-au iscat, primarul Petroºaniului s-a rãzgândit ºi a revo-

cat hotãrârile cu vânzarea terenului. Ceea ce este absurd, deºi ne-ar fi plãcut sã fim noi, presa, cauza, considerând cã articolele au avut efect. Degeaba a fost atenþionat cã de fapt presa s-a sesizat abia dupã ce respectivele hotãrâri au fost anulate.

”A

m vrut (...) sã vi le dau vouã, primãrie, ºi creaþi voi locuri de muncã!” ”Sunt dezgustat de tot ce se întâmplã. Am vrut, dupã scandalul ãsta, sã renunþ, sã tai la fier vechi

onsilierii ca oile, primarul - supãrat

tot ce este acolo, construcþiile, ºi sã vi le dau vouã, primãrie, ºi creaþi voi locuri de muncã! Pe cuvântul meu de onoare cã acolo am vrut sã fac un proiect, sã obþin niºte fonduri ºi aveam nevoie de proprietate pentru a gira, pentru cã aºa se procedeazã. Iar eu nu am încheiat contract de concesiune, acest contract l-am preluat eu de la Drumurile Judeþene, când

am achiziþionat ºi clãdirile, de fapt atunci am luat 60% din ce aveau ei în judeþ. Deci nu anul trecut a fost fãcut acel contract de concesiune pe 49 de ani, eu l-am preluat ºi mai sunt 13 ani ºi plãtesc 20%. Renunþ la tot ce e acolo ºi stau liniºtit cã eu ºi familia mea ne-am sãturat de atâtea atacuri(...) Pe Emil Bercea m-am supãrat rãu pentru cã nu este aºa, nu vroiam sã vând nimãnui. El de unde ºtia? De ce face ce face?” – a spus printre multe altele Marin Coltescu,

dupã ce l-am contactat aflând cã doreºte sã explice autorului cam cum stã treaba.

”.

.. eu nu am stat de vorbã cu nici un consilier”

Pe de altã parte, Emil Bercea neagã faptul cã a stat de vorbã cu vreun consilier pe tema vânzãrii ºi revânzãrii terenurilor respective. Acesta a spus cã ºtia atât cât se vorbea în oraº. ”M-a sunat dl. Coltescu ºi i-am spus cã eu nu am stat de vorbã cu nici un consilier. Eu am fost la acea ºedinþã, dar cu alte probleme ºi habar nu aveam de ce firmã vorbesc ºi ce fac ei acolo. Nu am fost atent la acele hotãrâri, erau multe. Nu vreau sã se creadã cã mã tem de concurenþã, pentru cã nu e aºa. Eu sunt de mult timp în domeniu... Da, am auzit ºi eu discuþii prin oraº, dar nu am vorbit cu nimeni despre asta cu atât mai puþin cu vreun consilier. Nu e treaba mea. La un moment dat am ºi plecat din sala de ºedinþe, nu am spus nimic ºi vã poate confirma domnul ziarist Corneliu Bran, lângã care am stat. Coltescu nu are motive de supãrare la adresa mea ºi nici nu e bine ca între noi, cei care mai suntem prin Valea Jiului, sã existe supãrãri. ” – a precizat omul de afaceri Emil Bercea.

Din toatã aceastã tevaturã se desprinde o concluzie: Marin Coltescu învinuieºte presa ºi un ”coleg de branºã” cã i-au stricat afacerea fãcându-l pe primar sã se rãzgândeascã ºi pe consilieri sã voteze ca oile – prima datã în mod eronat dupã cum se dovedeºte din motivarea revocãrilor, iar a doua oarã, la fel, dovedind cã ºi-au recunoscut greºeala. Mai mult Marin Coltescu insista pe faptul cã nu dorea sã

Actualitate 3

revândã terenul de parcã cineva i-ar fi spus cã încalcã legea. NU, nu o încalcã. El a depus o cerere, iar dacã devenea proprietar al terenurilor putea sã facã ce doreºte cu ele, chiar sã vândã! Este legal! Supãrarea sa trebuia îndreptatã cãtre Primãrie, care nu cunoºtea, în primã instanþã, situaþia terenurilor pe care le deþine încurcând astfel ºi oamenii de afaceri ºi transformând majoritatea consilierilor în marionete. În ce-l priveºte pe Emil Bercea, adicã ce a spus sau n-a spus acesta, iar n-ar trebui sã-l afecteze pe Marin Coltescu, ci sã-ºi urmãreascã serios ºi matur interesul investiþional. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 August 2017

Învaþã jucându-se

Hunedoara, în broºura Bugetul CEH, fundamentat pe pierderi Concept nou implementat de B municipalitatea petroºãneanã pentru copii turisticã a României “ S ã învãþãm jucându-ne. Acesta este pare a fi motto-ul dupã care s-au ghidat autoritãþile locale de la Petroºani atunci când au decis sã transforme parcul central. Recent reabilitatã, partea asfaltatã din zona cupolei, a devenit un loc de joacã mai mult decât atractiv pentru copiii care se aflã în parc. Tabla înmulþirii nu a fost niciodatã mai atractivã. Intens coloratã, aceastã a

fost “aºternutã” pe asfalt. La fel ºi sistemul solar sau alfabetul. „Jocuri educative pentru copii, menite sã încurajeze miºcarea în aer liber. Sistemul solar, cu planetele aferente, harta

Astfaltãri, la Uricani

M

ai multe strãzi din oraºul Uricani urmeazã a fi asfaltate. Constructorii se lovesc însã de o problemã. Zeci de autoturisme sunt “abandonate” pe strãzile ce urmeazã a fi îmbrãcate cu covor asfaltic, astfel cã edilii trag un semnal de alarmã ºi cer sprijinul cetãþenilor. ”Rugãm proprietarii de maºini din zonele de intervenþie sã ne sprijine pentru mutarea

României, diverse modele de ºotron, figurine vesele, dar ºi formule matematice. Prin forme ºi culori, aceste desene, cu siguranþã, le vor atrage atenþia copiilor ºi se vor implica în jocurile specifice vârstei”,

maºinilor pe perioada asfaltãrii în zonele afectate de lucrãri”, spune Dãnuþ Buhãescu. Primarul oraºului Uricani spune cã, în perioada urmãtoare vor fi executate mai multe lucrãri de acest tip pe raza oraºului Uricani, atât în zona urbanã, cât ºi în localitãþile componente. Spre exemplu, primarul Buhãescu informeazã cã ”potrivit hotãrârii de guvern, pânã în luna noiembrie semnãm contractul de finanþare, apoi urmeazã licitaþia, pentru executarea lucrãrilor în zona Valea de Brazi. Asfel sperãm, sã nu fie contestaþii, sã putem finaliza licitaþia pânã în

spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai mult, copiii sunt încântaþi ºi de harta României, de pe care pot afla judeþele ºi capitalele acestora sau pot juca ºotronul. Investiþiile de acest gen nu se vor opri aici. Edilii au în plan realizarea ºi altor lucrãri de acest gen. Noile desene, unice la nivelul Vãii Jiului, fac parte din planul de reabilitare a locurilor de joacã. Monika BACIU

primãvara anului viitor, pentru a da ordinul de începere a lucrãrilor. Sunt proceduri legale, pe care suntem oblligaþi sã le respectãm! Sunt de fapt mai multe strãzi care vor intra în asfaltare, precum Manoleºtilor, Strugurelui, Cheile Buþii, Pietroasa, Cabana Câmpu lui Neag (a fostei mine), Dosul Pribeagului (zona familiei Calotã spre barajul Valea de Peºti), Dodoconi, Serponilor, Balomir, douã strãzi din zona Mailat, etc. Investiþiile acestea se vor desfãºura în timp de trei ani maxim. Asta dacã lucrurile merg bine”, spune Buhãescu. Monika BACIU

Dacã eºti în cãutarea unei experienþe personale de vacanþã ºi a unor locuri care sã te inspire, atunci ai deschis paginile de care aveai nevoie. Punem pariu cã te vei îndrãgosti de România, destinaþie îmbietoare pentru amatorii de cãrãri neumblate ºi culturã autenticã” – Ministerul Turismului.

Aºa începe Ministerul Turismului oferta de prezentare a atracþiilor culturale ale României. Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost încadrat la categoria arhitecturã militarã. “Castelul Corvineºtilor este cel mai important monument de arhitecturã laicã, în stil gotic, din Transilvania (sec. XIII). Regele Sigismund de Luxemburg i-a dãruit cneazului român Voicu, pe care îl înnobilase, domeniul feudal al Hunedoarei ºi cetatea regalã de acolo. Fiul acestuia, faimosul luptãtor antiotoman Iancu de Hunedoara, a fortificat cetatea ºi a transformat-o în reºedinþã nobiliarã. Din vechile construcþii se remarcã: Sala Cavalerilor, Sala Dietei, Turnul Neboisa, Bastionul Alb sau Bastionul Buzduganului (loc de belvedere asupra oraºului Hunedoara). În aripa Matei se mai vede vag, pictatã, legenda corbului, aflatã la originea numelui purtat de urmaºii lui Iancu de Hunedoara (Corvineºtii)”, aratã broºura de prezentare. În judeþul Hunedoara existã multe alte atracþii turistice care pot fi descoperite de turiºti. Sarmisegetusa Regia a devenit una dintre atracþiile cele mai populare ale judeþului. Monika BACIU

M

Exponatul lunii august face parte din colecþia Bibliotecii documentare a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, fiind vorba despre un manuscris intitulat „Poezii culese de Ioan Ioanichie Olariu de Gurasada”, care a intrat în patrimoniul instituþiei noastre în anul 1980, prin achiziþie. Volumul de poezii se prezintã într-un carnet manuscris de 221 de pagini ºi este alcãtuit din 82 de texte în versuri culese, create sau adaptate de autorul culegerii, între acestea gãsindu-se creaþii populare, poezii patriotice sau cu subiect istoric, versuri de dragoste, scrise dupã moda vremii, în maniera poeþilor preromantici ºi romantici. Autorul culegerii de versuri, Ioanichie Olariu (1840-1914), s-a nãscut în localitatea hunedoreanã Gurasada, fiind descendentul unei familii hunedorene de cãrturari care a dat preoþi, dascãli,

“Elaborarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A., operator economic ce desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul extracþiei cãrbunelui ºi producerii de energie electricã ºi termicã, s-a realizat avându-se

în vedere urmãtoarele nivelul realizãrilor pentru anul 2016; la fundamentarea veniturilor s-au avut în vedere în principal, veniturile din vânzarea energiei electrice ºi termice, veniturile din vânzarea energiei marfã, precum ºi alte venituri; veniturile totale care au în vedere ºi ajutorul de stat

funcþionari, avocaþi. Majoritatea au avut preocupãri legate de carte, de scris, de colecþionarea de cãrþi, fãcând parte dintre acei români transilvãneni care constituiau elita naþionalã a secolului al XIX-lea. Ioanichie Olariu a continuat tradiþia familiei sale, fiind la rându-i învãþãtor în localitatea natalã, iar mai târziu îndeplinind funcþia de prim-grefier ºi director al Tribunalului din Deva. „Deºi valoarea artisticã a poeziilor nu este una foarte însemnatã, manuscrisul este important ca document care transmite spiritul vremii în care a fost alcãtuit. Ca volum de poezii, documentul consemneazã forma la care au ajuns, la un moment dat, anumite creaþii populare, sau variante interesante ale unor poezii care animau atmosfera epocii, mãrturisind preocupãri

literare în spaþiul hunedorean ºi transilvãnean. O altã valenþã a manuscrisului este aceea cã aduce în atenþie personalitatea mai puþin cunoscutã a unui intelectual hunedorean din Transilvania secolului al XIX-lea, Ioanichie Olariu, vãzut ca exponent al unei generaþii care a pregãtit, iar urmaºii au înfãptuit, Marea Unire din 1918. Printre poeziile cuprinse de Ioanichie Olariu în culegerea sa se regãseºte ºi cea intitulatã Limba românã, a poetului George Sion (18221892)”, a declarat Georgeta Deju, ºef secþie Istorie ºi Artã, din cadrul MCDR Deva. Mai trebuie amintit faptul cã, în luna august, pe data de 31, în România se sãrbãtoreºte Ziua Limbii Române, zi stabilitã prin Legea nr. 53/2013. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

pentru închiderea minelor de cãrbune neviabile pentru anul 2017 acordat prin Decizia CE C (2016) 7719 final, în sumã de 198.830 mii lei, conform prevederilor Legii nr. 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017, capitolul 8201, titlul 80 „Titlul XVI Împrumuturi”, alineat 80.10.02 “Cheltuieli

80,29% mai micã decât cea realizatã la finele anului 2016 în sumã de 858.352 mii lei. Nivelul pierderii este datorat în principal condiþiilor economice în care îºi desfãºoarã activitatea societatea, prin eliminarea pieþei reglementate, energia electricã fiind vândutã la preþurile pieþei libere. Handicapul natural pe care Complexul Energetic Hunedoara SA îl are ca urmare a faptului cã, utilizeazã cel mai scump combustibil, este accentuat de sistemul concurenþial de pe piaþa de energie, în care preþul de vânzare este coborât de cãtre sectoarele energiei regenerabile. La nivelul societãþii au fost luate mãsuri de reorganizare ºi restructurare în condiþiile legii, efectele acestora se vor vedea în anii urmãtori”, mai aratã documentul. Monika BACIU

Lucrãrile de modernizare continuã Restricþii de circulaþie în judeþul S Hunedoara M ai multe tronsoane de drum vor fi închise în judeþul Hunedoara pânã în data de 8 august, informeazã Compania Naþionalã de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În aceastã perioadã vor avea loc diferite lucrãri.

Exponatul lunii august la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 august 2017, o nouã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

ugetul Complexului Energetic Hunedoara este fundamentat pe pierderi. Nimic nou sub soare. Diferenþa este cã în bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost inclus ajutorul de stat pentru închiderea celor douã unitãþi miniere, Lonea ºi Lupeni. Astfel, veniturile totale ale CEH sunt estimate la suma de 664.759 mii lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 833.936 lei.

din sume acordate Ministerului Energiei ºi rãmase neutilizate în anul anterior - CEH”, defalcat astfel: 132.226 mii lei reprezentând ajutor de stat acordat sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximã livratã de 290.800 tone ºi o putere calorificã minimã de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 130,27 lei; 66.604 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale”, aratã documentul publicat pe site-ul Ministerului Energiei. Ministerul de resort aratã cã balanþa CEH este dezechilibratã, însã pierderile vor fi mai mici având în vedere introducerea ajutorului de stat. „Rezultatul brut estimat pentru anul 2017 este unul negativ, respectiv o pierdere totalã de 169.177 mii lei, cu

“În judeþul Hunedoara,în perioada 31 iulie – 8 august 2017, în intervalul orar 10:30-14:00, se vor executa lucrãri de reparaþii la podul peste râul Mureº, situat pe DN76, între autostrada A1 ºi DN7, în zona ªoimuº, la kilometrul 0+100 de metri. Se va circula alternativ, pe o bandã, cu ajutorul piloþilor de trafic. Este posibil sã se formeze coloane de autovehicule la ieºirea de pe autostradã (pe sensul Sibiu – Deva), pe DN76, dar ºi pe DN7, la intersecþia cu DN76. Pentru evitarea zonei de lucrãri, poate fi folositã ruta DN7 Deva - Simeria intersecþie A1 (ºi retur). În zona respectivã lucrãrile vor continua ºi dupã data de 8 august, posibil la o altã poziþie kilometricã”, aratã informarea CNAIR. Oficialii CNAIR mai precizeazã cã “intervalul orar în care se executã lucrãrile poate fi modificat, deoarece este necesarã ºi întreruperea alimentãrii cu energie electricã a magistralei de cale feratã (magistrala 200)”. Monika BACIU

trada Radu ªapcã din Petroºani este una din strãzile care va intra în proces de modernizare. Edilii din Petroºani au în vedere modernizarea mai multor strãzi.

În cartierul petroºãnean Colonie, trei strãzi sunt incluse în procedura de modernizare. Este vorba de reabilitarea strãzilor Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein. Valoarea contractului pentru cele trei strãzi din cartierul Colonie depãºeºte trei milioane de lei, potrivit datelor iniþiale. Lucrãrile sunt însã întârziate din cauza contestaþiilor, acestea fiind amânate

din 2016 pe 2017. Acum, municipalitatea achiziþioneazã servicii de dirigenþie de ºantier. “Servicii de dirigenþie de ºantier pentru proiectul Modernizare strada Radu ªapcã din Municipiul Petroºani. Perioada de prestare a serviciilor de dirigenþie de ºantier va respecta graficul de execuþie a lucrãrilor. Dirigintele de ºantier trebuie sã prezinte atestatul care certifica dreptul de a presta serviciile”, aratã anunþul de achiziþie. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, declara în urmã cu douã sãptãmâni cã ar mai fi de asfaltat circa 50 de

km de drumuri din localitate. “Noi suntem în lucru pentru niºte studii de fezabilitate pentru celelalte drumuri care duc cãtre comunitãþile

momârlanilor. Vreau sã le facem pe PNDL, cu asfalt ºi plus diferenþa de drumuri din Colonie. Mai avem de asfaltat, în Colonie, 11 strãzi din 35 ºi vreau sã asfaltãm ºi drumul de deasupra Geromului, tot pe PNDL. În condiþiile acestea, în 2-3 ani putem sã terminãm cu asfaltul în tot oraºul. În Petroºani sunt circa 120 de km de drum, iar cu asfalt sunt peste 70 de km”, a declarat, în urmã cu douã sãptãmâni, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Monika BACIU


4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 August 2017

Învaþã jucându-se

Hunedoara, în broºura Bugetul CEH, fundamentat pe pierderi Concept nou implementat de B municipalitatea petroºãneanã pentru copii turisticã a României “ S ã învãþãm jucându-ne. Acesta este pare a fi motto-ul dupã care s-au ghidat autoritãþile locale de la Petroºani atunci când au decis sã transforme parcul central. Recent reabilitatã, partea asfaltatã din zona cupolei, a devenit un loc de joacã mai mult decât atractiv pentru copiii care se aflã în parc. Tabla înmulþirii nu a fost niciodatã mai atractivã. Intens coloratã, aceastã a

fost “aºternutã” pe asfalt. La fel ºi sistemul solar sau alfabetul. „Jocuri educative pentru copii, menite sã încurajeze miºcarea în aer liber. Sistemul solar, cu planetele aferente, harta

Astfaltãri, la Uricani

M

ai multe strãzi din oraºul Uricani urmeazã a fi asfaltate. Constructorii se lovesc însã de o problemã. Zeci de autoturisme sunt “abandonate” pe strãzile ce urmeazã a fi îmbrãcate cu covor asfaltic, astfel cã edilii trag un semnal de alarmã ºi cer sprijinul cetãþenilor. ”Rugãm proprietarii de maºini din zonele de intervenþie sã ne sprijine pentru mutarea

României, diverse modele de ºotron, figurine vesele, dar ºi formule matematice. Prin forme ºi culori, aceste desene, cu siguranþã, le vor atrage atenþia copiilor ºi se vor implica în jocurile specifice vârstei”,

maºinilor pe perioada asfaltãrii în zonele afectate de lucrãri”, spune Dãnuþ Buhãescu. Primarul oraºului Uricani spune cã, în perioada urmãtoare vor fi executate mai multe lucrãri de acest tip pe raza oraºului Uricani, atât în zona urbanã, cât ºi în localitãþile componente. Spre exemplu, primarul Buhãescu informeazã cã ”potrivit hotãrârii de guvern, pânã în luna noiembrie semnãm contractul de finanþare, apoi urmeazã licitaþia, pentru executarea lucrãrilor în zona Valea de Brazi. Asfel sperãm, sã nu fie contestaþii, sã putem finaliza licitaþia pânã în

spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai mult, copiii sunt încântaþi ºi de harta României, de pe care pot afla judeþele ºi capitalele acestora sau pot juca ºotronul. Investiþiile de acest gen nu se vor opri aici. Edilii au în plan realizarea ºi altor lucrãri de acest gen. Noile desene, unice la nivelul Vãii Jiului, fac parte din planul de reabilitare a locurilor de joacã. Monika BACIU

primãvara anului viitor, pentru a da ordinul de începere a lucrãrilor. Sunt proceduri legale, pe care suntem oblligaþi sã le respectãm! Sunt de fapt mai multe strãzi care vor intra în asfaltare, precum Manoleºtilor, Strugurelui, Cheile Buþii, Pietroasa, Cabana Câmpu lui Neag (a fostei mine), Dosul Pribeagului (zona familiei Calotã spre barajul Valea de Peºti), Dodoconi, Serponilor, Balomir, douã strãzi din zona Mailat, etc. Investiþiile acestea se vor desfãºura în timp de trei ani maxim. Asta dacã lucrurile merg bine”, spune Buhãescu. Monika BACIU

Dacã eºti în cãutarea unei experienþe personale de vacanþã ºi a unor locuri care sã te inspire, atunci ai deschis paginile de care aveai nevoie. Punem pariu cã te vei îndrãgosti de România, destinaþie îmbietoare pentru amatorii de cãrãri neumblate ºi culturã autenticã” – Ministerul Turismului.

Aºa începe Ministerul Turismului oferta de prezentare a atracþiilor culturale ale României. Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost încadrat la categoria arhitecturã militarã. “Castelul Corvineºtilor este cel mai important monument de arhitecturã laicã, în stil gotic, din Transilvania (sec. XIII). Regele Sigismund de Luxemburg i-a dãruit cneazului român Voicu, pe care îl înnobilase, domeniul feudal al Hunedoarei ºi cetatea regalã de acolo. Fiul acestuia, faimosul luptãtor antiotoman Iancu de Hunedoara, a fortificat cetatea ºi a transformat-o în reºedinþã nobiliarã. Din vechile construcþii se remarcã: Sala Cavalerilor, Sala Dietei, Turnul Neboisa, Bastionul Alb sau Bastionul Buzduganului (loc de belvedere asupra oraºului Hunedoara). În aripa Matei se mai vede vag, pictatã, legenda corbului, aflatã la originea numelui purtat de urmaºii lui Iancu de Hunedoara (Corvineºtii)”, aratã broºura de prezentare. În judeþul Hunedoara existã multe alte atracþii turistice care pot fi descoperite de turiºti. Sarmisegetusa Regia a devenit una dintre atracþiile cele mai populare ale judeþului. Monika BACIU

M

Exponatul lunii august face parte din colecþia Bibliotecii documentare a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, fiind vorba despre un manuscris intitulat „Poezii culese de Ioan Ioanichie Olariu de Gurasada”, care a intrat în patrimoniul instituþiei noastre în anul 1980, prin achiziþie. Volumul de poezii se prezintã într-un carnet manuscris de 221 de pagini ºi este alcãtuit din 82 de texte în versuri culese, create sau adaptate de autorul culegerii, între acestea gãsindu-se creaþii populare, poezii patriotice sau cu subiect istoric, versuri de dragoste, scrise dupã moda vremii, în maniera poeþilor preromantici ºi romantici. Autorul culegerii de versuri, Ioanichie Olariu (1840-1914), s-a nãscut în localitatea hunedoreanã Gurasada, fiind descendentul unei familii hunedorene de cãrturari care a dat preoþi, dascãli,

“Elaborarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A., operator economic ce desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul extracþiei cãrbunelui ºi producerii de energie electricã ºi termicã, s-a realizat avându-se

în vedere urmãtoarele nivelul realizãrilor pentru anul 2016; la fundamentarea veniturilor s-au avut în vedere în principal, veniturile din vânzarea energiei electrice ºi termice, veniturile din vânzarea energiei marfã, precum ºi alte venituri; veniturile totale care au în vedere ºi ajutorul de stat

funcþionari, avocaþi. Majoritatea au avut preocupãri legate de carte, de scris, de colecþionarea de cãrþi, fãcând parte dintre acei români transilvãneni care constituiau elita naþionalã a secolului al XIX-lea. Ioanichie Olariu a continuat tradiþia familiei sale, fiind la rându-i învãþãtor în localitatea natalã, iar mai târziu îndeplinind funcþia de prim-grefier ºi director al Tribunalului din Deva. „Deºi valoarea artisticã a poeziilor nu este una foarte însemnatã, manuscrisul este important ca document care transmite spiritul vremii în care a fost alcãtuit. Ca volum de poezii, documentul consemneazã forma la care au ajuns, la un moment dat, anumite creaþii populare, sau variante interesante ale unor poezii care animau atmosfera epocii, mãrturisind preocupãri

literare în spaþiul hunedorean ºi transilvãnean. O altã valenþã a manuscrisului este aceea cã aduce în atenþie personalitatea mai puþin cunoscutã a unui intelectual hunedorean din Transilvania secolului al XIX-lea, Ioanichie Olariu, vãzut ca exponent al unei generaþii care a pregãtit, iar urmaºii au înfãptuit, Marea Unire din 1918. Printre poeziile cuprinse de Ioanichie Olariu în culegerea sa se regãseºte ºi cea intitulatã Limba românã, a poetului George Sion (18221892)”, a declarat Georgeta Deju, ºef secþie Istorie ºi Artã, din cadrul MCDR Deva. Mai trebuie amintit faptul cã, în luna august, pe data de 31, în România se sãrbãtoreºte Ziua Limbii Române, zi stabilitã prin Legea nr. 53/2013. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

pentru închiderea minelor de cãrbune neviabile pentru anul 2017 acordat prin Decizia CE C (2016) 7719 final, în sumã de 198.830 mii lei, conform prevederilor Legii nr. 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017, capitolul 8201, titlul 80 „Titlul XVI Împrumuturi”, alineat 80.10.02 “Cheltuieli

80,29% mai micã decât cea realizatã la finele anului 2016 în sumã de 858.352 mii lei. Nivelul pierderii este datorat în principal condiþiilor economice în care îºi desfãºoarã activitatea societatea, prin eliminarea pieþei reglementate, energia electricã fiind vândutã la preþurile pieþei libere. Handicapul natural pe care Complexul Energetic Hunedoara SA îl are ca urmare a faptului cã, utilizeazã cel mai scump combustibil, este accentuat de sistemul concurenþial de pe piaþa de energie, în care preþul de vânzare este coborât de cãtre sectoarele energiei regenerabile. La nivelul societãþii au fost luate mãsuri de reorganizare ºi restructurare în condiþiile legii, efectele acestora se vor vedea în anii urmãtori”, mai aratã documentul. Monika BACIU

Lucrãrile de modernizare continuã Restricþii de circulaþie în judeþul S Hunedoara M ai multe tronsoane de drum vor fi închise în judeþul Hunedoara pânã în data de 8 august, informeazã Compania Naþionalã de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În aceastã perioadã vor avea loc diferite lucrãri.

Exponatul lunii august la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 august 2017, o nouã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

ugetul Complexului Energetic Hunedoara este fundamentat pe pierderi. Nimic nou sub soare. Diferenþa este cã în bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost inclus ajutorul de stat pentru închiderea celor douã unitãþi miniere, Lonea ºi Lupeni. Astfel, veniturile totale ale CEH sunt estimate la suma de 664.759 mii lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 833.936 lei.

din sume acordate Ministerului Energiei ºi rãmase neutilizate în anul anterior - CEH”, defalcat astfel: 132.226 mii lei reprezentând ajutor de stat acordat sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximã livratã de 290.800 tone ºi o putere calorificã minimã de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 130,27 lei; 66.604 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale”, aratã documentul publicat pe site-ul Ministerului Energiei. Ministerul de resort aratã cã balanþa CEH este dezechilibratã, însã pierderile vor fi mai mici având în vedere introducerea ajutorului de stat. „Rezultatul brut estimat pentru anul 2017 este unul negativ, respectiv o pierdere totalã de 169.177 mii lei, cu

“În judeþul Hunedoara,în perioada 31 iulie – 8 august 2017, în intervalul orar 10:30-14:00, se vor executa lucrãri de reparaþii la podul peste râul Mureº, situat pe DN76, între autostrada A1 ºi DN7, în zona ªoimuº, la kilometrul 0+100 de metri. Se va circula alternativ, pe o bandã, cu ajutorul piloþilor de trafic. Este posibil sã se formeze coloane de autovehicule la ieºirea de pe autostradã (pe sensul Sibiu – Deva), pe DN76, dar ºi pe DN7, la intersecþia cu DN76. Pentru evitarea zonei de lucrãri, poate fi folositã ruta DN7 Deva - Simeria intersecþie A1 (ºi retur). În zona respectivã lucrãrile vor continua ºi dupã data de 8 august, posibil la o altã poziþie kilometricã”, aratã informarea CNAIR. Oficialii CNAIR mai precizeazã cã “intervalul orar în care se executã lucrãrile poate fi modificat, deoarece este necesarã ºi întreruperea alimentãrii cu energie electricã a magistralei de cale feratã (magistrala 200)”. Monika BACIU

trada Radu ªapcã din Petroºani este una din strãzile care va intra în proces de modernizare. Edilii din Petroºani au în vedere modernizarea mai multor strãzi.

În cartierul petroºãnean Colonie, trei strãzi sunt incluse în procedura de modernizare. Este vorba de reabilitarea strãzilor Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein. Valoarea contractului pentru cele trei strãzi din cartierul Colonie depãºeºte trei milioane de lei, potrivit datelor iniþiale. Lucrãrile sunt însã întârziate din cauza contestaþiilor, acestea fiind amânate

din 2016 pe 2017. Acum, municipalitatea achiziþioneazã servicii de dirigenþie de ºantier. “Servicii de dirigenþie de ºantier pentru proiectul Modernizare strada Radu ªapcã din Municipiul Petroºani. Perioada de prestare a serviciilor de dirigenþie de ºantier va respecta graficul de execuþie a lucrãrilor. Dirigintele de ºantier trebuie sã prezinte atestatul care certifica dreptul de a presta serviciile”, aratã anunþul de achiziþie. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, declara în urmã cu douã sãptãmâni cã ar mai fi de asfaltat circa 50 de

km de drumuri din localitate. “Noi suntem în lucru pentru niºte studii de fezabilitate pentru celelalte drumuri care duc cãtre comunitãþile

momârlanilor. Vreau sã le facem pe PNDL, cu asfalt ºi plus diferenþa de drumuri din Colonie. Mai avem de asfaltat, în Colonie, 11 strãzi din 35 ºi vreau sã asfaltãm ºi drumul de deasupra Geromului, tot pe PNDL. În condiþiile acestea, în 2-3 ani putem sã terminãm cu asfaltul în tot oraºul. În Petroºani sunt circa 120 de km de drum, iar cu asfalt sunt peste 70 de km”, a declarat, în urmã cu douã sãptãmâni, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Monika BACIU


6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 August 2017


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 August 2017

Puºi în gardã

Douã corturi anti-caniculã, la Lupeni utoritãþile locale din municipiul Lupeni sunt A alarmaþi din cauza

temperaturilor extreme. Douã puncte de prim-ajutor au fost instalate pe raza localitãþii. Totodatã, cetãþenilor le este recomandat sã evite plimbãrile la orele amiezii. Având în vedere atenþionãrile meteo, care au anunþat cod portocaliu de caniculã pentru aceste zile, primarul Lucian Resmeriþã a

luat mãsuri pentru ca în zilele de caniculã dar ºi pe perioada întregii veri cetãþenii Lupeniului sã fie protejaþi împotriva efectelor caniculei, astfel începând de miercuri Primãria Lupeni a organizat douã puncte unde au fost instalate corturi de prim-ajutor. La aceste puncte Primãria municipiului Lupeni în colaborare cu Spitalul Municipal Lupeni ºi voluntari de la Crucea Roºie Lupeni au pus la dispoziþie echipe de intervenþie

care vor acorda primul ajutor cetãþenilor afectaþi de caniculã. “Primãria municipiului Lupeni va lua toate mãsurile necesare pentru ca cetãþenii Lupeniului sã fie protejaþi împotriva efectelor caniculei, în acest sens pentru zilele caniculare am organizat douã puncte de acordare a primului ajutor, acestea sunt instalate în zona Cinematografului Cultural din Lupeni (vis-a-vis de Piaþa Cina) ºi la Parcul Copiilor din Bãrbãteni, ele vor funcþiona pe

tot timpul verii, în zilele în care sunt anunþate temperaturi caniculare, între orele 10-16, dispun de echipe de intervenþie formate din cadre medicale ºi persoane pregãtite sã acorde primul ajutor, acestea vor lua toate mãsurile specifice pe perioada caniculei pentru a

Napãu Stoica:

,,Ruºine trebuie sã le fie celor care furã, înºealã, mint ºi nesocotesc prevederile legale,, Am luat la cunoºtinþã de acuzele care îmi sunt aduse de cãtre consilier local al municipiului Lupeni , d-l Resmeriþã Lucian Marius prin care mã învinovãþeºte de faptul cã nu doresc modernizarea Lupeniului ºi cã mã opun dezvoltãrii localitãþii, mai mult cã, doresc un oraº murdar . Îi transmit cã nu este o ruºine sã respecþi legea, lucru pe care de alt fel l-am ºi fãcut, chiar dacã unii îmi aduc acuze ºi jigniri, mai mult, doresc o primãrie curata la fel ca si oraºul tocmai prin prisma respectãrii cadrului legal. Pentru corecta informare a opiniei publice, punctual voi arãta motivul pentru care m-am abþinut a vota proiectul de hotãrâre nr. 117/2017 prin care se dorea ,,Rectificarea bugetului local pe anul 2017 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr.37/03.04.2017,, . 1. Prin Proiectul de hotãrâre nr.29/2017din 03.03.2017, în ºedinþa de Consiliu local s-a pus în discuþie ºi s-a aprobat forma finalã a Bugetului pe anul 2017, care, din actele pe care le am la dispoziþie a fost modificatã ulterior fãrã a avea acceptul Consiliului local. 2. Aceastã neconcordanþã reiese din copia primitã la data de 04.05.2017 de pe Bugetul local pe anul 2017 ºi a Listei de investiþii. 3. Prin Proiectul de hotãrâre nr.117/2017 se solicita rectificarea Bugetului local pe 2017 pentru sumele de bani de la subcapitolele 67.05.03, alin.71.01.30 cât ºi de la alte capitole, care au fost modificate dupã aprobarea Bugetului local de cãtre Consiliul local în ºedinþa extraordinarã din data de

03.04.2017, când s-a votat în unanimitate proiectul de buget. 4. Cu stupoare se constatã ca la data de 27.07.2017 ne aflãm în posesia a trei variante a Bugetului local, situaþie în care nu puteam stabili cu certitudine care dintre variante este cea legalã ºi corectã. 5 . Nu este lipsit de importanþã faptul cã împreunã cu un numãr de 4 consilieri locali am fost cei care am iniþiat ºi solicitat prin adresa nr.1216/31.01.217 sã fie cuprinse în Lista de investiþii pe anul 2017 ,,Realizarea si amenajarea platformelor betonate din zonele în care se vor amplasa pubelele ºi containerele destinate diferitelor tipuri de deºeuri menajere (gunoi), de unde vor fi colectate ºi transportate de cãtre operatorul de salubritate, situaþie care denotã faptul cã nu am fost ºi nu sunt împotriva unui oraº curat ci împotriva nesocotirii prevederilor legale. 6. Cu privire la dotarea si amenajarea parcurilor de joacã pentru copii, arat faptul ca prin adresa nr. 1552/02.07.23017 împreunã cu 4 consilieri locali am iniþiat ºi solicitat organelor abilitate din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni sã fie cuprinsã pe lista de investiþii a Bugetului Local pe anul 2017 reabilitarea locurilor de joacã pentru copii. 7. Toate aceste acuze mi se aduc pentru a distrage atenþia de la faptul cã în Municipiul Lupeni, odatã cu alegerile din data de 11 iunie 2017 lucrãrile de la infrastructurã au încetat, motivul ,,nu mai sunt bani ºi se vor relua la începutul anului 2020 înainte de alegerile locale.,, 8. Din nou se încearcã manipularea cetãþenilor ºi

gãsirea unui vinovat în neputinþa celor care au promis ºi care nu îºi pot duce la bun sfârºit promisiunile fãcute în faþa cetãþenilor ºi a pensionarilor. 9. Pentru problema gunoiului menajer din municipiul Lupeni nu eu sunt vinovat aºa cum se încearcã a se da vina, ci factorii decidenþi din administraþia localã de la aceea vreme care au încheiat contractul de salubritate în detrimentul cetãþenilor, prin avizarea ºi întocmirea caietului de sarcini ( valoarea contractului de salubritate este de aproximativ 1.663.080 RON –lei , încheiat cu D.M.V. PROSAL S.R.L.) si ne mai mirãm de serviciile oferite. Nu am reuºit sã intru în posesia contractului semnat, dar din discuþiile purtate cu organele abilitate au recunoscut clar cã, contractul încheiat nu are stipulatã o clauzã foarte importantã ºi anume, clauza garanþiei de bunã execuþie a contractului, deºi aceasta a fost prevãzutã în modelul contractului care a fost transmis în anunþul de participare nr.170250/05.10.2016, mai mult, acest serviciu nu putea fi subcontractat altei societãþi aºa cum reiese din anunþul de atribuire a contractului nr.174876/11.01.2017. Potrivit art. 39-41 din Legea nr. 98/2016 privind achiziþiile publice din 02.06.2016 ,Paragraful 5 ,Stabilirea garanþiei de bunã execuþie. Art. 39. -,,(1) Garanþia de bunã execuþie a contractului se constituie de cãtre contractant în scopul asigurãrii autoritãþii contractante de îndeplinirea cantitativã, calitativã ºi în perioada convenitã a contractului de achiziþie publicã/contractului subsecvent.

(3) Garanþia de bunã execuþie se constituie în termen de 5 zile lucrãtoare de la data semnãrii contractului de achiziþie publicã/contractului subsecvent. Art. 41. - Autoritatea contractantã are dreptul de a emite pretenþii asupra garanþiei de bunã execuþie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziþie publicã/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îºi îndeplineºte din culpa sa obligaþiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenþii asupra garanþiei de bunã execuþie autoritatea contractantã are obligaþia de a notifica pretenþia atât contractantului, cât ºi emitentului instrumentului de garantare, precizând obligaþiile care nu au fost respectate, precum ºi modul de calcul al prejudiciului. În situaþia executãrii garanþiei de bunã execuþie, parþial sau total, contractantul are obligaþia de a reîntregii garanþia în cauzã raportat la restul rãmas de executat.,, 10. Am considerat ca suma de 457.460 lei propusã pentru amenajarea celor peste 50 de puncte de colectare a deºeurilor este foarte mare având în vedere faptul cã nu exista un suport legal din care sã rezulte cã ar fi necesarã aceastã sumã. Proiectul de hotãrâre nu era însoþit de nici un fundament economic (deviz de calcul a lucrãrilor pentru suma ce se dorea alocatã, sau o calculaþie de preþ a executãrii acestora lucrãri) cât nici de o schiþã ( desene , proiect ) din care sã rezulte costurile aproximative cu executarea a cel puþin a unui loc de amplasare a punctului de colectare,chiar dacã ele nu vor fi identice ca suprafaþã ºi

veni în sprijinul populaþiei. Punctele de prim-ajutor sunt dotate cu dozatoare de apã potabilã, truse de prim ajutor, echipamente de mãsurat tensiunea, stetoscop”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Monika BACIU

ca numãr de persoane ce vor fi deservite, cât nici a zonelor unde vor fi amplasate. Nici solicitarea privind alocarea sumei de bani pentru amenajarea locurilor de joacã pentru copii nu avea o fundamentare economicã sau cel puþin care vor fi dotãrile locurilor de joacã. Cred cã a trecut vremea în care banii publici erau alocaþi dupã ureche. 11. Cu stupoare remarc cã la Lupeni nu exista nicio strategie pentru colectarea gunoiului , sticlã, hârtie plastic metal etc. si totuºi dorim amenajarea de platforme pentru colectarea gunoiului,pentru care se vrea cheltuirea sumei de 457.460 lei, care nu are nici un fundament tehnic si economic aºa cum am arãtat mai sus. 12.Am solicitat de nenumãrate ori atât eu cât si o parte din colegii consilieri ca toate proiectele unde se alocã sume de bani sã fie însoþite de o antecalculaþie de preþ – justificare economicã pentru a se putea avea o evidenþã clarã a cheltuirii banului public. În final cetãþeanul trebuie sã înþeleagã faptul cã mai presus de toate este legea care nu poate fi încãlcatã indiferent de cine conduce urbea. Dacã mã opun dezvoltãrii oraºului (municipiului) aºa cum se aratã, mã întreb de ce autoritãþile abilitate din cadrul primãriei nesocotesc ºi nu

propun pe ordinea de zi proiectele de hotãrâri depuse de la începutul anului 2017,atât de mine cât ºi de cãtre ceilalþi consilieri locali, care sunt de un real folos pentru cetãþenii municipiului ºi care nu necesitã bani. Ce sã înþeleg, am revenit din nou la totalitarism ºi cã doar primarul al cãrui nume nici nu doresc sã îl pronunþ este singurul în mãsurã sã iniþieze proiecte de hotãrâri ºi sã conducã urbea fãrã a lua în considerare ºi pãrerea cetãþenilor sau a consilierilor, care se pare cã nici nu conteazã. Aceastã abþinere poate fi interpretatã ºi ca un semnal de alarmã pentru simplul fapt cã, la data prezentei suntem încã singura primãrie din Valea Jiului care nu are un site oficial de unde sã se poatã accesa informaþii pentru o corectã informare a cetãþenilor, spre exemplu, cum este administratã unitatea administrativ teritorialã ºi cum se gestioneazã banul public indiferent de provenienþa lui etc. cum se întâmplã în celelalte unitãþi administrative vecine, unde cetãþeanul este pus pe primul plan faptic, nu declarativ. Cine iubeºte certurile iubeºte pãcatul; cel ce ridicã glasul îºi iubeºte ruina.,, Cu mult respect! Consilier local al municipiului Lupeni Av. Napãu Stoica Radu Calin.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 August 2017

Henþ cu mâna

Divizia de unde ne-a ejectat Simota acum opt ani Era la început de an 2010. Prin februarie. Jiul avusese în urmã cu douã luni, pe 1 decembrie 2009, o fastuoasã organizare

de cãtre Primãria ºi Consiliul Local Petroºani, cu prilejul împlinirii a 90 de ani. Se terminase turul la Divizia „B”.

Fotbal, Liga a II-a

TOT CU O SERIE Liga secundã la fotbal porneºte într-un nou tur, a doua oarã consecutiv în formula de o singurã serie. Un campionat în care apar 20 de echipe, printre ele gãsind nu mai puþin de zece foste prim-divizionare,

Un tur bun pentru Jiul, încheiat pe locul 7, încât chiar se vorbea de un forcing în tur, poate cine ºtie... ªi se putea, cu jucãtori de nivelul lui Hotoboc, Nogo, Pintilii, Ionuþ Lutu, Mircea Gheorghe, Gabi Apetrei sau Lucian Pârvu în echipã. Vine însã momentul februarie 2010, unde

patronul-finanþator al Jiului, Alin Simota, iese la rampã sec într-o conferinþa de presã ºi decreteazã: „Nu mai putem finanþa echipa de fotbal Jiul Petroºani. Dacã nu aveam sprijinul autoritãþilor locale, retragem echipa din campionat”. Ceea ce s-a ºi întâmplat. Nu ºtiu în ce mãsura aveau la ora

adicã jumãtate din cele ce vor participa la noua ediþie a cãrei start se da mâine. De remarcat ascensiunea echipei Ripensia Timiºoara, cea care în urmã cu un an disputat meciul de baraj cu Hercules Lupeni pentru Liga a III-a! Cele douã retrogradate din ediþia precedentã, Pandurii Tg. Jiu ºi A.S.A Tg. Mureº vor juca în prima etapã la S.C.M. (F.C. Argeº) Piteºti, respectiv acasã cu ªtiinþa Miroslava.

aceea autoritãþile locale vreo obligaþie în acest sens, atâta timp cât tu, patron de echipa din 1999, þi-ai asumat aceastã minune... ªi uite-aºa, din bluf în bluf, echipa a ajuns în liga judeþeanã, fiind la ora actualã ciuca bãtãilor. S-au nici asta, cã nu mai exista. Mâine începe divizia „B”. Turul se va încheia pe data de 25 noiembrie a.c., cu etapa a 19-a. Cea mai interesantã apariþie este F.C. Hermannstadt Sibiu, echipa înfiinþatã în 2015. Ea a promovat dupã numai în szon petrecut în Liga a IIIa. Echipa va juca pe stadionul Municipal din Sibiu. (14.000 locuri).

Paginã realizatã de Genu TUÞU

PROGRAMUL TURULUI SEZONULUI 2017-2018 AL LIGII A II-A

ETAPA I Luceafãrul Oradea – Metalul Reºiþa Ripensia Timiºoara – Foresta Suceava ASA Târgu Mureº – ªtiinþa Miroslava Dacia Unirea Brãila – ASU Poli Timiºoara FC Argeº – Pandurii Târgu Jiu Chindia Târgoviºte – UTA Bãtrâna Doamnã FC Metaloglobus – Olimpia Satu Mare Academica Clinceni – Dunãrea Cãlãraºi CS Mioveni – CS Afumaþi AFC Hermannstadt – CS Baloteºti ETAPA A II-A Metalul Reºiþa – CS Baloteºti CS Afumaþi – AFC Hermannstadt Dunãrea Cãlãraºi – CS Mioveni Olimpia Satu Mare – Academica Clinceni UTA Bãtrâna Doamnã – FC Metaloglobus Pandurii Târgu Jiu – Chindia Târgoviºte ASU Poli Timiºoara – FC Argeº ªtiinþa Miroslava – Dacia Unirea Brãila Foresta Suceava – ASA Târgu Mureº Luceafãrul Oradea – Ripensia Timiºoara ETAPA A III-A Ripensia Timiºoara – Metalul Reºiþa ASA Târgu Mureº – Luceafãrul Oradea Dacia Unirea Brãila – Foresta Suceava FC Argeº – ªtiinþa Miroslava Chindia Târgoviºte – ASU Poli Timiºoara FC Metaloglobus – Pandurii Târgu Jiu Academica Clinceni – UTA Bãtrâna Doamnã CS Mioveni – Olimpia Satu Mare AFC Hermannstadt – Dunãrea Cãlãraºi CS Baloteºti – CS Afumaþi ETAPA A IV-A Metalul Reºiþa – CS Afumaþi Dunãrea Cãlãraºi – CS Baloteºti Olimpia Satu Mare – AFC Hermannstadt UTA Bãtrâna Doamnã – CS Mioveni Pandurii Târgu Jiu – Academica Clinceni ASU Poli Timiºoara – FC Metaloglobus ªtiinþa Miroslava – Chindia Târgoviºte Foresta Suceava – FC Argeº Luceafãrul Oradea – Dacia Unirea Brãila Ripensia Timiºoara – ASA Târgu Mureº ETAPA A V-A ASA Târgu Mureº – Metalul Reºiþa Dacia Unirea Brãila – Ripensia Timiºoara FC Argeº – Luceafãrul Oradea Chindia Târgoviºte – Foresta Suceava FC Metaloglobus – ªtiinþa Miroslava Academica Clinceni – ASU Poli Timiºoara CS Mioveni – Pandurii Târgu Jiu AFC Hermannstadt – UTA Bãtrâna Doamnã CS Baloteºti – Olimpia Satu Mare CS Afumaþi – Dunãrea Cãlãraºi

ETAPA A VI-A Metalul Reºiþa – Dunãrea Cãlãraºi Olimpia Satu Mare – CS Afumaþi UTA Bãtrâna Doamnã – CS Baloteºti Pandurii Târgu Jiu – AFC Hermannstadt ASU Poli Timiºoara – CS Mioveni ªtiinþa Miroslava – Academica Clinceni Foresta Suceava – FC Metaloglobus Luceafãrul Oradea – Chindia Târgoviºte Ripensia Timiºoara – FC Argeº ASA Târgu Mureº – Dacia Unirea Brãila ETAPA A VII-A Dacia Unirea Brãila – Metalul Reºiþa FC Argeº – ASA Târgu Mureº Chindia Târgoviºte – Ripensia Timiºoara FC Metaloglobus – Luceafãrul Oradea Academica Clinceni – Foresta Suceava CS Mioveni – ªtiinþa Miroslava AFC Hermannstadt – ASU Poli Timiºoara CS Baloteºti – Pandurii Târgu Jiu CS Afumaþi – UTA Bãtrâna Doamnã Dunãrea Cãlãraºi – Olimpia Satu Mare ETAPA A VIII-A Metalul Reºiþa – Olimpia Satu Mare UTA Bãtrâna Doamnã – Dunãrea Cãlãraºi Pandurii Târgu Jiu – CS Afumaþi ASU Poli Timiºoara – CS Baloteºti ªtiinþa Miroslava – AFC Hermannstadt Foresta Suceava – CS Mioveni Luceafãrul Oradea – Academica Clinceni Ripensia Timiºoara – FC Metaloglobus ASA Târgu Mureº – Chindia Târgoviºte Dacia Unirea Brãila – FC Argeº ETAPA A IX-A FC Argeº – Metalul Reºiþa Chindia Târgoviºte – Dacia Unirea Brãila FC Metaloglobus – ASA Târgu Mureº Academica Clinceni – Ripensia Timiºoara CS Mioveni – Luceafãrul Oradea AFC Hermannstadt – Foresta Suceava CS Baloteºti – ªtiinþa Miroslava CS Afumaþi – ASU Poli Timiºoara Dunãrea Cãlãraºi – Pandurii Târgu Jiu Olimpia Satu Mare – UTA Bãtrâna Doamnã ETAPA A X-A Metalul Reºiþa – UTA Bãtrâna Doamnã Pandurii Târgu Jiu – Olimpia Satu Mare ASU Poli Timiºoara – Dunãrea Cãlãraºi ªtiinþa Miroslava – CS Afumaþi Foresta Suceava – CS Baloteºti Luceafãrul Oradea – AFC Hermannstadt Ripensia Timiºoara – CS Mioveni ASA Târgu Mureº – Academica Clinceni Dacia Unirea Brãila – FC Metaloglobus FC Argeº – Chindia Târgoviºte

ETAPA A XI-A Chindia Târgoviºte – Metalul Reºiþa FC Metaloglobus – FC Argeº Academica Clinceni – Dacia Unirea Brãila CS Mioveni – ASA Târgu Mureº AFC Hermannstadt – Ripensia Timiºoara CS Baloteºti – Luceafãrul Oradea CS Afumaþi – Foresta Suceava Dunãrea Cãlãraºi – ªtiinþa Miroslava Olimpia Satu Mare – ASU Poli Timiºoara UTA Bãtrâna Doamnã – Pandurii Tg Jiu ETAPA A XII-A Metalul Reºiþa – Pandurii Târgu Jiu ASU Poli Timiºoara – UTA Bãtrâna Doamnã ªtiinþa Miroslava – Olimpia Satu Mare Foresta Suceava – Dunãrea Cãlãraºi Luceafãrul Oradea – CS Afumaþi Ripensia Timiºoara – CS Baloteºti ASA Târgu Mureº – AFC Hermannstadt Dacia Unirea Brãila – CS Mioveni FC Argeº – Academica Clinceni Chindia Târgoviºte – FC Metaloglobus ETAPA A XIII-A FC Metaloglobus – Metalul Reºiþa Academica Clinceni – Chindia Târgoviºte CS Mioveni – FC Argeº AFC Hermannstadt – Dacia Unirea Brãila CS Baloteºti – ASA Târgu Mureº CS Afumaþi – Ripensia Timiºoara Dunãrea Cãlãraºi – Luceafãrul Oradea Olimpia Satu Mare – Foresta Suceava UTA Bãtrâna Doamnã – ªtiinþa Miroslava Pandurii Târgu Jiu – ASU Poli Timiºoara

ETAPA A XIV-A Metalul Reºiþa – ASU Poli Timiºoara ªtiinþa Miroslava – Pandurii Târgu Jiu Foresta Suceava – UTA Bãtrâna Doamnã Luceafãrul Oradea – Olimpia Satu Mare Ripensia Timiºoara – Dunãrea Cãlãraºi ASA Târgu Mureº – CS Afumaþi Dacia Unirea Brãila – CS Baloteºti FC Argeº – AFC Hermannstadt Chindia Târgoviºte – CS Mioveni FC Metaloglobus – Academica Clinceni ETAPA A XV-A Academica Clinceni – Metalul Reºiþa CS Mioveni – FC Metaloglobus AFC Hermannstadt – Chindia Târgoviºte CS Baloteºti – FC Argeº CS Afumaþi – Dacia Unirea Brãila Dunãrea Cãlãraºi – ASA Târgu Mureº Olimpia Satu Mare – Ripensia Timiºoara UTA Bãtrâna Doamnã – Luceafãrul Oradea Pandurii Târgu Jiu – Foresta Suceava ASU Poli Timiºoara – ªtiinþa Miroslava ETAPA A XVI-A Metalul Reºiþa – ªtiinþa Miroslava Foresta Suceava – ASU Poli Timiºoara Luceafãrul Oradea – Pandurii Târgu Jiu Ripensia Timiºoara – UTA Bãtrâna Doamnã ASA Târgu Mureº – Olimpia Satu Mare Dacia Unirea Brãila – Dunãrea Cãlãraºi FC Argeº – CS Afumaþi Chindia Târgoviºte – CS Baloteºti FC Metaloglobus – AFC Hermannstadt Academica Clinceni – CS Mioveni


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ Nr 1392, Vineri 4 august 2017 by Geza Szedlacsek - Issuu