Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1391
Cronica Vãii Jiului Joi, 3 August 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Accident la intersecþia Petroºaniului cu Petrila
O
neacordare de prioritate a fãcut ca un ºofer nevinovat sã ajungã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce maºina pe care o conducea a fost izbitã de un alt autoturism înmatriculat în Anglia. Accidentul rutier a avut loc pe DN 66, la intersecþia Petroºaniului cu Petrila, iar ºoferul nevinovat, un bãrbat din judeþul Gorj, este în afara pericolului spun medicii. A suferit rãni uºoare ºi a avut mare noroc spun salvatorii, pentru cã
impactul a fost pe partea pasagerului. În urma cercetãrilor efectuate la faþa locului, anchetatorii au stabilit cã ºoferul limuzinei cu volan pe dreapta a ieºit din intersecþie în drumul naþional chiar dacã ar fi trebuit sã cedeze trecerea dubiþei care venea pe drumul cu prioritate. Individul a rãmas fãrã permis de conducere ºi s-a ales ºi cu o amendã contravenþionalã. În plus, pentru cã o persoanã a fost rãnitã, este cercetat penal de cãtre poliþiºtii pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU
Oamenii pãrãsesc judeþul... ºi unde contribuabil nu e, nimic nu e.
DOAR SÃRÃCIE
Î
n judeþ, numãrul de firme a crescut considerabil în acest an, 2017, iar radierile au scãzut mult, cei care au rãmas fãrã loc de muncã prin restrângerea diverselor activitãþi, dar ºi majoritatea tinerilor preferã sã plece spre alte zãri. Pe primul loc se aflã cei care aleg strãinãtatea, urmeazã Timiºoara, Cluj, Sibiu, Alba ºi abia la final Bucureºtiul. ªi se ºtie – unde contribuabil nu e, nimic nu e, doar perspectiva sãrãciei. >>> PAGINA A 5-A
Poate de la 1 septembrie, Legea Minelor intrã în dezbatere publicã
egea Minelor, cea a Apelor L Minerale ºi
Legea redevenþelor ar putea intra în dezbatere publicã de la 1 septembrie. Anunþul a fost fãcut de ministrul Economiei, Mihai Fifor, care îºi doreºte investiþii în companiile cu capital românesc.
”Prin Fondul Suveran de Dezvoltare ºi Investiþii pe care îl vom lansa începând cu anul viitor încercãm sã investim în companii cu capital românesc. Pe de o parte, în cele care pleacã de la greenfield, de la firul ierbii, pe de altã parte în investiþiile brownfield, ºi aici ministerul nostru are un program special de inventariere a siturilor din zona minierã. De
asemenea, în sãptãmânile imediat urmãtoare, noi avem intenþia ca undeva pânã la 1 septembrie, sã venim cu legea minelor, o lege care va reglementa foarte multe chestiuni în domeniul mineritului, ºi, totodatã, tot pânã la 1 septembrie vom veni ºi cu Legea apelor minerale”, a explicat ministrul Mihai Fifor, într-o conferinþã de presã.
ªi Legea redevenþelor ar putea intra în dezbatere publicã, tot de la 1 septembrie. ”Sperãm ca, tot pânã la 1 septembrie, sã putem veni în consultare publicã ºi cu aceastã lege. E o discuþie tehnicã în momentul de faþã. Încercãm sã nu mãrim redevenþele. Discutãm, de fapt, de un pachet fiscal, pentru cã prin programul de guvernare aºa s-a
formulat, dacã vreþi o inventariere a tuturor redevenþelor în momentul de faþã. Este o chestiune foarte, foarte tehnicã”, mai subliniat ministrul. Atât Legea Minelor cât ºi cea a rede-
venþelor au influenþe directe asupra Complexului Energetic Hunedoara ºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 August 2017
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI
AVERTIZÃRI METEOROLOGICE RECOMANDÃRI PRIVIND PROTECÞIA POPULAÞIEI PE TIMPUL CANICULEI DE CANICULÃ COD ROªU: Sunt prognozate fenomene meteorologice de intensitate foarte mare (caniculã) COD PORTOCALIU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (caniculã) COD GALBEN: Fenomenele meteorologice prognozate (temperaturi ridicate) sunt obiºnuite pentru zona respectivã, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitãþi COD VERDE: Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI
Locurile unde vor fi amplasate punctele de distribuire a apei ºi de acordare a primului ajutor:
Punctele de distribuire a apei sunt: - Sediul Primãriei Municipiului Petroºani, Blv. 1 Decembrie 1918, Nr.93 - Clubul Pensionarilor, Str. Aviatorilor, Nr.22A - Piaþa Centralã a Municipiului Petroºani, Str. N. Bãlcescu, Nr.10 - Sediul Serviciului de Taxe ºi Impozite al Municipiului Petroºani, Blv. 1 Decembrie 1918, Nr.90 - Policlinica - Spitalul de Urgenþã Petroºani, Blv. 1 Decembrie 1918, Nr.137A 2.Punctul de acordare a primului ajutor este: - Unitatea de Primiri Urgenþe - Spitalul de Urgenþã Petroºani, Blv. 1 Decembrie 1918, Nr.137A
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI RECOMANDÃRI PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE ªI CU AFECÞIUNI CRONICE ÎN CAZ DE CANICULÃ În vederea prevenirii incidentelor în timpul perioadelor cu temperaturi extreme: - Evitaþi, pe cât posibil, expunerea prelungitã la soare între orele 11:00 - 18:00; - Creaþi un ambient care sã nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului; - Folosiþi mijloace de protecþie solarã (pãlãrii de soare, ochelari de soare, umbrele) - Folosiþi îmbrãcãminte subþire, haine lejere ºi ample, din fibre naturale, de culori
deschise; - Pe parcursul zilei faceþi duºuri cãlduþe, fãrã a vã ºterge de apã; - Consumaþi zilnic între 1,5 - 2 litri de lichide, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete; - Hidrataþi-vã în mod corespunzãtor cu apã platã sau ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe; - Alimentaþi-vã predominat cu fructe ºi legume proaspete; - Este interzisã consumarea de bãuturi alcoolice ºi a bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai negru, Cola) sau de zahãr (rãcoritoare carbogazoase); - Evitaþi circulaþia în perioadele de vârf ale caniculei, sau dacã este absolut necesar, folosiþi îmbrãcãminte uºoarã din fibre naturale, precum ºi pãlãrie de soare, ochelari de soare ºi umbrele; - Evitaþi locurile aglomerate; - Persoanele care suferã de anumite afecþiuni îºi vor continua tratamentul conform indicaþiilor medicului.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
- Deplasãrile sunt recomandate în primele ore ale dimineþii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând deplasarea cu repausul, în spaþii dotate cu aer condiþionat (magazine, spaþii publice); - Evitaþi aglomeraþiile, expunerea la soare, efortul fizic intens între orele 11:00 - 18:00; - Purtaþi haine lejere, subþiri, deschise la culoare, pãlãrii ºi ochelari de soare; - Beþi 1,5 - 2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apã, sucuri naturale din fructe ºi ceaiuri cãlduþe (soc, muºeþel, urzici); - Mâncaþi fructe ºi legume (pepene, prune, roºii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apã); mâncaþi echilibrat ºi variat insistând pe produsele cu valoare caloricã micã - Evitaþi bãuturile ce conþin cofeinã (cafea, ceai, Cola) sau zahãr (sucuril carbogazoase) în cantitate mare; - Evitaþi alimentele cu un conþinut sporit de grãsimi, în special de origine animalã; - Nu consumaþi alcool - vã deshidrateazã ºi vã transformã într-o
potenþialã victimã a caniculei; - Menþineþi legãtura cu persoanele în vârstã (rude, vecini, persoane cu dizabilitãþi) interesându-vã de starea de sãnãtate a acestora ºi oferiþi-le asistenþã ori de câte ori au nevoie; - Nu lãsaþi copiii / animalele de companie singuri / singure în autoturisme; - Cereþi sfatul medicului de familie la cel mai mic semn de suferinþã, manifestat de dumneavoastrã sau copilul dumneavoastrã; - Persoanele care suferã de diferite afecþiuni îºi vor continua tratamentul, conform indicaþiilor medicului. Este foarte util ca în perioada canicularã sã se consulte medicul curant, în vederea adaptãrii schemei terapeutice la condiþiile existente; - Pentru ameliorarea condiþiilor la locul de muncã se va reduce intensitatea ºi ritmul activitãþilor fizice, se va alterna efortul dinamic cu cel static ºi se vor alterna perioadele de lucru cu perioadele de repaus, în locuri umbrite ori ventilate corespunzãtor.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 August 2017
Un ºofer de la CJH ar putea încasa mai mult decât un profesor candalul creºterilor salariS ale, de orice naturã,
escaladeazã. Fie cã e vorba de pensii speciale sau de majorãri salariale în domeniul public, toate þin prima paginã a ziarelor sau deschiderea buletinelor de ºtiri. Dupã majorãrile salariale aprobate la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara, un ºofer ar putea primi un salariu mai mare decât un profesor.
V
icepreºedinþii CJH indemnizaþii de peste 11.000 de lei
Cei doi vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara vor avea indemnizaþii de peste 11.000 de lei. Majorarea
a fost decisã în cadrul ºedinþei de Consiliu Judeþean, ca urmare a intrãrii în vigoare a noii legi cadru privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice. Cei doi vicepreºedinþi, Daniel Andronache ºi Sorin Vasilescu, vor avea o indemnizaþie de 11.600 lei, echivalentul a 8 (opt) salarii de bazã minim garantate de lege, iar celelalte salarii vor fi
calculate plecând de la acest plafon în jos. Mai mult, secretarul judeþului Hunedoara va câºtiga cu 100 de lei mai puþin decât cei doi vicepreºedinþi. Acesta va avea un coeficient de 7,93 salarii, adicã 11.500 lei. Poziþia fruntaºã este deþinutã de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Mircea Bobora va încasa o
Bãtãuºul din Haþeg n-a scãpat de arest
M
agistraþii Judecãtoriei Petroºani au decis sã prelungeascã mãsura arestului preventiv în cazul unuia dintre bãtãuºii paznicului din Haþeg. Acesta a contestat soluþia ºi verdictul urmeazã sã fie dat astãzi de Tribunalul Hunedoara.
Magistraþii din Valea Jiului au hotãrât cã Zomanþi Pardalian nu poate fi lãsat în libertate sub control judiciar aºa cum ceruse apãrãtorul sãu ºi i-au prelungit perioada de arest. Soluþia Judecãtoriei Petroºani a fost deja contestatã de individ ºi va fi luatã în discuþie astãzi-joi de cãtre judecãtorii Tribunalului Hunedoara. Un alt bãtãuº implicat
indemnizaþie de 16.633 lei, în urma modificãrilor aduse la legea salarizãrii. “Legea-cadru nr 153/2017 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice a intrat în vigoare la data de 01.07.2017. Potrivit prevederilor art. 11, alin.1, alin.2 ºi alin.4 din actul normative menþionat, pentru funcþionarii publici ºi personalul contractual din aparatul de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara salariile de bazã de stabilesc prin hotãrâre a Consiliului Judeþean în urma consultãrii organizaþiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, dupã caz, a reprezentanþilor salariaþilor, astfel încât nivelul veniturilor salariale sã nu depãºeascã nivelul indemnizaþiei lunare a
în scandal, Porumbescu Florin Remus, este judecat sub control judiciar au decis magistraþii. Dosarul a ajuns la Petroºani dupã ce s-a constatat cã la Judecãtoria Haþeg nu poate fi soluþionat. Trei indivizi au fost implicaþi într-un scandal monstru la un local din Haþeg, iar un tânãr de 35 de ani, angajat al unei firme de pazã, a juns la spital dupã ce a fost agresat de cei doi scandalagii. În aceeaºi zi, cei doi au tâlhãrit ºi o barmaniþã din localitate spun anchetatorii. ªi Porumbescu a cerut instanþei sã-i ridice controlul judiciar însã fãrã succes. Maximilian GÂNJU
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ
Primãria Municipiului Lupeni cu sediul în strada Revoluþiei nr.2 cod fiscal 4375076 organizeazã licitaþie publicã deschisã în vederea vânzãrii imobilului teren în suprafaþã de 624 mp aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni ,Tudor Vladimirescu, nr.13 ap.2, înscris în CF.62060 Lupeni, nr. cadastral 62060 ( 535 mp ) ºi respectiv în CF.62190 Lupeni, nr. cadastral 62190 ( 89 mp ) Lupeni. Pentru participare la licitaþie ofertantul sã constituie o garanþie de participare în valoare de 300 lei în contul RO57TREZ3685006XXX002503 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei Municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în „ Documentaþia privind organizarea ºi desfãºurarea procedurii de licitaþie„. Preþul documentaþiei este de 50 lei ºi se va achita în contul RO57TREZ3685006XXX002503 deschis la
Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei Municipiului Lupeni , la adresa sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru evaluarea ofertelor este: nivelul preþului, respectiv preþul cel mai mare Preþul de pornire la licitaþie este de 23,70 lei mp (fãrã TVA) respectiv 14790 lei ( fãrã TVA ) conform raportului de expertizã întocmit de Ing. Mangu Sorin Iuliu evaluator autorizat, expert evaluator proprietãþi imobiliare, membru A.N.E.V.A.R. Ofertele vor fi redactate în limba românã ºi depuse în douã exemplare la Registratura Primãriei Lupeni pânã în data de 31.08.2017 ora 9 Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 31.08.2017 ora 10 la sediul Primãriei Municipiului Lupeni. Instrucþiunile privind organizarea ºi desfãºurarea proceduri de licitaþie ºi caietul de sarcini pot fi procurate de la sediul vânzãtorului, iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254-560725; 560504, interior 213 PRIMAR, Lucian Marius Resmeriþã
vicepreºedintelui Consiliului Judeþean, exclusiv majorarea prevãzutã la art. 16 alin. 2 din lege, iar salariile lunare se stabilesc de ordonatorul de credite cu respectarea art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice referitor la limitarea sporurilor, compensaþiilor, adaosurilor, primelor, premiilor, indemnizaþiilor ºi a altor drepturi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri ºi cheltuieli”, aratã expunerea de motive a proiectului prin care s-a decis majorarea salariilor. Astfel, indemnizaþia
vicepreºedintelui CJH s-a stabilit prin înmulþirea unor coeficienþi cu salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã în vigoare de 1450 lei, rezultând cuantumul indemnizaþiei lunare de 11.600 lei. Potrivit documentului aprobat în cadrul ºedinþei, arhitectul ºef al judeþului va primi 10.248 lei, directorul executiv – 9.760 lei, iar ºeful de serviciu poate primi pânã la 8.600 lei. Un ºofer ar putea beneficia între 2.871 lei ºi 3.579 de lei, în funcþie de gradaþie, în timp ce un îngrijitor va beneficia de salarii cuprinse între 2.045 lei ºi 2.549 lei. Monika BACIU
Reparaþii la acoperiºul Teatrului Dramatic ID Sîrbu
O
parte a clãdirii Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani va intra în reparaþii.
Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat proiectul care vizeazã “reparaþii curente acoperiº corp vechi la clãdirea Teatrului Dramatic Ion D Sîrbu Petroºani”. “Având în vedere necesitatea lucrãrilor de reparaþii pentru obiectivul “reparaþii curente acoperiº corp vechi la clãdirea Teatrului Dramatic Ion D Sîrbu Petroºani”, lucrãri ce nu afecteazã structura de rezistenþã ºi nu modificã aspectul arhitectural al clãdirii, s-a întocmit memoriul justificativ. Necesitatea acestor lucrãri de reparaþii este susþinutã prin deteriorãrile existente în acoperiºul clãdirii, cauzate atât de vechimea construcþiei, cât ºi de fenomenele meteorologice din anul 2016, respectiv cãderii de grindinã”, aratã managerul Teatrului Dramatic ID Sîrbu Petroºani în solicitarea adresatã Consiliului Judeþean Hunedoara. 235,30 mii lei sunt necesari pentru efectuarea lucrãrilor de modernizare ale acoperiºului. Monika BACIU
Director general adjunct ºi modificãri de posturi
T
eatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani va avea un director general adjunct. Totodatã s-a modificat numãrul posturilor din organigramã. Decizia a fost luatã de Consiliul Judeþean Hunedoara, instituþie cãreia îi este subordonatã teatrul din Petroºani.
“Prin adresa nr. 395/2016 managerul teatrului solicitã aprobarea organigramei, a statului de funcþii ºi a regulamentului de organizare ºi funcþionare cu modificãrile rezultate din reorganizarea activitãþii instituþiei dupã cum urmeazã: înfiinþarea postului de director general adjunct, gradul II, prin transformarea postului vacant de secretar literar, studii superioare, gradul II din Serviciul artistic ºi mutarea lui în subordinea directã a managerului teatrului”, aratã proiectul aprobat de CJH. Organigrama teatrului din Petroºani a suferit ºi alte modificãri. Au fost înfiinþate, transformate sau reorganizate anumite compartimente. Monika BACIU
4 Actualitate
Panorama Blues, festivalul din creierii munþilor
Cea mai impresionantã notã pe care eu am "dat-o venind aici este faptul cã nu meritã sã dãm bani sã ajungem nici în Austria ºi nici în Elveþia! Pentru cã locurile astea sunt muult, muuult mai frumoase! ªi n-avem altceva de fãcut decât sã comunicãm asta la toatã lumea, ca sã ne vedem cu toþii aici!" Mike Godoroja, despre Panorama Blues Festival
Panorama Blues, festivalul din creierii munþilor, a ajuns la cea de-a V-a ediþie a pregãtit douã seri de concerte la marginea comunei Ghelari, din judeþul Hunedoara. Nume cu greutate din blues-ul autohton vor concerta în 4 ºi 5 august, în Munþii Poiana Ruscã, pe o culme încadratã la orizont de crestele munþilor ªureanu, Parâng, Retezat ºi Þarcu. Potrivit organizatorilor, festivalul promoveazã conceptul „made în România”, aºa cã toþi artiºii care vor urca pe scenã sunt autohtoni. De altfel, în cei 5 ani de
festival, o mare parte din elita de blues, jazz, rockabilly ºi country a României a concertat aici. Ediþia actualã va fi deschisã de George Baicea, singurul chitarist român ales sã cânte în deschiderea concertului lui Steve Vai, în 2010, la Bucureºti. Împreunã cu trupã sã, artistul abordeazã un gen blues-rock, cu influenþe din Jimi Hendrix, Stevie Ray Vaughan, Albert Collins, Mike Stern, Frank Zappa sau Mãrcuº Miller. Seara va continua cu pariul lui Mike Godoroja, trupa Dusty Ride, cea care a câºtigat selecþia organizatã în acest an pentru desemnarea trupei de debut care va concerta aici. Iar trecerea spre ziua
de sâmbãtã se va face printr-un tribut adus celebrei Beth Hart, de cãtre Ana Maria ºi trupa Cloud No.9. Ziua de sâmbãtã va începe cu un show în memoria lui Corneliu Stroe, adus chiar de cãtre fiica sa, Roxana, împreunã cu trupa ei, Foxy Lady (nume inspirat din piesã omonimã a lui Jimmy Hendrix). Alãturi de ei, vor mai urca pe scenã Liviu Marculescu, Elena Gatcin ºi Marcian Petrescu, cotat în prezent drept cel mai bun muzicuþist de blues din România, cu un sunet ºi o prezenþã scenicã de nivel european. Festivalul se va încheia cu show-ul „Diavolul ºi Robert Johnson”, pus la cale de
Mike Godoroja ºi invitatul special, actorul Eugen Cristea, împreunã cu trupa Blue Spirit. Cei doi protagoniºti vor transpune scenic povestea legendarului creator de blues Robert Johnson, înscris în panteonul Rock and Roll Hall of Fame în categoria „Influenþe timpurii” ºi clasificat de revista Rolling Stones pe locul cinci în topul celor mai importanþi chitariºti ai tuturor timpurilor. În jurul artistului care a trãit doar 27 de ani, s-a creat un mit care spune cã Johnson ºi-ar fi vândut sufletul diavolului pentru a primi talentul de a cânta blues. Gazdele evenimentului vor fi Mike Godoroja ºi Florian Lungu, iar biletul pentru o zi de festival va costa 30 de lei. În acest preþ sunt incluse ºi locul de campare, loc de parcare ºi intrare la piscina de pe domeniul pe care se va desfãºura evenimentul. Localitatea Ghelari este situatã la 18 km de Hunedoara, în Þinutul Pãdurenilor. Din Timiºoara ºi Cluj se ajunge aici în aproximativ 2h 45min, din Arad, în 3 ore, din Reºiþa, în 2h 20 min, Din Sibiu, în 1h 45 min, din Oradea, în 3h 45 min, iar din Bucureºti – în 5 ore ºi jumãtate.
Defileul Jiului - un nou Oamenii pãrãsesc judeþul... ºi unde contribuabil nu e, nimic nu e. Doar sãrãcie paradis pentru turiºti C Î hiar dacã circulaþia prin defileu se desfãºoarã extrem de greu din cauza lucrãrilor de reabilitare la DN 66, turiºtii nu s-au dau bãtuþi ºi au venit ºi în aceastã varã pentru liniºtea din rezervaþie.
Defileu Jiului, de la ieºirea din municipiul Petroºani ºi pânã în zona de la Mânãstirea Lainici este asaltat de sute de turiºti care profitã de vremea bunã pentru a ieºi la iarbã verde, pescuit sau pur ºi simplu sã viziteze acest obiectiv devenit rezervaþie naturalã. Cei mai „îndepãrtaþi” turiºti au fost bucureºtenii care au descoperit în defileu un loc „virgin” de o frumuseþe aparate, dupã cum chiar ei spun. „Este un peisaj mirific, aerul curat ºi multã liniºte. Traseele turistice nu sunt aglomerate ºi nu eºti obligat în drumeþie sã urmezi grupuri de turiºti necivilizaþi care sã te bruieze cu manele sau muzicã datã la maxim. În poieniþe e la fel de frumos, iar zona aceasta înfloritã ºi plinã de viaþã îþi taie rãsuflarea”, spune o turistã, Alina Doboº. La fel de apreciate ca ºi traseele turistice au fost ºi locurile de rafting din Defileul Jiului, iar în aceastã varã Jiul a fost mai tot timpul plin de iubitorii acestui sport. Parcul Naþional Defileul Jiului a fost înfiinþat în anul 2005 ºi este una din cele mai „tinere” arii protejate de pe teritoriul României, iar zona impresioneazã prin sãlbãticia ºi frumuseþea locurilor. Maximilian GÂNJU
Biserica este acoperitã cu ºindrilã care nu a mai rezistat însã timpului ºi
intemperiilor, astfel încât, pentru a putea fi salvatã pictura pe lemn, precum ºi sculpturile din interior, a fost acoperitã cu folie din plastic. ”Din pãcate, aºa cum poate ºtiþi deja, deºi binecuvântat de Dumnezeu cu o aºezare într-un loc minunat, satul Alun este aproape pãrãsit – mai locuiesc doar cinci oameni aici, iar zeci de case
construite din marmurã stau cu lacãtul pe poartã. Drumul cãtre sat, din marmurã ºi el, e bãtut doar de turiºtii dornici sã vadã locul de poveste sau cariera din care s-a extras marmura cu care s-a construit Casa Poporului”, spun iniþiatorii proiectului. Douã asociaþii, Alternative Rurale ºi SalvaSat, au decis sã se
implice în salvarea monumentul istoric, dar ºi pentru readucerea satului la viaþã. Astfel, în cadrul Festivalului Panorama Blues Festival, organizat în 4 ºi 5 august în Þinutul Pãdurenilor, vor avea loc strângeri de fonduri pentru lãcaºul de cult. În cea de-a doua zi a evenimentului va fi ºi organizatã o excursie ghidatã în satul de marmurã, Alun, inclusiv la bisericã. De altfel, proiectul
n judeþ, numãrul de firme a crescut considerabil în acest an, 2017, iar radierile au scãzut mult, cei care au rãmas fãrã loc de muncã prin restrângerea diverselor activitãþi, dar ºi majoritatea tinerilor preferã sã plece spre alte zãri. Pe primul loc se aflã cei care aleg strãinãtatea, urmeazã Timiºoara, Cluj, Sibiu, Alba ºi abia la final Bucureºtiul. ªi se ºtie – unde contribuabil nu e, nimic nu e, doar perspectiva sãrãciei. La nivelul judeþului Hunedoara, mobilitatea forþei de muncã este extrem de scãzutã cã, în special tinerii, dincolo de locul de muncã, sunt interesaþi ºi de mediu, de dezvoltare. Principala îngrijorare a locuitorilor Vãii Jiului ºi chiar a întregului judeþ, într-un clasament al lipsurilor majore, este lipsa locurilor de muncã în contextul în care societãþi/firme de stat îºi reduc considerabil activitatea. Existã alternative pentru cei ieºiþi din activitate, cum este, de exemplu, mineritul? Apare ceva în judeþ, unde mobilitatea forþei de muncã ar trebui sã se facã cu mult mai multã uºurinþã decât cea la nivel naþional?
C
u 518 firme mai mult decât anul trecut
Deºi nu se vede, lucrurile se
miºcã în judeþul Hunedoara. Apar firme noi, mai multe decât anul trecut, iar numãrul celor care dispar prin radiere, dizolvare ºi chiar numãrul suspendãrilor a scãzut considerabil. În judeþul Hunedoara, conform Oficiului Registrul Comerþului, în cele ºase luni ale anului 2017, s-au înmatriculat 1658 de firme, de la persoane fizice, IF, PFA, pânã la SA, SC, SCN, SNC, SRL etc., adicã mai multe decât anul trecut cu 518. Dacã aceste societãþi au mãcar un singur angajat, ar fi un câºtig, dar numãrul angajaþilor este cu mult
pe termen lung al SalvaSat îºi propune chiar repopularea satului. Iniþiatorii proiectului au deschis ºi un cont bancar, unde oricine poate contribui cu donaþii sau sponsorizãri. Acestea se pot face în contul Asociaþia Non-Profit Alternative Rurale IBAN: RO25RNCB0162019877 700001, deschis la BCR. Biserica este închinatã
praznicului “Adormirii Maicii Domnului” ºi figureazã pe lista nouã a monumentelor istorice, fiind menþionat în taberele conscripþiilor din 1733, 1750, 1761-1762, 1805, 1828-1831, precum ºi pe harta iosefinã a Transilvaniei (1769-1733) O frumoasã troiþã construitã iniþial la exterior, a fost incorporatã, prin alungirea ulterioarã a navei. Pictura încã se mai pãstreazã pe pereþii ei din lemn, însã starea sa precarã nu permite prea multe precizãri de naturã stilisticã. Totuºi, o inscripþie de pe o icoanã a Maicii Domnului Hodighitria dezvãluie atât vechimea, cât ºi unul dintre autori: “Ion Zugrav din Ardeu, sã le fie pomanã sufletelor lor, 1731”. Edificiul a fost consolidat în douã rânduri, în anii 1782, apoi în 1967-1968. Acum însã, ceea ce a rezistat timp de sute de ani riscã sã se piardã sub foliile de plastic care acoperã altarul ºi naosul.
mai mare, ceea ce înseamnã ceva! Da, dar se desfiinþeazã mai multe decât se nasc, ne atenþiona un notar pesimist. Am verificat ºi am constatat cã ºi numãrul radierilor, dizolvãrilor ºi suspendãrilor de firme a scãzut considerabil. Conform aceluiaºi Oficiu al Registrului Comerþului, în judeþ s-au produs 886 de radieri în cele ºase luni acestui an, iar în 2016 au fost 1408 radieri, deci anul acesta sunt cu 37% mai puþine. Dizolvãrile de firme au scãzut ºi ele cu 13,16%, iar suspendãrile cu 2,58%.
Vãii Jiului INSEMEX organizeazã o nouã ediþie a SESAM Oamenii aleg strãinãtatea, utile”, „Închiderea NSEMEX Petroºani organizeazã simIpozionul internaþional SESAM 2017. Evenimentul care reuneºte cercetãtori din întreaga lume va avea loc la Bucureºti.
Apel pentru salvarea unei biserici din Þinutul Pãdurenilor iserica din Alun, monument istoric B de secol XVII, riscã sã disparã din cauza nepãsãrii. Edificiul este cel mai vechi din Þinutul Pãdurenilor, conform etnografului Romulua Vuia.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 August 2017
Simpozionul ajuns la ediþia cu numãrul 8 a devenit deja tradiþie ºi va avea loc în data de 19 octombrie ºi este organizat cu suportul Universitãþii Petroºani, Inspecþiei Muncii ºi sub auspiciile Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii, sub patronajul Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România. “Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani organizeazã Simpozionul Internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã SESAM 2017, ediþia a VIII-a. Acest simpozion va avea loc la hotelul “INTERCONTINENTAL” din Bucureºti, în data de 19 octombrie 2017, cu sprijinul ºi colaborarea Universitãþii din Petroºani, a Inspecþiei Muncii, sub auspiciile Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii ºi sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România”, aratã INSEMEX Petroºani, organi-
zatorul simpozionului. În cadrul simpozionului, obiectivele majore ce vor fi tratate sunt “Ventilaþia minierã ºi industrialã: - optimizarea tehnicilor ºi sistemelor de ventilaþie; - tehnici ºi metode noi de ventilare pentru combaterea gazelor explozive ºi toxice; modelarea ºi simularea reþelelor de ventilaþie”, „Risc profesional ºi risc tehnologic pentru industria extractivã ºi pentru alte industrii cu atmosfere explozive ºi / sau toxice: - analiza ºi evaluarea riscului; managementul ºi controlul riscului; asigurarea angajaþilor la riscul de accidente ºi îmbolnãviri profesionale”, „Explozivi de uz civil: explozivi propriu-ziºi; mijloace de iniþiere propulsori ºi accesorii; tehnici de împuºcare ºi managementul lor”, „Articole pirotehnice: legislaþie armonizatã; metode de testare ºi evaluare”, „Echipamente destinate utilizãrii în atmosfere potenþial explozive: echipamente tehnice ºi
instalaþii tehnologice; echipamente individuale de protecþie”, „Protecþia zãcãmintelor de substanþe minerale utile - metode ºi tehnici de prevenire ºi combatere a combustiilor spontane; - metode ºi tehnici de prevenire ºi combatere a emisiilor de gaze; tehnologii de extragere a substanþelor minerale
obiectivelor miniere: închiderea lucrãrilor miniere subterane ºi de legãturã cu suprafaþa; închiderea lucrãrilor miniere de la suprafaþã; - ecologizarea zonelor afectate de activitatea minierã; - monitorizarea post-închidere”, „Activitãþi de salvare pentru industria minierã ºi pentru alte industrii cu mediu cu pericol de atmosferã explozivã ºi / sau toxicã”, „Protecþia mediului, soluþii de prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii”, „Psihosociologia muncii ºi organizaþionalã”. Monika BACIU
Timiºoara, Cluj, Sibiu...
În ce priveºte alegerea celor din Valea Jiului pentru un loc de muncã în afara zonei, clasamentul preferinþelor ”întâmplate” în ultimii trei ani este interesant, dar logic. În rândul celor scoºi din activitãþi cum sunt cei din industria minierã ºi conexe, adicã oamenii nu prea tineri, pe primul loc se situeazã cei care au ales sã plece în strãinãtate pentru cã se câºtigã mai bine ºi în paralel îºi obþin tot felul de atestate. Cei tineri, care încã studiazã sau se specializeazã în cadrul companiilor, nu au ales
nici ei judeþul Hunedoara. Pe primul loc se aflã Timiºoara, apoi Cluj, Sibiu, Alba ºi Bucureºti, dupã care urmeazã þãrile strãine. Tinerii, în majoritate, nu cautã doar loc de muncã, ci ºi mediul în care se pot dezvolta, pot accede pe treapta socialã, culturalã, unde se pot destinde ºi recrea. La noi în judeþ, în afarã de Deva, care este catalogatã drept sediu economic, deci ºi ea limitatã, dezvoltarea urbanã de nivel înalt lasã de dorit. Cã judeþul este unul foarte bogat în istorie, dar nepus în valoare din punct de vedere turistic, nu este suficient pentru a-ºi lega oamenii de glie. Excepþiile din acest domeniu nu sunt suficiente... ªi, se ºtie – unde nu ai oameni activi, nu ai nici contribuabili la bugete ºi sãrãcia prinde rãdãcini. În concluzie, deºi judeþul se miºcã, economic vorbind, mobilitatea forþei de muncã în interiorul acestuia este scãzutã, iar migrarea este la cote ridicate pentru cã Valea Jiului este în cãdere liberã. Idealismul unor oameni de aici, fãrã putere de decizie, ºi acþiunile lor de micã anvergurã care þin steagul calitãþii sus, nu sunt suficiente! Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Panorama Blues, festivalul din creierii munþilor
Cea mai impresionantã notã pe care eu am "dat-o venind aici este faptul cã nu meritã sã dãm bani sã ajungem nici în Austria ºi nici în Elveþia! Pentru cã locurile astea sunt muult, muuult mai frumoase! ªi n-avem altceva de fãcut decât sã comunicãm asta la toatã lumea, ca sã ne vedem cu toþii aici!" Mike Godoroja, despre Panorama Blues Festival
Panorama Blues, festivalul din creierii munþilor, a ajuns la cea de-a V-a ediþie a pregãtit douã seri de concerte la marginea comunei Ghelari, din judeþul Hunedoara. Nume cu greutate din blues-ul autohton vor concerta în 4 ºi 5 august, în Munþii Poiana Ruscã, pe o culme încadratã la orizont de crestele munþilor ªureanu, Parâng, Retezat ºi Þarcu. Potrivit organizatorilor, festivalul promoveazã conceptul „made în România”, aºa cã toþi artiºii care vor urca pe scenã sunt autohtoni. De altfel, în cei 5 ani de
festival, o mare parte din elita de blues, jazz, rockabilly ºi country a României a concertat aici. Ediþia actualã va fi deschisã de George Baicea, singurul chitarist român ales sã cânte în deschiderea concertului lui Steve Vai, în 2010, la Bucureºti. Împreunã cu trupã sã, artistul abordeazã un gen blues-rock, cu influenþe din Jimi Hendrix, Stevie Ray Vaughan, Albert Collins, Mike Stern, Frank Zappa sau Mãrcuº Miller. Seara va continua cu pariul lui Mike Godoroja, trupa Dusty Ride, cea care a câºtigat selecþia organizatã în acest an pentru desemnarea trupei de debut care va concerta aici. Iar trecerea spre ziua
de sâmbãtã se va face printr-un tribut adus celebrei Beth Hart, de cãtre Ana Maria ºi trupa Cloud No.9. Ziua de sâmbãtã va începe cu un show în memoria lui Corneliu Stroe, adus chiar de cãtre fiica sa, Roxana, împreunã cu trupa ei, Foxy Lady (nume inspirat din piesã omonimã a lui Jimmy Hendrix). Alãturi de ei, vor mai urca pe scenã Liviu Marculescu, Elena Gatcin ºi Marcian Petrescu, cotat în prezent drept cel mai bun muzicuþist de blues din România, cu un sunet ºi o prezenþã scenicã de nivel european. Festivalul se va încheia cu show-ul „Diavolul ºi Robert Johnson”, pus la cale de
Mike Godoroja ºi invitatul special, actorul Eugen Cristea, împreunã cu trupa Blue Spirit. Cei doi protagoniºti vor transpune scenic povestea legendarului creator de blues Robert Johnson, înscris în panteonul Rock and Roll Hall of Fame în categoria „Influenþe timpurii” ºi clasificat de revista Rolling Stones pe locul cinci în topul celor mai importanþi chitariºti ai tuturor timpurilor. În jurul artistului care a trãit doar 27 de ani, s-a creat un mit care spune cã Johnson ºi-ar fi vândut sufletul diavolului pentru a primi talentul de a cânta blues. Gazdele evenimentului vor fi Mike Godoroja ºi Florian Lungu, iar biletul pentru o zi de festival va costa 30 de lei. În acest preþ sunt incluse ºi locul de campare, loc de parcare ºi intrare la piscina de pe domeniul pe care se va desfãºura evenimentul. Localitatea Ghelari este situatã la 18 km de Hunedoara, în Þinutul Pãdurenilor. Din Timiºoara ºi Cluj se ajunge aici în aproximativ 2h 45min, din Arad, în 3 ore, din Reºiþa, în 2h 20 min, Din Sibiu, în 1h 45 min, din Oradea, în 3h 45 min, iar din Bucureºti – în 5 ore ºi jumãtate.
Defileul Jiului - un nou Oamenii pãrãsesc judeþul... ºi unde contribuabil nu e, nimic nu e. Doar sãrãcie paradis pentru turiºti C Î hiar dacã circulaþia prin defileu se desfãºoarã extrem de greu din cauza lucrãrilor de reabilitare la DN 66, turiºtii nu s-au dau bãtuþi ºi au venit ºi în aceastã varã pentru liniºtea din rezervaþie.
Defileu Jiului, de la ieºirea din municipiul Petroºani ºi pânã în zona de la Mânãstirea Lainici este asaltat de sute de turiºti care profitã de vremea bunã pentru a ieºi la iarbã verde, pescuit sau pur ºi simplu sã viziteze acest obiectiv devenit rezervaþie naturalã. Cei mai „îndepãrtaþi” turiºti au fost bucureºtenii care au descoperit în defileu un loc „virgin” de o frumuseþe aparate, dupã cum chiar ei spun. „Este un peisaj mirific, aerul curat ºi multã liniºte. Traseele turistice nu sunt aglomerate ºi nu eºti obligat în drumeþie sã urmezi grupuri de turiºti necivilizaþi care sã te bruieze cu manele sau muzicã datã la maxim. În poieniþe e la fel de frumos, iar zona aceasta înfloritã ºi plinã de viaþã îþi taie rãsuflarea”, spune o turistã, Alina Doboº. La fel de apreciate ca ºi traseele turistice au fost ºi locurile de rafting din Defileul Jiului, iar în aceastã varã Jiul a fost mai tot timpul plin de iubitorii acestui sport. Parcul Naþional Defileul Jiului a fost înfiinþat în anul 2005 ºi este una din cele mai „tinere” arii protejate de pe teritoriul României, iar zona impresioneazã prin sãlbãticia ºi frumuseþea locurilor. Maximilian GÂNJU
Biserica este acoperitã cu ºindrilã care nu a mai rezistat însã timpului ºi
intemperiilor, astfel încât, pentru a putea fi salvatã pictura pe lemn, precum ºi sculpturile din interior, a fost acoperitã cu folie din plastic. ”Din pãcate, aºa cum poate ºtiþi deja, deºi binecuvântat de Dumnezeu cu o aºezare într-un loc minunat, satul Alun este aproape pãrãsit – mai locuiesc doar cinci oameni aici, iar zeci de case
construite din marmurã stau cu lacãtul pe poartã. Drumul cãtre sat, din marmurã ºi el, e bãtut doar de turiºtii dornici sã vadã locul de poveste sau cariera din care s-a extras marmura cu care s-a construit Casa Poporului”, spun iniþiatorii proiectului. Douã asociaþii, Alternative Rurale ºi SalvaSat, au decis sã se
implice în salvarea monumentul istoric, dar ºi pentru readucerea satului la viaþã. Astfel, în cadrul Festivalului Panorama Blues Festival, organizat în 4 ºi 5 august în Þinutul Pãdurenilor, vor avea loc strângeri de fonduri pentru lãcaºul de cult. În cea de-a doua zi a evenimentului va fi ºi organizatã o excursie ghidatã în satul de marmurã, Alun, inclusiv la bisericã. De altfel, proiectul
n judeþ, numãrul de firme a crescut considerabil în acest an, 2017, iar radierile au scãzut mult, cei care au rãmas fãrã loc de muncã prin restrângerea diverselor activitãþi, dar ºi majoritatea tinerilor preferã sã plece spre alte zãri. Pe primul loc se aflã cei care aleg strãinãtatea, urmeazã Timiºoara, Cluj, Sibiu, Alba ºi abia la final Bucureºtiul. ªi se ºtie – unde contribuabil nu e, nimic nu e, doar perspectiva sãrãciei. La nivelul judeþului Hunedoara, mobilitatea forþei de muncã este extrem de scãzutã cã, în special tinerii, dincolo de locul de muncã, sunt interesaþi ºi de mediu, de dezvoltare. Principala îngrijorare a locuitorilor Vãii Jiului ºi chiar a întregului judeþ, într-un clasament al lipsurilor majore, este lipsa locurilor de muncã în contextul în care societãþi/firme de stat îºi reduc considerabil activitatea. Existã alternative pentru cei ieºiþi din activitate, cum este, de exemplu, mineritul? Apare ceva în judeþ, unde mobilitatea forþei de muncã ar trebui sã se facã cu mult mai multã uºurinþã decât cea la nivel naþional?
C
u 518 firme mai mult decât anul trecut
Deºi nu se vede, lucrurile se
miºcã în judeþul Hunedoara. Apar firme noi, mai multe decât anul trecut, iar numãrul celor care dispar prin radiere, dizolvare ºi chiar numãrul suspendãrilor a scãzut considerabil. În judeþul Hunedoara, conform Oficiului Registrul Comerþului, în cele ºase luni ale anului 2017, s-au înmatriculat 1658 de firme, de la persoane fizice, IF, PFA, pânã la SA, SC, SCN, SNC, SRL etc., adicã mai multe decât anul trecut cu 518. Dacã aceste societãþi au mãcar un singur angajat, ar fi un câºtig, dar numãrul angajaþilor este cu mult
pe termen lung al SalvaSat îºi propune chiar repopularea satului. Iniþiatorii proiectului au deschis ºi un cont bancar, unde oricine poate contribui cu donaþii sau sponsorizãri. Acestea se pot face în contul Asociaþia Non-Profit Alternative Rurale IBAN: RO25RNCB0162019877 700001, deschis la BCR. Biserica este închinatã
praznicului “Adormirii Maicii Domnului” ºi figureazã pe lista nouã a monumentelor istorice, fiind menþionat în taberele conscripþiilor din 1733, 1750, 1761-1762, 1805, 1828-1831, precum ºi pe harta iosefinã a Transilvaniei (1769-1733) O frumoasã troiþã construitã iniþial la exterior, a fost incorporatã, prin alungirea ulterioarã a navei. Pictura încã se mai pãstreazã pe pereþii ei din lemn, însã starea sa precarã nu permite prea multe precizãri de naturã stilisticã. Totuºi, o inscripþie de pe o icoanã a Maicii Domnului Hodighitria dezvãluie atât vechimea, cât ºi unul dintre autori: “Ion Zugrav din Ardeu, sã le fie pomanã sufletelor lor, 1731”. Edificiul a fost consolidat în douã rânduri, în anii 1782, apoi în 1967-1968. Acum însã, ceea ce a rezistat timp de sute de ani riscã sã se piardã sub foliile de plastic care acoperã altarul ºi naosul.
mai mare, ceea ce înseamnã ceva! Da, dar se desfiinþeazã mai multe decât se nasc, ne atenþiona un notar pesimist. Am verificat ºi am constatat cã ºi numãrul radierilor, dizolvãrilor ºi suspendãrilor de firme a scãzut considerabil. Conform aceluiaºi Oficiu al Registrului Comerþului, în judeþ s-au produs 886 de radieri în cele ºase luni acestui an, iar în 2016 au fost 1408 radieri, deci anul acesta sunt cu 37% mai puþine. Dizolvãrile de firme au scãzut ºi ele cu 13,16%, iar suspendãrile cu 2,58%.
Vãii Jiului INSEMEX organizeazã o nouã ediþie a SESAM Oamenii aleg strãinãtatea, utile”, „Închiderea NSEMEX Petroºani organizeazã simIpozionul internaþional SESAM 2017. Evenimentul care reuneºte cercetãtori din întreaga lume va avea loc la Bucureºti.
Apel pentru salvarea unei biserici din Þinutul Pãdurenilor iserica din Alun, monument istoric B de secol XVII, riscã sã disparã din cauza nepãsãrii. Edificiul este cel mai vechi din Þinutul Pãdurenilor, conform etnografului Romulua Vuia.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 August 2017
Simpozionul ajuns la ediþia cu numãrul 8 a devenit deja tradiþie ºi va avea loc în data de 19 octombrie ºi este organizat cu suportul Universitãþii Petroºani, Inspecþiei Muncii ºi sub auspiciile Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii, sub patronajul Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România. “Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani organizeazã Simpozionul Internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã SESAM 2017, ediþia a VIII-a. Acest simpozion va avea loc la hotelul “INTERCONTINENTAL” din Bucureºti, în data de 19 octombrie 2017, cu sprijinul ºi colaborarea Universitãþii din Petroºani, a Inspecþiei Muncii, sub auspiciile Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii ºi sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România”, aratã INSEMEX Petroºani, organi-
zatorul simpozionului. În cadrul simpozionului, obiectivele majore ce vor fi tratate sunt “Ventilaþia minierã ºi industrialã: - optimizarea tehnicilor ºi sistemelor de ventilaþie; - tehnici ºi metode noi de ventilare pentru combaterea gazelor explozive ºi toxice; modelarea ºi simularea reþelelor de ventilaþie”, „Risc profesional ºi risc tehnologic pentru industria extractivã ºi pentru alte industrii cu atmosfere explozive ºi / sau toxice: - analiza ºi evaluarea riscului; managementul ºi controlul riscului; asigurarea angajaþilor la riscul de accidente ºi îmbolnãviri profesionale”, „Explozivi de uz civil: explozivi propriu-ziºi; mijloace de iniþiere propulsori ºi accesorii; tehnici de împuºcare ºi managementul lor”, „Articole pirotehnice: legislaþie armonizatã; metode de testare ºi evaluare”, „Echipamente destinate utilizãrii în atmosfere potenþial explozive: echipamente tehnice ºi
instalaþii tehnologice; echipamente individuale de protecþie”, „Protecþia zãcãmintelor de substanþe minerale utile - metode ºi tehnici de prevenire ºi combatere a combustiilor spontane; - metode ºi tehnici de prevenire ºi combatere a emisiilor de gaze; tehnologii de extragere a substanþelor minerale
obiectivelor miniere: închiderea lucrãrilor miniere subterane ºi de legãturã cu suprafaþa; închiderea lucrãrilor miniere de la suprafaþã; - ecologizarea zonelor afectate de activitatea minierã; - monitorizarea post-închidere”, „Activitãþi de salvare pentru industria minierã ºi pentru alte industrii cu mediu cu pericol de atmosferã explozivã ºi / sau toxicã”, „Protecþia mediului, soluþii de prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii”, „Psihosociologia muncii ºi organizaþionalã”. Monika BACIU
Timiºoara, Cluj, Sibiu...
În ce priveºte alegerea celor din Valea Jiului pentru un loc de muncã în afara zonei, clasamentul preferinþelor ”întâmplate” în ultimii trei ani este interesant, dar logic. În rândul celor scoºi din activitãþi cum sunt cei din industria minierã ºi conexe, adicã oamenii nu prea tineri, pe primul loc se situeazã cei care au ales sã plece în strãinãtate pentru cã se câºtigã mai bine ºi în paralel îºi obþin tot felul de atestate. Cei tineri, care încã studiazã sau se specializeazã în cadrul companiilor, nu au ales
nici ei judeþul Hunedoara. Pe primul loc se aflã Timiºoara, apoi Cluj, Sibiu, Alba ºi Bucureºti, dupã care urmeazã þãrile strãine. Tinerii, în majoritate, nu cautã doar loc de muncã, ci ºi mediul în care se pot dezvolta, pot accede pe treapta socialã, culturalã, unde se pot destinde ºi recrea. La noi în judeþ, în afarã de Deva, care este catalogatã drept sediu economic, deci ºi ea limitatã, dezvoltarea urbanã de nivel înalt lasã de dorit. Cã judeþul este unul foarte bogat în istorie, dar nepus în valoare din punct de vedere turistic, nu este suficient pentru a-ºi lega oamenii de glie. Excepþiile din acest domeniu nu sunt suficiente... ªi, se ºtie – unde nu ai oameni activi, nu ai nici contribuabili la bugete ºi sãrãcia prinde rãdãcini. În concluzie, deºi judeþul se miºcã, economic vorbind, mobilitatea forþei de muncã în interiorul acestuia este scãzutã, iar migrarea este la cote ridicate pentru cã Valea Jiului este în cãdere liberã. Idealismul unor oameni de aici, fãrã putere de decizie, ºi acþiunile lor de micã anvergurã care þin steagul calitãþii sus, nu sunt suficiente! Ileana FIRÞULESCU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 August 2017
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 August 2017
Specialiºtii ApaServ au prezentat tehnologiile, la Deva pecialiºtii din cadrul S ApaServ Valea Jiului s-au aflat la Deva, unde au prezentat tehnologiile moderne pe care le utilizeazã pentru reabilitarea conductelor, fãrã a fi necesare sãpãturi. Societatea de apã din Valea Jiului este fruntaºã, la nivel naþional, în ceea ce priveºte lucrãrile de modernizare ale infrastructurii de apã ºi canal.
“Astãzi, 2 august 2017, o delegaþie de specialiºti din cadrul Apa Serv din Petroºani s-a deplasat la Deva unde a avut loc o prezentare demonstrativã a unor tehnologii moderne pentru reabilitarea conductelor fãrã sãpãtura. La aceastã prezentare au putut fi evidenþiate principalele avantaje cum ar fi economie de timp ºi bani, deranj minim al
traficului urban, lipsa prafului ºi a poluãrii fonice, neîntreruperea activitãþilor cotidiene”, aratã oficialii ApaServ Valea Jiului. În perioada care urmeazã Apa Serv, prin accesarea fondurilor Europene, va implementa mai multe proiecte de infrastructurã de apã ºi apa uzatã unde aceste proceduri vor fi de un real folos pentru a valorifica la maxim evoluþia tehnologicã din ultima perioadã. “Inovaþiile în domeniu aduc beneficii, în primul rând pentru cetãþeni, dar ºi pentru exploatarea ulterioarã a reþelelor având o duratã de viaþã mare. Conceptul de reabilitare fãrã sãpãtura a luat în ultimul timp o amploare mai mare datoritã nevoilor de reparare a reþelelor învechite care sunt amplasate în zone
Actualitate 7
greu accesibile, sub pieþe, terenuri, intersecþii, râuri, etc. Totodatã cu aceste nevoi s-a dezvoltat semnificativ ºi tehnologia în domeniu putând vorbi astãzi de o gamã foarte mare a acestor proceduri. Vizitã la Deva s-a finalizat atât pentru noi, cei din Valea Jiului cât ºi pentru alþi operatori din þarã, cu un mare câºtig în cunoaºterea acestor tehnologii care se dezvoltã de la o zi la alta”, mai spun cei de la ApaServ Valea Jiului. Operatorul de apã din Valea Jiului este un exemplu demn de urmat ºi de alte societãþi de profil din þarã. De nenumãrate ori, realizãrile ApaServ Valea Jiului au fost date ca exemple în faþa altor operatori de apã ºi canal de la nivel naþional. Monika BACIU
Foc de artificii, la Lupeni
Z
ilele municipiului Lupeni se vor încheia cu un grandios foc de artificii. Activitãþile organizate în cadrul Zilelor municipiului Lupeni sunt în plinã desfãºurare. Au avut loc concursuri pentru copii, dar ºi pentru adulþi.
Astãzi, joi, va avea loc, începând cu ora 18:00, la Palatul Cultural Minerul, la Simpozionul -,, Lupeni 1977-2017”- 40 de ani de la prima revoltã anticomunistã din România - ,,Greva minerilor de la EM Lupeni din 1-3 august 1977”. Zilele de 4 ºi 5 august sunt dedicate evenimentelor muzicale. La finalul zilei de cinci august va avea loc un fost de artificii care încheie evenimentele. “Joc de artificii de final:bombe ºi rachete de forme ºi culori diferite, dare luminoase pe cer, înfloresc crizanteme ºi salcii pletoase, cascadã de foc însoþitã de pocnituri ºi culoare”, aratã anunþul de achiziþie al Primãriei Lupeni.
“La marile festivitãþi, sãrbãtori naþionale, campanii de reclama sau campanii electorale, episodul culminant îl reprezintã cu siguranþã jocul de artificii de final. Spectacolul începe cu o mulþime de bombe ºi rachete de forme ºi culori diferite, dare luminoase apar pe cer, înfloresc crizanteme ºi salcii pletoase. Cascada de foc însoþitã de pocnituri ºi culoare de la finalul jocului uimeºte cu desãvârºire privitorii”, aratã ofertantul. Evenimentele se vor încheia abia duminicã atunci când vor avea loc manifestãrile dedicate Zilei Minerului. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 August 2017
Muzeul Mineritului amenajat sub supravegherea unui arheolog uzeul Mineritului M din Petroºani va fi modernizat în baza unui
A
venit timpul sã pãºim în þinutul poveºtilor fascinante, despre primii oameni ai Retezatului, lacuri, flãcãi viteji, domniþe suave, haiduci, zmei înaripaþi, dinozauri pitici ºi chiar uriaºi... Savureazã tot ce te înconjoarã ºi vei fi un câºtigãtor!
contract cu finanþare europeanã. Clãdirea monument istoric, va fi amenajatã sub supravegherea unui arheolog.
Municipiul Petroºani a obþinut finanþare prin Programul Operaþional Regional 2014 – 2020, Prioritatea de Investiþii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea ºi dezvoltarea patrimoniului natural ºi cultural pentru proiectul „Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã”, aratã anunþul postat pe site-ul Primãriei Petroºani. Activitatea de asistenþã tehnicã - dirigenþie de ºantier ºi supraveghere arheologicã în cadrul proiectului „Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã” este împãrþitã pe douã loturi, dupã cum urmeazã: LOT 1 – Dirigenþie de ºantier în cadrul proiectului (Domeniu de autorizare conform Ordinului 1496/13 mai 2011: 1.Consolidare ºi restaurare monumente istorice – toate categoriile de importanþã ºi autorizare MC conform Ordinului nr. 2495/26.08.2010) LOT 2
Pãºeºte în þinutul de basm, Masivul Retezat!
– Supraveghere arheologicã a lucrãrilor de investiþii (Domeniu de atestare conform Ordinului nr. 2495/26.08.2010: 4 consolidare/restaurare, structuri istorice, categoria F dirigentare lucrãri) “Sunt luate în considerare autorizaþiile ºi atestatele care sunt în termenul de valabilitate indiferent de legislaþia care era valabilã la data obþinerii lor”, mai aratã anunþul Primãriei Petroºani. În acest sens, ”dirigintele de ºantier îºi va desfãºura activitatea ca reprezentant al Beneficiarului în relaþiile cu Proiectantul, Constructorul, Furnizorii, Contractanþii de servicii în derularea contractului de lucrãri. Activitatea Dirigintelui de ªantier va fi condusã de urmãtoarele principii: dirigintele de ºantier acþioneazã în interesul exclusiv al Beneficiarului; imparþialitate, atât faþã de Beneficiar, cât ºi faþã de
Constructor, Furnizori, Proiectant ºi alþi prestator de servicii; fidelitate totalã faþã de Beneficiar/Autoritate contractantã; respectarea tuturor prevederilor legale de reglementare în domeniu”, iar “Specialistul atestat în domeniul protejãrii monumentelor istorice îºi va desfãºura activitatea ca reprezentant al Beneficiarului în relaþiile cu Proiectantul, Constructorul, Furnizorii ºi alþi contractanþi din cadrul proiectului „Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã”. Specialistul atestat în domeniul protejãrii monumentelor istorice care întreprinde activitatea de supraveghere arheologicã trebuie sã adere la principiile conþinute de Codul Deontologic al Arheologilor din România ºi la legile care guverneazã aceste principii”, mai aratã documentul. Monika BACIU
În perioada 4 – 6 august va avea loc cea de-a cincea etapa a Campionatului Naþional de Turism Montan “ªtafeta Munþilor”, Trofeul Via-Retezat organizatã de cãtre Asociaþia de turism montan ViaRetezat în Parcul Naþional Retezat. Structura muntelui Retezat prin forma sa platã dã senzaþia cã ar fi fost retezat, ceea ce în cultura româneascã a dat naºtere la multe legende ºi basme populare. Anul acesta, participanþii vor ajunge pe unul din cele 14 vârfuri de peste 2500m din Carpaþii Româneºti: Vârful Papuºa – 2508m, fiind al doilea vârf ca înalþime din Masivul Retezat. Vã puteþi înscrie la activitãþi precum: raid montan (parcurgerea într-un
anumit interval de timp a unui traseu montan din zona), orientare, cultural ºi probe surprizã iar pentru experimentaþi CROSS TRAIL. CROSS TRAIL – este o probã individualã la care se va concura pe douã categorii: Juniori ºi Junioare pânã în 20 ani, Seniori ºi Senioare peste 20 de ani. Participanþii se pot înscrie în funcþie de vârstã ºi de experienþã la una din cele ºapte categorii de concurs: Elite, Open, Veterani, Juniori, Feminin, Seniori ºi Family - aceata fiind o categorie cu cel mai mare succes din acest an, în cadrul cãreia pãrinþii îºi educã copiii într-un stil eco ºi îi invaþã pe aceºtia despre geografia þãrii noastre prin joc. Drumeþia, proba mult aºteptatã de toþi va oferi ocazia participanþilor sã pozeze ºi sã filmeze cele peste 10 lacuri ºi tãuri cât ºi creasta principalã a Retezatului cu vârfuri de peste 2400m altitudine : Retezat, Peleaga (2509m) ºi colþii Pelegii, Bucura, vârful Mare, Custurii... ce vor putea fi admirate din creastã. Pentru pãrinþi ºi copii organizatorii au ales un traseu adecvat vârstei lor: Stâna de Râu – Tãul Þapului. Tabãra de corturi va fi amplasatã în Valea Stâna de Râu lângã Refugiul Stâna de Râu aflat intr-o poiana unde accesul se face pe jos, aflat la aproximativ 10 min de la zona de camping cu maºini.
Casa Pietrelor, spaþiu de prezentare ºi aplicare a noþiunilor de paleontologie, speologie ºi biologie în Geoparc iaþa secretã a pietrelor. ”V Geodiversitatea ºi biodiversitatea din Þara
Haþegului” este titlul workshop-ului gãzduit la Casa Pietrelor, noul punct de vizitare ºi de interpretare aflat în curs de amenajare în Geoparcul Internaþional UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, administrat de Universitatea din Bucureºti. Participanþii la workshop, ambasadori ºi voluntari pentru Geoparc, au aflat o mulþime de informaþii interesante în cadrul prezentãrilor susþinute de specialiºti în paleontologie, speologie ºi biodiversitate, membri ai Asociaþiei Widerness Research and Conservation, partener în proiect. Workshopul a fost organizat de Asociaþia Wild Roots, în cadrul proiectului ”Casa Pietrelor, punct de vizitare
ºi educaþie non-formalã în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului” Raluca Vãcãrescu le-a dezvãluit participanþilor, în prezentarea ”Lumea dispãrutã din Þara Haþegului”, informaþii despre cum a apãrut Pãmântul ºi evoluþia lui, despre apariþia plantelor ºi a animalelor, dar ºi despre dinozaurii pitici care au populat fosta insulã a Haþegului cu cca 70 de mili-
oane de ani în urmã. ”Peºterile – arhive ale geodiversitãþii” au fost prezentate de Ionuþ Mirea, care i-a purtat pe participanþi într-o cãlãtorie în adâncuri unde, dincolo de frumuseþea formaþiunilor, se ascund o multitudine de informaþii despre trecutul Terrei. ”Biodiversitate – diversitate naturalã” a fost prezentarea suþinutã de Iulia Miu. Ea a povestit despre relaþiile complexe din ecosisteme, despre cum noi, oamenii, jucãm un rol important în menþinerea biodiversitãþii, despre ajutorul pe care îl primim din partea sa în viaþa de zi cu zi ºi cât de puþin conºtientizãm acest lucru. Dragoº Mãntoiu a vorbit captivant în prezentarea sa ”Liliecii: o lume ascunsã a sunetelor”. El a demontat, împreunã cu cei prezenþi, miturile legate de lilieci, ºi a explicat rolul esenþial pe care aceºtia îl joacã în lanþul trofic. De asemenea, au fost montate douã cãsuþe destinate liliecilor. Proiectul ”Casa Pietrelor” este
derulat de Asociaþia Wild Roots ºi Geoparcul Internaþional UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Noul spaþiu de vizitare, aflat în curs de amenajare la Ohaba Sibiºel, comuna Râu de Mori, le va dezvãlui vizitatorilor legãturile dintre ”lumea nevie” (geodiversitatea) ºi ”lumea vie” (biodiversitatea). La realizarea sa sunt utilizate materiale exclusiv
ecologice – lut, lemn, pãmânt ºi iarbã, dispuse astfel încât sã prezinte succesiunea stratelor în naturã plecând de la roca mamã fundaþia de piatrã, ºi pânã la stratul fertil (pãmântul) împreunã cu iarba care va acoperi întrega structurã. Spaþiul va gãzdui ateliere ºi activitãþi de educaþie nonformalã, workshopuri ºi aplicaþii practice care sã faciliteze înþelegerea noþiunilor legate de geodiversitate ºi biodiversitate precum ºi legãturile dintre acestea.
Adina POPA POPA