Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1406
Cronica Vãii Jiului Marti, 29 August 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Când încep lucrãrile pe centura din Petroºani?
ucrãrile de reabilitare a L arterei din DN 66,
care traverseazã municipiul Petroºani, vor demara. În câteva zile începe reconstrucþia strãzii, extrem de degradate ºi care a stârnit vii reacþii, atât în rândul celor care locuiesc în Petroºani, cât ºi a celor care tranziteazã Vale Jiului. „Urmeazã ca firma, la sfârºitul acestei luni, sau la începutul lunii septembrie, sã intre efectiv în teren ºi sã se apuce de aceste lucrãri pe care le avem de fãcut la ºoseaua de centurã, pe tronsonul cuprins între sensul giratoriu cu avionul ºi Biserica Catolicã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Reparaþiile vor aduce artera cu gropi la un standard modern, pentru cã ºoseaua va avea chiar ºi o membranã ce nu va mai permite infiltraþiile. „Se vor face reparaþii majore pe unele porþiuni. Peste tot vor fi puse acele membrane”, mai spune primarul din Petroºani. Drumul este extrem de degradat ºi administraþia a reuºit doar sã îl plombeze în ultimii ani. Sumele nu puteau fi acoperite doar din bugetul local, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut cofinanþare de la Consiliul Judeþean pentru aceastã porþiune. În luna februarie a acestui an, administraþia localã a cerut Consiliului Judeþean 2,4 milioane de lei pentru acest drum. Diana MITRACHE
Ascunºi în spatele unor firme
Caracatiþele din spatele firmelor cu acþiuni la purtãtor
T
rei persoane juridice din judeþul Hunedoara înregistreazã acþiuni la purtãtor. Cine stã în spatele lor? Cine deþine acþiunile. Cele trei persoane juridice cu acþiuni la purtãtor, din judeþul Hunedoara, au un capital social total în sumã de 2.085.000 lei. >>> PAGINA A 3-A
Locatari evacuaþi, cã locuiesc în strãinãtate
V
alea Jiului se depopuleazã ºi nici Lupeniul nu stã altfel, însã, administraþia a demarat procedura de evacuare a celor care au locuinþe sociale, dar nu mai stau în oraº. Primarul Lucian Resmeriþã a decis mai întâi sã îi identifice ºi deja i-a dat afarã pe mulþi dintre aºa-ziºii locatari.
„Existã unii cetãþeni care au apartament social, dar nu stau în el. Existã unii care au apartamente din fondul locativ, dar nu stau în ele, sau s-au
obiºnuit, de ani de zile, sã nu plãteascã apa, gunoiul, curent. Am analizat situaþia, am cerut situaþia, de la primãrie ºi de la SC Edil. Am bãtut la uºi,
am analizat ºi am descoperit cã un procent de 5- 10% sunt nelocuite. Atunci am demarat somaþia de eliberare a acestora”, a spus Lucian
Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Zeci de oameni vin zilnic în audienþã ºi cer o locuinþã socialã, iar asta l-a determinat pe Lucian Resmeriþã, proaspãt primar la Lupeni, sã ia ºi mãsuri în consecinþã. „Mi-au venit multe mãmici cu copii mici, care nu au unde sã stea. Momentan am evacuat în jur de 17 apartamente. Mai avem de lucru, echipa nu a bãtut la toate uºile. Rog cetãþenii sã mã
informeze unde existã astfel de situaþii ºi nu locuieºte nimeni de un an, sau doi ani, cã îi evacuãm”, a mai spus edilul din Lupeni. În Lupeni a fost dat în folosinþã un singur bloc, construit pe ruinele unei vechi locaþii, ce rãmãsese în paraginã dupã Revoluþie. Acesta a fost reabilitat de ANL, însã, nu a putut nici pe departe sã suplineascã lipsa acutã a apartamentelor. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 August 2017
Club Sportiv municipal la Lupeni
P
rimarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, le propune consilierilor locali adoptarea unui proiect de hotãrâre privind “înfiinþarea Clubului Sportiv municipal Lupeni”. Acesta îºi propune, astfel, sã încurajeze practicarea sportului în rândul copiilor ºi nu numai. “Având în vedere necesitatea asigurãrii unui cadru cât mai bun pentru desfãºurarea activitãþii sportive în municipiul Lupeni, pentru promovarea sportului pe plan local
ºi naþional, având în vedere încurajarea sportului de masã ºi de performanþã ºi îmbunãtãþirea calitãþii vieþii locuitorilor vã propun înfiinþarea unei structuri sportive de drept public, în subordinea Consiliului Local al municipiului Lupeni, denumitã Club Sportiv Municipal Lupeni”, aratã primarul Lucian Resmeriþã, în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Edilul aratã cã încã din trecut, Valea Jiului ºi municipiul Lupeni, în special, are o istorie sportivã bogatã. “Avem o tradiþie în lumea sportului, vã
Rectificare negativã, la Lupeni B
ugetul local al municipiului Lupeni urmeazã a fi rectificat. Consiliul Local al municipiului Lupeni se întruneºte, zilele viitoare, în ºedinþa ordinarã din luna august.
aduc aminte de Clubul Minerul Lupeni care a fost înfiinþat în anul 1920 ºi care prin secþia de rugby a adus localitãþii noastre titlul de vicecampioanã naþionalã ºi câºtigãtoare a Cupei României, de asemenea echipa de fotbal a activat în liga secundã a campionatului”, mai aratã primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã. În plus, acesta considerã cã “prin înfiinþarea acestui club sportiv în municipiul Lupeni putem obþine pentru copii ºi tineri un mod de viaþã sãnãtos, iar prin aducerea în cadrul clubului a sportivilor de la fotbal-tenis de la fotbal ºi de la karate, pot reprezenta cu cinste municipiul Lupeni”. În cadrul ºedinþei urmeazã a fi supus spre votul consilierilor ºi regulamentul de organizare ºi funcþionare al Clubului Sportiv municipal Lupeni. Monika BACIU
negativ. “În urma rectificãrii bugetului local anual se modificã ºi va fi de 38.330,26 mii lei la venituri ºI 43.598,92 mii lei la cheltuieli”, aratã proiectul de hotãrâre supus spre atenþia consilierilor locali. Municipalitatea de la Lupeni s-a confruntat cu probleme financiare mari, în anii trecuþi. Monika BACIU
micã sumã din Uniunea Europeanã, unde media a fost de 1.400 de euro pe cap de locuitor, aratã datele publicate luni de Eurostat. România este devansatã ºi de Bulgaria, care în 2015 a cheltuit pentru educaþie 250 de euro pe cap de locuitor, ºi Croaþia cu 494 de euro. La polul opus sunt statele membre UE care au cheltuit mai mult de 2.500 de euro pe cap de locuitor pentru educaþie, în frunte cu Luxemburg (4.685 euro), Danemarca (3.368 euro) ºi Suedia (2.977 de euro). Romania se situeazã pe ultimul loc în UE ºi când vine vorba de procentul din Produsul Intern Brut alocat pentru educaþie, 3,1% în 2015, urmatã de Irlanda, 3,7% din PIB, ºi Bulgaria ºi Italia, ambele cu 4% din PIB.
ANGAJÃRI ANGAJÃM URGENT AGENÞI DE PAZÃ
Media la nivelul UE a fost de 4,9% din PIB. Pe de altã parte, Danemarca a alocat 7% din PIB pentru educaþie în 2015, urmatã de Suedia, 6,5%, Belgia, 6,4%, Finlanda, 6,2%, Estonia, 6,1%, Letonia ºi Portugalia, ambele cu 6% din PIB. În total, în 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 de miliarde de euro pentru educaþie, o cifrã echivalentã cu 4,9% din PIB-ul UE, iar educaþia este al patrulea mare capitol al cheltuielilor publice dupã protecþia socialã, 19,2% din PIB, sãnãtate 7,2% din PIB ºi servicii publice generale 6,2% din PIB.
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
cu contract de muncã, cu un salariu lunar net în valoare de 1400 lei. Relaþii la telefon 0732.808.952
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
omânia a cheltuit o sumã de 248 de euro pe cap de locuitor R pentru educaþie în anul 2015, cea mai
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Printre proiectele de hotãrâre incluse pe ordinea de zi se numãrã ºi cel care vizeazã rectificarea bugetului local. Rezultatul financiar este
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
România, pe ultimul loc în Uniunea Europeanã dupã sumele cheltuite pentru educaþie
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 August 2017
Ascunºi în spatele unor firme
CARACATIÞELE DIN SPATELE FIRMELOR CU ACÞIUNI LA PURTÃTOR
T
rei persoane juridice din judeþul Hunedoara înregistreazã acþiuni la purtãtor. Cine stã în spatele lor? Cine deþine acþiunile. Cele trei persoane juridice cu acþiuni la purtãtor, din judeþul Hunedoara, au un capital social total în sumã de 2.085.000 lei. Cel mai mare avantaj al societãþilor comerciale cu acþiuni la purtãtor este “ocolirea” prevederilor legale de cãtre persoanele cu funcþii publice.
D
ouã la Petroºani, una la Deva
Potrivit informaþiilor comunicate de Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, Oficiul Registrului Comerþului de pe Lângã Tribunalul Hunedoara, la nivelul judeþului Hunedoara sunt înregistrate trei persoane juridice cu acþiuni la purtãtor. Douã sunt din Valea Jiului, iar una din Deva. Una din cele douã societãþi cu acþiuni la purtãtor din Valea Jiului s-a aflat mereu în atenþia opiniei publice, din cauza contractelor derulate cu companiile miniere. Este vorba de Gerom Internaþional. Potrivit
informaþiilor furnizate de ONRC, Gerom Internaþional are un capital social subscris de 220000 lei, integral vãrsat. Din cele 220 de acþiuni toate sunt “la purtãtor”, fiecare având o valoare de 1000 de lei. Potrivit aceloraºi date, la sfârºitul anului trecut, societatea a înregistrat o pierdere de 697.288 lei. Gerom Internaþional este societatea care a cerut pentru prima datã intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Societatea este cunoscutã pentru faptul cã ani la rând a derulat afaceri cu companiile miniere din Valea Jiului.
G
erom Real Estate – a doua societate din Petroºani cu acþiuni la purtãtor
Gerom Real Estate este a doua societate din Petroºani care are acþiuni la purtãtor. Societatea are un capital social de 1.765.000 lei, cu un numãr de acþiuni la purtãtor de 1765, fiecare având o valoare de 1000 de lei. Potrivit informaþiilor furnizate de ONRC, Gerom Real Estate avea la sfârºitul anului trecut “impozite ºi taxe neplãtite la termenul stabilit la bugetul
de stat: 26415 lei” De precizat este faptul cã Gerom Real Estate a cerut insolvenþa firmei Gerom Internaþional. Înfiinþatã în 2009, Gerom Real Estate are ca principal obiect de activitate închirierea ºi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Gerom Internaþional este continuatoarea vechii uzine de utilaj minier UMIROM Petroºani ºi principalul beneficiar al produselor sale a fost industria extractivã din Valea Jiului, reunitã în ultima perioadã sub „umbrelã” Complexului Energetic Hunedoara. Gerom Real Estate este înfiinþatã mai recent ºi face parte din acelaºi grup de firme care îl au ca numitor comun pe Aurelian Serafinceanu, din umbrã. Cele douã societãþi, Gerom Internaþional, respectiv Gerom Real Estate funcþioneazã în acelaºi loc. Potrivit informaþiilor ONRC, cele douã societãþi îºi au sediul social pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 1.
A
sociation STEDOR Finance SA – firmã de apartament
Cea de-a treia societate din judeþul Hunedoara cu acþiuni la purtãtor este Asociation STE-DOR Finance SA.
Societatea a fost înregistratã la sfârºitul anului trecut ºi îºi are sediul social într-un apartament situat pe Aleea Neptun din municipiul Deva. Firma cu niciun angajat, are un capital social de 100.000 de lei, valoarea celor 10 acþiuni la purtãtor fiind de 10.000 de lei, fiecare. Potrivit datelor ONRC, firma a înregistrat, la sfârºitul anului trecut o pierdere de 315 lei. Domeniul principal de activitate al societãþii este agenþii imobiliare. Firma din Deva are legãturi ºi cu SIF
Transilvania. “Din verificãrile efectuate în vederea asigurãrii respectãrii prevederilor art. 2861 din Legea nr. 297/2004 în ceea ce priveºte AGOA ºi AGEA S.I.F. TRANSILVANIA S.A. convocate pentru data de 28/29.04.2017 a rezultat existenþa unui grup de acþionari care acþioneazã în mod concertat în legãturã cu acest emitent, format din Frãþilã Mihaela, Cociu (Frãþilã) Maria Alexandra,
Frãþilã Irina Elena, ALEXA BUSINESS & INVESTMENTS SRL, ADMINISTRATION STOCK FINANCIAL SRL, ASOCIATION STE-DOR FINANCE SA ºi Bãlaºa Dorina, membrii acestuia deþinând în mod cumulat un numãr de 169.313.232 acþiuni, reprezentând 7,751419% din capitalul social al S.I.F. TRANSILVANIA S.A.”, aratã o decizie a Autoritãþii de Supraveghere Financiarã. Aceeaºi decizie mai aratã cã “Urmare consultãrii bazei de date ONRC se reþin urmãtoarele: ASOCIATION STE-DOR FINANCE SA a fost înfiinþatã pe data de 04.11.2016 are capitalul de 100.000 lei ºi acþiunile emise sunt la purtãtor ADMINISTRATION STOCK FINANCIAL SRL are ca unic asociat societatea ASOCIATION STE-DOR FINANCE SA ºi este administratã de dna. Bãlaºa Dorina ASOCIATION STE-DOR FINANCE SA deþine 403.000 acþiuni SIF3 la datele de referinþã ale AGOA ºi AGEA convocate pentru data de 28/29.04.2017” Monika BACIU
4 Actualitate
Nuntã în straie tradiþionale la Petroºani D
oi tineri din Petroºani au decis sã facã o nuntã cum rar se mai vede pe la noi, iar ideea le-a dat-o familia naºilor lor, nimeni alþii decât pãrintele Ciprian Marton ºi soþia sa, Elena.
Totul a pornit de la faptul cã mirii sunt oameni cu credinþã în Dumnezeu ºi portul tradiþional este cel care meritã sã fie pãstrat. De altfel, pãrintele Ciprian Marton, este cel care mereu le sugereazã celor ce îi trec pragul Bisericii Sfânta Varvara, ori a celei de pe Sãlãtruc, sã nu lase modernismul sã distrugã
tradiþia. La fel a propus ºi acum mirilor sã îmbrace costumul de sãrbãtoare ºi nunta a fost extrem de apreciatã de toþi cei care au vãzut alaiul, frumos costumat în straie populare. Mireasa, mirele ºi naºii au purtat veºminte tradiþionale, originale ºi inedite. Povestea lor este una ºi mai ineditã. Mirii sunt Andrei ºi
Ana Mischie. Andrei a terminat Teologia, iar în prezent urmeazã un masterat în domeniu, fiind ºi profesor de religie. Ana, mireasa, urmeazã cea de a doua facultate ºi este din Republica Moldova, iar naºii nu mai au nevoie de nicio prezentare în Petroºani, unde pe pãrintele Ciprian îl ºtie toatã lumea de la Bisericã, iar
pe soþia sa de la ºcoalã, acolo unde predã Limba Românã. „ªi noi ºi finii noºtri ne-am dorit o nuntã tradiþionalã, care sã respecte valorile fundamentale ale acestui neam minunat ºi binecuvântat de Dumnezeu. Cel mai important ºi emoþionant moment a fost slujba de Cununie, sãvârºitã la biserica Sfânta Varvara, când cei doi au primit binecuvântarea lui Dumnezeu. Restul a venit e la sine, pentru cã românul autentic, când e de muncit, munceºte, când e de rugat, se roagã, când e de iubit, iubeºte, când e de veselit, se veseleºte. A fost multã bucurie, multã veselie, dar ºi bun simþ ºi cumpãtare”, a spus pãrintele Ciprian Marton, de aceastã datã, naº de cununie. Alaiul a fost o revelaþie pentru toþi cei care au vãzut atât de mulþi oameni în straie tradiþionale, iar oamenii au fotografiat adunarea mirilor. Diana MITRACHE
A început asfaltarea Coloniei Petroºani L ucãrile de asfaltare în Colonia din Petroºani au demarat ºi deja se lucreazã pe douã dintre aceste strãzi. Primarul spune cã muncitorii au stat în stand-by din cauza contestaþiilor, iar cã de acum încep în forþã. „Lucãrile au început deja pe strada Radu ªapcã. Contractul a fost semnat, urmeazã celelalte
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 August 2017
douã strãzi, pentru care am fost contestaþi la CNSC, dar am câºtigat. Acum sã vedem, dacã cei care au contestat, merg mai departe, dar scoatem la licitaþie ºi strada Gheorghe Doja. Toate cele 4 strãzi vor fi asfaltate ºi vor avea trotuare moderne ºi tot ce þine de infrastructurã, urmând ca anul viitor sã continuãm cu celelalte strãzi, respectiv: Aurel
Vlaicu, Circa Pompieri ºi toate drumurile din zona turnului e apã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Colonia Petroºani a rãmas înþepenitã în timp ºi, locaþia care cândva era în patrimoniul naþional, are încã strãzi cu pãmânt. Lucrarea de acum, însã, va remedia situaþia. „Lucrãrile pe cele 4 strãzi se ridicã la valoarea
de 6 milioane de lei noi”, a mai adãugat primarul. În acest loc, lucrãri de asfaltare nu au avut loc niciodatã ºi, pentru prima oarã în istoria locului, muncitorii scot o bunã parte din pãmântul care a acoperit artera dintre ºirurile de case. Diana MITRACHE
Regulament la Palatul Cultural din Lupeni P alatul Cultural Minerul din municipiul Lupeni va funcþiona în baza unui regulament. Pe masa Consiliului Local al municipiului Lupeni se aflã un proiect de hotãrâre care vizeazã “aprobarea Regulamentului propriu de organizare ºi funcþionare al Palatului Cultural Minerul Lupeni”. “Aºa dupã cum ºtiþi, în anul precedent au fost organizate mai multe evenimente culturale la Palatul Cultural Minerul iar interesul cetãþenilor pentru acestea a fost ºi este la un nivel ridicat. Tocmai de aceea consider necesarã pãstrarea acestei linii: organizarea în viitor a cât mai multor evenimente
cultural-artistice la care sã poatã participa un numãr cât mai mare de cetãþeni ai municipiului Lupeni”, aratã primarul Lucian Resmeriþã, în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care propune aprobarea Regulamentului propriu de organizare ºi funcþionare al Palatului Cultural Minerul Lupeni. Regulamentul este structurat în ºase capitole ºi prevede linii generale de funcþionare a instituþiei culturale, urmãrindu-se asigurarea unui climat normal, civilizat ºi plãcut de derulare a oricãrui tip de eveniment organizat în edificiul care este reprezentativ pentru municipiul Lupeni. Monika BACIU
Cercetat penal pentru abuz în serviciu U n poliþist din Lupeni ar fi încurcat probele dupã o anchetã penalã ºi s-a ales cu sesizare pentru abuz în serviciu. Cei care au anunþat procurorii sunt chiar superiorii poliþistului.
Caz incredibil la Poliþia Lupeni, unde un angajat ar fi încurcat probele dintr-un dosar penal ºi în loc sã distrugã ceea ce confiscase de la suspecþi în urma unei percheziþii domiciliare, a distrus cu totul alte probe. Mai exact, în anul 2010, în urma unei acþiuni a Poliþiei Lupeni, la locuinþa a doi localnici s-a efectuat o percheziþie
domiciliarã, aceºtia fiind suspecþi de contrabandã. În urma descinderii, doi poliþiºti din Lupeni au ridicat mai multe pachete de þigãri de contrabandã, rujuri ori câþiva litri de alcool. Lucrarea penalã cu numãrul 1945/P/2010 s-a încheiat iar în anul 2016, probele ridicate nu mai erau necesare la dosar ºi ar fi trebuit scoase din camera de corpuri delicte ºi distruse. Poliþistul care a luat parte la percheziþii, în raportul fãcut pentru distrugerea bunurilor confiscate, a trecut cu totul ºi cu totul altceva. În loc de þigãri ºi rujuri, cu o valoare stabilitã în anul 2010 la circa 12 mii de lei, acesta a ”distrus” nu
Soarta mamei denaturate, în mâna judecãtorilor ituaþia femeii a fost pusã în discuþie la S Judecãtoria Petroºani, magistraþii trebuind sã decidã dacã ajunge în închisoare sau nu. Alina Nadia Ardeleanu, mama din Uricani care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii, a ignorat cu bunã ºtiinþã o serie de obligaþii impuse de magistraþi în urma unui proces în care a fost condamnatã la închisoare cu suspendare. Poliþiºtii însãrcinaþi cu supravegherea femeii au cerut Judecãtoriei Petroºani revocarea suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere iar dosarul a fost
mai puþin de 205 litri de þuicã. Cu alte cuvinte, agentul ori a încurcat borcanele ºi a fãcut praf alte probe ori a uitat în 2010, la efectuarea percheziþiei, sã treacã ºi bãutura în procesul verbal. Cert este cã la ºase ani distanþã, în acte, rujurile ºi
þigãrile netimbrate s-a transformat miraculos în ”pãlincã”. Conducerea Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara a sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani încã din data de 1 iulie 2016, cu privire la
discutat în ºedinþa de ieri. Femeia primise o pedeapsã cu suspendare pentru cã a maltratat bãieþelul unui vecin. Pe de altã parte, Alina Nadia Ardeleanu a atacat soluþia judecãtorilor ºi în dosarul în care a fost condamnatã pentru rele tratamente aplicate minorului ºi distrugere, ºi care este în faza de apel. Femeia a primit aproape 11 ani ºi jumãtate de închisoare cu executare. Mama denaturatã a fost gãsitã vinovatã pentru moartea celor trei copilaºi ai ei. Femeia ºi-a încuiat în locuinþã copiii iar pe spãtarul unui colþar a aºezat o lumânare aprinsã ºi s-a dus dupã bãuturã. Copilaºii, douã fetiþe ºi un bãieþel, au ars de vii iar mama lor a fost gãsitã beatã într-un ºanþ. Maximilian GÂNJU
Cerere mare pentru huilã „H
aiducii huilei” trãiesc bine de pe urma furturilor de cãrbune ºi dacã sunt prinºi ºtiu cã primesc pedepse mici sau cu suspendare. Sunt însã ºi familii sãrace care nu au curajul sã fure ca în codru. Trãiesc tot de pe urma unui sac de cãrbune adunat din haldele abandonate. Halda de la Lupeni este locul de unde se câºtigã o pâine în fiecare zi fãrã teama cã vin mascaþii peste tine. Munca este istovitoare pentru a aduna ºi sorta un sac de cãrbune însã cum nu ai încotro, trebuie sã o faci. Unii îºi duc traiul din contrabanda cu þigãri, iar alþii din furturi de fier sau cãrbune. Mai sunt ºi cei care se tem de puºcãrie, de lege ºi ar munci pentru pâinea zilnicã. Nu au unde, aºa cã soluþia lor este sã sape cât e ziua de lungã prin haldele de steril. „Suntem mai mulþi care
sãpãm dupã cãrbune. Plecãm de dimineaþã de la ºase de acasã ºi pânã la amiazã adunãm câte doi saci de cãciulã. Este doar cãrbune fãrã piatrã, fãrã mizerii. Îl alegem cu mâna pentru cã nu-l primeºte nimeni. Sacii îi vindem la oamenii care stau la case ºi fac foc. Primeºti cât sã cumperi ceva de-ale gurii, nu te îmbogãþeºti dar eºti liniºtit cã nu te aleargã poliþiºtii. Pe nimeni nu intereseazã ce faci dacã nu furi din vagoane sau nu intri în curtea minei”, ne spune bãrbatul. Un sac de cãrbune, de multe ori, le pune viaþa în pericol „cãrbunarilor”. Oamenii îºi sapã singuri groapa. „Sãpãm ºi pânã la doi
metri, poate ºi mai bine. Acolo este cãrbune bun. De multe ori au cãzut malurile peste noi”, mai spune bãrbatul. Un alt cãrbunar are deja vechime de când îºi câºtigã pâinea de pe urma huilei. „Vara la pãdure ºi la munte dupã afine ºi ce se mai gãseºte ºi iarna la cãrbune. Nu putem muri de foame dar nici nu furãm”, spune omul. Anul acesta este la mare cãutare cãrbunele, iar un sac se vinde cu 10-15 lei în funcþie de calitate. Chiar dacã preþul pare mare, cei care sapã dupã huilã ºi au cea mai istovitoare muncã se aleg cu jumãtate din sumã, restul fiind încasat de intermediari. Maximilian GÂNJU
sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu a precizat purtãtorul de cuvânt al instituþiei, Laura Nãstase. Dacã nu era suficient, poliþistul care a procedat la distrugerea ”probelor”, a comis-o din nou, dar nu mai poate fi sancþionat pentru cã n-a fost prins în termen de ºase luni de zile cum spune legea. Acesta a trecut în raport cã a aruncat bãutura într-un pârâu din Lupeni. ”Am procedat la distrugerea cantitãþii de circa 205 litri de bãuturã alcoolicã, transparentã, cu miros puternic (þuicã), în PET-uri diferite de 2 ºi 5
litri, ce a fost ridicatã în urma percheziþiei în dosarul penal cu nr. 1945/P/2010. (…) A fost deversatã în pârâul Bãniþa, PET-urile fiind depuse la ghene de gunoi de pe strada Morii”, consemneazã poliþistul în raportul de distrugere. Deversarea în albia unui pârâu a substanþei este infracþiune spun cei de la Apele Române ºi Mediu, dar pentru cã în termen de ºase luni de zile fãptuitorul n-a fost prins, nu mai poate fi amendat pentru poluare. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Nuntã în straie tradiþionale la Petroºani D
oi tineri din Petroºani au decis sã facã o nuntã cum rar se mai vede pe la noi, iar ideea le-a dat-o familia naºilor lor, nimeni alþii decât pãrintele Ciprian Marton ºi soþia sa, Elena.
Totul a pornit de la faptul cã mirii sunt oameni cu credinþã în Dumnezeu ºi portul tradiþional este cel care meritã sã fie pãstrat. De altfel, pãrintele Ciprian Marton, este cel care mereu le sugereazã celor ce îi trec pragul Bisericii Sfânta Varvara, ori a celei de pe Sãlãtruc, sã nu lase modernismul sã distrugã
tradiþia. La fel a propus ºi acum mirilor sã îmbrace costumul de sãrbãtoare ºi nunta a fost extrem de apreciatã de toþi cei care au vãzut alaiul, frumos costumat în straie populare. Mireasa, mirele ºi naºii au purtat veºminte tradiþionale, originale ºi inedite. Povestea lor este una ºi mai ineditã. Mirii sunt Andrei ºi
Ana Mischie. Andrei a terminat Teologia, iar în prezent urmeazã un masterat în domeniu, fiind ºi profesor de religie. Ana, mireasa, urmeazã cea de a doua facultate ºi este din Republica Moldova, iar naºii nu mai au nevoie de nicio prezentare în Petroºani, unde pe pãrintele Ciprian îl ºtie toatã lumea de la Bisericã, iar
pe soþia sa de la ºcoalã, acolo unde predã Limba Românã. „ªi noi ºi finii noºtri ne-am dorit o nuntã tradiþionalã, care sã respecte valorile fundamentale ale acestui neam minunat ºi binecuvântat de Dumnezeu. Cel mai important ºi emoþionant moment a fost slujba de Cununie, sãvârºitã la biserica Sfânta Varvara, când cei doi au primit binecuvântarea lui Dumnezeu. Restul a venit e la sine, pentru cã românul autentic, când e de muncit, munceºte, când e de rugat, se roagã, când e de iubit, iubeºte, când e de veselit, se veseleºte. A fost multã bucurie, multã veselie, dar ºi bun simþ ºi cumpãtare”, a spus pãrintele Ciprian Marton, de aceastã datã, naº de cununie. Alaiul a fost o revelaþie pentru toþi cei care au vãzut atât de mulþi oameni în straie tradiþionale, iar oamenii au fotografiat adunarea mirilor. Diana MITRACHE
A început asfaltarea Coloniei Petroºani L ucãrile de asfaltare în Colonia din Petroºani au demarat ºi deja se lucreazã pe douã dintre aceste strãzi. Primarul spune cã muncitorii au stat în stand-by din cauza contestaþiilor, iar cã de acum încep în forþã. „Lucãrile au început deja pe strada Radu ªapcã. Contractul a fost semnat, urmeazã celelalte
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 August 2017
douã strãzi, pentru care am fost contestaþi la CNSC, dar am câºtigat. Acum sã vedem, dacã cei care au contestat, merg mai departe, dar scoatem la licitaþie ºi strada Gheorghe Doja. Toate cele 4 strãzi vor fi asfaltate ºi vor avea trotuare moderne ºi tot ce þine de infrastructurã, urmând ca anul viitor sã continuãm cu celelalte strãzi, respectiv: Aurel
Vlaicu, Circa Pompieri ºi toate drumurile din zona turnului e apã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Colonia Petroºani a rãmas înþepenitã în timp ºi, locaþia care cândva era în patrimoniul naþional, are încã strãzi cu pãmânt. Lucrarea de acum, însã, va remedia situaþia. „Lucrãrile pe cele 4 strãzi se ridicã la valoarea
de 6 milioane de lei noi”, a mai adãugat primarul. În acest loc, lucrãri de asfaltare nu au avut loc niciodatã ºi, pentru prima oarã în istoria locului, muncitorii scot o bunã parte din pãmântul care a acoperit artera dintre ºirurile de case. Diana MITRACHE
Regulament la Palatul Cultural din Lupeni P alatul Cultural Minerul din municipiul Lupeni va funcþiona în baza unui regulament. Pe masa Consiliului Local al municipiului Lupeni se aflã un proiect de hotãrâre care vizeazã “aprobarea Regulamentului propriu de organizare ºi funcþionare al Palatului Cultural Minerul Lupeni”. “Aºa dupã cum ºtiþi, în anul precedent au fost organizate mai multe evenimente culturale la Palatul Cultural Minerul iar interesul cetãþenilor pentru acestea a fost ºi este la un nivel ridicat. Tocmai de aceea consider necesarã pãstrarea acestei linii: organizarea în viitor a cât mai multor evenimente
cultural-artistice la care sã poatã participa un numãr cât mai mare de cetãþeni ai municipiului Lupeni”, aratã primarul Lucian Resmeriþã, în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care propune aprobarea Regulamentului propriu de organizare ºi funcþionare al Palatului Cultural Minerul Lupeni. Regulamentul este structurat în ºase capitole ºi prevede linii generale de funcþionare a instituþiei culturale, urmãrindu-se asigurarea unui climat normal, civilizat ºi plãcut de derulare a oricãrui tip de eveniment organizat în edificiul care este reprezentativ pentru municipiul Lupeni. Monika BACIU
Cercetat penal pentru abuz în serviciu U n poliþist din Lupeni ar fi încurcat probele dupã o anchetã penalã ºi s-a ales cu sesizare pentru abuz în serviciu. Cei care au anunþat procurorii sunt chiar superiorii poliþistului.
Caz incredibil la Poliþia Lupeni, unde un angajat ar fi încurcat probele dintr-un dosar penal ºi în loc sã distrugã ceea ce confiscase de la suspecþi în urma unei percheziþii domiciliare, a distrus cu totul alte probe. Mai exact, în anul 2010, în urma unei acþiuni a Poliþiei Lupeni, la locuinþa a doi localnici s-a efectuat o percheziþie
domiciliarã, aceºtia fiind suspecþi de contrabandã. În urma descinderii, doi poliþiºti din Lupeni au ridicat mai multe pachete de þigãri de contrabandã, rujuri ori câþiva litri de alcool. Lucrarea penalã cu numãrul 1945/P/2010 s-a încheiat iar în anul 2016, probele ridicate nu mai erau necesare la dosar ºi ar fi trebuit scoase din camera de corpuri delicte ºi distruse. Poliþistul care a luat parte la percheziþii, în raportul fãcut pentru distrugerea bunurilor confiscate, a trecut cu totul ºi cu totul altceva. În loc de þigãri ºi rujuri, cu o valoare stabilitã în anul 2010 la circa 12 mii de lei, acesta a ”distrus” nu
Soarta mamei denaturate, în mâna judecãtorilor ituaþia femeii a fost pusã în discuþie la S Judecãtoria Petroºani, magistraþii trebuind sã decidã dacã ajunge în închisoare sau nu. Alina Nadia Ardeleanu, mama din Uricani care ºi-a lãsat copiii sã ardã de vii, a ignorat cu bunã ºtiinþã o serie de obligaþii impuse de magistraþi în urma unui proces în care a fost condamnatã la închisoare cu suspendare. Poliþiºtii însãrcinaþi cu supravegherea femeii au cerut Judecãtoriei Petroºani revocarea suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere iar dosarul a fost
mai puþin de 205 litri de þuicã. Cu alte cuvinte, agentul ori a încurcat borcanele ºi a fãcut praf alte probe ori a uitat în 2010, la efectuarea percheziþiei, sã treacã ºi bãutura în procesul verbal. Cert este cã la ºase ani distanþã, în acte, rujurile ºi
þigãrile netimbrate s-a transformat miraculos în ”pãlincã”. Conducerea Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara a sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani încã din data de 1 iulie 2016, cu privire la
discutat în ºedinþa de ieri. Femeia primise o pedeapsã cu suspendare pentru cã a maltratat bãieþelul unui vecin. Pe de altã parte, Alina Nadia Ardeleanu a atacat soluþia judecãtorilor ºi în dosarul în care a fost condamnatã pentru rele tratamente aplicate minorului ºi distrugere, ºi care este în faza de apel. Femeia a primit aproape 11 ani ºi jumãtate de închisoare cu executare. Mama denaturatã a fost gãsitã vinovatã pentru moartea celor trei copilaºi ai ei. Femeia ºi-a încuiat în locuinþã copiii iar pe spãtarul unui colþar a aºezat o lumânare aprinsã ºi s-a dus dupã bãuturã. Copilaºii, douã fetiþe ºi un bãieþel, au ars de vii iar mama lor a fost gãsitã beatã într-un ºanþ. Maximilian GÂNJU
Cerere mare pentru huilã „H
aiducii huilei” trãiesc bine de pe urma furturilor de cãrbune ºi dacã sunt prinºi ºtiu cã primesc pedepse mici sau cu suspendare. Sunt însã ºi familii sãrace care nu au curajul sã fure ca în codru. Trãiesc tot de pe urma unui sac de cãrbune adunat din haldele abandonate. Halda de la Lupeni este locul de unde se câºtigã o pâine în fiecare zi fãrã teama cã vin mascaþii peste tine. Munca este istovitoare pentru a aduna ºi sorta un sac de cãrbune însã cum nu ai încotro, trebuie sã o faci. Unii îºi duc traiul din contrabanda cu þigãri, iar alþii din furturi de fier sau cãrbune. Mai sunt ºi cei care se tem de puºcãrie, de lege ºi ar munci pentru pâinea zilnicã. Nu au unde, aºa cã soluþia lor este sã sape cât e ziua de lungã prin haldele de steril. „Suntem mai mulþi care
sãpãm dupã cãrbune. Plecãm de dimineaþã de la ºase de acasã ºi pânã la amiazã adunãm câte doi saci de cãciulã. Este doar cãrbune fãrã piatrã, fãrã mizerii. Îl alegem cu mâna pentru cã nu-l primeºte nimeni. Sacii îi vindem la oamenii care stau la case ºi fac foc. Primeºti cât sã cumperi ceva de-ale gurii, nu te îmbogãþeºti dar eºti liniºtit cã nu te aleargã poliþiºtii. Pe nimeni nu intereseazã ce faci dacã nu furi din vagoane sau nu intri în curtea minei”, ne spune bãrbatul. Un sac de cãrbune, de multe ori, le pune viaþa în pericol „cãrbunarilor”. Oamenii îºi sapã singuri groapa. „Sãpãm ºi pânã la doi
metri, poate ºi mai bine. Acolo este cãrbune bun. De multe ori au cãzut malurile peste noi”, mai spune bãrbatul. Un alt cãrbunar are deja vechime de când îºi câºtigã pâinea de pe urma huilei. „Vara la pãdure ºi la munte dupã afine ºi ce se mai gãseºte ºi iarna la cãrbune. Nu putem muri de foame dar nici nu furãm”, spune omul. Anul acesta este la mare cãutare cãrbunele, iar un sac se vinde cu 10-15 lei în funcþie de calitate. Chiar dacã preþul pare mare, cei care sapã dupã huilã ºi au cea mai istovitoare muncã se aleg cu jumãtate din sumã, restul fiind încasat de intermediari. Maximilian GÂNJU
sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu a precizat purtãtorul de cuvânt al instituþiei, Laura Nãstase. Dacã nu era suficient, poliþistul care a procedat la distrugerea ”probelor”, a comis-o din nou, dar nu mai poate fi sancþionat pentru cã n-a fost prins în termen de ºase luni de zile cum spune legea. Acesta a trecut în raport cã a aruncat bãutura într-un pârâu din Lupeni. ”Am procedat la distrugerea cantitãþii de circa 205 litri de bãuturã alcoolicã, transparentã, cu miros puternic (þuicã), în PET-uri diferite de 2 ºi 5
litri, ce a fost ridicatã în urma percheziþiei în dosarul penal cu nr. 1945/P/2010. (…) A fost deversatã în pârâul Bãniþa, PET-urile fiind depuse la ghene de gunoi de pe strada Morii”, consemneazã poliþistul în raportul de distrugere. Deversarea în albia unui pârâu a substanþei este infracþiune spun cei de la Apele Române ºi Mediu, dar pentru cã în termen de ºase luni de zile fãptuitorul n-a fost prins, nu mai poate fi amendat pentru poluare. Maximilian GÂNJU
6 Invatamant
Cronica VĂŁii Jiului | Marti, 29 August 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 August 2017
Amendaþi dupã facturile din gunoi, nu mai fac mizerie Î n Lupeni, ani de zile, oamenii au aruncat gunoiul direct de pe geam, în faþa blocului. Firma de salubritate, rar se obosea sã ridice resturile, iar singurele care rãscoleau mizeriile erau vacile maidaneze. Situaþia, însã, a fost stopatã aproape de tot, dupã ce primarul Lucian Resmeriþã a reziliat contractul cu firma de salubritate ºi, împreunã cu angajaþii primãriei, a curãþat zonele respective. Mai apoi, a fost doar o chestiune de timp, pentru cã, pe cei care au conti-
zone au fost montate pubele. „Am reuºit, împreunã cu angajaþii Primãriei, sã cumpãrãm pubele mari, am curãþat toate zonele ºi le-am igienizat, mai avem încã de lucru, dar, în mare parte, am vãzut reacþii pozitive de la cetãþenii oraºului”, a conchis primarul.
C nuat sã arunce, i-a identificat dupã facturi. „Unii mai aveau tendinþa sã arunce, dar ceilalþi din bloc, veneau ºi ne spuneau. Ne aduceau niºte facturi ºi am dat 500 de lei amendã celor care au aruncat. Am fãcut acest lucru de destule ori ºi aºa
am constatat cã zona a devenit curatã. Eu am intrat mult mai tare în ei, am igienizat zona, am pus pubele, am ºi amendat, iar acum este curat-curat”, a spus Lucian Resmeriþã. Salubritatea este acum o prioritate ºi în mai multe
ontinuã investiþiile
Pe de altã parte, municipalitatea din Lupeni continuã derularea proiectelor de modernizare a localitãþii. În paralel cu acþiunile de demolare a construcþiilor ilegale, dotarea tuturor cartierelor cu pubele noi de colectare a gunoiului menajer, pentru menþinerea curãþeniei în oraº, se deruleazã proiectul de modernizare a iluminatului public, proiect
care are ca obiect înlocuirea lãmpilor vechi cu corpuri de iluminat cu led, moderne, economice ºi cu randament ridicat. “Continuãm derularea proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de iluminat în municipiul Lupeni, cu Zona Bucura-Parângului ºi str. Spiru Haret, prin înlocuirea lãmpilor vechi cu corpuri de iluminat cu led, moderne ºi performante,
S-a lansat programul ''Litoralul pentru Toþi'' Preþurile pornesc de la 159 de lei pentru ºase nopþi
F
ederaþia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) deruleazã programul ''Litoralul pentru Toþi'', ediþia de toamnã 2017, în perioada 28 august - 1 octombrie 2017, cu posibilitatea de prelungire, a anunþat FPTR pe site-ul propriu. ''Programul special 'Litoralul pentru Toþi' suscitã de la an la an un interes crescând din partea turiºtilor, cãrora le venim în întâmpinare cu sejururi în extrasezon pe litoralul românesc, la preþuri foarte avantajoase. Pentru a veni în sprijinul turiºtilor, lansarea acestei ediþii beneficiazã de aceleaºi tarife maximale din ediþia din primavarã 2017, ceea ce înseamnã cã aceste pachete pot avea ºi preþuri inferioare acestor
plafoane tarifare'', menþioneazã sursa citatã. Pentru zona Mamaia — Constanþa — Eforie tarifele maximale pentru aceastã ediþie la sejur 6 nopþi/persoanã ajung pânã la 205 lei la Hotel 1*, fãrã mic dejun, 235 lei / la Hotel 2*, fãrã mic dejun, 265 lei la Hotel 3*, fãrã mic dejun, 315 lei la Hotel 2* cu mic dejun, 425 lei la Hotel 3* cu mic dejun, 485 lei la Hotel 4*, cu mic dejun, 605 lei la Hotel 5 *, cu mic dejun.
Pentru sudul litoralului (staþiunile Costineºti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche), tarifele maximale pentru aceastã ediþie pornesc de la 159 lei de persoanã pentru un Hotel de o stea, fãrã mic dejun, ºi ajung la 469 lei pentru un Hotel de 5 stele cu mic dejun. ''Sejurul minim este de 6 nopþi, dar se pot valorifica ºi sejururi mai mari de 6 nopþi. Pentru prestatorii care oferã servicii de cazare cu mic dejun
partenerã prin încheierea unui contract, anexa la contract sau convenþie. Organizaþiile implicate în lansarea acestui program vor face numai propuneri de tarife ºi comisioane maximale. Comisionul recomandat pentru agenþiile de turism va fi de aproximativ 15% incluzând TVA. Taxele locale se achitã separat, de cãtre turist, la recepþia hotelului. Sistemul de vânzare a programului ''Litoralul pentru Toþi'' este primul venit, primul servit.
sau all inclusive, valoarea mesei va fi stabilitã de fiecare prestator în parte. Sejururile achitate nu sunt transmisibile ºi nu se permite restituirea sumelor plãtite decât în condiþiile legii. Oferta va fi valorificatã numai prin agenþiile de turism, relaþia contractualã realizânduse între agenþie ºi turist, respectiv între hotel ºi agenþie. Referitor la tarifele practicate, menþionãm cã FPTR propune pãstrarea tarifelor de la ediþia precedentã, precum ºi diferenþierea pe fiecare Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ categorie de clasificare ºi Petroºani, Telefon 0728890014 între staþiunile din nordul ºi sudul litoralului'', menþioneazã Federaþia. Negocierea tarifelor ºi a comisioanelor se face de cãtre fiecare prestator în parte cu fiecare agenþie
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
care asigurã atât reducerea consumului de curent, dar ºi o luminã mai intensã. Vom continua cu derularea celorlalte proiecte de modernizare a municipiului nostru, la care noi lucrãm deja ºi pe care dorim sã le punem în practicã, pentru infrumuseþarea oraºului ºi creºterea confortului cetãþenilor din municipiul Lupeni”, a mai declarat Lucian Resmeriþã. Diana MITRACHE
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 August 2017
Henþ cu mâna
NIªTE MICIMANI Jalnic fotbal românesc, la nivel european. FCSB Steaua ºi Viitorul Constanþa s-au fãcut de râsul lumii, acumulând un total de 1-9 din confruntãrile cu
portughezii ºi austriecii. Ce treabã sã avem noi la nivel continental? Absolut niciuna. Au demonstrat-o evoluþiile macabre ale celor douã echipe despãrþite de
Fotbal Liga a V-a Hunedoara
REÎNCEPE FOTBALUL „MIC”
Autostrada A2, care fiecare au la capãt nimic. Gheorghe Hagi a demonstrat (!?) cã în materie de antrenoriat este un fiasco total – a mai pãþit-o la Naþionala României, Poli Timiºoara, Steaua sau Galatasaray Istanbul –, treaba lui este sã formeze carne de tun pentru finul (sau naºul)
Î
Gigi Becali. Atâta vreme cât moriºca fotbalului se învârte doar în acest ceva închis, nu vom putea merge „ever-never” mai sus. Sã ne mulþumim cu amãrâtele de campionate sau mai bine zis sã ne bucurãm de ele. Altceva nu ne-a mai rãmas de fãcut. Decât sã privim la alþii.
n prima duminicã din septembrie se dã startul ºi la Liga a V-a Hunedoara. Va începe un campionat cu 13 echipe, campioana Gloria Geoagiu optând pentru eºalonul superior.
Echipa „Cerna” din Lunca Cernii a devenit „Foresta”, a dispãrut Berianul Beriu, iar o altã noutate este revenirea celor de la Cetate II Deva ºi Unirea Gen Berthelot. Echipa C.S.M. Vulcan a optat ºi ea pentru Liga a IV-a.
FOTBAL LIGA A V-A HUNEDOARA EDIÞIA 2017-2018 – TURUL
Antrenorul Ovidiu Ciolea este la al 5-lea an consecutiv la Mãgura Pui
Paginã realizatã de Genu TUÞU