CVJ NR 1403, joi24 august 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1403

Cronica Vãii Jiului Joi, 24 August 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Consilierilor locali li se fredoneazã

A scãpat de închisoare

B

ãrbatul a lovit cu maºina douã persoane, mamã ºi fiicã, iar în loc sã opreascã pentru a le acorda primul ajutor a fugit de la locul accidentului.

Ladislau Kopriva a scãpat de închisoare dupã ce magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au respins apelul fãcut de victimã ºi procurori la sentinþa instanþei de fond.

Judecãtoria Petroºani l-a condamnat pe inginerul din cadrul Complexului Energetic Hunedoara la plata a 85.000 lei, sumã ce reprezintã despãgubiri morale ºi 5.642,36 lei, la care se adaugã dobânda legalã pânã la data plãþii efective, cãtre clinica unde a fost spitalizatã una dintre victime. Sumele vor trebui achitate de societatea de asigurãri la care individul avea poliþa RCA. Totodatã, Ladislau Ludovic Kopriva a fost condamnat la un an de

închisoare, pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã ºi doi ani ºi jumãtate pentru pãrãsirea locului accidentului ori modificarea sau ºtergerea urmelor acestuia. Instanþa a contopit pedepsele ºi a adãugat un spor de patru luni închisoare, urmând ca inginerul sã execute 2 ani ºi zece luni de închisoare, dar pedeapsa i-a fost suspendatã. Kopriva a provocat un teribil accident de circulaþie în municipiul Vulcan, în urmã cu un an de zile, chiar la o trecere de pietoni.

Bãrbatul a lovit cu autoturismul douã persoane, o mamã ºi pe fiica acesteia de numai doi ani, pe bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan. În loc sã opreascã ºi sã cearã ajutor, Kopriva ºi-a continuat drumul spre Petroºani de parcã nu s-ar fi întâmplat nimic. Abia a n timp ce unii salariaþi din primãrii au salarii frumuºele, ba unor consilieri doua zi s-a predat personali pe post de ”guru” le-a fost suplimentat, iar indemnizaþiile primarilor ºi poliþiºtilor ºi recunoscut viceprimarilor au crescut ameþitor în conformitate cu noile reglementãri, consilierii cã este autorul faptei. locali s-au bucurat iniþial de la creºterea indemnizaþiilor de la 5% din cea a primarului, Maximilian GÂNJU la 10% din cei circa 9400-9800 cât au unii primari în prezent. >>> PAGINA A 3-A

”ce bine-mi pare cã ai luat þeapã”!

Î

Gabriela Rus în locul lui Lucian Resmeriþã

G

abriela Rus este noul director al Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani.

Aceasta a luat locul lui Lucian Resmeriþã, cel care actualmente este primar al municipiului Lupeni.

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara, postul de

director al Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este ocupat cu detaºare.

“Postul de director de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva este ocupat prin detaºare.

Adicã, domnul Lucian Resmeriþã, cel care acum este primar al municipiului Lupeni poate reveni oricând, acesta fiind titular pe post”, a declarat

Anca Claudia, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara.

Gabriela Rus a ocupat pânã acum, postul de director al

Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Potrivit reprezentanþilor ISJ Hunedoara, la nivelul judeþului au fost scoase

la concurs 185 de posturi de director ºi director ajunct. 112 au fost de director ºi 73 de director adjunct. În urma concursului care s-a organizat în luna noiembrie a anului trecut au fost ocupate 73 de posturi de director ºi 47 de posturi de director adjunct. La concursul din luna iulie a acestui an, 22 de posturi de director au fost ocupate ºi 14 de director adjunct. La nivelul unitãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara încã mai existã 16 posturi, 13

de director ºi 3 de director adjunct care nu au fost ocupate.

Potrivit reprezentanþilor ISJ, repartizarea pentru aceste posturi se va face prin detaºare, fãrã a fi nevoie de participare la interviu. Alte schimbãri mai sunt la ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani, acolo unde postul de director va fi ocupat de ªtefan Gavril Demeter - Mohora, în timp de Valentina Stroe va ocupa postul de director adjunct.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 August 2017

Viaþa lui Carol Schreter transpusã într-o carte V

iaþa lui Carol Schreter va fi transpusã într-o carte.

Carol Schreter a fost primar al municipiului Petroºani, o personalitate care s-a remarcat în toate domeniile în care a activat.

“Carol Schreter s-a nãscut la data de 16 octombrie 1931. A fost primar al municipiului Petroºani pe parcursul a douã mandate: între 1996-2000 din partea Partidului Alianþa Civicã, iar între 2004-2007 din partea

Fundaþiile ºi asociaþiile primesc bani F

undaþiile ºi asociaþiile de pe raza municipiului Petroºani primesc finanþare. Acestea trebuie sã depunã cereri.

Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani aduce la cunoºtinþã cã pânã în data de 29 septembrie 2017, orele 14.00, se pot depune cererile de solicitare a subvenþiei din bugetul Consiliului Local al municipiului Petroºani, pentru anul 2018, conform Legii nr.

34/1998 privind acordarea unor subvenþii asociaþiilor ºi fundaþiilor române cu personalitate juridicã, care înfiinþeazã ºi administreazã unitãþi de asistenþã socialã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. “În conformitate cu Strategia localã de dezvoltare a serviciilor sociale domeniile prioritare de acþiune ale D.A.S. Petroºani sunt urmãtoarele : Responsabilizarea familiei pentru creºterea, îngrijirea ºi educarea propriilor copii; - Protecþia copilului în vederea prevenirii separãrii acestuia de familia sa; Organizarea de servicii de zi pentru menþinerea, refacerea ºi dezvoltarea capacitãþilor copilului ºi ale pãrinþilor sãi, pentru depãºirea situaþiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa;

PD. Profesia sa a fost aceea de inginer, iar înainte de a fi primar, a condus mai multe exploatãri miniere din VAlea Jiului. Oriunde a lucrat, s-a remarcat cã un om înþelept, iubit, ºi mai ales respectat pentru implicarea sa în activitatea desfãºuratã, în preocuparea permanentã de a fi întotdeauna alãturi de oameni pentru a-i asculta, înþelege ºi ajuta. Ca primar al municipiului Petroºani a preþuit comunitatea în slujba cãreia ºi-a dedicat întreaga energie.

Profesionalismul a stat mereu la baza întregii sale activitãþi, iar

Protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor vârstnice, ºi ale persoanei adulte cu handicap/în dificultate; Dezvoltarea ºi diversificarea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice; Facilitarea accesului copilului/persoanei cu dizabilitãþi ºi a familiei acesteia la programele de securitate socialã, sãnãtate, educaþie, facilitãþi; Creºterea calitãþii vieþii persoanelor cu handicap - diversificarea serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap; Domeniile prioritare identificate mai sus pot face obiectul solicitãrii de subvenþie în baza Legii 34/1998 pentru asociaþii ºi fundaþii române cu personalitate juridicã, care îºi desfãºoarã activitatea pe raza municipiului Petroºani ºi care întrunesc condiþiile prevãzute de Legea 34/1998 ºi de Hotãrârea Guvernului nr.

1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenþii asociaþiilor ºi fundaþiilor române cu personalitate juridicã, care înfiinþeazã ºi administreazã unitãþi de asistenþã socialã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, aratã anunþul Direcþiei de Asistenþã Socialã Petroºani.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

devotamentul pentru locuitorii urbei în care s-a nãscut la cãlãuzit în viziunea sa de modernizare a municipiului.

Având în vedere personalitatea marcantã a concitadinului nostru, propun Consiliului Local aprobarea editãrii ºi tipãririi unui volum care sã evoce viaþa ºi faptele sale, precum ºi alocarea din bugetul local a sumei de 10.000 lei”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

Este cunoscut faptul cã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, i-a purtat un respect deosebit lui Carol Scheter. Acesta din urmã a fost mentorul lui Ridzi.

“Un OM deosebit, preþuit de comunitatea în slujba cãreia ºi-a dedicat întreaga viaþã. Carol Schreter – care înainte de toate a fost OM ºi dupã aceea director sau primar – rãmâne pentru Petroºani un simbol ºi, pentru toþi cei care l-au cunoscut, un model de urmat atât în ceea ce înseamnã profesionalismul, seriozitatea, cât ºi OMUL care a

ºtiut întotdeauna sã îþi spunã o vorbã bunã ºi sã îþi dea un sfat mai mult decât benefic.

Mã consider un privilegiat pentru cã m-am format în munca de administraþie publicã alãturi de acest OM deosebit. Acest OM remarcabil m-a inspirat – ºi prin amintirea lui continuã sã mã inspire – prin bunãtate, prin cumpãtare, prin calitãþile unui Partidului Alianþa Civicã, iar lider autentic, prin probitate între 2004-2007 din partea moralã, profesionalã ºi politicã.

PD. A fost de profesie inginer.

Carol Schreter a ºtiut întotdeauTimp de 24 de ani, înainte na sã rãmânã un reper ºi un de a fi ales primar, a condus OM la care te uitai cu mare mai multe exploatãri miniere din admiraþie. Amintirea sã vã Valea Jiului. rãmâne veºnic în inimile A primit distincþia de celor care l-au cunoscut ºi l-au cetãþean de onoare al apreciat!”, spunea în urmã cu municipiului Petroºani, al câteva luni, Tiberiu Iacob Ridzi, oraºului Várpalota din Ungaria primarul municipiului Petroºani. ºi al oraºului Uricani.

Carol Schreter a fost un Monika BACIU exemplu de urmat de NOU ÎN PETROªANI! cãtre toþi cei care i-au stat alãturi. Carol Schreter a fost primar al VIDEO-ENDOSCOPIE municipiului Petroºani NAS, GÂT, URECHI pe parcursul a douã mandate: între 1996z Consultaþii ORL z Audiometrie 2000 din partea tonalã & vocalã z Protezãri auditive

Împreunã cu întregul colectiv al Primãriei municipiului Petroºani, suntem alãturi de domnul Adrian Neagoe – secretarul instituþiei noastre, în aceste grele momente pricinuite de fulgerãtoarea trecere în nefiinþã a mamei sale. Ne rugãm ca Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi sã o aºeze în lumea celor drepþi.

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Sincere condoleanþe familiei îndoliate.

Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul municipiului Petroºani

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 August 2017

Consilierilor locali li se fredoneazã ”ce bine-mi pare cã ai luat þeapã”!

Î

n timp ce unii salariaþi din primãrii au salarii frumuºele, ba unor consilieri personali pe post de ”guru” le-a fost suplimentat, iar indemnizaþiile primarilor ºi viceprimarilor au crescut ameþitor în conformitate cu noile reglementãri, consilierii locali s-au bucurat iniþial de la creºterea indemnizaþiilor de la 5% din cea a primarului, la 10% din cei circa 9400-9800 cât au unii primari în prezent.

Doar cã aºa-zisa dublare a veniturilor din statutul de aleºi locali, care i-a bucurat iniþial pe consilieri, s-a dovedit a fi un mare fâs. De la 520-540 lei net, a crescut cu doar 100 de lei.

Luând comparativ douã primãrii din Valea Jiului, respectiv Petroºani ºi Vulcan, conform documentelor de ºedinþã privind salariile de bazã ale salariaþilor primãriilor ºi indemnizaþiile primarilor ºi viceprimarilor, þi se face rãu! Nu cã ar fi mari salariile, ci cã aceste creºteri sunt spectaculoase, iar condiþii de eficienþã nu existã. În localitãþi cotate ca fiind sãrace, având în vedere veniturile modeste venite la bugetele locale, pentru cã unde economie nu e buget nu e, parcã

salariile/indemnizaþiile care se apropie de 100 milioane lei vechi pe lunã pare prea mult. Mult câºtigã ºi consilierii cu contracte de muncã, respectiv cei personali ai primarilor, cum ar fi la

Petroºani – salariul de bazã al unui consilier din cabinetul primarului este de 5.500 lei, pentru cã este ”aruncat” direct în gradaþia 5, adicã un fel de ”guru” care-l ghideazã pe învãþãcelul primar.

Deci e bine sã fii salariat pe bani publici!

Existã ºi salarii modeste pentru volumul de muncã existent, pentru cã birocraþia este la ea acasã, dar aceºtia sunt ”pãlmaºii”, care nu au susþineri politice sau neamuri influente. În vânzoleala hotãrârilor de mãriri ale veniturilor din cadrul primãriilor, ne-a atras atenþia bucuria din rândul consilierilor locali – a unora dintre aceºtia, care s-au manifestat deschis -, cã li s-au dublat practic indemnizaþiile cuvenite pentru calitatea de aleºi locali, dar am constatat ulterior ºi o mare dezamãgire.

Practic creºterea

indemnizaþiei de la 5% din fostul salariu al primarului, care era de 540 lei la Petroºani ºi de 520 lei la Vulcan, în prezent consilierii au 10% din venitul mãrit al primarului, dar indemnizaþia este de vreo 640 lei la ambele consilii locale. Practic o mãrire de 100 de lei.

De ce este doar atât de micã suma netã, cea pe care o ridicã efectiv un consilier local? Pentru cã taxele sunt de 33%.

Adicã indemnizaþia crescutã s-a dovedit un mare fâs, comparativ cu creºterile consistente ale aleºilor din frunte – primarii. ªi uite aºa consilierii,

1000 de lei pentru elevii de nota 10 C ostel Postolace ºi Florian Bican, doi consilieri locali de la Petroºani propun Consiliului Local ca absolvenþii de gimnaziu care au obþinut media 10 la evaluarea naþionalã sã fie premiaþi.

Proiectul de hotãrâre prin care se propune alocarea sumei de 3000 de lei pentru premierea a trei absolvenþi cu câte 1000 de lei urmeazã a fi dezbãtut, astãzi, în Consiliul Local Petroºani.

“Identificarea ºi susþinerea

copiilor ºi tinerilor capabili de performanþe ºcolare înalte reprezintã o prioritate pentru administraþia localã din municipiul Petroºani.

Din categoria elevilor ºi tinerilor care demonstreazã performanþe ºcolare înalte fac

parte ºi absolvenþii clasei a VIII-a din municipiul Petroºani care au obþinut media 10 la evaluarea naþionalã sesiune iunie 2017. pentru rezultate remarcabile obþinute, iniþiem proiectul de hotãrâre privind alocarea de stimulente

în special cei din opoziþie, sunt demotivaþi sã lupte cu tendinþele unor compartimente de vãtafi ale primarilor ºi susþinãtorilor lor, de stãpâni absoluþi.

Cei care s-au dat cu puterile locale s-au fãcut mai mici decât erau pânã acum, pentru cã în cercurile ºefilor de

financiare în valoare de 1000 de lei pentru fiecare absolvent a clasei a VIII-a din municipiul Petroºani care a obþinut media 10 la evaluarea naþionalã sesiunea iunie 2017, dupã cum urmeazã: Adriana Niþescu - ªcoala Gimnazialã IG Duca, Iulia Galdean - ªcoala Gimnazialã IG Duca, Rareº Roºulescu - ªcoala Gimnazialã Avram Stanca. Þinând cont cã este vorba de tineri absolvenþi de gimnaziu cu rezultate remarcabile la învãþãturã, care au toate ºansele sã continue sã obþinã performanþe în învãþãmântul liceal, respectiv în învãþãmântul universitar, apreciem cã li se poate oferi un stimulent

primãrii bãºcãlia la adresa consilierilor s-a înteþit.

Un caz trist, relatat chiar de consilieri din opoziþie, este al unui ales local venerabil din tabãra primarului intrat în colimatorul celor ce ridicã de acum bani, nu glumã.

Ileana FIRÞULESCU

financiar care sã fie util în dezvoltarea lor ulterioarã, în domeniul profesional ºi personal. În contextul menþionat anterior, apreciem cã performanþa lor este excepþionalã ºi meritã evidenþiatã, stimulatã ºi celebratã.

Acest lucru constituie un semn de apreciere pentru rezultatele lor ºi o invitaþie cãtre întreaga populaþie ºcolarã la un învãþãmânt de performanþã înaltã”, aratã cei doi consilieri locali în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

Cei trei elevi au reuºit performanþa de a termina cei patru ani de studii gimnaziale tot cu media 10.

Monika BACIU

4 Actualitate

Gara de la intrarea în Municipiul Lupeni a intrat în renovare

S

tarea avansatã de degradare a Gãrii situatã la intrarea în municipiul Lupeni a constituit obiectul a numeroase demersuri efectuate de municipalitatea din Lupeni cãtre Compania Naþionalã Cãi Ferate Române SA, în a cãrei subordine se aflã. În urma ultimelor solicitãri efectuate de primarul Lucian Resmeriþã aºteptãrile au luat sfârºit ºi Gara nu va mai fi o patã urâtã pe faþa Lupeniului. La începutul acestei sãptãmâni aceasta a intrat în RENOVARE. "Dealungul timpului conducerea Primãriei Lupeni a fãcut numeroase demersuri cãtre Compania Naþionalã Cãi

Ferate Române SA cãreia îi aparþine Gara din Lupeni, pentru ca aceasta sã fie renovatã întrucât starea avansatã de degradare afecta imaginea municipiului Lupeni aceasta fiind amplasatã chiar la intrarea în localitate. În urma ultimelor solicitãri pe care le-am efectuat, am gãsit înþelegere la conducerea Sucursalei Regionale Cãi Ferate Timiºoara de care aparþine ºi au început lucrãrile de renovare a gãrii, astfel cã în scurt timp aceasta va îmbrãca o hainã nouã ºi se va alãtura ansamblului de clãdiri reabilitate care aduc un plus de imagine municipiului Lupeni", a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã.

„Grãdina magicã” din Dealul Haþegului mochin care face fructe o mare parte S din an, vie sãlbãticitã

Turistã din Deva, primitã ca pe o celebritate

D

eveanca a fost aºteptatã pe Aeroportul Internaþional Timiºoara ca o veritabilã celebritate, iar pentru ea a fost organizatã chiar ºi o ceremonie de premiere.

Tânãra a avut norocul sã fie pasagerul cu numãrul un milion din acest an al aeroportului.

Tânãra din Deva se întorcea de la Bruxelles iar pe Aeroportul Internaþional Timiºoara a fost întâmpinatã de cãtre reprezentanþi ai aeroportului ºi ai companiei aeriene cu care efectuase

cursa. A fost premiatã în cadrul unui eveniment festiv organizat în zona publicã pentru cã era pasagerul cu numãrul un milion. Este pentru prima datã în istoria aeroportului când s-a sãrbãtorit realizarea unui numãr de 1 milion de pasageri în cursul lunii august, semn cã numãrul pasagerilor este în creºtere. De altfel, conducerea aeroportului din vestul þãrii estimeazã sã atingã pânã la finele anului 2017 circa 1,6 milioane de pasageri, iar anul viitor 2 milioane.

Potrivit reprezentanþilor aeroportului timiºorean, cifra

Militari rãniþi într-un accident A1 Deva-Nãdlac rei soldaþi au fost rãniþi dupã ce T ºoferul unui autocamion aflat într-un convoi NATO a adormit la volan. Accidentul a avut loc pe A1, iar militarii au ajuns la spital.

Din convoiul militar fãceau parte 15 autovehicule cu trailer, care se deplasau de la baza militarã de la Poplaca înspre o alta din

de un milion de pasageri a fost atinsã în 2017 cu trei luni mai devreme faþã de anul 2016.

Anul trecut, pasagerul cu numãrul 1 milion a fost înregistrat la finele lunii noiembrie, iar în total, în cursul anului trecut au fost raportaþi 1.161.510 pasageri.

Maximilian GÂNJU

Uniunea Europeanã, pentru efectuarea unui exerciþiu, iar unul dintre ºoferi a intrat în autovehiculul care circula în aceeaºi direcþie de mers, aflat în faþa lui. Speriat, ºoferul a fãcut o manevrã de tragere de volan brusc spre stânga ºi a intrat într-un parapet. În urma impactului, uºa camionului s-a deschis, iar ºoferul care a adormit la volan a cãzut pe carosabil, fiind transportat, alãturi de pasagerul aflat în cabinã ºi de ºoferul celuilalt autocamion, la Spitalul Judeþean Timiºoara pentru îngrijiri medicale. Cei trei rãniþi sunt în afara oricãrui pericol, unul fiind dus la spital doar pentru investigaþii de rutinã iar ceilalþi doi au suferit câteva contuzii. Accidentul este investigat de procurorii militari din Timiº care au deschis un dosar penal. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)

Rugbiºtii de aur se întâlnesc la Petroºani eneraþia de G aur a rugbyului petroºãnean îºi dã întâlnire la Universitatea din Petroºani.

Cu o tradiþie de zeci de ani ºi un palmares impresionant, secþia de rugby a Universitãþii din Petroºani a ajuns la un

moment aniversar. Se împlinesc 45 de ani de la cea mai mare reuºitã a secþiei, iar în acest sens, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului cer sprijinul autoritãþilor locale de la Petroºani.

“Prin adresa înregistratã la Primãria municipiului Petroºani, Universitatea din

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 August 2017

Petroºani informeazã instituþia noastrã cã anul acesta secþia de rugby a Clubului ªtiinþa Petroºani aniverseazã 45 de ani de la cea mai bunã performanþã din campionat, ºi anume ocuparea locului secund.

De asemenea, cu acest prilej, echipa fanion a Universitãþii din Petroºani, care a

câºtigat de 3 ori Cupa României, realizeazã întâlnirea generaþiilor “Florii de colþ”, în data de 02.09.2017 unde vor participa fostele glorii ale rugbyului petroºãnean. Conform adresei Universitãþii din Petroºani, pentru organizarea în bune condiþii a acestui eveniment, este necesarã suma de 6000 lei, pentru acoperirea unei pãrþi din cheltuielile materiale, dupã cum urmeazã: 3000 lei pentru cheltuieli legate de realizarea unui CD cu activitatea echipei, 1500 lei pentru cheltuieli cu efectuarea a 100 de diplome ºi plachete ºi respectiv 1500 lei pentru cheltuieli cu afiºe, bannere, mape ºi pixuri”, se aratã în proiectul de hotãrâre al Consiliului Local

cu struguri dulci ºi mai mari decât se fac în zonã, ori arbuºti ornamentali rari de care nici bãtrânii nu ºtiu cum au apãrut.

Sunt doar câteva din “minunile” gãsite într-o poieniþã din Dealul Haþegului, care au ºi o explicaþie bazatã pe un mit al zonei. Þara Haþegului nu are doar zimbrii, parcul dinozaurilor pitici ori biserici, castele sau Munþii Retezat.

Are mai multe „minuni” care abia aºteaptã sã fie descoperite chiar dacã nu sunt la fel de importante ca ºi cele enumerate mai sus. Sunt însã la fel de uluitoare. Cel puþin

în ceea ce priveºte povestea þesutã în jurul lor. În Dealul Haþegului existã o poieniþã în care un smochin a fost aclimatizat cu zeci de ani în urmã ºi chiar dacã n-a mai fost îngrijit de foarte mulþi ani, de când „stãpânul” lui a trecut în lumea celor drepþi, încã face fructe. În aceeaºi poieniþã de deasupra de Hanul Bucura mai sunt ºi alte plante care rodesc mai mult decât în mod normal. Localnicii au o explicaþie ºi spun cã o vrãjitoare este „vinovatã”.

Vrãjitoarea din deal

În poieniþa din deal, încã de pe timpul comuniºtilor trãia o femeie frumoasã care a fost izgonitã dintr-un sãtuc din Þara Haþegului. Iubea un bãrbat care era însurat ºi

de aceea sãtenii au decis sã o alunge. Femeia s-a aciuat lângã han ºi câteva sute de metri mai sus, pe deal, ºi-a fãcut o colibã. I-a plãcut cã nimeni nu o mai deranja ºi a hotãrât sã rãmânã. „Lumea a poreclit-o Pãsãroaia. ªi-a fãcut casã ºi grãdinã ca sã aibã ce mânca. Trãia singurã acolo ºi nimeni nu avea curaj sã intre la ea pentru cã, aºa se vorbea atunci, cã e vrãjitoare.

Nu se ocupa cu vrãji rele ci doar pentru a-i „lega” pe oameni. Era frumoasã ºi fãcea descântece ca sã o iubeascã ºi pe ea un bãrbat frumos. Cât a trãit aici, vreo 60 de ani, a tot avut la bãrbaþi dar nici unul n-a luat-o de nevastã. Aºa cã ea nu cred cã fãcea magie”, spune Marin, un localnic care a luat pãmântul unde a trãit „vrãjitoarea”.

Nici comuniºtii nu au gonit-o din deal chiar dacã ocupase terenul abuziv. Securiºtii din Haþeg se temeau de ea, credeau ºi ei cã face descântece.

Locul fermecat

Abia dupã moartea ei, în urmã cu vreo 15 ani,

cei care au intrat în ograda femeii au descoperit o adevãratã grãdinã botanicã. „Avea o vie care fãcea struguri de masã, erau struguri albi, mari ºi foarte dulci. La fel cum se fac în viile de prin Moldova. Era plin de trandafiri de toate formele ºi culorile. Mai erau niºte pomi pitici de zici cã erau palmieri ºi-i gãseai la fiecare colþ al casei iar în mijloc avea un smochin mare. Am luat ºi eu un lãstar ºi s-a prins. De cinci ani se tot înmulþeºte ºi face fructe.

Am pus ºi în grãdinã doi ºi au supravieþuit iarna chiar dacã a îngheþat afarã. Eu ºtiam cã smochinul trãieºte la noi, dar mai la sud unde e cald. Via s-a sãlbãticit dacã n-a fost curãþatã ºi tot face struguri ºi acum.

Smochinul a fost tãiat dupã ce s-a aflat de el.

Oamenii care au case mai jos ºi-au luat sã-ºi punã la ei. Aproape la toþi s-a prins ºi din iunie ºi pânã în octombrie face fructe moi ºi zemoase.

A fost tãiat în fiecare an, dar din rãdãcina lui ies puieþi primãvara. Nu-l poþi stârpi. Oamenii încã mai cred cã fãcea vrãji ºi de aceea tot ce este în

Pregãtiri pentru întâlnirea internaþionalã a vânãtorilor de munte

V Petroºani prin care se propune alocarea sumei de 6000 de lei pentru organizarea evenimentului.

Secþia de rugby a Universitãþii din Petroºani a avut un parcurs îndelungat ºi glorios.

“Rugbyul este un sport deosebit, care implicã multã disciplinã, tenacitate ºi ingeniozitate, iar cei care îl practicã meritã întreaga noastrã consideraþie, în special cei care ºi-au pãstrat de-a lungul anilor

pasiunea pentru acest sport. Având în vedere cã acest eveniment este deosebit de important, atât pentru participanþi, cât ºi pentru comunitatea noastrã, întrucât rugbyul este un sport cu tradiþie în aceastã zonã, propun alocarea din bugetul local a sumei de 6000 lei (...) necesare organizãrii evenimentului”, mai aratã acelaºi proiect de hotãrâre.

Evenimentul va avea loc la începutul lunii septembrie.

Monika BACIU

ânãtorii de munte din întreaga Europã se vor întâlni, în luna septembrie, la Petroºani.

Astfel încât evenimentul sã se desfãºoare în bune condiþii, Consiliul Local al municipiului Petroºani va dezbate proiectul de hotãrâre prin care se propune alocarea sumei de 10.000 de lei. “În perioada 21 – 24 septembrie 2017 va avea loc în municipiul nostru întâlnirea vânãtorilor de munte din toatã Europa, prilej cu care o sã vinã în Petroºani delegaþii din mai multe þãri, precum ºi elevi de la Colegiul Naþional Militar Mihai Viteazul din Alba-Iulia. În cadrul reuniunii europene din zilele menþionate vor avea loc mai multe evenimente, printre care ºi o defilare a participanþilor pe raza municipiului nostru”, aratã

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Banii sunt necesari pentru organizarea evenimentului, pentru suportarea cheltuielilor cu transportul, dar ºi pentru realizarea unor materiale ºi nu numai.

“Având în vedere importanþa deosebitã a acestei reuniuni europene pentru comunitatea localã, propun implicarea Primãriei municipiului Petroºani ºi a Consiliului Local, în calitate de organizator al acestei manifestãri, ºi alocarea din bugetul local a sumei de 10.000 lei (...), reprezentând cheltuieli cu masa invitaþilor ºi elevilor de la Colegiul Naþional Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia, transportul elevilor ºi profesorilor însoþitori pe ruta Alba-

Iulia/Petroºani ºi retur precum ºi cu diverse materiale necesare organizãrii evenimentului (panglici tricolore x 4 þãri, bandã elasticã, apã, suc, cafea, ºampanie, obiecte de artizanat, obiecte decorative, serv. De sonorizare, invitaþii/imprimate, alte cheltuieli, etc)”, mai aratã primarul.

Acþiunea are loc între 21 – 24 septembrie si sunt invitaþi 350 de astfel de camarazi de arme, multi dintre ei fãcând parte din armata NATO. Monika BACIU

grãdinã rodeºte”, spune un alt localnic.

Smochinul poate trãi foarte bine ºi la noi, mai puþin în zona de nord þãrii unde iarna este mai geroasã, chiar dacã este exotic. În primii doi ani, smochinii trebuie îngrijiþi iarna iar apoi se

descurcã singur ºi pe timp geros. În Roma anticã, smochinul era considerat un arbore sfânt pentru cã, Romulus ºi Remus au fost alãptaþi de lupoaicã sub un smochin.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Gara de la intrarea în Municipiul Lupeni a intrat în renovare

S

tarea avansatã de degradare a Gãrii situatã la intrarea în municipiul Lupeni a constituit obiectul a numeroase demersuri efectuate de municipalitatea din Lupeni cãtre Compania Naþionalã Cãi Ferate Române SA, în a cãrei subordine se aflã. În urma ultimelor solicitãri efectuate de primarul Lucian Resmeriþã aºteptãrile au luat sfârºit ºi Gara nu va mai fi o patã urâtã pe faþa Lupeniului. La începutul acestei sãptãmâni aceasta a intrat în RENOVARE. "Dealungul timpului conducerea Primãriei Lupeni a fãcut numeroase demersuri cãtre Compania Naþionalã Cãi

Ferate Române SA cãreia îi aparþine Gara din Lupeni, pentru ca aceasta sã fie renovatã întrucât starea avansatã de degradare afecta imaginea municipiului Lupeni aceasta fiind amplasatã chiar la intrarea în localitate. În urma ultimelor solicitãri pe care le-am efectuat, am gãsit înþelegere la conducerea Sucursalei Regionale Cãi Ferate Timiºoara de care aparþine ºi au început lucrãrile de renovare a gãrii, astfel cã în scurt timp aceasta va îmbrãca o hainã nouã ºi se va alãtura ansamblului de clãdiri reabilitate care aduc un plus de imagine municipiului Lupeni", a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã.

„Grãdina magicã” din Dealul Haþegului mochin care face fructe o mare parte S din an, vie sãlbãticitã

Turistã din Deva, primitã ca pe o celebritate

D

eveanca a fost aºteptatã pe Aeroportul Internaþional Timiºoara ca o veritabilã celebritate, iar pentru ea a fost organizatã chiar ºi o ceremonie de premiere.

Tânãra a avut norocul sã fie pasagerul cu numãrul un milion din acest an al aeroportului.

Tânãra din Deva se întorcea de la Bruxelles iar pe Aeroportul Internaþional Timiºoara a fost întâmpinatã de cãtre reprezentanþi ai aeroportului ºi ai companiei aeriene cu care efectuase

cursa. A fost premiatã în cadrul unui eveniment festiv organizat în zona publicã pentru cã era pasagerul cu numãrul un milion. Este pentru prima datã în istoria aeroportului când s-a sãrbãtorit realizarea unui numãr de 1 milion de pasageri în cursul lunii august, semn cã numãrul pasagerilor este în creºtere. De altfel, conducerea aeroportului din vestul þãrii estimeazã sã atingã pânã la finele anului 2017 circa 1,6 milioane de pasageri, iar anul viitor 2 milioane.

Potrivit reprezentanþilor aeroportului timiºorean, cifra

Militari rãniþi într-un accident A1 Deva-Nãdlac rei soldaþi au fost rãniþi dupã ce T ºoferul unui autocamion aflat într-un convoi NATO a adormit la volan. Accidentul a avut loc pe A1, iar militarii au ajuns la spital.

Din convoiul militar fãceau parte 15 autovehicule cu trailer, care se deplasau de la baza militarã de la Poplaca înspre o alta din

de un milion de pasageri a fost atinsã în 2017 cu trei luni mai devreme faþã de anul 2016.

Anul trecut, pasagerul cu numãrul 1 milion a fost înregistrat la finele lunii noiembrie, iar în total, în cursul anului trecut au fost raportaþi 1.161.510 pasageri.

Maximilian GÂNJU

Uniunea Europeanã, pentru efectuarea unui exerciþiu, iar unul dintre ºoferi a intrat în autovehiculul care circula în aceeaºi direcþie de mers, aflat în faþa lui. Speriat, ºoferul a fãcut o manevrã de tragere de volan brusc spre stânga ºi a intrat într-un parapet. În urma impactului, uºa camionului s-a deschis, iar ºoferul care a adormit la volan a cãzut pe carosabil, fiind transportat, alãturi de pasagerul aflat în cabinã ºi de ºoferul celuilalt autocamion, la Spitalul Judeþean Timiºoara pentru îngrijiri medicale. Cei trei rãniþi sunt în afara oricãrui pericol, unul fiind dus la spital doar pentru investigaþii de rutinã iar ceilalþi doi au suferit câteva contuzii. Accidentul este investigat de procurorii militari din Timiº care au deschis un dosar penal. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)

Rugbiºtii de aur se întâlnesc la Petroºani eneraþia de G aur a rugbyului petroºãnean îºi dã întâlnire la Universitatea din Petroºani.

Cu o tradiþie de zeci de ani ºi un palmares impresionant, secþia de rugby a Universitãþii din Petroºani a ajuns la un

moment aniversar. Se împlinesc 45 de ani de la cea mai mare reuºitã a secþiei, iar în acest sens, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului cer sprijinul autoritãþilor locale de la Petroºani.

“Prin adresa înregistratã la Primãria municipiului Petroºani, Universitatea din

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 August 2017

Petroºani informeazã instituþia noastrã cã anul acesta secþia de rugby a Clubului ªtiinþa Petroºani aniverseazã 45 de ani de la cea mai bunã performanþã din campionat, ºi anume ocuparea locului secund.

De asemenea, cu acest prilej, echipa fanion a Universitãþii din Petroºani, care a

câºtigat de 3 ori Cupa României, realizeazã întâlnirea generaþiilor “Florii de colþ”, în data de 02.09.2017 unde vor participa fostele glorii ale rugbyului petroºãnean. Conform adresei Universitãþii din Petroºani, pentru organizarea în bune condiþii a acestui eveniment, este necesarã suma de 6000 lei, pentru acoperirea unei pãrþi din cheltuielile materiale, dupã cum urmeazã: 3000 lei pentru cheltuieli legate de realizarea unui CD cu activitatea echipei, 1500 lei pentru cheltuieli cu efectuarea a 100 de diplome ºi plachete ºi respectiv 1500 lei pentru cheltuieli cu afiºe, bannere, mape ºi pixuri”, se aratã în proiectul de hotãrâre al Consiliului Local

cu struguri dulci ºi mai mari decât se fac în zonã, ori arbuºti ornamentali rari de care nici bãtrânii nu ºtiu cum au apãrut.

Sunt doar câteva din “minunile” gãsite într-o poieniþã din Dealul Haþegului, care au ºi o explicaþie bazatã pe un mit al zonei. Þara Haþegului nu are doar zimbrii, parcul dinozaurilor pitici ori biserici, castele sau Munþii Retezat.

Are mai multe „minuni” care abia aºteaptã sã fie descoperite chiar dacã nu sunt la fel de importante ca ºi cele enumerate mai sus. Sunt însã la fel de uluitoare. Cel puþin

în ceea ce priveºte povestea þesutã în jurul lor. În Dealul Haþegului existã o poieniþã în care un smochin a fost aclimatizat cu zeci de ani în urmã ºi chiar dacã n-a mai fost îngrijit de foarte mulþi ani, de când „stãpânul” lui a trecut în lumea celor drepþi, încã face fructe. În aceeaºi poieniþã de deasupra de Hanul Bucura mai sunt ºi alte plante care rodesc mai mult decât în mod normal. Localnicii au o explicaþie ºi spun cã o vrãjitoare este „vinovatã”.

Vrãjitoarea din deal

În poieniþa din deal, încã de pe timpul comuniºtilor trãia o femeie frumoasã care a fost izgonitã dintr-un sãtuc din Þara Haþegului. Iubea un bãrbat care era însurat ºi

de aceea sãtenii au decis sã o alunge. Femeia s-a aciuat lângã han ºi câteva sute de metri mai sus, pe deal, ºi-a fãcut o colibã. I-a plãcut cã nimeni nu o mai deranja ºi a hotãrât sã rãmânã. „Lumea a poreclit-o Pãsãroaia. ªi-a fãcut casã ºi grãdinã ca sã aibã ce mânca. Trãia singurã acolo ºi nimeni nu avea curaj sã intre la ea pentru cã, aºa se vorbea atunci, cã e vrãjitoare.

Nu se ocupa cu vrãji rele ci doar pentru a-i „lega” pe oameni. Era frumoasã ºi fãcea descântece ca sã o iubeascã ºi pe ea un bãrbat frumos. Cât a trãit aici, vreo 60 de ani, a tot avut la bãrbaþi dar nici unul n-a luat-o de nevastã. Aºa cã ea nu cred cã fãcea magie”, spune Marin, un localnic care a luat pãmântul unde a trãit „vrãjitoarea”.

Nici comuniºtii nu au gonit-o din deal chiar dacã ocupase terenul abuziv. Securiºtii din Haþeg se temeau de ea, credeau ºi ei cã face descântece.

Locul fermecat

Abia dupã moartea ei, în urmã cu vreo 15 ani,

cei care au intrat în ograda femeii au descoperit o adevãratã grãdinã botanicã. „Avea o vie care fãcea struguri de masã, erau struguri albi, mari ºi foarte dulci. La fel cum se fac în viile de prin Moldova. Era plin de trandafiri de toate formele ºi culorile. Mai erau niºte pomi pitici de zici cã erau palmieri ºi-i gãseai la fiecare colþ al casei iar în mijloc avea un smochin mare. Am luat ºi eu un lãstar ºi s-a prins. De cinci ani se tot înmulþeºte ºi face fructe.

Am pus ºi în grãdinã doi ºi au supravieþuit iarna chiar dacã a îngheþat afarã. Eu ºtiam cã smochinul trãieºte la noi, dar mai la sud unde e cald. Via s-a sãlbãticit dacã n-a fost curãþatã ºi tot face struguri ºi acum.

Smochinul a fost tãiat dupã ce s-a aflat de el.

Oamenii care au case mai jos ºi-au luat sã-ºi punã la ei. Aproape la toþi s-a prins ºi din iunie ºi pânã în octombrie face fructe moi ºi zemoase.

A fost tãiat în fiecare an, dar din rãdãcina lui ies puieþi primãvara. Nu-l poþi stârpi. Oamenii încã mai cred cã fãcea vrãji ºi de aceea tot ce este în

Pregãtiri pentru întâlnirea internaþionalã a vânãtorilor de munte

V Petroºani prin care se propune alocarea sumei de 6000 de lei pentru organizarea evenimentului.

Secþia de rugby a Universitãþii din Petroºani a avut un parcurs îndelungat ºi glorios.

“Rugbyul este un sport deosebit, care implicã multã disciplinã, tenacitate ºi ingeniozitate, iar cei care îl practicã meritã întreaga noastrã consideraþie, în special cei care ºi-au pãstrat de-a lungul anilor

pasiunea pentru acest sport. Având în vedere cã acest eveniment este deosebit de important, atât pentru participanþi, cât ºi pentru comunitatea noastrã, întrucât rugbyul este un sport cu tradiþie în aceastã zonã, propun alocarea din bugetul local a sumei de 6000 lei (...) necesare organizãrii evenimentului”, mai aratã acelaºi proiect de hotãrâre.

Evenimentul va avea loc la începutul lunii septembrie.

Monika BACIU

ânãtorii de munte din întreaga Europã se vor întâlni, în luna septembrie, la Petroºani.

Astfel încât evenimentul sã se desfãºoare în bune condiþii, Consiliul Local al municipiului Petroºani va dezbate proiectul de hotãrâre prin care se propune alocarea sumei de 10.000 de lei. “În perioada 21 – 24 septembrie 2017 va avea loc în municipiul nostru întâlnirea vânãtorilor de munte din toatã Europa, prilej cu care o sã vinã în Petroºani delegaþii din mai multe þãri, precum ºi elevi de la Colegiul Naþional Militar Mihai Viteazul din Alba-Iulia. În cadrul reuniunii europene din zilele menþionate vor avea loc mai multe evenimente, printre care ºi o defilare a participanþilor pe raza municipiului nostru”, aratã

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Banii sunt necesari pentru organizarea evenimentului, pentru suportarea cheltuielilor cu transportul, dar ºi pentru realizarea unor materiale ºi nu numai.

“Având în vedere importanþa deosebitã a acestei reuniuni europene pentru comunitatea localã, propun implicarea Primãriei municipiului Petroºani ºi a Consiliului Local, în calitate de organizator al acestei manifestãri, ºi alocarea din bugetul local a sumei de 10.000 lei (...), reprezentând cheltuieli cu masa invitaþilor ºi elevilor de la Colegiul Naþional Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia, transportul elevilor ºi profesorilor însoþitori pe ruta Alba-

Iulia/Petroºani ºi retur precum ºi cu diverse materiale necesare organizãrii evenimentului (panglici tricolore x 4 þãri, bandã elasticã, apã, suc, cafea, ºampanie, obiecte de artizanat, obiecte decorative, serv. De sonorizare, invitaþii/imprimate, alte cheltuieli, etc)”, mai aratã primarul.

Acþiunea are loc între 21 – 24 septembrie si sunt invitaþi 350 de astfel de camarazi de arme, multi dintre ei fãcând parte din armata NATO. Monika BACIU

grãdinã rodeºte”, spune un alt localnic.

Smochinul poate trãi foarte bine ºi la noi, mai puþin în zona de nord þãrii unde iarna este mai geroasã, chiar dacã este exotic. În primii doi ani, smochinii trebuie îngrijiþi iarna iar apoi se

descurcã singur ºi pe timp geros. În Roma anticã, smochinul era considerat un arbore sfânt pentru cã, Romulus ºi Remus au fost alãptaþi de lupoaicã sub un smochin.

Maximilian GÂNJU

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 August 2017

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 August 2017

Strategia Vulcanului, la mâna celor care se implicã

A

dministraþia din Vulcan a convocat cetãþenii din oraº, dar ºi oamenii de afaceri, la o întâlnire, în urma cãreia sã elaboreze un proiect de dezvoltare.

Acesta se numeºte generic „Acum pentru viitorul Vulcanului”, dar nu a avut o participare masivã.

Au venit câþiva reprezentanþi ai mediului de afaceri, ai unor ONG-uri, ca ºi cei ai comunitãþilor ce sunt vizate, fiecare cu ideile lui.

Primarul Gheorghe Ile, însã, le-a atras atenþia tuturor, cã doar dacã se implicã activ, pot avea pretenþii pe viitor ºi le-a explicat în ce constã acest proiect. „Vulcanul îºi propune un proiect diversificat, atât pentru proiecte în domeniul administraþiei, cât ºi a micilor întreprinzãtori. Ca sã putem obþine fonduri europene, trebuie sã realizãm, înainte, aceastã strategie, în care sã cuprindem tot ce dorim noi la Vulcan. Am împãrþit oraºul în 5 zone, marginalizate ºi anume: Cartierul Micro 3 B, Cartierul Vechi, Cartierul Colonia de Jos, Cartierul Crividia ºi zona Moriºoara. Este foarte important sã ne focalizãm pe aceste zone ºi sã cuprindem în programul nostru

partea de administraþie”, a explicat, în deschiderea sesiunii de informare, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan Min Proiectul este finanþat din fonduri europene ºi primãria are o contribuþie micã, parteneri în acest proiect fiind un ONG ºi un institut din Timiºoara. „Am avut nevoie de doi parteneri, este vorba de firma Interlog Com SRL din Brad ºi de o asociaþie, un ONG – Institutul Intercultural Timiºoara.

Proiectul a fost scris în noiembrie anul trecut ºi în august am semnat contractul. Valoarea proiectului este de 220.000 de lei, din care adminis-

traþia localã dã undeva la 1.800 de lei. Banii sunt pentru întocmirea strategiei de dezvoltare localã, dar se cere pentru cele 5 zone marginalizate o strategie concretã ºi cei de la Ministerul Dezvoltãrii spun sã facem o consultare a populaþiei din aceste zone”, a precizat Monica Munteanu, responsabil cu implementarea proiectelor din Primãria Vulcan.

Oamenii au venit ºi au primit lãmuriri de la cei care vor gestiona proiectul ca Grup de Acþiune Localã (GAL), care au venit cu sugestii pe diverse teme. „Noi suntem aici sã îi ajutãm, dar greutatea va cãdea pe umerii lor.

Locuri de joacã moderne pentru copiii din Lupeni

A

trecut la fapte.

Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, a promis, în urmã cu o sãptãmânã, cã va moderniza locurile de joacã pentru copiii din localitate.

Acum, acesta pune în practicã promisiunile fãcute ºi trece la fapte. Mai exact, municipalitatea de la Lupeni achiziþioneazã ansambluri de joacã moderne.

Se achiziþioneazã patru balansoare a câte douã persoane, patru bucãþi de

complex de joacã, cu caracteristicile “Complex de joacã multifuncþional pe structurã din lemn compus din turn , scarã urcare, ansamblu leagãn, sistem cãþãrãtori ºi tobogan dublu drept din PAFS (poliesteri armaþi cu fibrã de sticlã). Spaþiul de securitate LxlxH = 8700x7640X4000 mm .

Garanþia acordatã este de 24 luni”.

Totodatã, parcurile din Lupeni vor fi dotate ºi cu patru “tobogane 2m cu platforma ºi hintã.

Complex de joacã

multifuncþional pe structurã metalicã compus din platformã, scarã urcare , ansamblu leagãn ºi douã tobogane drepte din PAFS (polieseteri armaþi cu fibrã de sticlã). Spaþiul de securitate LxlxH = 6800x9000X2500 mm .

Garanþia acordatã este

de 24 luni”.

O comunitate sãnãtoasã se construieºte urmând paºii fireºti. Astfel, ºi edilii lupeneni ºtiu cã viitorul depinde de copii, iar dacã aceºtia au o dezvoltare armonioasã vor deveni adulþi responsabili.

Monika BACIU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Sunt proiecte de dezvoltare pe orizontalã, care, pe lângã cã implicã toatã comunitatea, sunt extrem de ambiþioase. Adicã, la sfârºitul implementãrii etapelor, trebuie sã se vadã ceva în acele comunitãþi. De aceea este foarte important sã sprijinim primãria, altfel nu va face nimic”, a adãugat Simona Cojocãrescu, reprezentant al Interlog Com SRL Brad. „Vulcanul are ocazia sã fie în primul eºalon de oraºe care realizeazã astfel de acþiuni. Noi avem o experienþã îndelungatã de lucru în comunitãþile dezavantajate ºi, în special, în cele de rromi, pentru cã se ºtie clar ºi la fel e ºi la Vulcan, proporþia celor de etnie rromã este extrem de ridicatã în comunitãþile marginalizate ºi am vãzut o evoluþie în timp a acestora. Dacã în anii 90, instituþiile publice spuneau cã nu e nimic de fãcut, dupã aceste programe. Aici suntem într-o situaþie în care existã un proces care presupune participarea la luarea deciziilor, atât a reprezentanþilor celor din administraþia localã, cât ºi a reprezentanþilor membrilor comunitãþilor. Aºteptãm câteva milioane de euro pentru Vulcan, ca sã compensãm decalajul ce existã în aceste comunitãþi”, a adãugat ºi Cãlin Rus, director Institutului Intercultural Timiºoara.

Primãria va face parteneriat cu acest Grup de Acþiune Localã ºi va gândi, în urmãtoarele 6 luni, strategia de dezvoltare. Apoi, timp de 5 ani, vor fi implementate proiecte finanþate din bani europeni, sumele fiind de pânã la 7 milioane de euro.

Diana MITRACHE

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 August 2017

Henþ cu mâna

O LIGà A LEGENDELOR. LA NOI, LA JIUL Încet-încet, meciurile din Liga a IV-a judeþeanã îºi intrã în rol. Liga a IV-a Bucureºti are ceva absolut incredibil în componenþã: nu mai puþin de 55 de titluri de

campioanã a României însumeazã aceste echipe la un loc, ele fiind Steaua, Rapid, Venus, plus nou înfiinþata ACS FC Dinamo, în replicã la CSA Steaua

versus FCSB! Alãturi de ele, Carmen, Sportul Studenþesc ºi Progresul (fostã F.C. Naþional), alcãtuiesc componenþa seriei bucureºtene de 16 echipe a Ligii a IV-a. O adevãratã ligã a legendelor fotbalului românesc. Într-o altã parte a României, în Valea Jiului, Jiul Petroºani, echipã cu 42 de prezenþe pe prima scenã a fotbalului românesc,

face eforturi disperate sã rãmânã pe tabloul competiþiei. A fost înscrisã la A.J.F. Hunedoara, urmând sã joace sâmbãtã, 26 august, în Cupa României, la Uricani. Cu o gaºcã de juniori, conduºi de Cornel Irina, cel care ºi-a asumat rolul de antrenor.

Mãcar sã fie într-un ceas bun, sã putem spera cã Jiul va prinde suta de ani.

Fotbal, Cupa României

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

UNII MUNCEªTE ªI ALÞII STÃ!

DUPÃ CUPÃ, CAMPIONATUL! E

chipa A.C.S. ªirineasa care va juca la Petroºani în cadrul, Ligii a III-a, Seria a 4-a a susþinut avanpremiera startului competiþional, un joc în cadrul Cupei României, la ªtiinþa Turceni.

N

oul sezon al campionatului judeþean cu echipele din Ligile a IV-a ºi a V-a Hunedoara va lua startul în acest week-end sâmbãtã ºi duminicã, în cadrul Cupei României.

Vor avea loc zece partide, în vreme ce alte echipe nu vor întra aceastã fazã a competiþiei: Inter Petrila, C.S. Hunedoara, Univ. Petroºani, Retezatul Haþeg, ªoimul Bãiþa ºi Hercules Lupeni. De remarcat douã

nume noi pe tabloul viitorului sezon, Foresta Lunca ºi Gloria Geoagiu. Învingãtoarele, plus cele ºase echipe care stau, îºi vor disputa jocurile din turul III, miercuri, 20 septembrie, a.c., de la orele 16.30, anul viitor fiind programate sferturile de finalã (14 mai 2018), semifinalele (30 mai 2018) ºi finala.

CUPA ROMÂNIEI 2017-2018 Faza judeþeanã turul II

Cornel Irina, noul antrenor al Jiului, fost jucãtor ºi la Minerul Uricani, va debuta în noua posturã la ... Uricani!

Sâmbãtã, 26 aug. 2017, ora 11.00 Minerul Uricani Jiul Petroºani Zarandul Criºcior Aurul Brad Duminicã, 27 aug, ora 11.00 Mãgura Pui C.S.M. Vulcan Ponorul Vaþa Metalul Criºcior A.S. Sânt. M. Orlea Victoria Cãlan C.S.C. Ilia Aurul Certej Gloria Geoagiu Foresta Lunca Sargeþia Br. Românã Dacia Orãºtie Agro Bãcia Unirea Gen. Berhlot Victoria Dobra Santos Boz

Echipa lui Gabi Mangalagiu a învins cu 3-0 (3-0) prin golurile marcate de Pârvu (2) ºi Manole, calificându-se în faza urmãtoare.

Sâmbãtã, 26 august, pe stadionul „Jiul”, A.C.S. ªirineasa va juca în compania sibienilor de la F.C. Hermannstadt II. Va fi un campionat cu 15 etape în tur, ultima având loc pe 2 decembrie a.c.

Returul va începe pe 18 martie 2018.

ETAPA 1, 25-26 AUG. 2017 Cetate Deva Naþional Sebiº Milenium Giarmata Gloria Lunca Teuz Cernei ªoimii Lipova C.S.M. Lugoj C.S. Ghiroda Mama Mia Becic. Mic C.S.U. II Craiova C.N.P. Timiºoara ACS ªirineasa A.F.C. Hermannstadt II Sibiu Inter Bãleºti ACSO Filiaºi CSM ªcolar Reºiþa stã

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

CAMPIOANA ÎNCEPE LA HAÞEG L

a trei zile dupã meciurile judeþene din turul II al Cupei României, se dã startul în Liga a IV-a Hunedoara.

Cu un numãr de 15 echipe printre care Gloria Geoagiu, Cetate II Deva ºi C.S.M. Vulcan revenite în acest eºalon. Cu un nou antrenor principal, Adi Câmpean, campioana Inter Petrila va juca la Retezatul Haþeg.

Adi Câmpean, antrenor ºi jucãtor la Inter Petrila

„Suntem hotãrâþi sã o luãm de la capãt. Ne vom bate din nou pentru locul 1, avem o echipã bunã ºi cred cã ne putem gândi din nou la titlu” a spus Adi Câmpean.

ETAPA 1, 2-3 SEPT. 2017 Minerul Uricani - Victoria Cãlan Hercules Lupeni - Arad Certej Gloria Geoagiu - Jiul Petroºani Aurul Brad - C.S.M. Vulcan Retezatul Haþeg - Inter Petrila Cetate II Deva - ªoimul Bãiþa Univ. Petroºani - Dacia Orãºtie C.S. Hunedoara stã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU