Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1400
Cronica Vãii Jiului Luni, 21 August 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cãrbunarii au scãpat de închisoare
ª
apte suspecþi au fost reþinuþi de poliþiºtii TF din Petroºani în urma unei operaþiuni care a vizat destructurarea grupãrilor care se ocupã cu furtul de cãrbune. ªase dintre indivizi au fost cercetaþi sub control judiciar ºi condamnaþi de Judecãtoria Petroºani pentru furt. Gruparea a fost destructuratã de poliþiºtii în urma unei acþiuni de amploare, iar indivizii au fost prinºi chiar în timp ce încercau sã sustragã minereu de cãrbune din vagoanele de marfã garate în staþiile Petroºani ºi Livezeni. Pentru cã ºi-au recunoscut faptele, magistraþii din Petroºani au hotãrât ca Bucur Augustin Gheorghe, Covaci Emanuel, Cojocaru Rareº Daniel Lucian, Borzaºi Adalbert Sorin, Borzaºi Marian ºi Covaci Ioan Martin sã primeascã pedepse
cuprinse între 150 ºi 200 de zile - amendã fiecare. Astfel, fiecare dintre condamnaþi va trebui sã plãteascã între 1500 ºi 2000 de lei, iar dacã nu-ºi vor achita amenzile, vor ajunge dupã gratii. Totodatã, cãrbunarii au fost obligaþi sã presteze o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii pe o perioadã de 30 de zile lucrãtoare în cadrul Primãriei Municipiului Lupeni sau în cadrul Primãriei Municipiului Vulcan. Pe de altã parte, magistraþii au constatat cã partea vãtãmatã, respectiv Complexul Energetic Hunedoara S.A. nu s-a constituit parte civilã în cauzã. Maximilian GÂNJU
Polemicã publicã pe tema PÃDURII COLORATE
V
opsirea unor copaci la Brãdet a stârnit vii reacþii în rândul celor de la Petroºani ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi i-a invitat pe toþi la o dezbatere publicã. Au fost aduse argumente pro ºi contra. S-a vorbit despre culori, necesitatea lor, dar ºi despre lucrurile ce ne lipsesc. Nu avem suficiente bãnci, nu am fãcut destul pentru comunitate, nu sunt toalete, ori oamenii lasã în urmã mizerie. Acestea au fost punctele de dezbatere ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cãutat sã le discute cu fiecare în parte. >>> PAGINA A 3-A
Mobilizare exemplarã pentru un bãtrân invalid azul bãtrânului C din Petroºani, care nu are un picior, dar munceºte de dimineaþã pânã seara, când se odihneºte într-o colibã sãrãcãcioasã, fãrã curent ºi izolat de lume, i-a impresionat pe mulþi dintre cititorii noºtri. Am primit ecouri chiar ºi din Târgu Jiu, de unde un veteran de rãzboi de 90 de ani a
decis sã vinã personal la Petroºani sã îl ajute pe nea Gavrilã. Dar cel mai important este cã omul aºteaptã un rãspuns de la o mânã de oameni care vor sã îi aducã luminã în viaþa lui. Imediat ce am publicat articolul, mai mulþi oameni din Valea Jiului ºi-au exprimat solidaritatea. Au venit cu idei ºi lor li s-a alãturat chiar ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi din Petroºani, care l-a vizitat personal pe acest om. „Am vãzut repor-
tajul ºi am venit la el. Facem acum demersurile pentru a-l branºa la curent, iar pentru cã are venituri modeste, îi vom face un dosar la serviciul de asistenþã socialã, ca sã benefici-
eze de gratuitãþile pe care i le putem oferi la energia electricã ºi la apã. Urmeazã sã vedem cu ce materiale de construcþii îl putem ajuta ºi deja am identificat câteva dintre nece-
sitãþi”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nea Gavrilã Vlad, însã, aºteaptã ºi un rãspuns la promisiunea cã va primi o protezã. „Facem tot posibilul ca acum, ajutaþi de prietenii noºtri, sã primeascã o protezã la picior. Aºteptãm datele de la Casa de Sãnãtate ºi cea de Pensii. În plus, dacã va avea curent electric, îi aducem un televizor ºi pãrintele Ciprian i-a promis un frigider”, a adãugat ºi
Mariana Popa, cea care a rãspuns prima la apelul din ziarul nostru, alãturi la Lavinia Grigoriu, consilier local la Petroºani. Nea Gavrilã abia ºi-a stãpânit emoþiile când a vãzut cât de multã lume îi trece pragul ºi nici nu ºtia cum sã reacþioneze la sosirea musafirilor sãi. Niciodatã primarul, preotul, ori consilierii locali nu i-au fost oaspeþi, iar lor le-a prezentat curtea bine îngrijitã, rãsadurile sale ºi le-a vorbit despre felul în care îi place sã fie util. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 August 2017
Lucrãrile la DN 7A bat pasul pe loc La Petrila, u au început, deºi momârlanii`s N din prima zi a lunii august erau gata sã porneascã lucrãrile. gazde bune Vorbim despre drumarii care ar fi trebuit sã demareze asfaltãrile în zona drumului DN7A, despre care responsabilii CNADR spun chiar ei cã nu prea respectã graficele.
Totuºi, aceºtia sunt optimiºti ºi cred cã vremea va þine cu ei, mãcar sã finalizeze porþiunea din zona mãnãstirii de lângã Groapa Seacã. „Pe DN7A, constructorul, cu utilajele specifice, a reconfigurat porþiunea de drum dintre Groapa Seacã ºi mãnãstire. Acolo erau mari probleme cu drumul din cauza transportului de material lemnos. Constructorii vor sã înceapã cu turnarea asfaltului de uzurã pânã la intrarea în chei ºi sã continue lucrãrile cu ziduri de sprijin ºi podeþe. Din pãcate, nu este o activi-
F
tate în ritmul pe care noi l-am solicitat, dar sunt premize ca sã îºi desfãºoare activitatea, fiind o toamnã lungã ”, a spus Ion Tudor, ºef al CNADR Gorj. Lucrãrile ar trebui sã se desfãºoare în 5 puncte, luându-se în considerare ºi partea dintre Petroºani ºi Jieþ, care s-a surpat ºi pe care a ºi fost întrerupt traficul o perioadã de timp. Deocamdatã artera este încã deschisã circulaþiei, dar drumarii vor face un program de restricþii în funcþie de porþiunile pe care au loc lucrãrile în zona respectivã, dacã vremea le va permite sã mai lucreze, ºtiut fiind cã
aici lunile în care se putea lucra erau cele de varã. Proiectul va dura aproximativ 2 ani, dar se va reface terasamentul mãturat de ploi pe Jieþ, pânã la Voineasa. Lucrãrile pe DN 7A au loc între km 86+601 ºi km 105+120, iar beneficiarul investiþiei este Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Craiova, lucrãrile urmând sã fie executate de Straco Grup. Termenul de execuþie, însã, este total depãºit, mai ales cã lucrãrile trebuiau sã înceapã în 19 mai 2015 ºi sã se finalizeze anul acesta în 19 mai. Diana MITRACHE
Douã primãrii au primit bani de la Ministerul Dezvoltãrii ouã primãrii din Valea Jiului au primit bani de la Ministerul D Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
În data de 9 septembrie aici va avea loc o nouã ediþie a festivalului-concurs “Momârlani, gazde bune”. “De la ora 14:00, pe traseul Magazin Penny – Casa de Culturã va avea loc parada portului popular al NOU ÎN PETROªANI! participanþilor”, aratã o informare a primãriei VIDEO-ENDOSCOPIE Petrila. Evenimentul este NAS, GÂT, URECHI organizat de Asociaþia z Consultaþii ORL z Audiometrie Culturalã Junii Petrileni, tonalã & vocalã z Protezãri auditive Centrul de Culturã ºi Artã a - Dr. PREDA MIHAI Judeþului Hunedoara, cu z Cabinet ORL: Petroºani, sprijinul Primãriei ºi Str. Aviatorilor 19E Consiliului Local al oraºului Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
Sumele aferente diferitelor lucrãri au fost alocate în luna iulie a acestui an, potrivit centralizatorului ministerului de resort. Astfel, municipalitatea de la Petroºani a primit suma de 119.549,2 lei cu titlul “Transferuri cf. OUG 28/2013”. Ordonanþa de Urgenþã face referire la Programul naþional de dezvoltare localã coordonat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Pe baza aceleaºi ordonanþe de urgenþã a beneficiat de fonduri ºi administraþia localã de la Petrila. Cea mai esticã localitate din Valea Jiului a primit suma de 36.906,96. Tot la Petrila a ajuns ºi suma de 2.198,8 conform “Transferuri OUG 18/2009 reabilitare termica”. (Monika BACIU)
Cronica Vãii Jiului
estivalul Naþional de Folclor “Momârlani, gazde bune” ajunge la o nouã ediþie. Oraºul Petrila este prezent pe harta folcloricã a României.
PETROªANI
Publice ºi Fondurilor Europene.
Telefon: 0374.906.687
Petrila. Organizatorii vor astfel sã promoveze tradiþiile ºi obiceiurile zonei. An de an, evenimentul se bucurã de o largã participare. Monika BACIU
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 August 2017
Polemicã publicã pe tema PÃDURII COLORATE
opsirea unor V copaci la Brãdet a stârnit vii reacþii în
rândul celor de la Petroºani ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi i-a invitat pe toþi la o dezbatere publicã. Au fost aduse argumente pro ºi contra. S-a vorbit despre culori, necesitatea lor, dar ºi despre lucrurile ce ne lipsesc. Nu avem suficiente bãnci, nu am fãcut destul pentru comunitate, nu sunt toalete, ori oamenii lasã în urmã mizerie. Acestea au fost punctele de dezbatere ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cãutat sã le discute cu fiecare în parte. „Ce v-a determinat sã vã gândiþi la varianta asta, þinând cont cã noi în Petroºani nu prea am vãzut aplicate imagini din oraºele pe care
le-aþi vizitat dumneavoastrã? Ne-aþi maltratat zona verde din Petroºani, mã refer la Petroºani Nord, unde suntem printre betoane. Sunt ºi în Aeroport oameni care spun cã aþi tãiat copacii de tot. Suntem o comunitate ce ne dorim sã avem copaci ºi acum, brusc, ne gândim la copacii de la Brãdet! Oricât ar fi sã aranjãm ºi drumul, dar atracþie nu prea mai este acolo fãrã cabana cea veche, în rest, n-are lumea nimic cu copacii, puteþi sã îi luaþi acasã!”, a fost replica doamnei Viorica Macavei, fost consilier local la Petroºani, completatã de jurnalistul Marian Boboc: „Mã aºteptam sã fie aici mai mulþi oameni care au dezbãtut pe facebook, dar nu au curaj sã vinã. Eu, ca cetãþean al oraºului, nu
sunt de acord cu asta din douã motive: Întâi, cum se poate cã noi, un municipiu important din România, sã importãm o idee dintr-o comunã? Nu am nimic cu artistul, dar aºa vãd eu. Apoi, eu nu cred cã dupã ce se vor vopsi câþiva copaci, copiii vor fi mai veseli. Ce facem cu oamenii mai triºti din oraº? O sã îi vopsim ºi pe ei? Ideea de a reface Brãdetul este de aplaudat, dar hai sã o facem cu forþe locale!”, a replicat jurnalistul. S-a vorbit ºi despre costurile ce implicã acest proiect, ca ºi despre o selecþie a ideilor de la artiºtii locali. Costurile sunt de maxim 35.000 de lei a spus primarul, iar alte pãreri contradictorii au vizat lipsa utilitãþilor de la Brãdet, ca ºi mizeria. Unul dintre artiºtii fotografi ai zonei a ºi
punctat acest lucru. „Mã bucur cã s-a adus în discuþie zona Brãdet, pentru cã eu, prin ceea ce fac, fotografii, intru în contact cu zona. Sã ne gândim mai întâi cã vrem sã vopsim niºte copaci, ca sã nu vedem alte probleme, mi se pare deplasat. Nu am nimic împotrivã. Sã fie vopsiþi în orice culoare, dar avem nevoie de mai multe bãnci, de containere, cã acolo e plin de balegã de la vaci, aduceþi la viaþã locul prin alt mod. Sã construiþi o filigorie mai mare. Într-un an, locul va fi transformat în hazna ºi asta vãd acolo, cã mã duc foarte des ºi miroase îngrozitor”, a replicat ºi Danil Tãtar, artist fotograf. La fiecare dintre aceste contra-argumente, primarul a venit cu explicaþii ºi a punctat pãrþile bune ale proiectului, fãrã sã excludã necesitãþile stringente ale acestei zone. „Bãncile nu ºtiu câte ar mai trebui. Avem acolo filigorii cu bãnci, iluminatul e bun, pentru cã nu vãd, în urma acestui proiect, ce luminã ar fi necesarã. Vã deranjeazã mai tare cã nu sunt bãnci. Sunt mii de postãri de la pãdurea coloratã din Poienari, care ne-a inspirat ºi eu cred cã poate fi un plus chiar ºi petru voi, artiºtii
fotografi”, a menþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Toate aspectele ce au fost punctate vor fi analizate de direcþia de specialitate a primãriei din Petroºani, dar proiectul prin care pãdurea de la Brãdet va prinde culoare va fi
implementat la finele acestei luni. Discuþiile au fost lãmuritoare pentru cei care au participat, deºi în numãr mic, faþã de reacþiile din mediul on-line, însã, cei care au venit, au avut posibilitatea sã se lãmureascã Diana MITRACHE
El Nino în ia locul lui Pomohaci E l Nino îi ia locul lui Cristian Pomohaci în cadrul manifestãrilor dedicate Zilelor oraºului Uricani. Zilele oraºului Uricani vor avea loc la sfârºitul sãptãmânii viitoare, iar odatã cu prezentarea invitaþilor care vor concerta s-a iscat un val de controverse, în momentul în care pe afiº s-a regãsit ºi Cristian Pomohaci. Acesta este implicat într-un scandal sexual cu minori. “Având în vedere controversele apãrute în spaþiul public ºi dorinþa unor cetãþeni de a anula prezenþa
pe scenã a lui Cristian Pomohaci, la zilele oraºului , conducerea Primãriei oraºului Uricani va solicita înlocuirea acestuia cu un alt artist. Noi þinem cont de pãrerea cetãþenilor, ºi dorim ca bunã dispoziþie sã fie în sufletul participanþilor la zilele oraºului nostru. Vã mulþumim pentru înþelegere.
Menþionãm cã, Cristian Pomohaci, a fost contactat, pentru Zilele Oraºului Uricani, la solicitarea unui grup de cetãþeni ai oraºului nostru, înainte de apariþia "scandalului" cu privire la acesta, în mijloacele de informare în masã”, se aratã într-o informare a autoritãþilor locale de la Uricani. În cele din urmã, în locul lui Cristian Pomohaci va veni, la Uricani, El Nino, însã decizia nu este una care sã îi mulþumeascã pe cetãþenii care s-au arãtat susþinãtorii preotului implicat în scandalul sexual. “Eu zic cã totuºi nu trebuie sã punem la îndoialã calitãþile lui de artist, a greºit sau nu,
nu suntem în mãsurã sã îi judecãm viaþa. Dacã i se vor anula toate concertele, totuºi nu va mai avea ce pune pe masã la un moment dat. Trebuie sã îi lãudãm ºi calitãþile lui de artist, nu vãd ce problema ar fi în asta. Pãcat...”, spune un utilizator al reþelei de socializare. “Niciodatã nu veþi mulþumi pe toatã lumea! Nu ºtiu dacã e greºit sã vinã la noi pentru ca dumnealui înainte de
toate este un mare artist... Viaþa personalã nu ne priveºte pe noi, apoi nu ºtiu cât e de adevãrat din tot ce se mediatizeazã! Oricum decizia va aparþine!”, spune un alt internaut. În cadrul manifestãrilor dedicate Zilelor oraºului Uricani pe scenã vor urca, Nicu Novac, Cprian Roman, Alex Velea, Tavi Colen &Emma, Carmen ªerban. Monika BACIU
4 Actualitate
Cum ar putea câºtiga Hunedoara din turism? P
DE LA RÃZBOI, LA UNIRE
L
ecþiile de istorie sunt mai interactive atunci când sunt explicate în locurile în care au avut loc diferitele bãtãlii.
La fel s-a întâmplat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în Pasul Vâlcan, acolo unde a avut loc festivitatea de comemorare a ostaºilor care ºi-au pierdut viaþa în rãzboaiele duse pentru eliberarea þãrii. Tranºee ade-
vãrate, busturi ale înaintaºilor noºtri care au luptat pe munþii din Valea Jiului, dar ºi drapele cu însemne care au fost fluturate pe aceste locuri au fost, sâmbãtã, expuse în Pasul Vâlcan. Administraþia din acest municipiu al Vãii Jiului, împreunã cu cadrele militare în rezervã ºi retragere, au fost pregãtite ceremonii militare în acest loc ce este marcat de trecerea celor 100 de ani de
la luptele ce s-au dat prin munþi, pentru eliberarea tãrii. Evenimentul a ajuns la cea de-a doua ediþie, iar cei prezenþi la comemorare au trãit sentimente intense. Istoria este prezentã în aceste locuri aflate la înãlþime. “Este al doilea an, a doua ediþie a acestui eveniment important pentru noi, în Pasul Vâlcan, este o comemorare a eroilor neamului care ºi-au pierdut viaþa ºI au scris cu sângele lor istoria, aici, în Pasul Vâlcan. Este puþin ceea ce am fãcut noi faþã de ceea ce au sãvârºit ei în Primul Rãzboi Mondial, ºi-au dat viaþa pentru ca noi sã fim liberi ºi sã ne putem manifesta în orice moment. Cred cã sunt lucruri normale, ceea ce am reuºit sã realizãm. Acest program face parte din România 100 – De la
rãzboi, la Unire. Din 1916 la 1018 cei trei ani au avut loc acele bãtãlii, aici în Pasul Vâlcan ºi foarte mulþi ºi-au dat sângele lor pentru libertatea noastrã”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire de la 1918. În acest sens, edilii pregãtesc din timp acþiunile ce vor avea loc în Pasul Vâlcan. “Anul viitor vom continua cu acest platou, cu cel puþin încã douã busturi. Va fi bustul Ecaterinei Teodoroiu
ºi a unui caporal”, a mai spus primarul municipiului Vulcan. Emil Pãrãu este cel care a contribuit ºi el la realizarea acestui eveniment. El a venit împreunã cu nepoþii, îmbrãcaþi cu toþii în costume populare. “Pentru mine este un moment foarte important, pentru cã cel puþin odatã pe an reuºim sã ne cinstim eroii, cei cãrora trãim liberi. Ei au luptat pentru noi ºi trebuie sã fim ºi noi recunoscãtori. Sunt foarte încântat cã ne-a ajutat ºi Dumnezeu cu un timp foarte
frumos”, a spus Emil Pãrãu. Au fost aduse 12 drapele de luptã ale unor unitãþi care au luptat în Primul Rãzboi Mondial, în memoria celor care ºi-au vãrsat sângele sub flamurile tricolore. Totodatã au fost dezvelite încã douã busturi, cel al Regelui Ferdinand I al României ºi cel al locotenentului Gheorghe Tãtãrescu. La comemorãri au luat parte primarii din mai multe localitãþi din judeþ, dar ºi din þarã ºi oficialii Consiliilor Judeþene Hunedoara ºi Gorj. Monika BACIU
ÎNTÂLNIRE CU ISTORIA
Nepoata Generalului Ion Dragalina despre societatea româneascã:
N
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 August 2017
“La noi se exagereazã în rãu”
e-am întâlnit cu istoria. La sfârºitul sãptãmânii trecute am învãþat o nouã lecþie de istorie, însã de data aceasta de la cei care au ºi luat parte la ea. Nepoata Generalului Ion Dragalina, Rodica Voiculescu, ne-a fãcut o radiografie a societãþii româneºti. Bunicul ei a luptat pentru eliberarea patriei ºI a scris cu sângele istoria. Generalul Ion Dragalina ºi-a pierdut viaþa în Valea Jiului, în luptele care au avut loc în Primul Rãzboi Mondial. Onoarea eroilor neamului este întinatã de societatea româneascã, cea care a pierdut drumul spre calea cea dreaptã. “Aº vrea sã vorbesc despre un document de familie care îl caracterizeazã pe acest erou al neamului românesc. Ioan Dragalina, bunicul meu, a avut ºase copii, doi bãieþi ºi patru fete ºi nouã nepoþi, printre care mã aflu ºi eu. Noi, nepoþii, am crescut în cultul bunicului nostru care ºi-a
jertfit viaþa pentru þarã. Mama ne povestea deseori, cu lacrimi în ochi, despre el, viaþa lui. Am crescut de mici cu sentimentul de admiraþie ºi mândrie pentru bunicul nostru”, ne-a spus Rodica Voiculescu, nepoata generalului Ion Dragalina. Femeia trãieºte în Suedia, dar vrea sã revinã acasã, pe pãmântul românesc pentru care bunicul sãu ºi-a jertfit viaþa. Vizibil emoþionatã, nepoata generalului Dragalina spune cã toatã viaþa a trãit-o dupã principiile celui care a intrat în istorie ca fiind un curajos luptãtor pentru dezrobirea þãrii. “Sunt foarte emoþionatã, am fãcut acest efort, deoarece eu încã locuiesc în Suedia. Am þinut sã iau parte la acest eveniment pentru cã mi s-a pãrut foarte important. Mai am încã trei veriºoare în viaþã ºi m-au rugat sã vin. Aºa cum ºi mama ne povestea despre bunicul nostru aºa am urmat ºi eu ºi soþul meu crezul ºi comportarea bunicului nostru. Românilor le transmit sã urmeze acest exemplu bun, aºa cum spune chiar bunicul meu în testa-
mentul lui, om nepãtat, cinstit, conºtiincios, ºi sãrac a intrat în armatã ºi sãrac a ieºit”, ne-a mai spus femeia. Societatea româneascã s-a schimbat. Dar nu în bine, cel puþin aºa percepe nepoata generalului Dragalina situaþia din România anului 2017. La 99 de ani de la Marea Unire, tristeþea, dar ºi speranþa sunt sentimentele care nutresc în sufletul nepoatei generalului. “Nu vreau sã vorbesc despre ce gândesc pentru cã trebuie sã o spun cu multã durere în suflet. E adevãrat cã vremurile s-au schimbat, sunt alte concepþii, dar la noi se exagereazã în rãu, din pãcate, dar sperãm cã va merge spre bine. tot timpul trebuie sã trãieºti cu speranþa. Testamentul bunicului meu este un document, absolut, de familie, scris înainte sã se întâmple ce s-a întâmplat. Este chiar originalul”, a mai spus Rodica Voiculescu. Generalul Ion Dragalina a lãsat ºi un testament. Curajos, dar sãrac, însã cu inima plinã de speranþã, acesta ºi-a jertfit viaþa pentru popor. “Subsemnatul, în deplinã cunoºtinþã a faptelor mele, sãnãtos la corp, la minte, am hotãrât pentru cazul neprevãzut sã dispun urmãtoarele: în caz de moarte las tot ce-mi aparþine soþiei mele, Elena Dragalina, nãscutã în Slujinca ºi care cu credinþã, cu dragoste ºi statornicie m-a secondat ...(inteligibil). Bãieþilor, iubiþilor mei fii, Corneliu ºi Virgiliu, pe lângã binecuvânarea mea, le las biblioteca ºi armele mele ºi îi rog sã se mulþumeascã cu atât, cãci nu a fost dat ca în toatã muncã ce am desfãºurat-o sã agonisesc mai mult. În schimb, îi rog sã fie în ajutorul mamei lor ºi surorilor lor. Le las un nume cinstit ºi nepãtat cãci toatã viaþa mea am jertfit-o pentru a-mi îndeplini
serviciul conºtiincios ºi pe cât omeneºte posibil mi-a fost. Nu am cãutat sã mã abat cu nimic de la calea binelui ºi a dreptãþii. Niciodatã nu am avut altceva în vedere decât îndeplinirea cinstitã a datoriei. Sãrac am intrat în armatã ºi sãrac pãrãsesc aceastã lume. Doresc din toatã inima ca ºi ei sã urmeze calea pe care am mers ºi sã nu se abatã niciodatã de la datorie, dar cinstea sã le fie mai presus de toate. Astfel doresc sã fie ºi ei. În schimb, îl rog pe bunul Dumnezeu sã le dea putere, sã fie aºa ºi bineccuvântarea mea îi va însoþi pretutindeni. Iubitelor mele fete, Aurora, Cornelia, Elena ºi Viorica nu am ce sã le las decât iubirea mea ºi binecuvântarea pãrinteascã. Doresc ca toþi copiii mei sã iubeascã ºi sã venereze ºi sã asculte pe mama lor pânã la adânci bãtrâneþe ºi sã se iubeascã între ei, sã se ajute reciproc, sã fie cuminþi ºi sã nu uite nici pe tatãl lor, care din ceruri se va ruga pentru fericirea lor” – a citit Rodica Voiculescu, testamentul Generalului Ion Dragalina. Generalul Ion Dragalina a fost rãnit în luptele din Primul Rãzboi Mondial în zona Lainici. Moare în seara zilei de 24 octombrie/9 noiembrie 1916. Monika BACIU
reºedintele Senatului, Cãlin Popescu Tãriceanu, a vizitat cetãþile dacice de la Sarmisegetusa. Acesta considerã cã judeþul Hunedoara, ºi Sarmisegetusa, în special, s-ar putea dezvolta dacã în zonã ar exista un muzeu.
“Astãzi am avut plãcerea de a vizita #Sarmizegetusa ºi de a discuta cu mulþi oameni extraordinari, printre care vreau sã îi menþionez pe profesorul Gelu Florea ºi
pe Vladimir Brilinsky, directorul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice #Hunedoara. Cu arheologul Gelu Florea, profesor la Universitatea Babeº Bolyai (în fotografiile alãturate) am avut o lungã conversaþie despre munca pe care o desfãºoarã împreunã cu studenþii sãi, la excavarea sitului arheologic. Profesorul universitar Gelu Florea are poveºti fascinante despre începuturile excavaþiilor la Sarmizegetusa ºi despre ambiþiile pe care le are echipã pe care o
coordoneazã acum, dat fiind faptul cã situl arheologic este explorat în micã mãsurã ºi cã ascunde încã multe comori nedescoperite care vor aduce mãrturie despre viaþa locuitorilor Daciei”, a scris Cãlin Popescu Tãriceanu, preºedintele Senatului pe pagina sa de socializare. Cãlin Popescu Tãriceanu considerã cã în zonã s-ar putea amenaja un muzeu, pe modelul celui de la Histria. “Personal, consider cã turismul din zonã ar beneficia enorm de pe urma
Micii ºahiºti pun Valea Jiului, pe harta Europei S
unt printre cei mai buni, au ambiþie ºi deja aduc premii europene în Valea Jiului. Vorbim despre cei mai mici ºahiºti din Vulcan, care, potrivit antrenorului lor, au reuºit în aceastã vacanþã performanþe de excepþie.
Au venit cu premii de la concursurile europene la care au participat. „Diana Petculescu a reuºit sã obþinã medalia de argint la Campionatul Uniunii Europene, care s-a desfãºurat în Austria, iar Dragoº Viºãnescu a participat la foarte puternicul festival Open ªah Arad, cu o participare internaþionalã ºi, la categoria de sub 1.600, a obþinut un meritoriu loc III”, spune Dorel ªchiopu, antrenor la CSS Vulcan. Cei mici sunt foarte
încântaþi de performanþele lor ºi spun cã acesta este abia începutul. Diana crede cã ºahul, un sport al minþii, este cel mai potrivit pentru ea ºi se mândreºte cu rezultatele de acum, pentru cã, pe viitor, are planuri foarte mari. „De doi ani ºi jumãtate joc ºah, sunt la început. Îmi place ºahul, pentru cã mã ajutã sã gândesc. La ultimul concurs i-am bãtut cu atenþie. Am fost la destul de multe concursuri. Am 10 ani ºi vreau pe viitor sã ajung mare maestrã la ºah”, spune Diana Petculescu,
Municipiul Lupeni va avea site D
upã o perioadã îndelungatã în care Primãria municipiului Lupeni nu a avut un site oficial, acum autoritãþile locale remediazã aceastã deficienþã. Informaþiile publice vor putea fi aflate, în scurt timp, de pe site-ul oficial, www.primarialupeni.ro.
ºahistã din Vulcan. Dragoº este fratele cunoscutei ºahiste Daria Viºãnescu, iar pasiunea aceasta pentru sportul cu piesele în douã culori a dobândit-o din familie. Nu se putea altfel, însã, micuþul ºahist vine ºi el cu rezultate bune din concursurile de talie europeanã. „Este destul de bine sã vin dupã sora mea. Am mult suport cã mã ajutã. Joc ºah de vreo 5 ani, dar pregãtire foarte intensã fac de vreo 2 ani. Mã antrenez douã zile pe sãptãmânã. De la sora
“Rezervare domeniu www.primarialupeni.ro, gãzduire ºi realizare structura website al administraþiei publice locale Lupeni (durata 3 zile lucrãtoare, respectiv 8–10 august 2017); Încãrcare informaþii / documente în secþiunile website-ului (11 august–10 octombrie 2017; Mentenanþã / întreþinere / actualizare permanentã website (11
unui muzeu organizat în apropierea sitului arheologic, care sã regrupeze obiectivele gãsite în decursul timpului în zonã – arme, unelte agricole, obiecte de cult, podoabe –, aºa cum avem, de pildã, la #Histria ºi voi face tot ce îmi stã în puteri pentru a sprijini acest proiect. Vreau sã îi felicit pe directorul Vladimir Brilinsky, pe profesorul Gelu Florea ºi pe toþi studenþii care sunt voluntari în acest proiect ºi vreau sã îi invit pe românii care nu au vizitat recent Sarmizegetusa ºi zonele mea am învãþat ºi mi-am dat seama cã îmi place ºahul ºi mi place cã pot sã merg în multe locuri, cunosc oameni ºi câºtig premii”, ne-a spus Dragoº Viºãnescu, ºahistul înscris recent la clubul din Vulcan În septembrie, 4 ºahiºti din Vulcan participã la Constanþa la campionatul european de ºah, de unde sperã sã vinã chiar cu premii. Mai ales cã pregãtirea la ultimul concurs a fost un bun antrenament pentru toþi. „Aº vrea sã spun cã la concursurile europene, clubul nostru a mai fost reprezentat de un alt talent, Mihai Berechet, care a obþinut rezultate bune ºi 70 de puncte în plus ºi care, alãturi de cei de mai devreme ºi Oana ªchiopu, ne va reprezenta la Campionatul european, din septembrie de la Mamaia”, a mai spus Dorel ªchiopu. Aceastã ediþie se þine în România ºi cei de la Vulcan nu puteau sã lipseascã, aºa încât vor fi acolo sã îºi încerce puterile, fiecare la categoria sa de vârstã. Diana MITRACHE
octombrie–31 decembrie 2017)”, aratã anunþul de achiziþie al Primãriei Lupeni. Puþin peste 5000 de lei vor costa serviciile pentru realizarea site-ului, care deocamdatã este în construcþie. Potrivit legii, primãriile au obligaþia de a respecta transparenþa publicã Monika BACIU
din jur, sã o facã în aceste sãptãmâni, cât mai prind vreme bunã”, a mai spus preºedintele Senatului. În urmã cu câteva luni,
tot la Sarmisegetusa a fost ºi Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureºti, Hans Klemm. Monika BACIU
4 Actualitate
Cum ar putea câºtiga Hunedoara din turism? P
DE LA RÃZBOI, LA UNIRE
L
ecþiile de istorie sunt mai interactive atunci când sunt explicate în locurile în care au avut loc diferitele bãtãlii.
La fel s-a întâmplat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în Pasul Vâlcan, acolo unde a avut loc festivitatea de comemorare a ostaºilor care ºi-au pierdut viaþa în rãzboaiele duse pentru eliberarea þãrii. Tranºee ade-
vãrate, busturi ale înaintaºilor noºtri care au luptat pe munþii din Valea Jiului, dar ºi drapele cu însemne care au fost fluturate pe aceste locuri au fost, sâmbãtã, expuse în Pasul Vâlcan. Administraþia din acest municipiu al Vãii Jiului, împreunã cu cadrele militare în rezervã ºi retragere, au fost pregãtite ceremonii militare în acest loc ce este marcat de trecerea celor 100 de ani de
la luptele ce s-au dat prin munþi, pentru eliberarea tãrii. Evenimentul a ajuns la cea de-a doua ediþie, iar cei prezenþi la comemorare au trãit sentimente intense. Istoria este prezentã în aceste locuri aflate la înãlþime. “Este al doilea an, a doua ediþie a acestui eveniment important pentru noi, în Pasul Vâlcan, este o comemorare a eroilor neamului care ºi-au pierdut viaþa ºI au scris cu sângele lor istoria, aici, în Pasul Vâlcan. Este puþin ceea ce am fãcut noi faþã de ceea ce au sãvârºit ei în Primul Rãzboi Mondial, ºi-au dat viaþa pentru ca noi sã fim liberi ºi sã ne putem manifesta în orice moment. Cred cã sunt lucruri normale, ceea ce am reuºit sã realizãm. Acest program face parte din România 100 – De la
rãzboi, la Unire. Din 1916 la 1018 cei trei ani au avut loc acele bãtãlii, aici în Pasul Vâlcan ºi foarte mulþi ºi-au dat sângele lor pentru libertatea noastrã”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire de la 1918. În acest sens, edilii pregãtesc din timp acþiunile ce vor avea loc în Pasul Vâlcan. “Anul viitor vom continua cu acest platou, cu cel puþin încã douã busturi. Va fi bustul Ecaterinei Teodoroiu
ºi a unui caporal”, a mai spus primarul municipiului Vulcan. Emil Pãrãu este cel care a contribuit ºi el la realizarea acestui eveniment. El a venit împreunã cu nepoþii, îmbrãcaþi cu toþii în costume populare. “Pentru mine este un moment foarte important, pentru cã cel puþin odatã pe an reuºim sã ne cinstim eroii, cei cãrora trãim liberi. Ei au luptat pentru noi ºi trebuie sã fim ºi noi recunoscãtori. Sunt foarte încântat cã ne-a ajutat ºi Dumnezeu cu un timp foarte
frumos”, a spus Emil Pãrãu. Au fost aduse 12 drapele de luptã ale unor unitãþi care au luptat în Primul Rãzboi Mondial, în memoria celor care ºi-au vãrsat sângele sub flamurile tricolore. Totodatã au fost dezvelite încã douã busturi, cel al Regelui Ferdinand I al României ºi cel al locotenentului Gheorghe Tãtãrescu. La comemorãri au luat parte primarii din mai multe localitãþi din judeþ, dar ºi din þarã ºi oficialii Consiliilor Judeþene Hunedoara ºi Gorj. Monika BACIU
ÎNTÂLNIRE CU ISTORIA
Nepoata Generalului Ion Dragalina despre societatea româneascã:
N
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 August 2017
“La noi se exagereazã în rãu”
e-am întâlnit cu istoria. La sfârºitul sãptãmânii trecute am învãþat o nouã lecþie de istorie, însã de data aceasta de la cei care au ºi luat parte la ea. Nepoata Generalului Ion Dragalina, Rodica Voiculescu, ne-a fãcut o radiografie a societãþii româneºti. Bunicul ei a luptat pentru eliberarea patriei ºI a scris cu sângele istoria. Generalul Ion Dragalina ºi-a pierdut viaþa în Valea Jiului, în luptele care au avut loc în Primul Rãzboi Mondial. Onoarea eroilor neamului este întinatã de societatea româneascã, cea care a pierdut drumul spre calea cea dreaptã. “Aº vrea sã vorbesc despre un document de familie care îl caracterizeazã pe acest erou al neamului românesc. Ioan Dragalina, bunicul meu, a avut ºase copii, doi bãieþi ºi patru fete ºi nouã nepoþi, printre care mã aflu ºi eu. Noi, nepoþii, am crescut în cultul bunicului nostru care ºi-a
jertfit viaþa pentru þarã. Mama ne povestea deseori, cu lacrimi în ochi, despre el, viaþa lui. Am crescut de mici cu sentimentul de admiraþie ºi mândrie pentru bunicul nostru”, ne-a spus Rodica Voiculescu, nepoata generalului Ion Dragalina. Femeia trãieºte în Suedia, dar vrea sã revinã acasã, pe pãmântul românesc pentru care bunicul sãu ºi-a jertfit viaþa. Vizibil emoþionatã, nepoata generalului Dragalina spune cã toatã viaþa a trãit-o dupã principiile celui care a intrat în istorie ca fiind un curajos luptãtor pentru dezrobirea þãrii. “Sunt foarte emoþionatã, am fãcut acest efort, deoarece eu încã locuiesc în Suedia. Am þinut sã iau parte la acest eveniment pentru cã mi s-a pãrut foarte important. Mai am încã trei veriºoare în viaþã ºi m-au rugat sã vin. Aºa cum ºi mama ne povestea despre bunicul nostru aºa am urmat ºi eu ºi soþul meu crezul ºi comportarea bunicului nostru. Românilor le transmit sã urmeze acest exemplu bun, aºa cum spune chiar bunicul meu în testa-
mentul lui, om nepãtat, cinstit, conºtiincios, ºi sãrac a intrat în armatã ºi sãrac a ieºit”, ne-a mai spus femeia. Societatea româneascã s-a schimbat. Dar nu în bine, cel puþin aºa percepe nepoata generalului Dragalina situaþia din România anului 2017. La 99 de ani de la Marea Unire, tristeþea, dar ºi speranþa sunt sentimentele care nutresc în sufletul nepoatei generalului. “Nu vreau sã vorbesc despre ce gândesc pentru cã trebuie sã o spun cu multã durere în suflet. E adevãrat cã vremurile s-au schimbat, sunt alte concepþii, dar la noi se exagereazã în rãu, din pãcate, dar sperãm cã va merge spre bine. tot timpul trebuie sã trãieºti cu speranþa. Testamentul bunicului meu este un document, absolut, de familie, scris înainte sã se întâmple ce s-a întâmplat. Este chiar originalul”, a mai spus Rodica Voiculescu. Generalul Ion Dragalina a lãsat ºi un testament. Curajos, dar sãrac, însã cu inima plinã de speranþã, acesta ºi-a jertfit viaþa pentru popor. “Subsemnatul, în deplinã cunoºtinþã a faptelor mele, sãnãtos la corp, la minte, am hotãrât pentru cazul neprevãzut sã dispun urmãtoarele: în caz de moarte las tot ce-mi aparþine soþiei mele, Elena Dragalina, nãscutã în Slujinca ºi care cu credinþã, cu dragoste ºi statornicie m-a secondat ...(inteligibil). Bãieþilor, iubiþilor mei fii, Corneliu ºi Virgiliu, pe lângã binecuvânarea mea, le las biblioteca ºi armele mele ºi îi rog sã se mulþumeascã cu atât, cãci nu a fost dat ca în toatã muncã ce am desfãºurat-o sã agonisesc mai mult. În schimb, îi rog sã fie în ajutorul mamei lor ºi surorilor lor. Le las un nume cinstit ºi nepãtat cãci toatã viaþa mea am jertfit-o pentru a-mi îndeplini
serviciul conºtiincios ºi pe cât omeneºte posibil mi-a fost. Nu am cãutat sã mã abat cu nimic de la calea binelui ºi a dreptãþii. Niciodatã nu am avut altceva în vedere decât îndeplinirea cinstitã a datoriei. Sãrac am intrat în armatã ºi sãrac pãrãsesc aceastã lume. Doresc din toatã inima ca ºi ei sã urmeze calea pe care am mers ºi sã nu se abatã niciodatã de la datorie, dar cinstea sã le fie mai presus de toate. Astfel doresc sã fie ºi ei. În schimb, îl rog pe bunul Dumnezeu sã le dea putere, sã fie aºa ºi bineccuvântarea mea îi va însoþi pretutindeni. Iubitelor mele fete, Aurora, Cornelia, Elena ºi Viorica nu am ce sã le las decât iubirea mea ºi binecuvântarea pãrinteascã. Doresc ca toþi copiii mei sã iubeascã ºi sã venereze ºi sã asculte pe mama lor pânã la adânci bãtrâneþe ºi sã se iubeascã între ei, sã se ajute reciproc, sã fie cuminþi ºi sã nu uite nici pe tatãl lor, care din ceruri se va ruga pentru fericirea lor” – a citit Rodica Voiculescu, testamentul Generalului Ion Dragalina. Generalul Ion Dragalina a fost rãnit în luptele din Primul Rãzboi Mondial în zona Lainici. Moare în seara zilei de 24 octombrie/9 noiembrie 1916. Monika BACIU
reºedintele Senatului, Cãlin Popescu Tãriceanu, a vizitat cetãþile dacice de la Sarmisegetusa. Acesta considerã cã judeþul Hunedoara, ºi Sarmisegetusa, în special, s-ar putea dezvolta dacã în zonã ar exista un muzeu.
“Astãzi am avut plãcerea de a vizita #Sarmizegetusa ºi de a discuta cu mulþi oameni extraordinari, printre care vreau sã îi menþionez pe profesorul Gelu Florea ºi
pe Vladimir Brilinsky, directorul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice #Hunedoara. Cu arheologul Gelu Florea, profesor la Universitatea Babeº Bolyai (în fotografiile alãturate) am avut o lungã conversaþie despre munca pe care o desfãºoarã împreunã cu studenþii sãi, la excavarea sitului arheologic. Profesorul universitar Gelu Florea are poveºti fascinante despre începuturile excavaþiilor la Sarmizegetusa ºi despre ambiþiile pe care le are echipã pe care o
coordoneazã acum, dat fiind faptul cã situl arheologic este explorat în micã mãsurã ºi cã ascunde încã multe comori nedescoperite care vor aduce mãrturie despre viaþa locuitorilor Daciei”, a scris Cãlin Popescu Tãriceanu, preºedintele Senatului pe pagina sa de socializare. Cãlin Popescu Tãriceanu considerã cã în zonã s-ar putea amenaja un muzeu, pe modelul celui de la Histria. “Personal, consider cã turismul din zonã ar beneficia enorm de pe urma
Micii ºahiºti pun Valea Jiului, pe harta Europei S
unt printre cei mai buni, au ambiþie ºi deja aduc premii europene în Valea Jiului. Vorbim despre cei mai mici ºahiºti din Vulcan, care, potrivit antrenorului lor, au reuºit în aceastã vacanþã performanþe de excepþie.
Au venit cu premii de la concursurile europene la care au participat. „Diana Petculescu a reuºit sã obþinã medalia de argint la Campionatul Uniunii Europene, care s-a desfãºurat în Austria, iar Dragoº Viºãnescu a participat la foarte puternicul festival Open ªah Arad, cu o participare internaþionalã ºi, la categoria de sub 1.600, a obþinut un meritoriu loc III”, spune Dorel ªchiopu, antrenor la CSS Vulcan. Cei mici sunt foarte
încântaþi de performanþele lor ºi spun cã acesta este abia începutul. Diana crede cã ºahul, un sport al minþii, este cel mai potrivit pentru ea ºi se mândreºte cu rezultatele de acum, pentru cã, pe viitor, are planuri foarte mari. „De doi ani ºi jumãtate joc ºah, sunt la început. Îmi place ºahul, pentru cã mã ajutã sã gândesc. La ultimul concurs i-am bãtut cu atenþie. Am fost la destul de multe concursuri. Am 10 ani ºi vreau pe viitor sã ajung mare maestrã la ºah”, spune Diana Petculescu,
Municipiul Lupeni va avea site D
upã o perioadã îndelungatã în care Primãria municipiului Lupeni nu a avut un site oficial, acum autoritãþile locale remediazã aceastã deficienþã. Informaþiile publice vor putea fi aflate, în scurt timp, de pe site-ul oficial, www.primarialupeni.ro.
ºahistã din Vulcan. Dragoº este fratele cunoscutei ºahiste Daria Viºãnescu, iar pasiunea aceasta pentru sportul cu piesele în douã culori a dobândit-o din familie. Nu se putea altfel, însã, micuþul ºahist vine ºi el cu rezultate bune din concursurile de talie europeanã. „Este destul de bine sã vin dupã sora mea. Am mult suport cã mã ajutã. Joc ºah de vreo 5 ani, dar pregãtire foarte intensã fac de vreo 2 ani. Mã antrenez douã zile pe sãptãmânã. De la sora
“Rezervare domeniu www.primarialupeni.ro, gãzduire ºi realizare structura website al administraþiei publice locale Lupeni (durata 3 zile lucrãtoare, respectiv 8–10 august 2017); Încãrcare informaþii / documente în secþiunile website-ului (11 august–10 octombrie 2017; Mentenanþã / întreþinere / actualizare permanentã website (11
unui muzeu organizat în apropierea sitului arheologic, care sã regrupeze obiectivele gãsite în decursul timpului în zonã – arme, unelte agricole, obiecte de cult, podoabe –, aºa cum avem, de pildã, la #Histria ºi voi face tot ce îmi stã în puteri pentru a sprijini acest proiect. Vreau sã îi felicit pe directorul Vladimir Brilinsky, pe profesorul Gelu Florea ºi pe toþi studenþii care sunt voluntari în acest proiect ºi vreau sã îi invit pe românii care nu au vizitat recent Sarmizegetusa ºi zonele mea am învãþat ºi mi-am dat seama cã îmi place ºahul ºi mi place cã pot sã merg în multe locuri, cunosc oameni ºi câºtig premii”, ne-a spus Dragoº Viºãnescu, ºahistul înscris recent la clubul din Vulcan În septembrie, 4 ºahiºti din Vulcan participã la Constanþa la campionatul european de ºah, de unde sperã sã vinã chiar cu premii. Mai ales cã pregãtirea la ultimul concurs a fost un bun antrenament pentru toþi. „Aº vrea sã spun cã la concursurile europene, clubul nostru a mai fost reprezentat de un alt talent, Mihai Berechet, care a obþinut rezultate bune ºi 70 de puncte în plus ºi care, alãturi de cei de mai devreme ºi Oana ªchiopu, ne va reprezenta la Campionatul european, din septembrie de la Mamaia”, a mai spus Dorel ªchiopu. Aceastã ediþie se þine în România ºi cei de la Vulcan nu puteau sã lipseascã, aºa încât vor fi acolo sã îºi încerce puterile, fiecare la categoria sa de vârstã. Diana MITRACHE
octombrie–31 decembrie 2017)”, aratã anunþul de achiziþie al Primãriei Lupeni. Puþin peste 5000 de lei vor costa serviciile pentru realizarea site-ului, care deocamdatã este în construcþie. Potrivit legii, primãriile au obligaþia de a respecta transparenþa publicã Monika BACIU
din jur, sã o facã în aceste sãptãmâni, cât mai prind vreme bunã”, a mai spus preºedintele Senatului. În urmã cu câteva luni,
tot la Sarmisegetusa a fost ºi Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureºti, Hans Klemm. Monika BACIU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 August 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 August 2017
Din suflet, pentru copiii pãrãsiþi
L
ocuiesc la casa de copii ºi fiecare nou-venit care le trece pragul este, pentru ei, o bucurie. Vorbim despre copiii din Lupeni, o mânã de suflete necãjite, ale cãror pãrinþi au plecat ºi i-au abandonat, dar pentru care s-au gãsit pãrinþi de ocazie. Sunt un grup de oameni cu suflete mari, care îi viziteazã mereu, iar ultima lor sosire le-a umplut celor mici sufletele de veselie. Mariana ºi Lavinia au venit la casa de copii cu ceva timp în urmã, le-au adus
Ce fac ºcolile din Vulcan la iarnã?
O
cadouri de sãrbãtori celor mici, iar acum i-au luat la o petrecere în aer liber. ªi nici nu se putea una mai potrivitã. Cu maºinile personale, i-au îmbarcat ºi i-au dus la un parc din Vulcan, unde au cãlãrit, au mâncat dulciuri ºi au bãut sucuri, ca la o petrecere adevãratã. „Am promis copiilor " ne vom întoarce" ºi ne-am întors! Ne-am reîntors la "Orfanii care cresc orfani", domnul Vasile ºi Lucreþia Nemeº din Lupeni. Am respectat promisiunea fãcutã copiilor de la Centrul din Lupeni de a-i duce la Parco Cavalli pentu echi-
Evazioniºti condamnaþi la închisoare prinºi în Italia
ª
ase membri ai unei grupãri care se ocupa cu comerþul de bijuterii din aur fãrã a plãti taxele cãtre stat au fost reþinuþi în urma unei operaþiuni a derulatã de poliþiºtii români ºi cei italieni. Cei ºase erau daþi în urmãrire internaþionalã pentru constituirea unui grup infracþional ºi evaziune fiscalã cu bijuterii
taþie. Cei 16 copii s-au bucurat de jocuri distractive, au fãcut plimbãri cu trãsura ºi s-au bucurat de cadourile primite. Alãturi de noi au venit mai mulþi prieteni, care ne-au dat o mânã de ajutor , campioana campioanã naþionalã la tir cu arcul Luminiþa Boroº, Pavel Romeo, Clapon Relu ºi Rãzvan Igãrelu, oameni care au fãcut posibile zâmbetele lor”, a declarat Mariana Popã, cea care a organizat, împreunã cu consilierul local din Petroºani, Lavinia Grigoriu, aceastã excursie. Diana MITRACHE
parte dintre elevii municipiului Vulcan au stat în vacanþã prelungitã iarna trecutã din cauza problemelor la instalaþiile de cãldurã, dar anul acesta primarul Gheorghe Ile dã asigurãri cã asta nu se mai întâmplã.
Deja se fac lucrãri pentru a monta ºi cea de a patra sursã de încãlzire în toate unitãþile ºcolare din oraº. Pânã acum, doar panourile solare, pompele de cãldurã, ori termoficarea de la Paroºeni nu a fãcut faþã, aºa cã acum se introduce ºi gazul metan ºi se monteazã ºi centralele necesare. „Am pregãtit ºi suntem în grafic pentru introducerea din aur, provenite din Turcia, iar pe numele celei de a IV-a surse de acestora, trei bãrbaþi ºi trei femei, cu vârste energie în ºcolã, gazul ºi vom monta câte o centralã pe cuprinse între 40 ºi 44 de ani, din judeþul parcurs, pânã în iarnã, ca sã Sibiu, Tribunalul Hunedoara a emis poatã fi gata ºi aceastã mandate de executare a pedepsei cu sursã, pentru cazul în care închisoarea. Evazioniºtii au fost descoperiþi în localitatea temperaturile scad sub -15 C, deoarece instalaþiile Ravenna din Italia, iar anchetatorii spun cã cu pompe de cãldurã nu între anii 2009 — 2012, ar fi achiziþionat funcþioneazã la capacitatea cantitãþi însemnate de bijuterii din aur din maximã la temperaturi mai Turcia, pe care le-ar fi introdus în România mici de aceasta”, a spus fãrã a le declara autoritãþilor vamale în Gheorghe Ile, primarul vederea îndeplinirii formalitãþilor de vãmuire. municipiului Vulcan. Ulterior, bijuteriile din aur ar fi fost comerciaÎn plus, pânã la lizate de cei în cauzã în magazinele lor fãrã a 11 septembrie, când va suna avea documente justificative ºi astfel scãpau clopoþelul în acest an ºcolar, de plata taxelor cãtre bugetul statului. Pentru prinderea suspecþilor poliþiºtii au colaborat cu unitãþile ce primesc elevi vor omologii lor italieni prin intermediul Centrului fi ºi igienizate. „Igienizarea se va face de sãptãmâna de Cooperare Poliþieneascã Internaþionalã. Maximilian GÂNJU viitoare, în toate ºcolile de pe
Prãdat de cinci tâlhari tineri sunt cerceC inci taþi pentru infracþiunea de furt calificat dupã ce i-au furat unui bãrbat din Hunedoara bunuri de circa 10 mii de lei.
Hunedoreanul se afla la pescuit la Dunãre, iar hoþii au atacat în toiul nopþii profitând de faptul cã bãrbatul a adormit. Cei cinci suspecþi i-au furat sculele de pescuit ºi mai multe bunuri pe care le avea în cortul amplasat pe malul Dunãrii. Hunedoreanul a
vãzut abia dimineaþa cã a fost cãlcat de hoþi ºi a cerut ajutor poliþiºtilor, iar suspecþii au fost prinºi la câteva ore distanþã. ”În urma cercetãrilor efectuate de poliþiºtii Postului de Poliþie Greci, Secþiei de Poliþie 2 Mãcin ºi poliþiºti criminaliºti din cadrul Poliþiei Oraºului Mãcin, au fost identificaþi cinci bãrbaþi cu vârstele de 17 ºi 32 de ani, toþi din comuna Greci, judeþul Tulcea, care în acea noapte, ar fi sustras mai multe bunuri ce aparþineau pãrþii vãtãmate”, spun anchetatorii. Oamenii legii au
reuºit sã recupereze de la indivizi toate bunurile furate ºi i le-au restituit hunedoreanului. Cei cinci indivizi s-au ales cu dosar penal pentru infracþiunea de furt calificat ºi riscã sã stea dupã gratii dacã vor fi gãsiþi vinovaþi. Maximilian GÂNJU
raza municipiului Vulcan. S-au fãcut reparaþiile de rigoare unde a fost cazul”, a mai spus Ile. ªcolile din Vulcan au fost reabilitate termic ºi le-au fost montate sisteme de încãlzire performante, dupã cum afirmã edilii, însã, acestea au cãzut imediat ce au scãzut temperaturile, în iarna trecutã. Explicaþiile sunt plauzibile, însã, nu au þinut de cald elevilor, aºa cã acum a fost nevoie de încã o sursã sigurã. Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare a adus la Vulcan nu mai puþin de 230.500 de dolari, bani cu care au fost reabilitate termic unitãþile de învãþãmânt. Practic, au fost anvelopate construcþiile, au fost montate geamuri performante, ori centrale termice, care, însã, nu au funcþionat la -20 C. Pompele de cãldurã au dat rateuri, iar termoficarea nu era cuplatã. Diana MITRACHE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 August 2017
Henþ cu mâna
23 AUGUST, ZIUA ELIBERÃRII DE SUB... JUGUL FRICII! 23 august. O zi care nu mai înseamnã nimic pentru fastul de altãdatã. Un moment istoric falsificat de-a
lungul vremii, în comunism. Acum, 23 august trebuie sã ne aducã un alt moment istoric. Pentru fotbal.
Steaua FCSB a reuºit un rezultat nesperat în play-offul UCL, 0-0 la Sporting Lisabona, o echipã cu fotbaliºti aduºi de pe la F.C. Liverpool, A.S. Roma, Real Madrid sau F.C. Barcelona! Cu puþin noroc îi bãteam cu 1-0. Aproape 47.000 de spectatori ar fi încremenit. Cum va fi pe 23 august? În primul rând, sã dea Domnul sã avem gazonul
bun ºi normal. Apoi, o rãbufnire a cuplului Budescu – Alibec, care ar trebui sã-ºi dea adevãrata mãsurã a valorii lor. O accedere în grupele UCL ar fi o revenire la ce, cândva consideram o normalitate. Cel mai important este sã ne învingem frica. Frica de a crede cã putem ºi noi la masa bogaþilor. FCSB Steaua sau cum o-i fi, încearcã fãrã fricã.
Vârf de lance al echipei Jiul Petroºani
Otto Abraham ar fi împlint 86 de ani! Livezeni. Unul dintre cei mai buni directori generali ai CMVJ, Dan Otto Surulescu îl readuce în cadrul Combinatului ca inginer ºef producþie, Otto Abraham reluându-ºi activitatea ºi la secþia de fotbal Jiul Petroºani.
A
fost un nume de referinþã în fotbalul românesc: Otto Abraham, nãscut pe august 1931, ar fi împlinit 86 de ani. A început „intrarea în sport” în anii studenþiei, la Textila Cluj ºi Universitatea Cluj, ajungând în Valea Jiului dupã absolvirea Facultãþii de Inginerie Economicã de la Moscova în 1956. La numai 28 de ani este promovat director comercial în cadrul Combinatului Minier „Valea Jiului”, mai înainte lucrând ca inginer (1956-1959) la Mina Lupeni, fiind ºi preºedinte la Minerul Lupeni. Va ajunge în structurile administrative ale echipei Jiul Petroºani, începând cu anul 1965, când Jiul era în Divizia „B” se impune în plan organizatoric, reuºind promovarea la
Otto Abraham în 1974, pe banca Jiului, având-l în dreapta pe antrenorul Traian Ivãnescu finele sezonului 1965-1966, în Divizia „A”.
Serios, subtil, discret... Otto Abraham se va confunda vreme 35 de ani (1965-2000) cu istoria echipei de fotbal Jiul Petroºani. A avut un stil de muncã bazat pe o diplomaþie absolutã, pendulând cu abilitate ºi înþelepciune între directori generali ai Combinatului Minier, directorii ºi liderii sindicali mineri, cu organele de partid ºi cu membrii Federaþiei Române de Fotbal. S-a înconjurat mereu de oameni competenþi (Ioan Karpinecz, Coco
În tribunele stadionului Jiul în anul 2002, (în rândul de sus), încadrat de foºtii preºedinþi ai Jiului, Ion Danciu ºi Petre Libardi
Ciolofan), având o activitate tumultoasã ºi neobositã, ca totul sã fie bine la echipa de fotbal.
fost cea dintre anii 1966-1985, cu 19 ani la rând în Divizia „A”, o finalã (1972) ºi o
Dupã Revoluþie În anul 1992, Otto Abraham a ieºit la pensie. A rãmas ancorat în viaþa publicã, fiind consilier local la
Petroºani în perioada 2004-2008, în anul 2006 fiind fãcut „Cetãþean de Onoare” al Petroºaniului. Din cauza unei boli grave, va înceta din viaþã pe 4 iunie 2010, la vârsta de 79 de ani. Otto Abraham va rãmâne însã în amintirea celor care au jucat la Jiul, care au fost în preajma echipei, acel factor de echilibru ºi un liant între ceea ce se numeºte mecanismul fotbalului.
Între critici ºi laude Inginerul Otto Abraham le-a dus pe toate. Problema autofinanþãrii echipei era cea mai grea U.G.S.R. (Uniunea Generalã a Sindicatelor din România) asigurând doar 40% dintr-un an competiþional pentru hranã, transport, asistenþã medicalã, turnee de pregãtire. Norma financiarã de masã de pildã, era de 44 lei/zi, pe când în realitate, un jucãtor consuma, conform meniului stabilit de medic, 120 lei/zi... Erau de rezolvat locuinþa ºi serviciul fotbaliºtilor (care erau scoºi din producþie), toate aceste lucruri fiind rezolvate numai prin diplomaþie ºi rãbdare. Otto Abraham era lãudat pentru rezultatele bune, aspru criticat pentru nereuºite. Cea mai bunã perioadã a
Otto Abraham (primul din stânga, rândul de sus) în 1972 alãturi de echipa Jiul, lângã Petre Libardi, capitanul echipei cupã a României (1974), un loc 5 în campionat (1976-77) ºi o finalã a Cupei Balcanice (1977-78). A avut probleme serioase cu organele statului legat de cheltuielile legate ce construcþia noului stadion, motiv pentru care a fost îndepãrtat din structurile de conducere ale C.S.M.V.J. A fost trimis pe linie disciplinarã la Preparaþia Coroieºti apoi între anii 1978-1982 director la Preparaþia
Paginã realizatã de Genu TUÞU